Universitatea Pedagocică Evaluare finala

de Stat ‘’Ion Creangă ‘’ la disciplina Etica pedagogică

din Chișinău Modulul Psihopedagogie

Tema: Etica pedagogică în secolul XXI : constatări și perspective

A elaborat: Dogot Tatiana

 Scopul Proiectului:
1. de a cunoaște esența eticii pedagogice
2. de a evalua progresul acesteia
3. a identifica constatările prezente și viitoare
4. a urmări dezvoltarea perspectivelor eticii
 INTRODUCERE
Etica pedagogica are ca obiect propriu de cercetare valorile si normele morale,
conditiile specifice afirmarii morale -reale si necesare sunt caracteristice cimpului
educational sistemului relatiilor interpersonale instituite in procesul formarii .

Aceasta se bazeaza pe citeva princiipii :

- respectarii autonomiei
- facerii binelui
- nefacerii raului
- dreptatii/echitatii
- respectarii demnitatii
- integritatii
 Introducere
 Etica pedagogică este mereu in plină schimbare.
Acest fapt se datorează:
• Materialelor didactice care sunt imbunatatite in permanenta
• Cadrelor didactice care vor un mod de predare mai eficient si util
• Tehnologiilor informationale imprumutate care duc la o usoara invatare a
copiilor
• Inventarea jocurilor care fac sa fie mai usor de asimilat ceea ce se preda
• Schimbul de experienta intre pedagogi / institutii
• Cursuri de formare continua care duc la noi cunostinte si abordari de predare
 Personalul din sistemul de învățămînt, trebuie să îşi desfăşoare activitatea
profesională în conformitate cu următoarele principii:

• a) devotamentul faţă de profesia de pedagog;

• b) profesionalismul în relaţiile cu elevii, copiii şi părinţii/alți reprezentanți legali;
• c) respectul faţă de unicitatea şi diversitatea copiilor şi elevilor;
• d) colaborarea cu colegii, părinţii/reprezentanții legali ai copiilor şi elevilor;
• e) onestitatea şi integritatea morală şi profesională;
• f) receptivitatea la nevoile copiilor şi elevilor;
 Personalul din sistemul de învăţământ îşi desfăşoare activitatea
profesională în conformitate cu următoarele valori:

• obiectivitate;
• autonomie profesională;
• onestitate şi corectitudine intelectuală;
• respect şi toleranţă;
• interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
• calitate şi performanţă;
• prestigiul instituţiei de învăţământ, precum şi al specialităţii/domeniului în care
lucrează;
 Perspectivele dezvoltării toleranței pedagogice
pentru îmbunătățirea eticii pedagogice
• Pedagogia toleranței este știința educației care are ca
obiect de studiu - educația pentru toleranță și studiază
fenomenele afective specifice fiind orientată spre
formarea profesorilor pentru promovarea culturii
toleranței și a comunicării bazate pe valorile culturii
emoționale.
• Toleranța pedagogică crează premise pentru
dezvoltarea culturii toleranței care „se instaurează în
condițiile respectării principiilor toleranţei pedagogice:
al responsabilizării școlii în vederea educației pentru
toleranță; al atitudinii pozitive în raport cu elevii,
principiul educației multiculturale și al creării
climatului pozitiv” .
 Toleranţa pedagogică este
comportament, obiceiuri, opinii,
înțelege, a respecta, a accepta
rezistență emoțională și înalt
educațional .
bazată pe convingeri umaniste de acceptare a altor stiluri de viaţă,
credinţe, idei, reflectată într-un sistem de capacități (de a asculta, a
indidualitatea altora) pentru a reacţiona adecvat și demonstrând
profesionalism în abordarea interlocutorilor din mediul socio-
 Studiile din domeniul psihopedagogiei operează cu termenii toleranță activă
exprimată prin implicare în viața și acțiunile de realizare a intereselor altora.

Sintagma toleranță pasivă semnifică partea dezavantajoasă a accepțiunilor toleranței

 Figura 3.2. prezintă calitatea toleranței pedagogice a studenţilor și profesorilor școlari.
Comparând datele eșantionului total obținute din aplicarea testului de autoevaluare a toleranţei
pedagogice a studenţilor și profesorilor școlari, constatăm faptul că ultimii (profesorii în primii 5
ani de activitate pedagogică), prezintă rezultate care se concentrează preponderent la nivelul
mediu (50,8 %) și înalt (29,4 %) al toleranţei pedagogice.
 Concluzii

• În concluzie, formarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice

trebuie să fie un proces de evaluare continuă indicatori ai calității, fiind
necesar în condiţiile de schimbare, de motivare continuă şi de stimulare a
creativităţii profesorilor şi managerilor şcolari pentru a corespunde cerinţelor
moderne. Procesul de formare continuă ar trebui să asigure mediul favorail
pentru învăţarea independentă.
 Referințe bibliografice

• http://particip.gov.md/public/documente/137/ro_2277_Codul-de-Etica.pdf
• http://www.cnaa.md/files/theses/2015/22788/lilia_turcanu_thesis.pdf
• http://www.creeaza.com/familie/etica-deontologie/Secolul-XXI-si-nevoia-absoluta329.php
• https://www.google.com/search?biw=1366&bih=625&tbm=isch&sxsrf=ACYBGNSMcAnCQ
USjLE65KR28mZp4wZ76IQ%3A1574001018636&sa=1&ei=elnRXZi5JoWckgXAvpuACg&q=t
oleranta+&oq=toleranta+&gs_l=img.3...33318.34388..34956...0.0..0.0.0.......0....1..gws-wiz-
img.ILl_iIoyq18&ved=0ahUKEwiY3t3cuvHlAhUFjqQKHUDfBqAQ4dUDCAc&uact=5#imgdii
=jYbe2lw_HM0SrM:&imgrc=zhfhq9kmszhEoM: