2.Relectați asupra importanței teoriilor etice în activitatea personalului educațional.

Puteți
lucra în grup comparînd ideile.Faceți o sinteză a celor reușie răspnsuri.

Teoriile etice au o importanță crucială în activitatea personalului educațional deoarece le oferă un

cadru de referință etică în care să își desfășoare activitatea și să ia decizii. Aceste teorii ajută
personalul educațional să înțeleagă și să identifice valorile și principiile morale care îi ghidează
acțiunile în raport cu elevii, colegii și comunitatea în care activează.
Iată câteva motive pentru care teoriile etice sunt importante în activitatea personalului educațional:
1. Ghidare morală: Teoriile etice oferă un cadru moral și valori fundamentale pe baza cărora
personalul educațional poate înțelege și judeca situațiile etice cu care se confruntă în
activitatea lor. Ele pot furniza un set de principii și norme morale pe care să le aplice în
luarea deciziilor și în comportamentul lor.
2. Stabilirea priorităților: Teoriile etice permit personalului educațional să stabilească
prioritățile și să ia decizii etice bazate pe principii morale și valori. Ele oferă orientări pentru
a alege ceea ce este corect și etic atunci când se confruntă cu situații complicate sau dileme
etice.
3. Modelare a comportamentului: Teoriile etice pot servi ca modele de comportament și etică
pentru personalul educațional. Ele îi pot ajuta să își dezvolte competențe etice și să ofere un
exemplu moral elevilor lor.
4. Responsabilitate și profesionalism: Prin cunoașterea și aplicarea teoriilor etice, personalul
educațional își ia responsabilitatea profesională în ceea ce privește comportamentul și
deciziile lor. Aceasta contribuie la dezvoltarea unei culturi etice în cadrul școlii și la
construirea unei relații de încredere cu elevii, părinții și colegii.
5. Dezvoltarea gândirii etice: Studiul teoriilor etice ajută personalul educațional să-și dezvolte
abilitățile de gândire etică și să-și înțeleagă propriile valori și principii morale. Acest lucru le
permite să fie mai conștienți de impactul acțiunilor lor asupra altora și să ia decizii mai
fundamentate etic.
În concluzie, teoriile etice au un rol esențial în activitatea personalului educațional, întrucât îi
ghidează în comportamentul lor și le oferă un cadru de referință moral necesar pentru luarea
deciziilor etice. Ele au potențialul de a promova etica și integritatea în educație și de a contribui la
formarea unor profesioniști responsabili și conștienți de rolul lor moral în viața elevilor și
comunității.

1. Analizați noțiunile cunoștințe, abilități, atitudini care sunt determinate de teorie,

practică și valori. Proiectați un plan de dezvoltare profesională, urmând modelul de mai jos.
Să știi Cunoștințe Teorie
Să poți Abilități Practică
Să vrei Atitudini Valori

Analiza noțiunilor cunoștințe, abilități, atitudini determinate de teorie, practică și valori:

Cunoștințe (Să știi):

 Teorie (Cunoștințe teoretice): Baza cunoștințelor formale, academice, fundamentale

pentru o anumită domeniu sau specializare.
 Practică (Cunoștințe practice): Informații concrete și aplicabile, dobândite prin
experiența directă într-un mediu de lucru sau proiect specific.
  Valori (Cunoștințe axiologice): Comprehensiunea principiilor etice și a valorilor
fundamentale care ghidează deciziile și acțiunile individului.

Abilități (Să poți):

 Teorie (Abilități teoretice): Capacitatea de a aplica conceptele și principiile teoretice

în contexte specifice.
 Practică (Abilități practice): Aptitudinile și competențele dobândite prin practică și
experiență directă în domeniul de activitate.
 Valori (Abilități axiologice): Abilitatea de a traduce valorile personale în acțiuni
concrete și comportamente etice.
Atitudini (Să vrei):

 Teorie (Atitudini teoretice): Orientarea către înțelegerea și aprecierea ideilor și

conceptelor din domeniul de studiu.
 Practică (Atitudini practice): Mentalitatea orientată spre rezolvarea problemelor și
adaptabilitatea în medii de lucru variate.
 Valori (Atitudini axiologice): Aprecierile și convingerile profunde care ghidează
percepțiile și comportamentele individului.
Valori (Să vrei):

 Teorie (Valori teoretice): Înțelegerea și acceptarea importanței valorilor într-un

context teoretic și conceptual.
 Practică (Valori practice): Aplicarea valorilor personale în decizii și acțiuni de zi cu
zi.
 Valori (Valori axiologice): Consistența în trăirea și promovarea valorilor personale în
toate aspectele vieții profesionale și personale.

Plan de dezvoltare profesională:

Cunoștințe:

 Teorie: Participare activă la cursuri, seminare, și conferințe în domeniul de

specialitate.
 Practică: Implicare în proiecte de cercetare sau aplicare practică a cunoștințelor
teoretice.
 Valori: Studiu continuu a eticii și valorilor specifice domeniului pentru a fundamenta
deciziile în concordanță cu principiile personale.
Abilități:

 Teorie: Participare la workshop-uri și exerciții practice care să consolideze abilitățile

teoretice.
 Practică: Aplicare consecventă a abilităților în medii profesionale variate.
 Valori: Dezvoltarea abilităților de comunicare și negociere pentru a promova valorile
personale în interacțiunile profesionale.
Atitudini:

 Teorie: Lectură și reflectare asupra literaturii relevante pentru cultivarea atitudinilor

teoretice.
 Practică: Participare la proiecte cu provocări complexe pentru a dezvolta o
mentalitate proactivă și orientată spre soluții.
 Valori: Exersarea empatiei și a toleranței în interacțiunile cu colegii și clienții pentru
 a promova o cultură bazată pe valori.
Valori:
 Teorie: Studiu și analiză a literaturii despre dezvoltarea și promovarea valorilor într-
un context profesional.
 Practică: Luarea deciziilor și acțiunilor în concordanță cu valorile personale.
 Valori: Participare activă la proiecte sociale și comunitare pentru a extinde impactul
valorilor în afara mediului profesional imediat.

Prin implementarea acestui plan de dezvoltare profesională, individul va fi pregătit să

îmbine cunoștințele, abilitățile, atitudinile și valorile într-un cadru coerent și integrat,
contribuind la o evoluție personală și profesională susținută.
3.Reflectați asupra sintagmei cultură-moralitate.Argumentați importanța perspectivelor
integratoare ale eticii pedagogice în formarea identității profesionale .Folosiți tehnici de
dezbateri publice.
Sintagma "cultură-moralitate" se referă la interconectarea și interdependența dintre cultura în care
trăim și valorile și normele morale pe care le adoptăm și le dezvoltăm în această cultură. Cultura
poate fi definită ca totalitatea valorilor, credințelor, comportamentelor și tradițiilor unei societăți, în
timp ce moralitatea se referă la principiile și standardele care determină ceea ce este considerat
drept și greșit, bun și rău.
Într-o societate complexă și diversă, cum este cea în care trăim astăzi, este esențial ca educația să
promoveze dezvoltarea unei culturi morale puternice. Etica pedagogică are un rol crucial în acest
sens, deoarece are capacitatea de a influența și de a forma identitatea profesională a educatorului.
erspectivele integratoare ale eticii pedagogice încurajează dezvoltarea unei identități profesionale
solide, care respectă atât valorile culturii în care educatorul lucrează, cât și normele morale
fundamentale. Aceste perspective integrează cunoștințe din diverse domenii precum filosofia,
psihologia și sociologia, pentru a oferi o bază solidă pentru dezvoltarea identității profesionale a
educației.
Adoptarea unei perspective integrate de ética pedagogică îl ajută pe educator să navigheze cu succes
în diverse situații morale și să ia decizii informate atunci când se confruntă cu dileme etice. Prin
înțelegerea interconectării dintre cultură și moralitate, educatorii învață să promoveze valorile și
normele morale într-un mod sensibil și respectuos față de diferențele culturale.
Importanța perspectivelor integratoare ale eticii pedagogice în formarea identității profesionale
constă în faptul că acestea ajută educatorul să își dezvolte competențe etice solide, să navigheze prin
diverse contexte culturale și să răspundă provocărilor etice cu încredere și înțelepciune. Prin
înțelegerea legăturii dintre cultura și moralitatea societății în care își desfășoară activitatea
profesională, educatorul poate fi un model moral și poate promova o cultură morală puternică în
rândul elevilor săi.
În concluzie, sintagma "cultură-moralitate" evidențiază legătura strânsă dintre cultura în care trăim
și valorile și normele morale pe care le dezvoltăm. Perspectele integratoare ale eticii pedagogice
sunt esențiale în formarea identității profesionale a educatorilor, deoarece acestea facilitează
înțelegerea și promovarea valorilor morale într-un mod respectuos și sensibil față de diversitatea
culturală.
4.În baza caracteristicilor ideale ale profesiilor construiți profilul de personalitate al
profesorului contemporan pe dimensiunile cultură morală și cultură profesională.Lucrați în
grup,compaînd ideile.
Profilul de personalitate al profesorului contemporan pe dimensiunile cultură morală și
cultură profesională poate include următoarele caracteristici ideale:
1. Integritate morală: Profesorul contemporan trebuie să fie moral și etic. El trebuie să respecte
valorile și principiile moralității, să fie onest și să acționeze în conformitate cu normele și
 standardele profesionale.
2. Responsabilitate: Profesorul contemporan trebuie să fie responsabil și să își asume
responsabilitatea pentru educația și dezvoltarea elevilor săi. El trebuie să își îndeplinească
datoria de a-i ghida pe elevi și de a le oferi un mediu sigur și propice învățării.
3. Competență profesională: Profesorul contemporan trebuie să fie competent în domeniul său
de specializare și să își mențină cunoștințele și abilitățile actualizate. El trebuie să fie capabil
să ofere instruire de calitate și să aplice metode și tehnici de predare eficiente.
4. Empatie și înțelegere: Profesorul contemporan trebuie să fie empatic și să își arate
înțelegerea față de nevoile și dificultățile elevilor săi. El trebuie să aibă abilitatea de a se
pune în locul elevilor și de a-și adapta stilul de predare în funcție de caracteristicile
individuale ale fiecărui elev.
5. Abilități de comunicare: Profesorul contemporan trebuie să fie un comunicator eficient și să
aibă abilitatea de a se exprima clar și coerent. El trebuie să poată comunica cu elevii, părinții
și colegii de muncă într-o manieră profesionistă și respectuoasă.
6. Orientare către dezvoltare: Profesorul contemporan trebuie să fie orientat către dezvoltarea
continuă și să fie deschis la schimbare și inovație în domeniul educației. El trebuie să fie
motivat să se perfecționeze încontinuu și să găsească modalități noi de a-și îmbunătăți
prestația profesională.
7. Respect și toleranță: Profesorul contemporan trebuie să manifeste respect și toleranță față de
diversitatea culturală și față de diferitele opinii și perspective. El trebuie să promoveze
învățarea bazată pe respect reciproc și să încurajeze dialogul deschis și respectuos în clasă.
8. Disponibilitate și accesibilitate: Profesorul contemporan trebuie să fie disponibil pentru a
răspunde la întrebările și preocupările elevilor și părinților săi. El trebuie să fie deschis să
ofere suport suplimentar și să își ofere ajutorul în afara orelor de curs regulare.
9. Senzibilitate și adaptabilitate: Profesorul contemporan trebuie să fie sensibil la nevoile și
diferențele individuale ale elevilor și să fie capabil să se adapteze la acestea. El trebuie să
găsească modalități creative și inovatoare de a aborda și rezolva diversele probleme și
provocări cu care se confruntă elevii.
5.Gîndiți-vă la rolul eticii în societate și determinați ce este o acțiune etică în mediul
educațional.Selectați idei din bibliografia recomandată și propuneți exemple de aplicare .
Rolul eticii în societate este de a stabili norme morale și de a reglementa comportamentul
oamenilor în relațiile lor cu ceilalți și cu mediul înconjurător. Etica joacă un rol esențial în
dezvoltarea și menținerea unei societăți funcționale și armonioase.
În mediul educațional, o acțiune etică este acea acțiune care respectă valorile și normele morale
acceptate în comunitate și care se conformează principiilor și regulilor stabilite pentru a asigura un
mediu în care elevii și profesorii pot învăța și se pot dezvolta într-un mod corect și echitabil.
O acțiune etică în mediul educațional include, printre altele:
• Respectarea drepturilor și demnității tuturor persoanelor implicate în procesul de învățare:
elevi, profesori, personal auxiliar etc.
• Respingerea discriminării și tratamentului nedrept sau inegal în baza unor caracteristici
precum sexul, vârsta, originea etnică, religia, orientarea sexuală sau statutul social.
• Furnizarea de informații corecte și obiective, evitând diseminarea de informații false sau
distorsionate.
• Menținerea confidențialității și a intimității elevilor și profesorilor, protejând datele
personale și respectând drepturile la viața privată.
O acțiune etică în mediul educațional nu numai că respectă aceste principii fundamentale, dar
acționează în conformitate cu ele și ia în considerare bunăstarea generală și dezvoltarea armonioasă
a tuturor participanților la procesul de învățare.

6.Comentați fiecare citat în maximum 10 rînduri.Se apreciază originalitatea, coincizia și

claritatea argumentelor.
* Meseria de profesor este o mare frumoasă profesiune, care nu seamănă cu nici o altă ,o
meserie care nu se părăsește seara,odată cu hainele de lucru.O meserie aspră și plăcută,
umilă și mîndră, exigentă și liberă, o meserie în care mediocritatea nu e permisă, unde
pregătirea excepțională este abia satisfăcătoare , o meserie care epuizează și înviorează,
ingrată și plină de farmec. (Victor Hugo)

Acest citat descrie meseria de profesor ca fiind unică și diferită de orice altă meserie. Profesorii nu
își pot părăsi munca la sfârșitul zilei, ci trebuie să-și dedice timp și energie pentru a-și îndeplini
responsabilitățile. Meseria de profesor este descrisă ca fiind atât aspră, deoarece impune o anumită
cerință de performanță, cât și plăcută, datorită satisfacției pe care o aduce învățarea și dezvoltarea
elevilor. Este o profesie care necesită atât umilință, în sensul că trebuie să fii deschis să înveți și să
te dezvolți în continuare, cât și mândrie, în sensul că poți juca un rol important în educația și
formarea tinerilor. Este o profesie care pune accent pe excelență și nu permite mediocritatea. În
plus, meseria de profesor este descrisă ca fiind epuizantă, dar în același timp revitalizantă,
provocatoare și plină de farmec.

* La omul prost educat curajul devine bădărănie, erudiția -pedanterie, spiritul-

bufonerie,simplitatea-grosolănie,blîndețea-lingușeală.(John Locke)
Acest citat sugerează că în cazul unei persoane prost educate, anumite trăsături valoroase precum
curajul, erudiția, simplitatea și blândețea devin distorsionate și își pierd conotația pozitivă. Astfel,
curajul se transformă în bădărănie, erudiția în pedanterie, spiritul în bufonerie, simplitatea în
grosolănie și blândețea în lingușeală sau servilism. Aceasta subliniază importanța învățării meselor
de bune maniere și dezvoltării unui comportament educaț și respectuos față de ceilalți, pentru a
evita astfel interpretrile negative ale acestor trăsături.
• Viciile se învață și fără profesori.(proverb italian)
Acest citat sugerează că viciile sunt lucruri pe care le putem învăța pe cont propriu, fără a
avea nevoie de influența directă a profesorilor sau a altor persoane. Implică faptul că viciile
pot fi dobândite în mod natural și că există o tendință în oameni de a adopta anumite
comportamente negative sau dăunătoare fără să li se ofere o educație sau îndrumare
specifică în acest sens. De asemenea, acest citat subliniază că viciile pot fi învățate sau
dobândite în mod inconștient, prin imitarea sau influențarea negativă a celor din jur.
7. Analizați dimensiunea culturală a eticii în raport cu stadiile evoluției managementului etic.
Comentați în ce stadiu de evoluție se află organizațiile școlare.
Propuneți un proiect de depășire a dificultaților.

Dimensiunea culturală a eticii în raport cu stadiile evoluției managementului etic:

Stadiul inițial: În acest stadiu, organizațiile abordează etica ca pe o conformitate cu regulile

și normele impuse de legislație. Accentul este pus pe evitarea sancțiunilor legale.

Stadiul de conformitate: Organizațiile încep să își dezvolte programe și politici etice pentru
a se conforma nu doar cu cerințele legale, ci și cu standardele etice recunoscute în industrie.

Stadiul valorilor: În această etapă, organizațiile internalizează valorile etice, promovând o

cultură organizațională bazată pe integritate, responsabilitate și transparență.
 Stadiul transformării: Organizațiile trec de la abordarea eticii ca pe o obligație la
integrarea acesteia în toate aspectele afacerii. Se urmărește nu doar respectarea standardelor, ci și
contribuirea activă la dezvoltarea comunității și protejarea mediului.

Stadiul organizațiilor școlare:

Organizațiile școlare se pot afla în diverse stadii ale evoluției managementului etic. În
general, școlile au trecut de la un accent exclusiv pe conformitate la o mai mare atenție acordată
valorilor și integrității în educație. Totuși, pot exista diferențe între instituții.
Stadiul de evoluție al managementului etic în organizațiile școlare poate varia în funcție de
mai mulți factori, inclusiv contextul cultural, politic și educațional. În general, organizațiile școlare
pot fi situate în diverse stadii ale dezvoltării managementului etic, iar evoluția lor poate fi
influențată de direcția strategică, liderii școlii și contextul local. Iată o analiză mai detaliată a acestui
aspect:

Stadiul inițial: Conformitatea cu regulile și legile

În această fază, organizațiile școlare se concentrează în principal pe respectarea normelor și

regulilor impuse de legislație în ceea ce privește aspectele etice.
Politicile și procedurile sunt create pentru a asigura conformitatea cu standardele legale, cu
accent pe evitarea sancțiunilor.
Stadiul de conformitate: Dezvoltarea unor politici etice

În acest stadiu, organizațiile încep să dezvolte politici etice interne care depășesc cerințele
legale și vizează să creeze un cadru mai amplu pentru comportamentul etic.
Se pot introduce programe de formare pentru personal și pentru elevi pentru a promova o
conștientizare mai profundă a valorilor etice.
Stadiul valorilor: Internalizarea valorilor etice
Organizațiile școlare trec către o abordare mai profundă, unde valorile etice devin parte
integrantă a culturii organizaționale.
Se pune accent pe dezvoltarea caracterului, responsabilitatea socială și creșterea morală a
membrilor comunității școlare.
Stadiul transformării: Integrarea eticii în toate aspectele

În această etapă avansată, organizațiile școlare trec de la respectarea standardelor la

integrarea eticii în toate aspectele activităților lor.
Promovează nu doar comportamente etice, ci și acțiuni proactive care contribuie la binele
comunității, inclusiv proiecte sociale și de protejare a mediului.
Adaptarea la contextul local și diversitate

Organizațiile școlare ar trebui să adapteze strategiile lor etice la specificitățile contextului

local și la diversitatea culturală a comunității.
Integrarea valorilor locale în programele educaționale poate consolida legăturile între școală
și comunitate.

Propunere de proiect pentru depășirea dificultăților:

 Realizarea unei evaluări etice pentru a identifica nevoile specifice ale comunității școlare.
 Dezvoltarea unui curriculum etic adaptat la diversitatea culturală locală.
 Implementarea programelor de mentorat etic pentru elevi și personalul școlar.
 Crearea unui sistem de monitorizare a comportamentului etic și raportarea transparentă a
progreselor.
 Dezvoltarea parteneriatelor cu organizații locale și internaționale pentru schimbul de bune
 practici și resurse.
 Organizarea de evenimente și proiecte educaționale axate pe valorile etice și
responsabilitatea socială.
 Implicarea activă a părinților în promovarea eticii în educație și colaborarea strânsă cu
comunitatea în dezvoltarea programelor educaționale.
 Integrarea componentei etice în evaluarea performanțelor și în recunoașterea reușitelor în
cadrul școlii.
 Prin implementarea unui astfel de proiect, organizațiile școlare pot să evolueze către un
stadiu mai avansat al managementului etic, contribuind la formarea nu doar a elevilor
instruiți, ci și a cetățenilor responsabili și etici.
 Parteneriate cu comunitatea: dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea pentru a integra
valorile locale în programul educațional și pentru a asigura sprijinul comunității în
promovarea eticii.
 Raportare și evaluare periodică: implementarea unui sistem de raportare și evaluare
periodică a practicilor etice, astfel încât să se poată monitoriza progresul și să se facă ajustări
acolo unde este necesar.
 Recunoaștere și recompense: instituirea unor mecanisme de recunoaștere și recompensare a
eforturilor depuse pentru promovarea eticii în cadrul organizației școlare.

Prin implementarea unor astfel de inițiative, organizațiile școlare pot să evolueze către
un management etic mai avansat, construind o cultură durabilă și valoroasă pentru educația
viitoarelor generații.