Deochiul

Să vă spun câteva lucruri despre deochitura, unul

dintre lucrurile rele cele mai des întâlnite. Ce este
deochiul? Este o uitătură ori o vorbă care vatămă, om,
copil, ori animal, şi este cel mai des fără voia celui ce
deoache. Deocheatul se poate face fără răutate, din
plăcerea de a te mira sau de a lauda peste măsură, fără
niciun gând de a aduce vreun neajuns.
Unele persoane au această însuşire de când s-au
născut iar altele au căpătat-o de-a lungul vieţii, din cauza
anumitor împrejurări. Acestea se pot deochea şi ele
singure atunci când se arata peste măsură de fericite de
ele însele. Cel ce are această patimă de a deochea simte
atunci când deoache pe cineva, căci îl dor ochii, îl ustura
ori simte că o arsură în ochi ori în faţă. Cei ce se ştiu că
deoache, trebuie să scuipe de trei ori asupra persoanei de
care se miră ori să lase un semn, o scamă de la haină,
ceva, ca să platessca aceasta magie fără voie.
Cine poate fi deocheat?
Aşa cum am spus „cel mai adesea copiii, fetele
frumoase, bolnavii, femeile care alăptează (de aceea nu se
lasa să intre în casa om străin, după ce femeia a născut)
precum şi mirele şi mireasă în ziua nunţii şi imediat după
aceea. Deochiul poate atinge şi animalele din casă şi chiar
şi plantele. Cum se manifesta deochiul? El are semne
sigure şi, dacă nu le cunoşti ori de multe ori nu le iei în
seamă, boala de deocheat poate fi lungă şi uneori chiar
foarte gravă. Primul semn este iscarea din senin de mari
dureri de cap şi căscatul încontinuu, deşi persoanei
respective nu-i este pic de somn. Copiii se aprind la faţă, le
ţiuie urechile şi au călduri mari, iar adulţii sunt apucaţi de
vărsături sau le curge sânge din nas. Animalele tremura
din cap până la picioare, n-au chef şi nici vlagă, tânjesc şi
zac fără motiv.
Cum să vă feriţi de deochi
Aşa cum am spus, pentru a feri pe cineva de deochi,
calea cea mai simplă este să-l scuipi de trei ori zicând”
Ptiu, ptiu, ptiu, să nu-i fie de deochi”.
Copii nu trebuie lăsaţi să se uite în oglindă până la
vârsta de un an, căci se pot deochea singuri.
Tot aşa, ca să fie feriţi de deochi, copilul nou născut
trebuie cântărit înainte de ai face prima baie. Atenţie, însă,
nu trebuie să spuneţi nimănui cât este greutatea indicată
de cântar şi nici să lăsaţi pe cineva să privească la cântar.
Usturoiul este cel mai bun apărător de deochi, prins
de o panglicuţa ori o aţă roşie şi atârnat la gât, ori la
căciuliţa copilului.
Tot la cei mici sau la animale se mai poate lega la
încheietura o panglică roşie, simplă, căci uitătura rea se
adună asupra acestei culori atrăgătoare şi copilul său
animalul este ferit de vătămare.
Se mai poate face pe fruntea copilului un semn cu
cenuşa de vatră, cu praful de pe talpa amestecat cu puţin
scuipat, ori cu funinginea de la horn. Dar acest semn, e
făcut în mijlocul frunţii, fie la încheietura sprâncenelor, îl
poate face doar mama copilului.
Aurul este iarăşi un bun apărător contra deochiului,
orice obiect de aur purtat la gât, la ureche ori la mâna
putând atrage energia rea din privirea vătămătoare.
Un talisman de mare efect împotriva deochiului,
chiar dacă este mai greu de realizat, este cel făcut din 2, 4,
sau 6 coarne de rădaşca uscate şi prinse fie direct la gât,
pe un şnuruleţ, fie puse într-un săculeţ de pânză.
DESCÂNTECELE DE DEOCHI
Cel mai des folosit este descântecul de deochi, când
cel bolnav sau atins de uitătura deocheată are dureri mari
de cap, ameţeli, uneori vărsături sau o stare de rău
puternic şi zace că de somnolenţa, fără a putea dormi. În
aceste situaţii, luaţi o cană cu apă magnetizată, luată
numai în faptul zilei ca să fie vasul său fântâna neîncepută
şi stingeţi în ea nouă cărbuni aprinşi luaţi de pe vatră.
Pentru fiecare cărbune aruncat în vasul cu apă, număraţi
înapoi de la nouă la unu, iar la ultimul cărbune, după ce aţi
numărat doi… unu… spuneţi următorul descântec,
înţepând cărbunii din vas cu cuţitul magic…
Sting toate strigările.
Toate pociturile
Cum se sting tăciunii
Să se stingă deochiul
Toate căscaturile.
Toate uităturile
Sting ochii cei răi din cale
Şi gurile cele rele
Să n-aibă la ce se uită
Să n-aibă la ce striga
Să treacă de grija lui…
(se rosteşte numele de botez a persoanei deocheate)
Sau se mai poate spune:
Fugi ochi de deochi
Ieşi şi fugi din calea lui… (numele de botez al celui
deocheat)
Pe pământ pustiu
Unde vântul nu bate
Unde câinii nu lătra
Şi cocoşii nu cântă.
Amin!
Când veţi descânta de deochi, veţi vedea că veţi
căsca mai mereu, cu gura mare, ca şi cum v-ar fi pocnit un
somn mare. Nu vă speriaţi, căci acesta este semnul
vindecării celui deocheat şi semn sigur cda răul iese din
omul respectiv.
CE SE FACE DE DEOCHI LA PRUNC MIC
Se scuipă pe degete, se mânjeşte talpa piciorului şi
se mânjeşte copilul la frunte şi la buric, rostind unul dintre
descântecele de mai sus.
Descântecele se spun de trei ori, apoi din apă unde
stau cărbunii stinşi, bolnavul trebuie să bea câteva
înghiţituri şi să-şi ude tâmplele. Restul de apă rămasă se
aruncă pe un câine din drum sau se varsă în loc curat, dar
nu la rădăcină de pom. Descântecul se poate spune şi
asupra unui obiect al bolnavului, o cămaşă, batista, ori un
maiou care se descânta la fel.
Apoi se picura pe cămaşa apa descântată, iar cel
bolnav trebuie să o îmbrace, să guste de trei ori din cana,
să se spele cu o parte din apă pe frunte, pe ochi şi pe cap,
iar restul s-o verse pe un câine ori o pisică, pentru că
deochiul să fugă şi să fie aruncat atunci când animalul
respectiv se scutură de apă de pe el.
TALISMANUL PROTECTOR ÎMPOTRIVA
DEOCHIULUI
Descântatul de deochi este bun şi poate fi făcut
asupra oricui atins de uitătura, ori de cuvinte rele, fie el
bătrân sau copil, iar efectul lucrării este sigur chiar şi
asupra animalelor, căci şi ele se pot deochea.
Cel mai bine, după descântatul de deochi, este că
bolnavul să se pazasca de alte trimiteri de deochi şi de
uitături piezişe şi pizmaşe. Cum? Să capete un talisman
vrăjit, ocolit cu descântece în trei făpturi de seară, pe care
să-l poarte mereu asupra lui.
Iate cum se face un talisman de acest fel: într-un
săculeţ de pânză albă puneţi trei boabe de tămâie, trei fire
de urzică şi trei fire de păr din capul omului respectiv. Pe
lângă avestea, puneţi şi un ban vechi, un căţel de usturoi şi
o bucăţică, nu mai mare ca o unghie, dintr-o lumânare albă
care a fost arsă la biserică.
Coaseţi săculeţul la gura aşa fel încât să iasă un
pătrat mic de pânză şi descântaţi-l, timp de trei zile, cu
unul dintre descântecele de mai sus. În toate aceste trei
zile nu scoateţi talismanul din camera magică şi păstraţi-l
acoperit cu un pahar sau un glob de cristal. Omul trebuie
să poarte peticul de pânză lipit de piele tot timpul, fără a-l
îndepărta de trupul lui. Pentru aceasta, săculeţul va fi
prins cu un şnur fie la brâu, fie în jurul gâtului.