2012

1. Carbonul incorporat în carbohidraţi, în procesul de fotosinteză, provine din:

a) ATP
b) NADPH
c) dioxidul de carbon
d) glucoză
e) molecule organice

2. Selectează răspunsurile corecte pentru următoarea afirmaţie: stomatele se închid în

următoarele condiţii:
a) la o concentraţie mare de CO2
b) la lumină puternică
c) sub influenţa ABA
d) la un conţinut ridicat de amidon în cloroplastele stomatelor
e) la o concentraţie mică de CO2

3. Rezultatul final al fotosintezei în plante este folosirea electronilor din apă pentru reducerea:
a) glucozei
b) CO2
c) oxigenului
d) clorofilei b
e) NADPHului

4. Care dintre următorii produşi te aştepţi să îi găseşti la finalul fazei independente de lumină a
fotosintezei ?

a) CO2, NADPH şi ATP

b) NADPH, Pi şi ATP
c) CO2, ATP şi glucoză
d) glucoză, NADP+ şi ADP
e) apă CO2 şi lumină

5. Echipa condusă de Calvin a determinat calea de biosinteză a carbohidraţilor în

plante prin încorporarea CO2 radioactiv în compuşii biologici. Presupune că
procesul experimental se desfăşoară constant, la întuneric şi CO2 se combină cu Ru
1,5 BP, producându-se PGA. Dacă elimini sursa de CO2, ce modificări se vor
observa în concentraţiile de Ru1,5 BP şi PGA.
a). PGA creşte şi Ru 1,5 BP scade
b). PGA scade şi Ru 1,5 BP creşte
 c). PGA creşte şi Ru 1,5 BP creşte
d). PGA scade şi Ru 1,5 BP scade
e). PGA creşte şi Ru 1,5 BP rămâne la acelaşi nivel.

6. Atunci când stomatele au o presiune a apei __________ ele devin ________şi se închid:

a) scăzută, turgescentă
b) scăzută, flasce,
c) ridicată, turgescentă,
d) ridicată. Flasce

7. Moleculele implicate în lanţul transportor de electroni:

a) produc ADP prin chemioosmoză;
b) produc NADPH prin fosforilare la nivelul substratului;
c) pompează protoni în spaţiul tilacoidal pentru producerea ulterioară de ATP;
d) prepară apa pentru încorporarea ei în molecula de glucoză.

8. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă o proprietate a plantelor de tip C4 şi nu a celor

de tip C3?
a) fixarea iniţială a CO2 are loc în celulele mezofilului sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
b) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 3 atomi de
carbon
c) fixarea iniţială a CO2 are loc în mezofil sub forma unui compus cu 3 atomi de carbon
d) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
e) o anatomie specială adaptată pentru habitatea reci şi umede

9. Plantele de tip C4 se deosebesc de plantele C3 şi CAM prin aceea că:

a) îşi deschid stomatele numai noaptea
b) sunt mai bine adaptate la condiţii umede
c) transferă CO2 fixat în celulele în care are loc ciclul Calvin
d) folosesc acidul malic pentru a transfera CO2 în ciclul Calvin
e) folosesc PEPcarboxilaza pentru a fixa CO2.

10. Încărcarea floemului se face:

a) pe cale simplastică prin pereţii celulari

b) simplastic pasiv, fără modificarea gradientului de concentraţie
c) apoplastic prin plasmodesme
d) cu ajutorul transportorilor specifici, localizaţi în membrana celulară, împotriva
gradientului de concentraţie
2013
1. În centrul de reacţie are loc:
a) Fotoliza apei
b) Fixarea dioxidului de carbon
c) Producerea ATPului
d) Energizarea electronilor
e) Toate procesele menţionate anterior

2. Care dintre următoarele molecule este un produs al ciclului Calvin?

a) Dioxidul de carbon
b) NADP+
c) Oxigen
d) FADH2

3. În reacţiile dependente de lumină, când radiaţia ajunge la nivelul P700 sau P680 rezultatul
imediat este:
a) Electronii excitaţi sunt cedaţi unui acceptor de electroni
b) Electronii sunt folosiţi pentru sinteza ATPului
c) Se produce glucoză
d) Are loc fixarea dioxidului de carbon
e) Electronii excitaţi sunt cedaţi moleculei de apă

4. Ce proces poate fi folosit pentru monitorizarea fotosintezei?

a) Producerea de dioxid de carbon
b) Producerea de apă
c) Producerea de oxigen
d) Producerea de hydrogen

5. Ce este de aşteptat să mărească rata fotosintezei?

a) Creşterea concentraţiei dioxidului de carbon
b) Scăderea intensităţii expunerii la lumina roşie
c) Creşterea concentraţiei oxigenului
d) Scăderea duratei de expunere la lumină roşie

6. Care este afirmaţia care descrie cel mai bine activitatea autotrofelor?
a) Folosesc energia solară pentru a descompune molecule organice mari, bogate în energie
b) Convertesc dioxidul de carbon şi apa în molecule organice mari, bogate în energie
c) Folosesc energia sintetizată de alte organisme fotosintetizatoare
 d) Folosesc energia heterotrofelor

7. În timpul fotofosforilării protonii se deplasează înspre

a) Citoplasmă
b) Matrice
c) Stromă
d) Spaţiu tilacoidal
e) Nici una dintre locaţiile mentionate

8. Realizaţi conexiunile corecte:

a. Plante C3; b. plante C4; c. plante CAM; d. plante C3 şi plante C4; e. plante C3 şi CAM; f. plante
C4 şi CAM; g. toate (C3, C4, CAM); h. niciuna

1__________posedă enzima Rubisco

2__________posedă enzima PEPcarboxilaza

3__________produc PGA ca prim produs de fixare a CO2

4__________au două tipuri de cloroplaste

5__________au fotorespiraţie greu detectabilă

6__________formează zaharoză în cloroplast

7__________fixează CO2 în timpul zilei

8__________au rata ridicată de transpiraţie

9__________au teaca perifasciculară lipsită de cloroplaste

10_________au cea mai mare productivitate

2014
1. Grupul de cercetători condus de Calvin a determinat calea de sinteză a carbohidratilor în
plante, prin studierea incorporarii carbonului marcat radioactiv din dioxidul de carbon în
compusi organici. Presupunând că fotosinteza se desfăsoară constant în prezenta luminii,
dioxidul de carbon este fixat de către Ru1,5 BP cu producerea de trioze fosforilate (3PG). Brusc
sursa de CO2 este eliminată. Ce modificări cantitative ale triozelor si ale RuBP se produc?
a) Fotoliza apei
b) Fixarea dioxidului de carbon
 c) Producerea ATPului
d) Energizarea electronilor
e) Toate procesele menţionate anterior

2. Marcaţi cu adevarat (A) sau fals (F) următoarele afirmaţii:

a) Plantele sciatofile au de regulă, suprafaţa foliară mai mică pentru a limita pierderile de
căldură.
b) Reacţiile fazei independente de lumină a fotosintezei se desfăşoară la majoritatea plantelor
în timpul zilei.
c) La heliofile, punctul de compensatie al fotosintezei fata de lumina este situat la valori mai
scazute al intensitatii luminoase.
d) La 15°C, o concentratie sporita de dioxid de carbon mareste intensitatea fotosintezei
e) Dacă celulele stomatice şi celulele epidermice sunt deficiente în ioni de potasiu, rata
fotosintezei creşte.

3. Unei plante i se asigura cantitatea adecvată de dioxid de carbon si de apă, dar nu si lumină. In
plantă:
a) Nu are loc fotosinteza
b) Fotosinteza are loc cu o rată mai scăzută.
c) ATPul si NADPHul sunt înmagazinate până este nevoie de ele
d) Reacţiile independente de lumină continuă sa producă trioze fosforilate.

4. În timpul transportului de electroni spaţiul tilacoidal devine:

a) Mai bogat în ATP
b) Mai acid decât stroma
c) Mai bazic decât stroma
d) Sediul de sinteză al glucozei
e) Mai acid decat stroma şi îmbogăţit in ATP

5. Care dintre evenimentele următoare nu au loc în fosforilarea ciclică.

a) Se produce ATP
b) Centrul de reactie al PSI este activ
c) Transportul de electroni se desfăşoară în membrana tilacoidală
d) Este utilizată energia luminoasă
e) Se formează NADPH+H+
f) Se produce oxigen
 6. Dacă enzimele celulare îşi încetează activitatea brusc, care dintre următoarele procese pot
avea încă loc:
a) Respiraţia celulară aerobă
b) Difuziunea prin membrane
c) Reacţiile fazei independente de lumină a fotosintezei
d) Descompunerea apei oxigenate în apă şi oxigen

7. Conversia de energie luminoasă în energie chimică în timpul fotosintezei începe când molecula
excitată de pigment
a) Produce fluorescenţă
b) Pierde energie sub formă de căldură
c) Este implicată într- o reacţie de oxidare
d) Îi creşte mişcare moleculară
e) Este transportată prin canalul de protoni.

8. Care sunt cele 3 evenimente care au loc în faza dependentă de lumină

a) Reducerea oxigenului, oxidarea NADPHului şi formarea ATPului
b) Oxidarea apei, reducerea NADP+ului şi formarea ATPului
c) Oxidarea apei, reducerea NADP+ului şi hidroliza ATPului
d) Fixarea dioxidului de carbon, eliberarea oxigenului si sinteza de glucoză
e) Eliberarea oxigenului, fixarea dioxidului de carbon şi hidroliza ATPului

2015
1. Echipa condusă de Calvin a determinat calea de biosinteză a carbohidraţilor în plante prin
încorporarea CO2 radioactiv în compuşii biologici. Presupune că procesul experimental se
desfăşoară constant, la întuneric şi CO2 se combină cu Ru 1,5 BP, producându-se PGA.
Dacă elimini brusc sursa de CO2, ce modificări imediate se vor observa în concentraţiile de
Ru1,5 BP şi PGA.
a). PGA creşte şi Ru 1,5 BP scade

b). PGA scade şi Ru 1,5 BP creşte

c). PGA creşte şi Ru 1,5 BP creşte

d). PGA scade şi Ru 1,5 BP scade

e). PGA creşte şi Ru 1,5 BP rămâne la acelaşi nivel.

2. Fotosinteza este un proces:

a) Oxidativ, endergonic, catabolic,
 b) Reducător, exergonic, anabolic
c) Reducător, endergonic, catabolic
d) Oxidativ, exergonic, anabolic
e) Reducător, endergonic, anabolic.

3. Conversia de energie luminoasă în energie chimică în timpul fotosintezei începe când

molecula excitată de pigment
a) Este implicată într-o reacţie de reducere
b) Produce fluorescenţă
c) Este implicată într- o reacţie de oxidare
d) Îi creşte mişcare moleculară
e) Pierde energie sub formă de căldură
f) Este transportată prin canalul de protoni.

4. Asertiune: Concentratia atmosferică de CO2 la care fotosinteza compensează respiraţia este

cunoscută ca fiind punctul de compensaţie pentru CO2
Raţionament:Punctul de compensaţie pentru CO2 este atins când nivelul de CO2 fixat este
mai mic decât cel generat în respiraţie pentru că nivelul de CO2 în atmosferă este mai mare
decât cel necesar pentru atingerea punctului de compensaţie pentru CO2.

a). aserţiunea si raţionamentul sunt adevărat şi raţionamentul explică aserţiunea

b). aserţiunea si raţionamentul sunt adevărat dar raţionamentul nu explică aserţiunea

c). aserţiunea este adevărat iar raţionamentul este fals.

d). aserţiunea şi raţionamentul sunt false.
5. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă o proprietate a plantelor de tip C4 şi nu a
celor de tip C3?
a) fixarea iniţială a CO2 are loc în celulele mezofilului sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
b) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 3 atomi de
carbon
c) fixarea iniţială a CO2 are loc în mezofil sub forma unui compus cu 3 atomi de carbon
d) fixarea iniţială a CO2 are loc în teaca fasciculară sub forma unui compus cu 4 atomi de
carbon
e) o anatomie specială adaptată pentru habitate calde, uscate sau umede.
6. Care dintre următoarele afirmaţii privind plantele de tip C4 nu este adevărată?
a) primul produs de fixare a carbonului are 4 atomi de carbon
b) este o adaptare pentru plantele care trăiesc în regiuni aride şi calde
c) CO2 este iniţial fixat în celulele mezofilului, dar ciclul Calvin se desfăşoară în teaca
perifasciculară
d) Pentru biosinteza glucidelor este folosit în total mai puţin ATP.
7. Asociaţi efectele din coloana I explicatiilor din coloana II
 I II
A Efectul p Consumul fotodependent de oxigen datorat transportului pseudociclic
Warburg
B EfectulPasteur q Intensificarea fotosintezei prin cresterea CO2
C Efectul r Declinul consumului de substrat respirator datorat trecerii de la respiratie
Emerson anaerobă la respiraţie aerobă.
D Efectul s Efectul inhibitor al O2 asupra fotosintezei.
Mahler
t Intensificarea fotosintezei prin aplicarea radiaţiei cu două lungimi de
undă diferită.
a) A=s. B=t, C=q, D=r
b) A=s, B=r, C=t, D=p
c) A=t, B=s, C=p, D=q
d) A=t, B=r, C=p, D=s
8. Carbohidraţii se găsesc în organe de depozitare sub formă de amidon. Care dintre
următoarele 5 proprietăţi ale amidonului îi asigură calitatea de substanţă de rezervă?
a) Uşor translocabil
b) Lipsit de reactivitate chimică
c) Uşor digerat de către animale
d) Osmotic inactiv
e) Sintetizat în timpul fotosintezei.
Proprietăţile utile sunt:

a) (a) şi (e)
b) (b) şi (c)
c) (b) şi (d)
d) (a) şi (b)

2017
1. La interfața frunză-aer răcirea se face în funcție de dimensiunea frunzei și de conductanța
somatică. Apreciați cu adevărat sau fals următoarele afirmații:
a) Frunzele cu suprafață mare au o mai mare barieră de rezistență a aerului care scade
pierderile de căldură, conducând la o mai mare diferență de temperatură între frunză și aer
b) O conductanță stomatică crescută determină o creștere a temeperaturii frunzei datorită
evaporării
c) Rezistența stomatică crescută scade diferenșa de temperatură la interfața frunză-aer,
facilitând răcirea frunzei
d) Curenții de aer reduc bariera de rezistență de la suprafața frunzei scăzând intensitatea
transpirației
2. Calculați rata transpirației unei plante a cărei eficiență de utilizare a apei este de 0,0015.

3. Marcați răspunsurile corecte privind componentele potențialului total al apei care domină în
continuumul sol-plantă-aer:
a) Potențialului apei în continuumul sol-plantă-aer respectă următoarea regulă:
 sol >  rădăcini >  tulpină >  frunze >>>  aer
b) Rezistența crescutăa rădăcinilor și suprafața mare
c) Rezistența scăzută a deplasării sevei brute în xilem
d) Evaporarea apei la nivelul frunzei facilitează ascensiunea coloanei de apă
e) Potențialul apei foarte ridicat din atmosferă facilitează dispersia vaporilor de apă

4. În urma unor determinări privind conținutul unor pigmenți foliari și observațiilor directe ale
unei specii de plante necunoscute având următoarele caracteristici: raport antene
receptoare/centri de reacție scăzut, cantitate mare de clorofilă a, eficiență ridicată de fixare
a CO2, cantitate ridicată de Rubisco, se poate aprecia că planta respectivă este:
a) O plantă de tip C3
b) O plantă sciatofilă
c) O plantă de tip C4
d) Nu se poate aprecia habitatul din care provine
e) Plantă heliofilă

5. Selectați și grupați adecvat afirmațiile următoare pentru a caracteriza următoarele tipuri de

fosforilare: A. fosforilare aciclică B. fosforilare ciclică:
a Apa este donorul inițial al electronilor r

b Este implicat numai PSI

c Se produce numai ATP

d Ultimul acceptor de electroni este PSI

e Se produc NADPH+H+, ATP și O2

f Ultimul acceptor de electroni este NADP

g Sunt implicate ambele fotosisteme

h Primul donor de electroni este PSI

6. Asociați următoarele evenimente ale fotosintezei la plantele CAM momentului în care se

desfășoară: A. noaptea, B. dimineața devreme, C. ziua, D. seara:
a Deschiderea stomatelor
b Epuizarea rezervelor de acid malic în vacuole

c Efluxul acidului malic din vacuole

d Fixarea CO2 de către PEPC cu producere de malat

e Stomate încă deschise

f Fixarea CO2 de către PEPC și Rubisco

g Stomate închise

h Stomate deschise

i Decarboxilarea malatului și re-fixarea CO2 de către Rubisco

j Fixarea CO2 de către Rubisco

7. Identificați structurile marcate cu litere (A-D) și cele două tipuri de transport care au loc în
încărcarea floemului (E-F). Apreciați cu adevărat sau fals următoarele afirmații:

a) Încărcarea floemului pe cale simplastică necesită consum energetic

b) Concentrașia glucidelor este mai mare în vasele liberiene decât în mezofilul frunzei
c) Transportul apoplastic se desfășoară mai rapid decât cel simplastic
d) În transportul activ, H+-ATPaze situate în membranele plasmatice pompează protoni în
afara celulelor și crează un gradient de protoni care determină încărcarea zaharozei printr-
un transport simport H+/zaharoză
 8. Observați graficul următor și considerați că reprezentarea aparține unei plante de tip C4:
8A. Identificați și definiți punctele de pe graficul următor
8B. Explicați cui se datorează valorile negative ale CO2
8C. Considerați aceeași reprezentare grafică a fixării CO2 în funcșie de nivelul intracelular de
CO2. Unde sunt situate punctele A și B pentru o plantă de tip C3?
8D. Care este asimilația maximă a CO2 la planta de tip C3 în condiții de nivel foarte crescut de
CO2 intracelular comparativ cu planta C4?

2018
1. Intr-un experiment se înregistrează valorile fotosintezei nete exprimate în molm-2s-1 în funcție de
12 valori ale iradianței exprimate în molm-2s-1. Experimentul se efectuează în 3 repetiții. Pentru
intervalul studiat se obține un coeficient de corelatie r = - 0.89.
a) Identificați variabila dependentă
b) Identifłcati variabila independentă
c) Identificați nivelurile experimentului
d) Ce tip de corelație există între cele două variabile
e) Ce proces descrie această corelație pentru intervalul respectiv
f) Răspundeți cu da sau nu la întrebarea: relația descrisă mai sus este valabilă pentru valori ale
iradianței în afara celor studiate?
2022
1. Într-un experiment efectuat cu plante de Myriophyllum spicatum L. se înregistreaza valorile
conținutului de caroteni pentru plante aflate la 5 adâncimi diferite, măsurate din 20 în 20 de
cm. Experimentul se efectuează în 3 repetiții. În urma efectuării experimentului se obtine un
coeficient de corelație r=-0.42.

A. Identificati variabila dependenta:

B. Identificati variabila independenta:
C. Identificali nivelurile experimentului
D. Ce tip de corelatie exista intre cele dous variabile:
E. Numiti cel putin 2 factori de mediu çare ar trebuj monițorizati pentru validarea acestui
experiment

2. Eficiența fotosintezei depinde de Iungimea de undă a luminii. Rata de fotosinteză este maximă
în lumină monocromatică roșie. În culturi de Chlorella lumina roșie peste 680nm scade rata
fotosintezei. Aplicarea concomitentă a două lungimi de undă diferite în zona roșie, una intre
650-680nm si celalaltă peste 680nm are un un efect mal mare decât însumarea efectelor celor
două lungimi de undă luate separat. Marcați răspunsurile corecte.

Scăderea fotosintezei la aplicarea radiației roșii peste 680nm se datorează:

A. Funcționării exclusive a fotosistemului II

B. Funcționării exclusive a fotosistemului l
C. Fotofosforilării aciclice

În cazul aplicării a două lungimi de undă diferite din spectrul roșu

A. Funcționează concomitent PSI și PSII care sunt legate în serie

B. Fotofosforilarea ciclică aduce suplimentar molecule de ATP
C. Lanțul transportor de electroni leagă cele două fotosisteme

Răspundeți la următoarea întrebare: Cât timp se menține fotosinteza la aplicarea radiației roșii cu
lungimi de undă mai mari de 680nm?

3. La interfața frunză-aer răcirea se face în funcție de dimensiunea frunzei și de conductanța

stomatică. Apreciați cu adevărat sau fals următoarele afirmații.

Adevarat Fals
Frunzele cu suprafață mare au o mai mare barieră de rezistență a
A aerului care scade pierderile de căldură, conducând la o mai mare
diferență de temperatură între frunză și aer.
O conductanță stomatică crescută determină o creștere a temperaturii
B frunzei datorită evaporării.
 Rezistenta stomatică crescută scade diferența de temperatură la
C interfața frunză-aer, facilitând rǎcirea frunzei.

Curenții de aer reduc bariera de rezistența de la suprafața frunzei

D
scǎzând intensitatea transpiratiei

4. Selectați și grupați adecvat afrmațiile următoare pentru a caracteriza următoarele tipuri de

fosforilare:

A. Fosforilare aclelica B. Fosforilarea

ciclică

A apa este donoral inițial al electronilor

B este implicat numai PSI

C se produce numai ATP

D ultimul neceptor de electroni este PSI

E se produe NADPH+H,ATP' si O2

F ultimul aceeptor de electroni este NADP

G sunt implicate ambele fotosisteme

H primul donor de electroni este PSI

favorizată în iradianță mare și punct de
I compensare al CO2 ridicat
favorizată în prezența în exces a agentilor
J reducatori

5. Observați graficul următor și considerați că reprezentarea aparține unei plante de tip C4.

a) Identificați și definiți punctele A și B de pe graficul următor.

b) Explicați cui se datoreaza valorile negative ale CO2.
c) Considerați aceeași reprezentare grafică a fixării CO2 în funcție de nivelul intracelular de CO2.
Unde sunt situate punctele A și B pentru o plantă de tip C3?
d) Cum este asimilația maximă a CO2 la planta de tip C3 în condiții de nivel mare de CO2
intracelular comparativ cu planta C4?
6. O plantă este trecută de la lumină la întuneric. Precizați și explicați ce se întâmplă cu 3-
glicerofosfatul și cu aldehida fosfoglicerică.
2012

1. În schema de mai jos, A, B, C şi D sunt cei patru ioni care participă nemijlocit la
generarea şi menţinerea potenţialului membranar de repaus.

a. Recunoaşteţi cei patru ioni şi treceţi simbolurile lor în tabelul dedicat, ţinând
seama de următoarele:
- Concentraţiile lor în lichidul extracelular şi în citosol sunt cele indicate în
schemă;
- Coeficientul de permeabilitate membranară pentru ionul A este de 10 ori
mai mare decât coeficientul pentru ionul B;
- Coeficientul de permeabilitate pentru ionul C este dublu faţă de cel pentru
ionul A;
- Ionul D nu poate străbate membrana prin canale ionice.

Lichid extracelular

Citosol
5 mM 150 mM
A D D

A
?

B
B
15 mM
C C
150 mM
10 mM 110 mM

Ionul Ionul

A C

B D
 b. Indicaţi prin săgeţi, pe schemă, direcţia de deplasare a fiecărui ion.
c. Denumiţi mecanismul marcat pe schemă cu semnul întrebării. Scrieţi în dreptul
săgeţilor ionii pe care acesta îi vehiculează şi numărul acestora. Cum este
asigurată forţa motrice a acestui mecanism?

2. O sinapsă chimică inhibitoare poate exprima în membrana postsinaptică, canale

ionice ligand-dependente pentru Na+, pentru K+ sau pentru Cl-. Precizaţi
comportamentul acestor canale pentru fiecare specie ionică, astfel ca în membrana
postsinaptică să se genereze un PPSI.

Canalul ionic În repaus La legarea mediatorului chimic

Na+
K+

Cl-

3. Explicaţi din punct de vedere fiziologic expresiile:

a) I s-a făcut părul măciucă de spaimă.

b) S-a albit la faţă de spaimă.

4. Asociaţi structurile anatomice din stânga (a-e) cu acţiunile lor în timpul acomodării
pentru privirea obiectelor apropiate (1-5):

a) muşchiul ciliar radiar 1. acumulează o tensiune elastică

b) zonula Zinn 2. adună ligamentele suspensoare

în evantai, la baza lor

c) coroida 3. trage corpul ciliar înainte şi

către centrul camerei posterioare

d) muşchiul ciliar circular 4. se bombează, mai mult pe faţa

anterioară
e) cristalinul 5. scade tensiunea exercitată
asupra cristaloidei
5. Alegeţi variantele corecte. Neurohipofiza:
a) este legată de hipotalamus prin sistemul port hipotalamo-hipofizar
b) este legată de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizar
c) sintetizează ADH şi oxitocină
d) este irigată de artera hipofizară posterioară
e) prin hormonii pe care îi produce, reglează activitatea unor glande endocrine.

6. Care dintre aceste grupe de persoane conţin în mod normal aglutinine anti-D:
a) cele Rh pozitive
b) cele Rh negative
c) atât cele Rh pozitive cât şi cele Rh negative
d) nici una

7. Menţionaţi două deosebiri dintre diabetul zaharat şi diabetul insipid. Care este caracteristica
lor comună?

8. Valvulele atrio-ventriculare se deschid atunci când:

a) sângele venos pătrunde în atrii

b) presiunea intraventriculară scade sub nivelul celei intraatriale
c) se deschid valvulele sigmoide
d) începe sistola ventriculară
e) începe sistola atrială

9. Explicaţi de ce bila vezicală (verde) este mai închisă la culoare decât bila hepatică (gălbuie).

10. Rezolvaţi următoarea problemă.

Un sportiv antrenat are capacitatea vitală (CV) de 4.000 ml şi ventilează, respirând normal,
12.800 ml aer pe minut. Ştiind că volumul inspirator de rezervă (VIR) = 1.600 ml şi volumul
expirator de rezervă (VER) = 1.600 ml, să se calculeze frecvenţa respiratorie.
2013
1. Care este centrul nervos cu rol predominant în reglarea respiraţiei în timpul unor activităţi ca
vorbitul, cântatul vocal sau cântatul cu instrumente de suflat? Descrieţi traseul impulsului
nervos care porneşte din acest centru şi specificaţi unde ajunge. (1 punct)

2. Răspundeţi corect la următoarele întrebări:

a. Asociaţi procesele cu proprietăţile lor: (1 punct)
1) sistola atrială a) determină debitul sistolic
2) sistola ventriculară b) durează puţin şi are eficienţă redusă
3) diastola atrială c) durează 0,7 s
4) diastola ventriculară d) reprezintă starea de repaus mecanic total a inimii
5) diastola generală e) determină scăderea presiunii în arterele mari

b. Explicaţi de ce miocardul nu se poate tetaniza. (1 punct)

c. Viteza de conducere a potenţialelor de acţiune de-a lungul ţesutului excitoconductor

este diferită: 0,8 m/s în nodulul sino-atrial şi tracturile internodale, 0,05 m/s în nodulul
atrioventricular, 2-4 m/s în fasciculul Hiss şi reţeaua Purkinje. Explicaţi semnificaţia
funcţională a scăderii vitezei în nodulul atrio.ventricular. (1 punct)

3. Realizaţi o schemă de reglare a secreţiei mineralocorticoizilor, când concentraţia plasmatică a

acestora este scăzută. (1 punct)

4. La studierea reflexului pupilar, se observă că, dacă un ochi primeşte lumină puternică şi celălalt
ochi este protejat, reflexul se produce în mod identic în ambii ochi. Care este cauza acestui
fenomen? (1 punct)

5. Recunoaşteţi calea de conducere şi daţi denumirea ei:

- este o cale senzitivă formată din 3 neuroni
- are primul neuron în ganglionul spinal, şi realizează sinapsă în cornul posterior -
axonii deutoneuronilor trec de partea opusă în cordonul lateral medular. Ce
sensibilitate conduce această cale? (1 punct)

6. Într-un buton terminal (componentă presinaptică) nu mai funcţionează pompa de calciu. Care
sunt consecinţele privind transmiterea sinaptică? (1 punct)

7. Lipidele se absorb:
a. sub formă de micelii hidrosolubile
b. sub formă de acizi graşi cu lanţ lung
c. sub formă de acizi graşi cu lanţ scurt
d. sub formă de chilomicroni
e. în exclusivitate la nivelul chiliferului central (1 punct)
8. Asociaţi componentele sistemului nervos cu proprietăţile acestora: (1 punct)
1. receptorii SN somatic
2. calea eferentă simpatică
3. calea aferentă somatică
4. sinapsele neuro-efectoare somatice
5. parasimpaticul bulbo-mezencefalic
6. ganglionii vegetativi
7. sinapsele neuro-efectoare vegetative
8. receptorii SN vegetativ
a) sunt de tip placă motoare
b) funcţionează cu ganglioni previscerali şi
intramurali
c) conţin corpii celulari ai neuronilor
postganglionari
d) sunt extero- şi proprioceptori
e) sunt chemo-, baro-, osmoreceptori
f) are pe traseu un ganglion spinal sau cranian
g) pot fi previscerali, intramurali sau
paravertebrali
h) prezintă pe traseul neuronului dilataţii care
conţin vezicule cu mediator chimic
i) prezintă un ganglion laterovetebral sau
previsceral

9. Care este rolul secreţiei salivare în buna funcţionare a analizatorului auditiv? (1 punct)

10. O persoană are volumul ventricular maxim de 135 ml şi volumul ventricular minim de 65 ml, iar
inima se contractă cu o frecvenţă de 71,4 bătăi/min. Volumul total de sânge este de 5 litri, din
care 4 litri sunt conţinuţi în circulaţia sistemică şi 1 litru în circulaţia pulmonară.

a) Cât timp îi va lua unei picături de sânge ce părăseşte ventriculul stâng ca să ajungă din nou
în ventriculul stâng?
b) Cât timp îi va lua unei hematii să ajungă din ventriculul drept în ventriculul stâng? (2 x 1
punct = 2 puncte)

2014
1. A. De-a lungul țesutului excitoconductor al inimii, impulsurile generate de nodulul sino-atrial
sunt conduse cu viteze diferite prin miocardul atrial, tracturile internodale, nodulul atrio-
ventricular, fasciculul Hiss și rețeaua Purkinje. Precizați unde anume se întâlnește viteza cea mai
mică și care este semnificația funcțională a acestui fapt.

B. Este știut că fasciculul Hiss nu poate transmite potențialele miocardului contractil

ventricular, acesta putând fi excitat numai de rețeua Purkinje. Explicați importanța acestui
fapt pentru funcționarea inimii.

2. Alegeți variantele corecte privind funcționarea analizatorului auditiv:

 a) Celulele receptoare auditive sunt neuroni modificați
b) Potențialele receptoare se transmit sinaptic dendritelor neuronilor din ganglionul Scarpa
c) În membrana cililor celulelor receptoare auditive se află canale ionice mecano-
dependente
d) Sunetele cu frecvență mică se percep maximal în apropierea helicotremei
e) Ultimul neuron al căii auditive este localizat în corpii geniculați laterali

3. Care este semnificația prezenței a numeroase sinapse electrice în nucleii vestibulari?

4. Asociați centrii nervoși vegetativi cu efectele pe care le produc.

1. Simpaticul lombar a. Tahicardie

2. Nucleul accesor al oculomotorului b. Secreția glandelor parotide
3. Nucleul dorsal al vagului c. Contracția sfincterului anal intern
4. Parasimpaticul sacral d. Secreție hormonală de adrenalină
5. Simpaticul toracal e. Bronhodilatație
6. Nucleul salivar inferior f. Secreție de suc pancreatic
g. Micțiune

h. Vasodilatație coronariană

i. Mioză

j. Contracția sfincterului Oddi

5. Despre sensibilitățile chimice se pot afirma următoarele:

a) În celulele receptoare olfactive se formează potențiale de acțiune
b) Pe calea de conducere gustativă se interpune un nucleu pontin
c) Transducerea semnalului olfactiv se face printr-un mesager secundar, care este DAG
d) Glandele Bowman secretă mucus în care se dizolvă moleculele sapide
e) Celulele receptoare gustative cu receptori pentru moleculele amare au pragul de
excitabilitate cel mai ridicat

6. Un sportiv antrenat are capacitatea vitală (CV) de 4000 ml și ventilează, respirând normal,
12800 ml de aer/minut. Știind că volumul inspirator de rezervă este de 1600 ml, și volumul
expirator de rezervă este de 1600 ml, să se calculeze frecvența respiratorie.
 7. O persoană cu grupa sanguină B și Rh pozitiv a suferit un accident și are nevoie să i se
administreze 1500 ml de sânge. Aveți la dispoziție 6 pungi cu sânge de câte 500 ml fiecare, ce
conțin:
a) Sânge grupa 0, Rh negativ
b) Sânge grupa AB, Rh pozitiv
c) Sânge grupa 0, Rh pozitiv
d) Sânge grupa A, Rh pozitiv
e) Sânge grupa B, Rh negativ
f) Sânge grupa AB, Rh negativ.
Care sunt cele trei pungi cu sânge compatibil?

8. Realizați o schemă de reglare a secreției de cortizol, când concentrația acesti hormon în sânge
este prea mică.

9. În componenta presinaptică (buton terminal) al unei sinapse chimice, nu mai funcționează

pompa de calciu. Ce consecință are acest lucru asupra transmiterii sinaptice?

10. Alegeți variantele corecte. Potențialele postsinaptice inhibitoare se pot forma, la membrana
postsinaptică, prin:
a) Deschiderea unor canale de potasiu
b) Deschiderea unor canale de sodiu
c) Închiderea unor canale de clor
d) Închiderea unor canale de sodiu
e) Deschiderea unor canale de clor.

2015
1. În figura de mai jos este reprezentat un fragment din diagrama Wiggers – modificările de
volum ale ventricolului stâng, în timpul revoluției cardiace, și zgomotele inimii.
 a) Denumiți etapele revoluției cardiave în care au loc modificările de volum notate de la 1
până la 5.

b) Specificați evenimetele care produc zgomotele notate cu S1 și S2.

2. Analizatorul vizual prezintă următoarele caracteristici funcționale:

a) Celulele receptoare vizuale sunt neuroni modificați

b) Potențialele de acțiune se formează în al doilea neuron al căii de conducere
c) Membrana celulelor receptoare se hiperpolarizează la stimulare
d) Ochiul hipermetrop este mai lung decât ochiul emetrop
e) Ultimul neuron al căii vizuale este localizat în corpii geniculați laterali.

3. Denumiți doi analizatori ai căror receptori emit continuu potențiale, chiar și în lipsa
stimulării.
Precizați denumirile receptorilor specifici acestor analizatori.
a) .................................................................................................................................................
b) ............................................................................................................................. ....................
4. Asociați hormonii (1-6) cu efectele pe care le produc (a-i).

1. Triiodotironina a. Contracția musculaturii vezicii biliare

2. Parathormonul b. Inhibarea gluconeogenezei
3. Insulina c. Glicogenoliză, creșterea glicemiei
4. Adrenalina d. Scăderea potasemiei
5. Colecistokinina e. Bronhodilatație
 6. Aldosteronul f. Stimularea sintezei de mielină și a
sinaptogenezei
g. Activarea osteoclastelor
h. Stimularea lipogenezei
i. Vasodilatație coronariană

5. Sângele din vena portă conține:

a) galactoză
b) chilomicroni
c) tripeptide
d) fier
e) acizi grași cu catenă lungă

6. Care dintre nervii cranieni nu au origine aparentă? Precizați de ce. Definiți originea
aparentă a nervilor cranieni.

7. Figura de mai jos reprezintă mecanismul de conducere a potențialelor de acțiune (PA)

prin fibrele nervoase amielinice. Săgețile orizontale reprezintă sensul de deplasare a PA,
de la locul de stimulare, de-a lungul axolemei. 1 – zona depolarizată prin acțiunea
stimulului; 2 – zona aflată încă în potențial de repaus; 3 – zonă aflată într-o stare
consecutivă trecerii potențialului. Precizați de ce PA din zona 1 nu poate reveni în zona 3
(fig. b).
8. Asociaţi tipurile de muşchi (1-4) cu proprietăţile acestora (a-f):
1- miocard a. miofilamentele de actină şi miozină sunt dispuse în
sarcomere
2- muşchi neted visceral b. nu se supune legii “tot sau nimic”
3- muşchi striat scheletic c. prezintă punţi intercelulare
4- muşchi neted multiunitar d. funcţionează ca un sinciţiu
e. este format din unităţi motorii
f. nu are sarcomere

9. Menţionaţi două deosebiri dintre diabetul zaharat şi diabetul insipid. Precizați două
caracteristici comune.

10. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor de mai jos, notând cu A pe cele corecte și cu F
pe cele false.

1. Inhibiția postsinaptică se poate realiza prin deschiderea unor canale ligand-dependente de

clor.
2. Labilitatea este proprietatea neuronului de a răspunde la stimuli cu intensitate mică.
3. Papilele circumvalate, filiforme și foliate conțin muguri gustativi.
4. Curba de disociere a oxihemoglobinei este deviată spre stânga în condiții de temperatură
scăzută și pH alcalin.
5. Presiunea coloidosmotică din capsula Bowman a corpusculului renal se opune ultrafiltrării
glomerulare.

2017
3. A. Figura alăturată reprezintă schematic principalele tipuri de celule retiniene implicate
în formarea impulsului nervos. Scrieți în dreptul marcajelor tipurile de potențiale care se
formează la nivelurile respective.
B. Explicați de ce retina este considerată senzor de ordinul III.
 4. Completați tabelul de mai jos:
Tipul de fibre Originea Originea reală Punctul terminal Structurile
aparentă inervate
Nervul VII (...............................)
- f. senz. somatice
- f. mot. somatice

5. Precizați variantele corecte referitoare la parathormon:

a) Este secretat de cele 4 glande paratiroide, precum și de tiroidă
b) Secreția sa este reglată la nivelul calcemiei
c) La reglarea secreției sale participă sistemul hipotalamo-hipofizar
d) Are ca efect scăderea calcemiei, prin stimularea eliminării renale a calciului
e) Crește numărul și activitatea osteoclastelor

6. Definiți noțiunea de sincițiu funcțional. Dați 2 exemple de sinciții funcționale.

7. A. Denumiți enzima secretată de rinichi, cu rol în reglarea presiunii sângelui.

B. Care este structura ce secretă această enzimă?
C. Ce reacție catalizează această enzimă?
D. În ce țesut are loc conversia ulterioară a produsului reacției catalizate de enzima renală?

8. Recunoașteți și denumiți tipul și subtipul celular aparținând seriei albe a elementelor

figurate, care are următoarele proprietăți:
- Aparțin imunității specifice celulare
- Celulele precursoare se formează în măduva hematogenă
- Receptorii lor membranari recunosc și leagă antigene exprimate de celulele infectate
- Secretă perforină, cu care perforează membrana celulei infectate

9. Asociați structurile 1-4 cu proprietățile a-f

1 – canale ionice de scurgere
2 – canale ionice voltaj-dependente
3 – canale ionice ligand-dependente
4 – canale ionice mecano-dependente
a) se închid când începe generarea unui PA
b) sunt specifice membranei postsinaptice
c) sunt responsabilke pentru depolarizarea
și repolarizarea rapide
d) sunt canale lente
e) sunt proprii celulelorreceptoare ciliate
f) sunt deschise în timpul potențialului
membranar de repaus
Înscrieți rezultatele în tabelul de mai jos:
1: 2: 3: 4:

2018
1. Incercuiți răspunsurile corecte. Lobul posterior hipofizar:
a) este legat de hipotalamus prin sistemul port hipotalamo-hipofizar
b) este legat de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizar
c) sintetizează ADH și oxitocină
d) este irigat de artera hipofizară posterioară
e) prin hormonii pe care îi produce, reglează activitatea unor glande endocrine

2. Care dintre aceste grupe de persoane conțin în mod normal aglutinine anti-D:
a) cele Rh pozitive
b) cele Rh negative
c) atât cele Rh pozitive cât și cele Rh negative
d) nici una

3. Explicați de ce, într-un nerv, fibrele nervoase amielinice ce conduc potențial de acțiune nu îl
transmit și fibrelor învecinate.
4. În drumul său spre celulele fotoreceptoare, stimulul luminos trebuie să străbată toate
celelalte straturi ale retinei, fiind deviat de celulele acestor straturi, ceea ce ar duce la
formarea unor imagini neclare. Cum ajunge raza de lumină la celulele fotoreceptoare fără a
fi deviată? Cum este gestionată această problemă în fovea centralis?
5. Participarea voastră la acest test induce o stare emoțională, caracterizată și prin modificări
ale activității inimii și vaselor. Descrieți aceste modificări referindu-vă la diferite teritorii
vasculare: miocard, piele, tub digestiv) și menționați mecanismele reglatoare implicate
(componenta sistemului nervos, mediatori chimici la sinapsa neuro-efectoare, receptori
postsinaptici).
6. Care este rolul colateralelor căii vestibulare spre coliculii cvadrigemeni superiori și inferiori?
7. Examinați imaginea de mai jos și denumiți structurile notate cu cifre de la 1 la 8. Ce proces
este reprezentat în imagine? Care este rolul ionilor de calciu în acest proces? Inscrieți
rezultatele voastre în tabelul alăturat imaginii.
1-

2-

3-

4-
 5-

6-

7-

8-

Procesul este:

Rolul calciului:

8 Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, prin notare cu A (adevărat) sau F (fals):
Notați răspunsurile voastre în tabelul de mai jos:
a) Peptidul natriuretic stimulează reabsorbția Na din urină.
b) Sinapsele ganglionare vegetative sunt colinergice și au receptori postsinaptici muscarinici.
c) In țesutul excitoconductor, adrenalina și noradrenalina intensifică influxul de ioni prin
canalele If și prin canalele de Ca 2+, ceea ce crește frecvența potențialelor de acțiune.
d) Puntea lui Varolio conține o arie depresoare, care stimulează centrii simpatici medulari.
e) Glomușii carotidieni sunt irigați de capilare ce provin din artera faringiană sau din cea
occipitală.

a. b. c. d. e.
9. Referitor la fiziologia respirației:
a) descrieți pe scurt rolul pleurelor în ventilația pulmonară;
b) rezolvați problema: un sportiv antrenat are capacitatea vitală (CV) de 4.000 ml și ventilează,
respirând normal, 12.800 ml aer pe minut. Știind că volumul inspirator de rezervă (VIR)
1.600 ml și volumul expirator de rezervă (VER) = 1.600 ml. să se calculeze frecvența
respiratorie (numărul de cicluri respiratorii/minut).

10. Ce este atrezia? Când se produce?

2022
1. Care sunt particularitățile structurale și funcționale ale foveei din centrul petei galbene a
retinei?
2. Răspundeți la următoarele întrebări:
A) ce este echilibrul Gibbs-Donnan?
B) cum influențează el distribuția ionilor de o parte și de alta a unei membrane plasmatice?
3. Pe graficul de mai jos denumiți:
a – etapele potențialului de acțiune, notate de la 1 la 5;
b – reprele notate cu A, B și C;
c – modificările de excitabilitate a membranei, notate cu D, E și F.

4. Produșii de digestie a lipidelor se absorb din tubul digestiv sub formă de chilomicroni.
Răspundeți la următoarele întrebări:
 a. Din ce sunt formați chilomicronii?
b. Care dintre componentele lor le facilitează proprietățile hidrofile?
c. de ce se absorb în capilarele limfatice și niu în cele sangvine?
5. Pe imaginea reprezentând electrocardigrama, denumiți undele marcate cu A, B și C.
Menționați cărei etape din activitatea electrică a cordului îi corespunde fiecare undă.

6. Care sunt nervii cranieni ale căror fibre motorii somatice au originea în nucleul ambiguu? Ce
structuri efectoare inervează ficecare dintre acești nervi, prin fibrele lor motoril somatice?
7. Vasele de sânge din mușchil scheletici nu au inervație parasimpatică. SNV simpatic comandă
atât vasoconstricția, cât și vasodilatația. Explicați care sunt mediatorii chimici și receptorii
postsinaptici pentru fiecare dintre cele două procese.
8. Explicați de ce spunem că hormonii tiroidieni iodați au efect calorigen.
9. Care este relația fiziologică dintre secreția de salivă și buna funcționare a analizatorului
auditiv?
10. Care sunt elementele active și elementele pasive ce participă la o respirație normală?
11. Completați textul lacunar:
Procesele fiziologice care au loc în nefron sunt: ............................... ...............................,
............................... și ............................... . În tubul confort ..............................., procesul este reglat
hormonal. Principalii hormoni reglatori sunt ............................... și ............................... .
2012

1. Enzimele de restricţie:
a) sunt componente ale citoplasmei eucariote,
b) acţionează în mod restricţionat doar le nivelul ARNului monocatenar;
c) fac incizii la nivelul legăturii dintre baza azotată şi gruparea fosfat;
d) taie ADNul la nivelul unor secvenţe a căror lungime poate varia de la 4 bp până la
20 bp;
e) taie ADNul odată la fiecare 256 perechi de baze.

2. Avantajele PCR constau în aceea că:

a) se poate realiza pornind de la cantităţi foarte mici de ADN sau ARN;
b) poate fi uşor compromis prin contaminare;
c) poate fi folosit pentru caracterizarea funcţională a produşilor unei gene;
d) face posibilă analiza ADN-ului provenit de la forme conservate;
e) permite amplificarea cu fidelitate a unor segmente de cca. 300Kbp

3. Plasmidele utilizate ca vectori de clonare trebuie să conţină:

a) secvenţă care să dirijeze replicarea plasmidului în celula gazdă;
b) un marker care să permită selectarea celulelor ce conţin plasmidul;
c) situsuri unice de restricţie pentru endonucleaze;
d) situsuri multiple de restricţie pentru endonucleaze;
e) secvenţe care să permită acţiunea ligazelor.

4. În vederea secvenţierii ADNului pot fi utilizate următoarele metode:

a) Southern blot;
b) Maxam-Gilbert;
c) Sanger;
d) Nortern blot;
e) PCR.

2013
1. Care dintre următoarele sunt etape în clonarea unei gene
a) amplificarea genei prin PCR
b) ligarea ADN cu ajutorul ADN ligazei
c) transformarea celulelor gazdă cu molecule recombinate
d) digestia ARN cu enzime de restricţie
2. Care dintre următoarele amorse va amplifica ADN monocatenar cu secvenţa
5ʹ ATGCACGTGATCCAGG
a) 5ʹ CCTGGA
b) 5ʹ ATGCAC
c) 5ʹ TACGTG
d) 5ʹ TCCAGG

3. Transcriptaza inversă este utilizată pentru:

a) sinteza unei molecule de ADN utilizând o matriţă ARN
b) sinteza unei molecule de ARN utilizând o matriţă de ADN
c) sinteza unei molecule de ADN utilizând o matriţă de ADN
d) sinteza unei molecule de ADN fară a fi necesară matriţa

4. Diagrama următoare s-a obţinut în urma migrării în gel a produşilor de

secvenţializare prin metoda Sanger. Scrieţi secvenţa obţinută şi indicaţi orientarea
moleculei.

5. Care dintre următoarele sunt caracteristice vectorilor de exprimare?

a) conţin promotor
b) conţin origine de replicare
c) conţin un situs multiplu de clonare
d) conţin un marker de selecţie pentru celulele transformate
 6. Un fragment de ADN de 8 kb a fost marcat cu 32P la capetele 5'. Acest fragment
a fost digerat cu enzimele de restricţie EcoRI şi Bgl II separat şi cu amble împreună
(vezi schema de mai jos, cu puncte sunt indicate fragmentele ce au 32P la capetele 5',
mărimile fragmentelor sunt în kb).

Care dintre variantele prezentate mai jos corespund cu harta de restricţie a fragmentului
analizat?

2014
1. Care dintre următoarele tehnici vor fi utilizate pentru clonarea unei gene procariote care codifică
o proteină?
a) amplificarea genei prin PCR
b) purificarea de ARNm
c) digestia ADN cu enzime de restricţie
d) purificarea de ADNg bacterian

2. Un cercetător vrea să cloneze o genă ca să obţină o proteină recombinată. Această proteină ar

trebui să conţină o etichetă de 6-His (etichetă de 6 Histidine) la capătul C-terminal al proteinei.
Care dintre următoarele opţiuni ar trebui să le selecteze cercetătorul, dacă situsul multiplu de
clonare conţine codonul START?
a) să aleagă un vector de exprimare ce are eticheta de 6-His în aval de situsul multiplu de
clonare
b) b) să includă codonul STOP în gena clonată
 c) să excludă codonul STOP din gena clonată
d) să aleagă un vector de clonare

3. Care dintre următoarele sunt caracteristice metodei de secvenţiere Sanger?

a) are la bază metoda PCR
b) este utilizată o singură amorsă (primer)
c) sunt utilizate cel puţin 2 amorse într-o reacţie
d) se obţin fragmente de mărimi variabile

4. Mai jos este schema de clonare a unei gene într-un vector de clonare (plasmid). Pentru clonare
vectorul şi gena au fost digerate cu enzima de restricţie EcoRV (situs de recunoaştere GAT↓ATC).
Vectorul de clonare are mărimea de 3000 pb, iar gena 1000 pb.

Dacă plasmidul nerecombinat circular este digerat doar cu EcoRV sau doar cu BamHI atunci se
obţine doar un fragment de 3000 pb. Atunci când plasmidul nerecombinat este tăiat cu ambele
enzime se obţin 2 fragmente: unul de 2000 pb şi 1000 pb. Dacă gena este digerată cu enzima
BamHI atunci se obţin 2 fragmente: 200 şi 800 pb. Care va fi mărimea fragmentelor dacă plasmidul
recombinat se va digera cu enzima BamHI?
a) 1000 + 3000 pb
b) se pot obţine două variante: 1)1200 + 2800 sau 2) 1800 + 2200
c) 200 + 800 +3000
d) 4000

2015

1. Un cercetător intenţionează să cloneze o genă ce codifică o proteină de la Escherichia coli

într-un plasmid de exprimare şi să o exprime în celule gazdă de Escherichia coli. Care dintre
următoarele tipuri de PCR le va utiliza în acest scop?
a) amplificarea genei prin PCR cu amorse specifice genei
b) secvenţierea plasmidului recombinat prin metoda Sanger (PCR de secvenţializare)
 c) verificarea clonelor corect recombinate prin colony-PCR utilizând amorse specifice genei
d) RT-PCR

2. În imaginea de mai jos sunt prezentate rezultatele de la secvenţializare Sanger.

Care va fi secvenţa genei dacă s-a utilizat amorsa Reverse pentru secvenţializare? (nucleotidele
nu sunt împărţite pe codoni )
a) ATG GAA GAC ACA GAT GAT GAT GAT GAT
b) ATC ATC ATC ATC ATC TGT GTC TTC CAT
c) TAC CTT CTG TGT CTA CTA CTA CTA CTA
d) TAG TAG TAG TAG TAG ACA CAG AAG GTA.
3. Mai jos sunt prezentate amorsele utilizate pentru amplificarea unei gene.
Forward GCA TGC TCC TGT CTA ACA CTG
Reverse AGG ACC CCT GTC CAG TGT TAA
Care va fi temperatura de topire a celor două amorse şi temperatura de aliniere pentru
PCR? a) Tm=60°C, Ta=64°C

b) Tm=64°C, Ta=60°C
c) Tm=54°C, Ta=50°C
d) Tm=60°C, Ta=56°C

4. Pentru clonarea unui fragment de ADN de 350pb din gena pentru ARNr 16S se va utiliza?
a) un plasmid de clonare

b) un plasmid de exprimare
c) un cosmid
d) YAC

5. Un cercetător a efectuat două reacţii de PCR şi a migrat produşii PCR rezultaţi într-un gel
de agaroză (vezi imaginea de mai jos, M- marker molecular ADN, 1 şi 2 probele de PCR).
Fragmentul ţintă în ambele cazuri trebuie să fie de 550pb.
Analizând imaginea, care dintre următoare sunt corecte?
a) în ambele cazuri s-a amplificat fragmentul ţintă
b) doar în cazul probei 2 s-a amplificat fragmentul ţintă
c) gelul de agaroză nu conţine bromură de etidiu
d) în cazul ambelor probe nu există produşi PCR-ţintă.
6. Dacă după ligarea unui plasmid cu o genă, produşii de ligare au fost transformaţi în celule
de E.coli, iar pe mediu solid au rezultat doar 3 colonii albastre şi 2 albe, care vor fi posibilele
explicaţii ale acestui număr redus de clone?
a) eficienţa de transformare a bacteriilor a fost mică
b) nu s-a pus antibiotic pe mediu
c) s-a pus doar IPTG şi antibiotic pe mediu
d) s-a pus doar X-Gal şi antibiotic pe mediu.
7. Genele A şi B au fost amplificate separat prin PCR utilizând amorse specifice nefosforilate.
Gena A conţine la capătul 3' situsul pentru enzima de restricţie KpnI (GGTAC/C), iar gena
B conţine la capătul 5' situsul pentru enzima de restricţie NheI(G/CTAGC).
7A. Care sunt etapele în crearea unei molecule himere A-B?
a) digestia genei A cu enzima KpnI
b) digestia genei B cu enzima NheI
c) incubarea genelor cu enzima T4 ADN polimeraza
d) ligarea fragmentelor cu T4 ADN polimerază
e) amplificarea prin PCR a genei himere

7B. Scrieţi care din nucleotidele din secvenţele de recunoaştere a celor 2 situsuri de
restricţie vor rămâne în molecula himeră.

2018
Un genetician studiază gena padl și varianta ei truncată tpadl (lipsește secvența de localizare
mitocondrială), de la E. coli. El a clonat în vectorul pJET 1.2 cele două gene. Proba I conține
vectorul pJET1.2 în care a fost introdusă gena padl completă. Proba II conține vectorul pJET1.2 în
care a fost introdusă gena tpadl. In timpul clonării, etichetele tuburilor s-au șters. El își propune
să restabilească, ce se găsește în fiecare tub, motiv pentru care realizează o digestie cu enzime de
restricție.

Harta vectorului pJET I .2 este redată în imaginea de mai jos.

Geneticianul are la dispoziție enzimele de restricție Not I, Nco I, Ec052 1, Xba I și trei dintre cele mai
comune tampoane (buffer) de reacție: tamponul A, tamponul B, tamponul C. În tabelul de mai jos
sunt prezentate condițiile optime de reacție pentru enzimele de restricție.

Enzimă % din activitate în % din activitate în % din activitate în Temperatura

tamponul A tamponul B tamponul C optimă de reacție
Not 1 100 25 50 37
Nco 1 75 100 50 37
Ec052 1 100 50 25 37
Xbal 25 25 100 25

1. Ce enzime de restricție va folosi geneticinaul pentru digestia plasmidului?

a) Not I și Eco52 I
b) Not l și Nco l
c) Nco I și Xba I
d) Not 1 și Xba I
e) Eco52 I și Xba I
Pentru a vedea rezultatul digestiei, geneticianul face o electroforeză în gel de agaroză. Imaginea
gelului obținut de el este următoarea:

2. Stabiliți ce conțin primele trei godeuri ale gelului de agaroză:

a) Godeu 1: Marker de greutate moleculară, Godeu 2: Proba I, Godeu 3: Proba II
b) Godeu 1: Marker de greutate moleculară, Godeu 2: Proba II, Godeu 3: Proba I

3. Ce reprezintă fiecare din fragmentele notate cu A, B, C?

a) A-gena tpad1, B-gena pad1, C-vectorul pJET1.2
b) A-vectorul pJET1.2, B-gena pad1, C-gena tpad1
c) A-gena pad1, B-vectorul pJET1.2, C-gena tpad1
d) A-vectorul pJET.1, B-gena tpad1, C-gena pad1
e) A-gena pad1, B-gena tpad1, C-vectorul pJET1.2

4. Care este lungimea genelor padl și tpadl și ce lungimi se așteaptă să aibă lanțurile de amino acizi
pe care pot să le sintetizeze PADI și respectiv tPAD1?
a) pad1 3800pb, tpad1 2500pb, PAD1 1267AA, tPAD1 833AA
b) pad1 2500pb, tpad1 3800pb, PAD1 833AA, tPAD1 1267AA
 c) pad1 1267AA, tpad1 833AA, PAD1 2500pb, tPAD1 3800pb
d) pad1 3800pb, tpad1 2500pb, PAD1 3800AA, tPAD1 2500AA

5. Ce îi lipsește vectorului pJET 1.2 pentru a putea fi utilizat în exprimarea celor două gene PAD1
și tPAD1?
a) o secvență promotor, un situs de legare al ribozomilor;
b) o secvență promotor, un marker de selecție
c) origine de replicare, situs multiplu de clonare
d) o secvență promotor, origine de replicare
e) un marker de selecție, origine de replicare

2022

1. Mai jos este secvența codifieatonre a genel pentru lucIferaza (1653pb) de ia licurici (Photinus
pyralis) (sunt prezentate doar capetele genei), gena întreagă în genom are 2387pb:
1-ATG GAA GAC GCC AAA AAC ATA AAG AAA GGC CCG (NNNNNN)1584nt ATA AAG GCC AAG
AAG GGC GGA AAG TCC AAA TTG TAA-1653
Indicați amorsele Forward si Reverse care pot ff utilizate pentru amplifcaren acestei gene si
caleulapi Tm:

Nr. Secvența amorsei Forward sau Reverse Tm

1 TTA CAA TTT GGA CTT TCC GCC

2 CCT TTC AGG TTT AAC ATT
3 GGA AAG TCC AAA TTG TAA
4 TAG CTT CTG CGG TTT TTG
5 ATG GAA GAC GCC AAA AAC ATA

2. Din celule de licurici s-a extras și purificat ARN total, care s-a utilizat pentru transcrierea
inversă. Care dintre următoarele sunt adevărate pentru a obține un produs PCR care să conțină
doar cadrul deschis de citire (ORF) al genei (pentru PCR se vor utiliza amorsele de la punctul 1):
a) pentru PCR se va utiliza ARN total
b) pentru PCR se va utiliza ADNc obținut la transcrierea inversǎ
c) ADNc se va obține utilizând amorse oligo-dT
d) pentru obtinerea de ADNc se va utiliza o ADN polimerazǎ ADN-dependentǎ
e) pentru obtinerea de ADNc se va utiliza o ADN polimerază ARN-dependentǎ
f) pentru obtinerea de ADNc se va utiliza o ARN polimerază ARN-dependentǎ
g) produsul PCR obținut va avea 1653pb
 h) produsul PCR obtinut va avea 2387pb
i) produsul PCR obtinut va avea ceva mai mult de 1653pb datorită prezenței cozii poli-A
j) se vor obține 2 produși PCR: 1653pb și 2387pb

3. Un plasmid a fost liniarizat prin digestia cu enzime de restricție după cum urmează:
#1-plasmid tăiat cu enzime de restricție EcoRV (GAT/ATC) și Ndel (CA/TATG) și tratat cu
fosfatazǎ alcalinǎ
#2-plasmid tăiat cu EcoRV (GAT/ATC)
#3-plasmid tăiat cu Ndel (CA/TATG) și tratat apoi cu nucleaza de la fasolea Mung

După digestia cu enzime de restricție, toate variantele de plasmid au fost purificate.

Produsul PCR a fost obținut cu amorsele de la punctul 1 după cum urmează:

#4-produs PCR amplificat cu Taq polimerază
#5-produs PCR amplificat cu ADN polimerază cu fidelitate mare (cu activitate exonucleazică
3'-5)
#6-produs PCR amplificat cu Taq polimerază și tratat cu nucleaza de la fasolea Mung

Indicați (cu Fals sau Adevărat) combinații de plasmid și produs PCR care pot fi legate de T4
ADN ligază și genera molecule recombinate. (*PCR a fost realizat cu amorse standard)

Vector Produs PCR

#4 #5 #6

#1

#2

#3

4. Dacă vectorul utilizat Ia punctul 3 este un vector de exprimare în celule de E.coli și admitem
că gena a fost clonată în situsul multiplu de clonare, atunci ordinea elementelor structurale
ale vectorului vor fi (direcția 5'-3'):
a) Gena pentru luciferazā
b) Secvența semnal de terminare a transcrierii
c) Promotor
d) Situs de legare a ribosomilor (ribosome binding site)
e) Codon START
f) Operator
g) Codon STOP
5. Molecula recombinată obținută la punctul 3 a fost introdusă în celule de E.coli și indusă
exprimarea genei recombinate. Care dintre următoarele este cea mai eficientă și rapidă
metodă pentru analiza exprimării genei:

a) micro-array cu sonde marcate fluorescent

b) micro-array utilizând luminescența naturală a luciferazei
c) metoda Northern blot
d) metoda Southern blot
e) PCR standard cu amorsele de la punctul 1
f) detecția luminescenței naturale a proteinei recombinate
g) purificare de ARNtotal, transcriere inversă cu amorse randomice și qPCR cu amorse specifice
h) secvențializarea genei prin metoda Sanger

6. Dacă este necesară exprimarea genei pentru luciferază în celule de eucariote atunci vectorul
de exprimare în care se va subclona gena va contine:
a) Promotor recunoscut de ARN polimeraza II
b) Regiune Kozak
c) Genă pentru rezistență la ampicilină controlată de un promotor procariot
d) Origine de replicare specifică bacteriilor
e) Secventă semnal de poli-adenilare
f) Coadă poli-A
g) Situs multiplu de clonare
h) Situs de legare al ribosomilor în aval de promotorul eucariot
i) Promotor recunoscut de ARN polimeraza I
j) Operator
k) Operon
2012

1. Încercuiţi afirmaţiile corecte:

a) Archaea metanogene sunt anaerobe

b) Bacteriile fotosintetizante folosesc H2O drept donator de electroni (H)
c) Tendinţa unui compus chimic de a accepta sau de a ceda electroni în reacţiile de
oxidoreducere constituie potenţialul redox (Eh)
d) Bacteriile chemotrofe absorb radiaţiile infraroşii

2. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

a) Bacteriile desulfoficatoare oxidează H2S
b) Bacteriile Gram negative nu au peptidoglican
c) Fixarea CO2 are loc în etapa a II-a a fotosintezei
d) Archaea metanogene oxidează metanul
e) Ribososmul complet de procariote are constanta de sedimentare 70S

3. Puneţi afirmaţiile din ultima coloană în dreptul grupului corespunzător:

1 Bacteriile sulfuroase verzi A oxidează amoniacul

2 Cianobacteriile B produc O2 în fotosinteză
3 Bacteriile feruginoase C produc H2S
4 Bacteriile desulfoficatoare D colmatează conductele metalice de apă
5 Bacteriile nitrificatoare E fotosintetizează numai în lipsa O2

4. Încercuiţi variantele corecte privind prezenţa (da) sau absenţa (nu) unor structuri subcelulare
la procariote şi eucariote:

Structura Bacterii Plante Animale

A Cloroplaste da da nu

B Mitocondrii nu da da

C Ribosomi da da da

D Reticul endoplasmic nu da da

E Aparat Golgi da da da
5. Înlocuiţi numerele cu procesul biologic, respectiv cu forma corespunzătoare de N

6. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

a) În fermentaţie acceptorul final de electroni este o substanţă anorganică

b) Forţa protonmotrice generează ATP
c) În lumea vie, peptidoglicanul se întâlneşte numai la bacterii
d) Bacteriile nu au membrană plasmatică
e) Treponemele au formă spiralată

2013
1. Numiţi următoaterele forme bacteriene:
 2. Puneţi structurile celulare enumerate la locul corespunzător:
ribosomi, mitocondrii, incluzii, vacuole, cloroplaste,
lizosomi a. Bacteriile au:
b. Bacteriile nu au:

3. Aranjaţi în mod corespunzător enunţurile din coloanele I şi II:

I II

1 Forţa protonmotrice A au membrană parietală

2 Bacteriile Gram pozitive B sunt anaerobe

3 Archaea metanogene C au mai multe straturi de peptidoglican

4 Bacteriile Gram negative D măsoară tendinţa de a ceda sau accepta electroni

5 Potenţialul redox E asigură energia necesară sintezei ATP

4. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

a) Nitrit bacteriile oxidează nitriţii la nitraţi
b) Procariotele nu au cloroplaste
c) Membrana plasmatică la bacteriile Gram pozitive este mai groasă decât la cele
Gram negative
d) Bacilii au formă spiralată
e) Bacteriile Gram pozitive au peptidoglicanul pluristratificat
 5. Puneţi afirmaţiile din ultima coloană în dreptul grupului corespunzător:
1 Archaea metanogene A fotosintetizează numai în lipsa O2

2 Bacteriile denitrificatoare B au CO2 drept accceptor final de H+/e–

3 Bacteriile feruginoase C produc O2 în fotosinteză

4 Cianobacteriile D produc N2

5 Bacteriile sulfuroase purpurii E corodează conductele metalice de apă

6. Numiţi procesele de transformare biologică a formelor de sulf din schemă:

S organic 3

4
SO4 H2S

2014
1. Încercuiţi afirmaţiile corecte:
a) Archaea metanogene sunt anaerobe
b) Bacteriile fotosintetizante folosesc H2O drept donator de electroni (H)
c) Tendinţa unui compus chimic de a accepta sau de a ceda electroni în reacţiile de oxidoreducere
constituie potenţialul redox (Eh)
d) Micoplasmele sunt bacterii lipsite de perete celular

2. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

 a) Bacteriile desulfoficatoare oxidează H2S
b) Bacteriile Gram negative nu au peptidoglican
c) Fixarea CO2 are loc în etapa a II-a a fotosintezei
d) Archaea metanogene oxidează metanul
e) Ribososmul complet de procariote are constanta de sedimentare 70S

3. Încercuiţi variantele corecte privind prezenţa (da) sau absenţa (nu) unor structuri subcelulare la
procariote şi eucariote:
Structura Bacterii Plante Animale
A Cloroplaste da da nu
B Mitocondrii nu da da
C Ribosomi da da da
D Reticul endoplasmic nu da da
E Aparat Golgi da da da

4. Înlocuiţi numerele cu procesul biologic, respectiv cu forma corespunzătoare de N

5. Puneţi afirmaţiile din ultima coloană în dreptul grupului corespunzător:

1 Bacteriile sulfuroase verzi A oxidează amoniacul

2 Cianobacteriile B produc O2 în fotosinteză
 3 Bacteriile feruginoase C produc H2S
4 Bacteriile desulfoficatoare D colmatează conductele metalice de apă
5 Bacteriile nitrificatoare E fotosintetizează numai în lipsa O2

Răspuns:
1 2 3 4 5

6. Încercuiţi afirmaţiile greşite:

a) Descompunerea anaerobă prin fermentaţie sau putrefacţie constituie modul de hrănire al
bacteriilor parazite
b) Forţa protonmotrice generează ATP
c) În lumea vie, peptidoglicanul se întâlneşte numai la bacterii
d) Bacteriile nu au membrană plasmatică
e) Treponemele au formă spiralată

2015
1. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) În ETS protonii sunt pompaţi în spaţiul periplasmic la bacteriile Gram +.
b) În ETS protonii sunt pompaţi la suprafaţa externă a membranei celulare.
c) Tendinţa unui compus chimic de a accepta sau de a ceda electroni în reacţiile de
oxidoreducere constituie potenţialul redox (Eh).
d) ATPsintaza este o enzima legată de membrana plasmatică.
e) Procariotele au lizosomi, magnetosomi şi reticul endoplasmic.
2. Care din următoarele afirmaţii sunt false:
a) Micoplasmele sunt bacterii de dimensiuni mici, lipsite de perete celular.
b) Vibrio cholerae este o spirochetă ce produce holera.
c) Stafilococul este o formaţiune ce rezultă în urma a două diviziuni celulare succesive.
d) Caracteristica definitorie a procariotelor este lipsa membranei nucleare.
e) Gallionella este o bacterie feruginoasă, cu formă celulară de banană şi cu peduncul drept.
3. Asociaţi corect informaţiile din cele 3 coloane:
1 Bacteriile sulfuroase A Reduc nitraţii la N2 I Habitează în protozoare
purpurii anaerobe
2 Bacteriile nitrificatoare B Oxidează S la acid sulfuric II Sphaerotilus
3 Bacteriile sulfuroase C Sunt fotoautotrofe III Oxideză H2
nepigmentate
4 Bacteriile ferooxidante D Populează ape reziduale IV Fixează CO2 numai în
bogate în amoniac condiţii anaerobe
5 Bacteriile denitrificatoare E Acceptorul final de e- este V Desulfovibrio
CO2 desulfuricans
6 Archaea metanogene F Acceptorul final de e- este VI Tolerează pH foarte acid.
sulfatul
7 Bacteriile sulfat- G Chemolitoautotrofe VII Oxidează amoniacul la
reducătoare nitraţi

Răspuns:
1 2 3 4 5 6 7

4. Care din următoarele afirmaţii sunt false:

a) Stratul lipopolizaharidic la Gr– determină toxicitatea şi patogenitatea speciilor patogene.
b) Acizii teicoici conţin resturi de ribitolfosfat şi glicerolfosfat.
c) Mezosomii participă la sinteza proteinelor.
d) Hopanoidele sunt fosfaţi şi au rol în stabilizarea structurii membranei celulare.
e) Volutina reprezintă o sursă de fosfaţi pentru celula bacteriană.
5. Referitor la nutriţia fototrofă la procariote, următoarele afirmații sunt corecte:
a) Centrul de reacţie la Chromatium în stare excitată este slab donator de electroni.
b) Bacterioclorofila şi pigmenţii accesori sunt legaţi de sistemele membranare fotosintetice.
c) Enzima fosforibulokinaza din ciclul Calvin, se întâlneşte numai la organismele heterotrofe.
d) Pe parcursul lanţului transportor de electroni, se generează forţă protonmotrice.
e) Fotobacteriile tipice fotosintetizează numai în absenţa O2.

2018
1. Numiți procesele marcate cu săgeți, notate cu litere mici (a-d):
 2. Incercuiți afirmațiile corecte:
a) bacterioclorofila a absoarbe radiație IR;
b) procariotele nu au reticul endoplasmic;
c) peptidoglicanul se întâlnește numai la bacteriile Gram pozitive;
d) membrana plasmatică asigură metabolismul energetic al procariotelor;
e) forma oxidată a cuplului redox de la baza turnului electronilor are cea mai mare tendință de a
ceda electroni

3. Marcați în căsuța corespunzătoare fiecărui enunț dacă este adevărat sau fals:

Adevărat Fals

a) Cantitatea de energie eliberată în urma reacției de

oxidoreducere este direct proporțională cu diferența de
oten ial redox (AEh) între două cupluri implicate
b) Procariotele au 4 tipuri de ARN ribosomal

c) In fermentație acceptorul final de electroni este o substanță

anorganică oxidată
d) Dea lungul sistemului transportor de electroni, la bacterii are
loc o acumularea H pe partea internă a membranei
e) Bacteriile desulfofłcatoare aparțin categoriei de bacterii
hidrogenice

4. Aranjați în mod corespunzător enunțurile din coloanele I și II:

I II

I Forța protonmotrice A au membrană parietală

2 Bacteriile Gram pozitive B sunt anaerobe

3 Archaea metanogene C au mai multe straturi de peptidoglican

4 Bacteriile Gram negative D măsoară tendința de a ceda sau accepta electroni

5 Potențialul redox E asigură energia necesară sintezei ATP

2022
1. Alegeti și încercuiti afirmațile corecte:
a) Caulobacter sp. este o a-Proteobacterie fero-oxidantă cu diviziune celulará heteromorfă;
 b) Legatura a -1,2 dintre acidul N-acetilglucozamină și acidul N-acetilmuramic poate fi lizată de
catre lizozim;
c) Proteinele Mam se găsesc în membrana magnetosomului la Magnetospirillum sp. si are rol
in diviziunea bacteriei;
d) Didezoxihexoza de la E. coli se numeste colitoză și are la bază galactoza;
e) Spațiul periplasmic are consistenta de gel și se găseste doar la bacteriile Gram-pozitive;
f) Procariotele absorb lumina exclusiv în infra-roșu la 870 nm.

2. Asociați corect procesele (din coloana II) în care sunt implicate bacteriile (din coloana I):
I II
Procese detrimentale agriculturii si
1 Bacteriile sulfuroase A
ecosistemelor naturale.
Populeazā medii cu[H+] crescute,sunt
2 Bacteriile denitrificatoare B
sulfoxidante.
Folosesc donatori de H compuși reduși ai
3 Nitrobacter C sulfului. Chromatium are centrul de reactie
P870-bacterioclorofila a.
4 Bacteriile sulfuroase nepigmentate D Oxidează NO2 la NO3.

Răspuns
1
2
3
4

3. Alegeți și încercuiți afirmațiile false:

a) În timpul fermentației vinului Kloeckera apiculata înlocuieste pe S. cerevisiae - dominantǎ
inițial;
b) Prima etapă a ciclului Calvin o reprezintă legarea CO2 la acidul 3-fosfogliceric;
c) Volutina reprezintă o incluzie lipidică citoplasmatică întâlnită la Archaea;
d) În fermentația malolactică: un acid dicarboxilic este trasformat într-un acid monocarboxilic;
e) Hydrogenobacter este o specie hidrogen-oxidantă, aerobǎ;
f) Energia folosita de bacterii este asigurată de reacțiile redox catalizate de hidrolaze.

4. Alegeți și încercuiți afirmațiile false:

a) Borrelia burgdorferi este o spirochetă cu un cromozom liniar de 0,91 Mb;
b) Condrioizii veziculari sunt implicați în procese de sporulare;
c) Proteina MreB este o actină ce formează „citoscheletul” la procariote;
d) Bacteriile Gram pozitive se colorează în roșu datorită structurii tridimensionale a
peptidoglicanului;
e) Acizii teicoici sunt molecule lungi ce pot conține 50 molecule de ribitolfostat sau 35
molecule de glicerolfosfat;
f) Productia de penicilină de către Penicillium se face în condiții de aerare puternică.