Tema 8:Evaluarea și soluționarea dilemelor etice în educație

1.Identificați competențele și calitățile morale ale cadrului didactic priceput în soluționarea

dilemelor etice ținînd cont de următoarele întrebări:
-Ce mecanisme avem la dispoziție pentru a genera soluții practice în soluționarea dilemelor etice?
-Ce criterii ne ajută să decidem că o soluție momentană este corectă?
Competențele și calitățile morale ale unui cadru didactic priceput în soluționarea dilemelor etice
includ:

1. Etică Profesională: Un cadru didactic ar trebui să posede o înțelegere profundă și respect

pentru principiile etice ale profesiei sale. Aceasta include respectarea drepturilor elevilor,
evitarea discriminării și angajamentul față de integritatea academică.
2. Empatie: Capacitatea de a se pune în locul elevilor și de a înțelege perspectivele lor este
crucială în identificarea și soluționarea dilemelor etice. Empatia contribuie la crearea unui
mediu de învățare care să țină cont de nevoile individuale și să promoveze dezvoltarea
pozitivă a elevilor.
3. Gândire Critică: Abilitatea de a analiza în mod critic situațiile, de a identifica opțiunile
disponibile și de a evalua consecințele posibile este esențială în procesul de soluționare a
dilemelor etice.
4. Comunicare Eficientă: Capacitatea de a comunica deschis și eficient cu elevii, colegii,
părinții și alte părți interesate este esențială în gestionarea dilemelor etice. Comunicarea
clară și transparentă contribuie la înțelegerea reciprocă și la implicarea părților implicate în
procesul de soluționare a dilemelor.
Resiliență: Capacitatea de a face față presiunilor și provocărilor, menținându-și integritatea
și angajamentul față de valorile etice, este o calitate importantă pentru un cadru didactic.
Mecanismele la dispoziție pentru a genera soluții practice în soluționarea dilemelor
etice includ:
• Reflectarea și Autoevaluarea: Analiza personală și autoevaluarea cu privire la deciziile și
acțiunile întreprinse pot ajuta la identificarea și înțelegerea mai profundă a dilemelor etice.
• Consultarea cu Colegii: Discutarea dilemelor etice cu alți profesioniști din domeniul
educației poate oferi perspective diferite și idei alternative pentru soluționare.
• Implicarea Părinților și a Comunității: Implicarea părinților și a comunității în procesul
de soluționare a dilemelor etice poate aduce perspective suplimentare și sprijin în luarea
deciziilor.

Criteriile care ne ajută să decidem că o soluție momentană este corectă includ:

• Respectarea Drepturilor și Demnității Individuale: Orice soluție adoptată trebuie să
respecte drepturile elevilor și să protejeze demnitatea acestora.
• Consistența cu Principiile Etice: Soluția trebuie să fie în concordanță cu principiile etice
stabilite în codul profesional al cadrelor didactice.
• Beneficiul Elevilor: Soluția ar trebui să vizeze binele general al elevilor și să promoveze
dezvoltarea lor pozitivă.
• Consecințele pe Termen Lung: Evaluarea consecințelor pe termen lung ale soluției pentru
toți cei implicați în procesul educațional.
Transparența și Comunicarea Deschisă: Soluția și procesul de luare a deciziei ar trebui să
fie comunicate deschis și transparent pentru a câștiga încrederea și înțelegerea părților
implicate.
2.Analizați atent tabeul 8.2. Abilitatea pedagogică 11: Respectarea obligaților proesionale, legale și
etce (6) și răspundeți la următarea înrebare:
-Cum vă pot ajuta criteriile enunțate la dezvoltarea abiităților pedagogice pivind respectarea
obligațiilor profesionale și legale pentru a soluționa corect dilemele etice ?
Pentru a soluționa corect dilemele etice în contextul dezvoltării abilităților pedagogice, puteți urma
următorii pași:
1.Cunoașterea și respectarea obligațiilor profesionale și legale: Familiarizați-vă cu codul de etică și
regulamentele profesionale specifice profesiei de pedagog, precum și cu legislația în domeniul
educației. Înțelegeți în profunzime responsabilitățile și obligațiile care vă revin în exercitarea
profesiei de pedagog.

2.Analizați și evaluați contextul și consecințele: Analizați în profunzime situația și identificați toate

aspectele implicate. Înțelegeți implicațiile și consecințele diverse ale diferitelor acțiuni pe care le
puteți întreprinde în rezolvarea dilemei etice.
3.Transparență și comunicare: Comunicați cu părinții, colegii și alți profesioniști din domeniul
educației, în scopul de a clarifica situația și de a-și obține diverse perspective. Asigurați-vă că
informați și implicați toate părțile relevante în procesul decizional, în măsura în care acest lucru
este posibil și adecvat.
4.Respectarea principiilor etice: Luați în considerare valorile și principiile etice relevante în
contextul dvs. profesional. Exemple de principii etice pot include respectul pentru drepturile și
demnitatea copiilor, protejarea confidențialității, promovarea egalității de șanse și non-discriminare
etc. Asigurați-vă că soluțiile propuse respectă și promovează aceste principii etice.
3.Explicați cum se formează anumite deprinderi de soluționare eficientă a dilemelor etie?
1.Conștientizarea dilemelor etice: În primul rând, trebuie să fim conștienți de dilemele etice cu care ne
putem confrunta în diferite situații și contexte. Aceasta implică recunoașterea valorilor, principiilor și
normelor implicate într-o anumită problemă etică.
2.Înțelegerea perspectivei și interesele părților implicate: Pentru a soluționa eficient o dilemă etică,
trebuie să înțelegem punctele de vedere, dorințele și interesele tuturor părților implicate. Aceasta
necesită empatie și capacitatea de a gândi dintr-o perspectivă diferită.
3.Cunoașterea și aplicarea teoriilor etice: Existența unor teorii și sisteme etice poate oferi un cadru
de lucru pentru soluționarea dilemelor etice. Cunoașterea acestor teorii și aplicarea lor în contextul
specific al unei dileme poate ajuta la luarea unei decizii etice fundamentate.
4.Evaluarea consecințelor posibile: Deprinderea de a anticipa și evalua consecințele diferitelor
acțiuni posibile poate duce la identificarea celei mai bune soluții etice. Analizarea impactului pe
termen lung al acțiunilor noastre, precum și a potențialelor riscuri și beneficii, este esențială în acest
proces.
5.Consultarea și dialogul cu alții: Soluționarea dilemelor etice poate beneficia de discuții și
consultări cu alți profesioniști sau experți în domeniul respectiv. Implicarea altor persoane poate
oferi perspective diferite și poate genera posibilități de soluționare mai bune.
4.Propuneți un Program de formare profesională a cadrelor didactice care să cuprindă mai multe
teme și activități referitoare la dezvoltarea abilitățior pedagogice pentru soluționarea corectă a
dilemelor etice?
Programul de formare profesională a cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilităților pedagogice în
soluționarea corectă a dilemelor etice ar putea include următoarele teme și activități:
1. Etica în educație:
• Principii etice în relația cu elevii și părinții.
• Responsabilitatea morală în actul de învățământ.
 • Importanța eticii în formarea caracterului elevilor.
2. Dileme etice frecvente în activitatea didactică:
• Confidențialitatea și protecția datelor personale ale elevilor.
• Alegerea între obiectivitate și susținerea emoțională a elevilor.
• Respectarea diversității și gestionarea discriminării în clasă.
• Implicarea în situații de bullying sau abuz.
3. Metode și strategii de soluționare a dilemelor etice:
• Stimularea gândirii etice și critice la elevi.
• Dezbateri și discuții practice bazate pe studii de caz etice.
• Jocuri de rol pentru a dezvolta abilități în luarea deciziilor etice.
• Colaborare cu colegii pentru identificarea și analizarea situațiilor etice.
4. Comunicare și dialog:
• Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă cu elevii și părinții.
• Cum aborda situații delicate sau controverse în clasă.
• Utilizarea medierii și negocierii în rezolvarea conflictelor.
5. Auto-reflecție și îmbunătățire personală:
• Identificarea valorilor personale și profesionale.
• Evaluarea constantă a propriilor acțiuni și a impactului acestora asupra elevilor.
• Participarea la grupuri de suport sau terapie pentru a dezvolta reziliența emoțională și etică.
6. Studii de caz și exemple concrete:
• Analizarea situațiilor reale sau fictive pentru a dezvolta abilități practice de soluționare a
dilemelor etice.
• Vizite de studiu la școli sau instituții care se confruntă cu probleme etice specifice (ex: școli
cu majoritate de elevi din medii dezavantajate, școli incluzive etc.).
5.Ce argumente vi se par convingătoare pentru susținerea teoriei lui J.Piaget potrivit căruia copilul
trece de la eteronomie la autonomie , dați exemple ținînd cont de cele trei etape principala:
a)stadiul premoral- (subiectul nu urmărește decît avanajul propriu
b)stadiul convențional – subiectul nu urmăreste decît sancțiunie exterioare
c) stadiul autonomiei- subiectul judeca după conștiința sa proprie).

1.Observația schimbării comportamentului copilului: Pe măsură ce copilul crește și se dezvoltă,

putem observa că acesta devine din ce în ce mai independent și capabil să ia decizii și să-și
gestioneze propriile acțiuni. Aceasta evidențiază trecerea de la eteronomie (dependență de reguli și
autoritate) la autonomie (capacitatea de a lua decizii și de a-și gestiona propriul comportament).
2.Dezvoltarea capacității de a rezolva probleme: Conform teoriei lui Piaget, copilul trece prin stadii
diferite de dezvoltare cognitive. Odată cu trecerea de la stadiul preoperatoriu la stadiul operator-
concret, copilul devine capabil să rezolve probleme și să ia decizii într-un mod mai independent,
bazându-se pe propria lui raționament și pe reguli interne, dezvoltate în timp.
3.Creșterea capacității de a-și gestiona emoțiile: O altă dovadă a tranziției de la eteronomie la
autonomie este observată în dezvoltarea emoțională a copilului. Pe măsură ce acesta crește și se
dezvoltă, el devine tot mai capabil să-și regleze și să-și gestioneze propriile emoții, fără a fi complet
dependent de regulile și autoritatea externală.
4.Exemplu: Un exemplu concret ar fi modul în care un copil își dezvoltă propriile jocuri și
activități, fără a fi nevoie de îndrumarea sau supravegherea continuă a unui adult. La început,
copilul poate avea nevoie de reguli și instrucțiuni clare pentru a se juca sau a-și desfășura
activitățile. Cu timpul, acesta devine capabil să-și creeze propriile reguli și să gestioneze jocul sau
activitățile în mod autonom.
6.Verificați prin raportare la elementele definitorii ale tactului pedagogic și argumentați dacă se
poate într-adevăr vorbi despre tactul pedagogic ca element al măiestriei pedaogice.

argumentați dacă se poate într-adevăr vorbi despre tactul pedagogic ca element al măiestriei
pedaogice
Da, se poate vorbi despre tactul pedagogic ca element al măiestriei pedagogice. Tactul pedagogic se referă
la abilitatea pedagogului de a se adapta la nevoile, abilitățile și caracteristicile individuale ale elevilor, în
timp ce își desfășoară activitatea de predare și ghidare a învățării.
Tactul pedagogic implică înțelegerea elevilor și a modului în care aceștia învață cel mai bine, adaptarea
mesajelor și metodelor de predare la nivelul de dezvoltare și cunoștințele elevilor, precum și o comunicare
eficientă cu elevii și părinții acestora.
Un pedagog cu tact pedagogic este capabil să își controleze și să își ajusteze comportamentul, tonul de
voce și limbajul pentru a fi adecvat și motiva elevii. El poate identifica frustrările și dificultățile elevilor și
poate oferi sprijin emoțional și academic pentru a-i ajuta să le depășească.
Tactul pedagogic este esențial în crearea unei atmosfere plăcute și favorabile în clasă, în care elevii să se
simtă în largul lor și să fie deschiși să învețe. Prin abordarea atentă și adaptată a nevoilor fiecărui elev,
pedagogul dezvoltă încrederea și respectul reciproc între el și elevi, facilitând astfel procesul de învățare.
Prin urmare, tactul pedagogic este un element cheie al măiestriei pedagogice, contribuind la eficiența și
succesul activității pedagogului în formarea și educarea elevilor.

1. Empatie și Înțelegere:
 Argument: Tactul pedagogic se manifestă prin capacitatea de a înțelege și de a resimți
experiențele și perspectivele elevilor.
 Măiestrie Pedagogică: O înțelegere profundă a nevoilor și preocupărilor elevilor permite
unui cadru didactic să adapteze metodele de predare pentru a susține în mod eficient
procesul de învățare.
2. Comunicare Eficientă:
 Argument: Tactul pedagogic se reflectă în abilitatea de a comunica clar, deschis și cu
empatie.
 Măiestrie Pedagogică: O comunicare eficientă contribuie la stabilirea unei relații de
încredere și respect între cadru didactic și elevi, facilitând astfel procesul educațional.
3. Adaptabilitate și Flexibilitate:
 Argument: Tactul pedagogic implică capacitatea de a adapta abordările pedagogice în
funcție de nevoile individuale ale elevilor și de a gestiona situațiile imprevizibile.
 Măiestrie Pedagogică: Un cadru didactic flexibil poate răspunde eficient la schimbările din
mediul de învățare și poate oferi suport personalizat pentru a maximiza înțelegerea și
angajamentul elevilor.
4. Respect și Îngrijire Personalizată:
 Argument: Tactul pedagogic implică respectul față de individualitatea fiecărui elev și
preocuparea pentru dezvoltarea lor globală.
 Măiestrie Pedagogică:Prin abordarea nevoilor individuale, un cadru didactic cu tact
contribuie la dezvoltarea armonioasă a fiecărui elev.
5. Gestionarea Consecințelor:
 Argument: Tactul pedagogic se manifestă în gestionarea consecințelor într-un mod
echitabil și educativ.
 Măiestrie Pedagogică: Un cadru didactic cu tact știe cum să aplice sancțiuni sau
recompense într-un mod care să fie perceput drept corect și învățător de către elevi.
6. Autoreflexie Continuă:
  Argument: Tactul pedagogic implică capacitatea de a reflecta asupra propriei practici și de
a căuta îmbunătățiri constante.
 Măiestrie Pedagogică: Un cadru didactic care se autoanalizează și caută să se dezvolte
continuu își perfecționează tactul pedagogic și impactul asupra elevilor săi.
Prin urmare, dacă tactul pedagogic este definit ca abilitatea de a naviga cu sensibilitate și eficiență în relația
cu elevii, argumentele susțin că acesta este într-adevăr un element al măiestriei pedagogice. Capacitatea de a
combina empatia, comunicarea eficientă și adaptabilitatea într-un mod care să servească bine procesului de
învățare al elevilor demonstrează nu doar abilitatea tehnică, ci și înțelegerea profundă și aplicată a artei
pedagogiei.

7.Ce anume ne determină să avem preferinte mica presunum a răspunde la intrebare trebuie să
completați Jurnalul cu dublă intrare. Această tehnică presupune următoarele etape
a. Studenții citesc cu atenție prima parte a textului „Cele trei căi":

CELE TREI CĂI Se spune ca erau trei prieteni care îşi doreau să urce un munte pentru că în vârful lui trăia un
bătrân plin de înţelepciune pe care îşi doreau să-l cunoască. La un moment dat au ajuns la o răscruce și fiecare a
hotărât să-și aleagă drumul după cum îl îndemna sufletul. Primul a ales o cărare abruptă, ce urca drept către vârf.
Nu-i păsa de pericole, dorea să ajungă la bătrânul din vârful muntelui cât mai repede. A doua cale nu era chiar atât
de abruptă, dar străbătea un canion îngust și accidentat, bântuit de vânturi puternice. Al treilea a ales o cărare mai
lungă, care ocolea muntele, şerpuind în pante line. După 7 zile, cel care urcase pe calea cea abruptă a ajuns în vârf
extenuat, plin de râni sângerânde. Plin de nerăbdare, s-a aşezat să aștepte prietenii. După 7 săptămâni, ameţit de
vănturile puternice care i se împotriviseră, ajunse şi al doilea.
Se așeză în tăcere lângă cel dintâi, așteptând. După 7 luni sosi şi cel de-al treilea, cu fața strălucind de fericire,
semn al unei profunde stări de linişte si mulțumire interioară. Cei doi erau furioși pentru că drumul lor a fost greu
și au avut mult de aşteptat, în timp ce drumul lui a fost o adevărata plăcere.

b. Fiecare student trebuie să aleagă personajul care l-a impresionat în mod deosebit și pe care îl consideră că a ales
cel mai bine drumul;
Al treilea personaj m-a impresionat în mod deosebit deoarece, a ales cel mai bine drumul. El a optat pentru
cărarea mai lungă, serpuind în pante line, și a ajuns, după 7 luni cu fața strălucindă de fericire. Simțea o liniște și o
mulțumire interioară. Chiar dacă uneori calea cea mai lungă este mai îndelungată, rezultatul este cel mai așteptat.

c. Fiecare student completează tabelul de mai jos, prezentând comentariile și argumentele personale:
Personajul Comentarii și argumente personale
1. Primul personaj - Personajul care a ales cărarea abruptă a
manifestat o dorință puternică de a atinge
scopul rapid și nu a avut frică de pericole.
- Aprecierea sa pentru viteza și eficiența în
atingerea obiectivului.
2.Al doilea personaj - Personajul care a ales calea prin canion a dat
importanță provocărilor și aventurilor în
căutarea înțelepciunii.
- Admirarea sa pentru curajul și
determinarea de a înfrunta dificultăți.
3.Al treilea personaj - Personajul care a ales calea mai lungă a
evidențiat răbdarea și placerea în călătoria sa,
în ciuda aparentelor obstacole.
- Aprecierea sa pentru bucuria și liniștea
interioară rezultate din alegerea sa.

d.La sfârşit, studenții primesc răspunsul bătrânului pe care trebuie să-l analizeze, completând cu alte valori
 considerate importante în soluționarea dilemelor etice.

Analiza Răspunsurilor Bătrânului:

1. Răspunsul Primului Prieten:
 Ce a învățat: Viața este dificilă, plină de pericole și suferință. Fiecare pas înainte presupune o luptă
încrâncenată.
 Comentarii:
 Adăugare Valori:
 Primul prieten ar putea adăuga valori precum reziliența și perseverența în procesul
de soluționare a dilemelor etice.
 Importanța luptei și a depășirii obstacolelor în atingerea scopurilor.
2. Răspunsul Celui de-al Doilea Prieten:
 Ce a învățat: Viața poate abate lucrurile din cale, iar încrederea este crucială pentru a-ți reveni și a
atinge destinația dorită.
 Comentarii:
 Adăugare Valori:
 Al doilea prieten ar putea adăuga valori precum flexibilitatea și încrederea în sine în
procesul de soluționare a dilemelor etice.
 Importanța adaptabilității și menținerea încrederii în ciuda provocărilor.
3. Răspunsul Ultimului Prieten:
 Ce a învățat: Bucuria și lumina sufletului pot fi găsite în fiecare pas făcut cu răbdare și înțelegere
pentru viață și iubire.
 Comentarii:
 Adăugare Valori:
 Ultimul prieten ar putea adăuga valori precum bucuria, răbdarea și iubirea în
procesul de soluționare a dilemelor etice.
 Importanța atitudinii pozitive și a aprecierii vieții cu toate aspectele ei.

Concluzie:
Răspunsurile bătrânului oferă o perspectivă asupra înțelepciunii dobândite de cei trei prieteni în călătoria lor.
Studenții ar trebui să analizeze și să completeze cu propriile valori, cum ar fi reziliența, adaptabilitatea, bucuria și
iubirea, pentru a extinde înțelegerea procesului de soluționare a dilemelor etice. Mesajul final subliniază
importanța alegerilor individuale în modelarea vieții fiecăruia și ne încurajează să găsim în sufletul nostru răbdare,
înțelegere și iubire.

. Evaluați progresiv ceea ce cunoașteți despre dilemele etice și completați matricea de analiză criterială din tabelul de
mai jos

Caracteristici Ce am știut? Ce am aflat? Reflectii

1 Ce este o dilemă etică? O dilemă etică Diferite Realizarea că
reprezintă o perspective termenul nu are
situație în care o asupra dilemelor o definiție
persoană se etice și modul în strictă, iar
confruntă cu care pot apărea interpretarea
două sau mai în diverse poate varia în
multe opțiuni, situații. funcție de
fiecare având context.
implicații etice,
iar alegerea
dintre ele poate
fi dificilă sau
delicată.
2 Surse Sursele de Identificarea Conștientizarea
dileme etice pot unor surse mai că sursele
veni din decizii puțin evidente dilemelor etice
personale, ale dilemelor pot fi complexe
conflicte de etice, cum ar fi și interconectate.
interese sau din influența
valori culturale. culturală sau
presiunea
socială.
3 Soluții de rezolvare Cunoașterea Explorarea unor Conștientizarea
unor metode abordări mai că nu există
comune de puțin cunoscute mereu o soluție
rezolvare a de rezolvare a simplă sau
dilemelor etice. dilemelor etice, universală
precum etica pentru dilemele
dialogului sau etice.
etica virtuții.

Această matrice de analiză criterială reflectă evoluția cunoștințelor în domeniul dilemelor etice. Este important să
evidențiem faptul că înțelegerea acestor aspecte poate fi în continuă dezvoltare și adaptare, iar explorarea unor
abordări mai puțin cunoscute poate contribui la o perspectivă mai bogată asupra dilemelor etice. Reflecțiile pot
ajuta la conștientizarea complexității și diversității acestui domeniu, iar flexibilitatea în abordări poate fi esențială
în rezolvarea dilemelor etice într-un mod etic și eficient.