CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................................................1
In cazul colicilor..........................................................................................................................................2
In cazul aftelor............................................................................................................................................2
Pentru durerile nevralgice...........................................................................................................................2
Primul ajutor in caz de fracturi...................................................................................................................2
Dupa o cazatura...........................................................................................................................................2
Primul ajutor in cazul ranirilor....................................................................................................................2
Primul ajutor in caz de hemoragie..............................................................................................................2
Primul ajutor in caz de insolatie..................................................................................................................3
Primul ajutor in caz de arsuri......................................................................................................................3
Primul ajutor in caz de stop respirator........................................................................................................3
Primul ajutor in caz de convulsii febrile.....................................................................................................3
Primul ajutor in caz de inec.........................................................................................................................3
Primul ajutor in caz de intepatura de viespe si de albina............................................................................3
Primul ajutor in caz de muscatura de caine.................................................................................................4
Primul ajutor in caz de sufocare..................................................................................................................4
Primul ajutor in caz de supraincalzire.........................................................................................................4
Primul ajutor in caz de diaree acuta............................................................................................................4
Incheiere curs..............................................................................................................................................5

1
 Când copilul se loveste mai grav sau se îmbolnãveste , orice pãrinte trãieste cele mai cumplite spaime si neputinte. Iar
când este vorba despre un bebelus, îngrijorarea este de zece ori mai mare pentru cã cei mici nu pot spune ce-i doare. Totul
devine si mai confuz când nu poti sti sigur dacã bebelusul tãu este grav bolnav si dacã trebuie sã suni la doctor. Ca sã-ti fie
mai clar când trebuie sã actionezi, prezentãm mai jos 10 simptome care nu trebuie niciodatã ignorate :
- probleme de respiratie
- respiratie zgomotoasa sau tuse severa
- culoare anormala a pielii
- refuzul hranei
- diaree severa sau prelungita
- febra
- eruptii pe piele
- somnolenta, moleseala
- plansul ore in sir
- varsaturi frecvente
Situatiile cele mai frecvente in care se impune acordarea primului ajutor sunt cele determinate de accidente casnice.

In cazul colicilor scaunul este galben apos, acid se administreaza calciu carbonic in lapte sau ceai

In cazul aftelor, se fac spalaturi bucale de 3-4 ori pe zi (1 lingura apa oxigenata la 1 pahar de apa, cu acid boric 3% sau
infuzie de musetel). Inaintea meselor se tamponeaza gura cu 1 lingurita bicarbonat de sodiu diluata intr-un pahar cu apa sau
glicerina boraxata.

Pentru durerile nevralgice cauzate de gripa se trateaza cu pernuta calda

Primul ajutor in caz de fracturi

Fracturile pot fi inchise (pielea si tesuturile ce invelesc osul raman nemodificate) sau deschise (pielea si tesuturile sunt
ranite). Ce facem?
Fractura poate fi identificata urmarind: aparitia durerii, care se accentueaza la orice miscare a regiunii lovite, imposibilitatea
de miscari (atunci cand copilul nu poate face miscari pe care in mod normal le face fara dificultate), deformarea regiunii in
care s-a produs fractura sau aparitia unor vanatai profunde la locul traumatizat. Cea mai buna metoda de acordare a primului
ajutor in caz de fractura este imobilizarea cu ajutorul atelelor. Acestea pot fi improvizate din scanduri, crengi etc. Aplicarea
atelelor nu se face direct pe piele, ci prin intermediul unui material moale, vata, fasa, panza, etc. Fixarea scandurelelor se
face cu fese, sfori, fara a strange prea tare. In cazul fracturilor deschise, pe langa asigurarea imobilizarii, trebuie luate si
masuri pentru ingrijirea ranii. Daca exista si o hemoragie, se incearca oprirea ei, apoi se face pansarea, dupa care se executa
imobilizarea.

Dupa o cazatura se pune punga cu gheata sau ceva rece pe locul afectat si apoi trebuie sa stea linistitin pat, fara TV, fara
carti

Primul ajutor in cazul ranirilor

Ranile sunt leziuni produse de factori mecanici, termici, chimici. Cele mai des intalnite raniri in cazul accidentelor casnice
sunt cele provenite din factori mecanici: taierea, smulgerea, zdrobirea (degetelul puiului prins in usa).
Ce facem?
Se incearca mai intai calmarea durerii, apoi se va proceda la aplicarea unui pansament corect pe rana. Inainte de aplicarea
pansamentului, rana trebuie curatata incepand cu stergerea pielii din jur cu un tampon imbibat cu tinctura de iod sau alcool
(sau apa oxigenata). Nu incercati sa extrageti corpii straini daca exista, lasati medicul sa faca extractiile! Dupa curatire, se
aplica pansamentul steril pentru a proteja rana.

Primul ajutor in caz de hemoragie

Se urmareste comprimarea prin apasare in regiunea de deasupra ranii. Apoi se aplica un garou (un tub subtire de cauciuc, o
curelusa sau o sfoara). In momentul aplicarii, tubul se intinde si se desfasoara peste un strat de vata sau tifon pentru a evita o
ranire suplimentara. Este important ca garoul sa fie slabit la intervale de 10 minute. Peste rana se pun cateva straturi de tifon,
apoi vata si se stange cu o fesa sterila

Primul ajutor in caz de insolatie

Insolatia se produce datorita expunerii prelungite si fara protectie a capului la radiatiile solare. Copilul poate acuza dureri de
cap, ameteli, fata i se congestioneaza, respiratia devine zgomotoasa, pulsul este slab si rapid, uneori are varsaturi. Trebuie
sa i se aplice comprese reci pe cap si piept si sa i se dea lichide reci
2
Primul ajutor in caz de arsuri. Arsurile pot fi produse de agenti chimici si de curentul electric.
O prima masura este aceea de a administra copilului lichide calde si dulci, caci exista posibilitatea socului hipotermic datorat
pierderii de energie. Se indeparteaza copilul din zona de risc (de priza, dupa ce in prealabil a fost scoasa siguranta de la
panoul electric, astfel incat sa nu va curentati si dumneavoastra) iar hainutele arse sunt indepartate cu grija. In cazul arsurilor
usoare se pot aplica unguente sulfamidate, jecolan sau alcool medicinal. In cazul in care au aparut basicute la locul arsurii,
acestea nu se vor sparge. Daca basicutele s-au spart, se aplica un pansament steril cu pulbere de sulfamida. Daca arsura este
intinsa (cu un diametru mai mare de 3-4 cm) se aplica un pansament steril si copilul este dus de urgenta la spital.

Primul ajutor in caz de stop respirator

Tulburarile respiratorii cu caracter de urgenta apar in situatia blocarii cailor respiratorii cu diverse corpuri straine sau la
inghitirea limbii(in cazul lesinului datorat diverselor situatii).
In aceste cazuri, se incearca eliberarea cailor respiratorii de corpuri straine. Cu mana invelita intr-o batista, se curata gura
copilului si se verifica locul in care se afla corpul strain. Se poate aplica o manevra de zvarlile in exterior a acestora prin
compresarea brusca a toracelui: cu doua degete, se apasa brusc (si cu multa delicatete!) plexul copilului. In cazul in care
corpul strain nu este scos, se poate lovi copilul pe spate ferm (iarasi, atentie mare!) sau poate fi luat in brate, pus pe genunchi
cu burtica rezemata de genunchi si capul putin mai jos decat pieptul si se loveste spatele copilului. In cazul inghitirii limbii,
primul ajutor consta in culcarea copilului cu fata in sus indoindu-i capul pe spate prin apasarea pe frunte si ridicarea cefei. In
felul acesta se realizeaza dezlipirea limbii de fundul gatului. Copilul va fi pus apoi in pozitie de relaxare: spatele rezemat,
genunchii indoiti si capul lasat in jos (in piept).

Primul ajutor in caz de convulsii febrile

La nou-nascuti si mai ales la copiii intre 6 luni si 2 ani convulsiile febrile sunt relativ frecvente. Convulsia febrila este o
convulsie provocata de febra.
 Simptomele sunt:
-         bebelusul paleste brusc
-         isi pierde cunostinta
-         corpul intepeneste
-         ochii sunt bulversati
La capatul catorva secunde apar zdruncinaturi ce pot atinge cele patru membre si fata. Aceasta stare se prelungeste cateva
minute, apoi inceteaza. Bebelusul reia atunci o respiratie zgomotoasa, in timp ce corpul se prabuseste.Criza poate fi urmata
de un somn mai mult sau mai putin lung.Convulsia este un fenomen foarte impresionant si foarte infricosator pentru parinti.
dar din fericire aceasta convulsie este fara gravitate in sine.
In prezenta unei convulsii febrile conduita ce trebuie tinuta este urmatoarea:
-         mai intai dezbracati copilul cu scopul de a reduce febra
-         racoriti-l cu o baie timp de 10 minute si reluati operatia de mai multe ori daca este necesar
-         medicamente antitermice sau paracetamol
-         puneti un cub de gheata pe vezica urinara a copilului.
Administrarea de valium sau desitin intra-rectal permite oprirea crizei ce dureaza mai mult de 5 minute.

Primul ajutor in caz de inec

In caz de inec, scoateti copilul din apa cat mai repede posibil.
Daca micutul este constient, imbracati-l cu haine uscate si linistiti-l in timp ce-l incalziti, plasati-l in pozitia de recuperare,
astfel incat apa sa se poata scurge din gura si din plamani, si chemati imediat Salvarea. Acoperiti-l cu o haina sau o patura
pentru a-l tine la caldura si asteptati ajutor de urgenta. Daca este inconstient, intindeti-l pe burtica, cu capul intr-o parte, si
apasati-l de mai multe ori pe cutia toracica pentru a scoate apa din caile respiratorii. Intoarceti-l, apoi, pe spate, si faceti-i
respiratie gura la gura, in timp ce asteptati sosirea ajutoarelor. Daca copilul nu mai respira, trebuie sa interveniti rapid
facandu-i respiratie artificiala si solicitati ajutor de urgenta. Continuati respiratia artificiala pana ce soseste Salvarea.
Ganditi-va la riscul de hipotermie, si acoperiti-l pe micut pentru a se incalzi.

Primul ajutor in caz de intepatura de viespe si de albina

Daca acul este vizibil, apasati de fiecare parte a piscaturii pentru a-l face sa iasa sau scoateti-l cu ajutorul unei pensete de
epilat. Daca acul este infipt adanc, nu incercati sa-l scoateti dumneavoastra, ci duceti copilul la un medic sau la un farmacist.
Se spala cu apa si sapun sau spirt sau apa oxigenata.
Pentru a calma senzatia de arsura, imbibati o bucatica de vata in otet diluat cu apa (pentru intepaturile de viespe) sau in
bicarbonat de sodiu diluat in apa (pentru ciupiturile de albina) sau sare cu apa, si aplicati-o pe umflatura.
Pentru atenuarea durerii se freaca cu jumatate de ceapa sau cu gheata.

3
Primul ajutor in caz de muscatura de caine
Daca rana este superficiala, spalati-o cu apa si sapun impotriva bacteriilor, si aplicati un dezinfectant. Protejati rana cu un
pansament steril. Daca leziunea sangereaza mult, realizati un pansament antiseptic, si duceti copilul la spital. Cainele trebuie
aratat unui medic veterinar, pentru a-l supraveghea in luna care urmeaza daca este turbat.

Primul ajutor in caz de sufocare

Caile respiratorii ale copilului sunt astupate de un cearsaf, o punga, un sac, o tesatura... Sau micutul a inghitit ceva care se
opreste in gat/trahee (o bucatica de hrana inghitita stramb sau o bila, o moneda,…) provocand un acces de tuse. Sau micutul
nu tipa, ochii i se dilata si isi duce manutele la gura. Nu incercati sa scoateti cu degetele dumneavoastra obiectul intepenit in
fundul gatului copilului; riscati sa-l infundati mai rau.
Nu-l atarnati de picioare si nici nu-l zgaltaiti.
Daca copilul nu mai respira, practicati respiratia gura la gura in asteptarea sosirii ajutoarelor.
Metoda lui Mofenson (pentru bebelusii de pana la 3 ani)
Metoda consta in a tine copilul intins pe burtica pe coapsa dumneavoastra, cu capul atarnand dincolo de genunchiul
dumneavoastra. Tineti-l pe micut cu o mana la nivelul umerilor (pe dedesubt). Apoi, cu muchia celeilalte maini, loviti scurt
de 3-4 ori, intre cei doi omoplati ai copilasului pentru a face corpul strain sa-i iasa din gat.
 Metoda lui Heimlich (pentru copiii mai mari de 3 ani)
Metoda presupune tinerea copilului lipit de dumneavoastra, cu spatele lui langa abdomenul dumneavoastra, de deasupra
mijlocului sau (pumnul dumneavoastra aflandu-se dedesubtul locului unde se intalnesc coastele micutului, iar mana cealalta
peste prima). Apoi, exercitati o presiune puternica urcand, usor, spre coaste pentru a expulza aerul cat mai tare posibil,
impreuna cu corpul strain.

Primul ajutor in caz de supraincalzire

Apare in timpul caldurilor mari, cand soarele arde prea puternic…
Bebelusul pare obosit, molesit, are febra, iar gura lui este uscata. Dezbracati-l la maximum, culcati-l undeva unde este
racoare, daca se poate, sau cel putin la umbra. Dati-i sa bea apa. Faceti-i o baie cu apa avand 2°C mai putin decat
temperatura corpului său.

Primul ajutor in caz de diaree acuta

In diaree, scaunele sunt numeroase, apoase, amestecate cu fragmente alimentare. Diareea se datoreaza frecvent infectiilor
gastrointestinale, dar poate apare si ca reactie la intoleranta la lactoza sau datorita iritatiei puternice a intestinului gros.
Indiferent de cauza, rezultatul consta in pierderea mare de apa si saruri minerale (deshidratare acuta) care la copii, si mai ales
la bebelusi, poate fi foarte periculoasa, chiar fatala (uneori dupa o un singur scaun foarte lichid).
Tratamentul diareei difera in functie de varsta.
In cazul diareei acute trebuie consultat medicul si intrerupta alimentatia normala, suprimand complet laptele pentru 1-2 zile
(alaptarea la san trebuie rarita, iar mama sa tina si ea un regim contra diareei) si introducand dieta lichida, fara lapte. I se da
copilului sa bea lichide cat mai des, cel putin 150 gr/kg greutate, in portii mici de 20-30 gr. Ca lichide sunt recomandate
ceaiul de menta neindulcit (in care se poate dizolva un pliculet de Smecta - vezi intructiunile de folosire), supa de morcovi,
supa de morcovi si orez. Se pot alterna cu alte preparate recomandate de medic care contin saruri minerale ( eu recomand
Hidrasec) si glucoza .
La copilul peste 4-5 luni la dieta se pot adauga mucilagiu de orez, piure de morcovi, mar copt si banana, alternandu-le cu
dieta lichida.
Scopul dietei este de a tine in repaos tubul digestiv si pentru a compensa pierderea de lichide si saruri minerale.
Dieta nu se prelungeste peste 2 zile, iar trecerea la alimentatia normala se va face treptat, introducand pe rand fiecare
aliment. Laptele se poate reintroduce treptat, prin amestecare cu supa de morcovi sau in mucilagiu de orez.
Daca diareea persista este posibila internarea in spital pentru tratament. Daca revine dupa cateva zile, medicul va lua in
considerare probabil intoleranta trecatoare la diferiti componenti ai laptelui.
Diareea apare de cele mai multe ori datorita infectiei virale sau bacteriene, cu focar in intestin, dar si in alta parte precum gat
sau urechi (rinofaringita, otita). Aceste focare pot fi depistate prin controlul urechilor si in gat.
Cand diareea persista, medicul poate recomanda coprocultura, examenul de laborator al scaunelor.
La diareea acuta si in recuperarea de dupa se consuma: legumele si fructele fierte sau coapte, orez pasat, branza vaci, paste
fainoase, carnita fiarta. NU se consuma: cruditati, oua, smantana, frisca, iaurt, ciocolata, ficat, struguri, pere, prune, citrice