Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie şi Construcţii

Catedra Evaluarea şi Managementul Imobilului

la disciplina „Investiţii în bunuri imobiliare/ Development”

Tema : „Evaluarea eficientei economice a proiectului de dezvoltare a

imobilului. Argumentarea construcţiei unei şcoli private”

A elaborat : st. gr.IMC-0810,Moldovanu Vadim

A verificat : conf. univ., dr., Albu Svetlana

Chişinău 2011

1
 Cuprins
Introducere………………………………………………………………………….. ……3

Capitolul I. ANALIZA PIEŢEI IMOBILIARE…………...……………………….. ……7

1.1 Analiza generală a pieţei imobiliare….…………………………………….......... ……7

1.2 Analiza segmentului de piaţă la care se referă obiectivul investiţional…………. ……12

1.3 Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional respectiv ………… …..18

Capitolul II. CONCEPŢIA ŞI ECHIPA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE A

IMOBILULUI………………………………….……………………………………. …..21

2.1 Descrierea cerinţelor arhitecturale şi tehnice……...……………………………. …..21

2.2 Studiul de marketing privind echipa proiectului………………………………... …..25

Capitolul III. STRUCTURA FINAŢĂRII……………………………..…………... …..28

3.1 Descrierea surselor de finanţare posibile…….…………………………………. …..28

3.2 Analiza ofertelor creditelor bancare ……………………………………………. …..30

3.3 Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului

capitalului……………………………………………………………………………. ….32

Capitolul IV. EVALUAREA PROIECTULUI INVESTITIONAL………………... …..35

4.1 Aprecierea datelor iniţiale………………………..……………………………… …..35

4.2 Determinarea indicatorilor eficienţei economice………………………………. …..42

4.3 Analiza rezultatelor……………………………………………………………… ….45

Concluzii…………………………………………………………………………….. …..47

Bibliografie………………………………………………………………………….. …..48

Anexe………………………………………………………………………………... …..49

2
Introducere
Sistemele educative ale unei naţiuni constituie realizări importante, pentru că mobilizează
resursele societăţii şi definesc în mare măsură identitatea culturală a respectivei naţiuni, mobilitatea
socială şi dezvoltarea sa economică competitivă.

În prezent, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, în conformitate cu actele normative, este

responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor în următoarele domenii: educaţie preşcolară,
învăţămînt primar şi gimnazial, învăţămînt liceal, învăţămînt special, învăţămînt extraşcolar,
învăţămînt mediu de specialitate, învăţămînt profesional, învăţămînt superior şi postuniversitar,
învăţămînt pentru adulţi, perfecţionarea şi recalificarea cadrelor, ocrotirea drepturilor copilului,
politica de tineret, promovarea relaţiilor internaţionale în domeniul educaţiei, integrarea sistemului
educaţional din Republica Moldova în sistemul european al învăţămîntului, politica lingvistică de
stat, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie în educaţie, formarea cadrelor didactice şi
manageriale în sistemul de învăţămînt, cercetare ştiinţifică din instituţiile subordonate de învăţămînt
superior şi de cercetare, evaluare şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt, evaluare şi examinare. [3]

Deoarece bugetul public este principalul finanţator al educaţiei, fondurile alocate nu

favorizează dezvoltarea infrastructurii educaţionale. Pornind de la această situaţie s-a încercat
dezvoltare unei afaceri prin investiţii în domeniul învăţămîntul privat.[3]

Lucrarea dată s-a axat pe analiza eficienţei implementării unui astfel de proiect investiţional,
şi anume construcţia unei şcoli private.

Structural lucrarea este alcatuita din 4 capitole.

Capitolul I - „Analiza pieţei imobiliare” cuprinde analiza generală a pieţei imobiliare,

criteriile generale de segmentare a pieţei bunurilor imobile şi s-a efectuat analiză a pieţei imobilului
cu destinaţie specială si s-a argumentat necesitatea realizarii proiectului investitional respectiv în
localitatea dată.

Capitolul II - „Concepţia şi echipa proiectului de dezvoltare a imobilului” cuprinde

cerintele arhitecturale şi tehnico- tehnologice privind obiectul investiţional examinat şi rezultatele
studiului pieţei privind componenţa echipei de proiect.

Capitolul III - „Structura finaţării” prezintă informaţia privind sursele posibile de finanţare
a proiectului, ofertele de creditare, precum şi argumentarea structurii financiare selectate pentru a fi
aplicată în cadrul proiectului respectiv.

3
 Capitolul IV – „Evaluarea proiecului” cuprinde 3 compartimente:

(1) Aprecierea datelor initiale – in care vor fi determinate consecutiv: cheltuielile

investitionale; venitul brut potential; profitul impozabil; impozitul pe venit; profitul net; uzura
mijloacelor fixe; marimea fluxului net de numerar. Toti indicatorii mentionati vor fi apreciati pentru
o perioada de prognoza de 10 ani.

(2) Determinarea indicatorilor eficientei economice – si anume: valoarea neta actualizata

totala, termenul actualizat de recuperare a investitiilor; indicile de profitabilitate si rata interna de
rentabilitate.

(3) Analiza rezultatelor obtinute – va cuprinde analiza corespunderii rezultatelor capatate

conditiilor de acceptabilitate a proiectului investitional conform fiecarui criteriu de eficienta.

În concluzie sînt analizate rezultatele obţinute privind eficienta proiectului elaborat,

acceptabilitatea acestuia si posibilitatea realizarii acestui proiect investitional la etapa actuala de
dezvoltare a economiei de piata si a pietei imobiliare.

Lucrarea contine 5 figuri, 1 diagrama si ... tabele.

4
Exemplu de evaluare a proiectului investitional
Proiectul de dezvoltare a imobilului:

Constructia unei scoli private

Date iniţiale:

Nr d/or Indicatorul Valoarea

1 Investiţii necesare

LCM, euro/m2 300

Utilaj, mii euro 150

Suprafaţa utilă, m2 /elev 2,5

2 Structura investiţiilor

Mijloace împrumutate, mii euro 1000

3 Costul capitalului, %

Mijloace proprii 12

Mijloace împrumutate 17

4 Condiţiile creditării

Termenul, ani 5

Rambursarea trimestriala în rate egale, mii 50

Euro (1000:20)

4,25
Rata dobinzii, %
(17:4)

5 Capacitatea, elevi

Gimnaziu 1000

Liceu 850

6 Plata pentru instruire,Euro/elev/an

Gimnaziu 800

Liceu 1100

7 Utilizarea capacităţilor, %

5
 În primul an 80

8 Uzura se va determina prin metoda casarii

liniare.Norma uzurii pentru :

Mijloacele fixe pasive, % 3

Mijloacele fixe active, % 14

9 Rentabilitatea medie ramurală, % 18

10 Taxa impozitului pe venit, % 15

6
 Capitolul I. ANALIZA PIEŢEI IMOBILIARE

1.1 Analiza generală a pieţei imobiliare

Termenul de piata este unul din cel mai des intilnit in economia oricarei tari. Se vorbeşte
despre piaţă liberă, economie de piaţă, piaţă de capital, piaţă finaciară, piaţă imobiliară. Pentru a
explica mai bine acest termen se folosesc cele mai diverse notiuni. Piaţa este o structură complexă
care oferă cadrul schimbului de mărfuri şi servicii. Piata imobiliara reprezinta interactiunea intre
oferta de proprietati imobiliare si cererea pentru aceste produse, iar economia de piata se
caracterizeaza printr-un schimb generalizat de bunuri economice. Tranzactiile de piata sunt
mijlocite de instrumente monetare, motiv pentru care economia de piata este prin natura sa
economie monetara.[2]

Piaţa imobiliară defineşte totalitatea de bunuri imobile şi a drepturilor asupra acestora, care
fac obiectul actului de vănzare-cumpărare. Noţiunea de piaţă imobiliară înglobează şi un ansamblu
de instituţii si proceduri, care au drept scop să-i adune la un loc pe cumpărătorii şi vînzătorii unei
mărfi speciale, diferite drepturi asupra bunrilor imobiliare. Piaţa imobiliară este un set de
mecanisme speciale, prin intermediul cărora se transmit drepturile de proprietate şi interesele legate
de aceasta, se stabilesc preţurile şi se repartizează spaţiul între diferite variante concurente de
gestionare a pămîntului [5,p.9].

In scopul efectuarii unei analize complexe a pietei imobiliare, a aplicarii corecte a metodelor
de avaluare, evidentei corecte si inregistrarii bunurilor imobiliare este nevoie de un sistem de
clasificare a bunurilor imobiliare.

Cel mai frecvent este utilizata clasificarea bunurilor imobile dupa destinatia functionala:

 Bunuri imobiliare cu destinatie locativa;

 Bunuri imobiliare cu destinatie comerciala;

 Bunuri imobiliare cu destinatie industriala;

 Loturi de pamint fara constructii

 Bunuri imobile specializate.

7
 Locurile
de pamint

Comerciala Idustriala
a
Segmentarea

Pietii Imobiliare

Cu destinatie
Locativa
speciale

Figura 1 Segmentele pietii imobiliare

Sursa[Elaborat de autor]

Pe piaţa imobiliară se realizează interrelaţia între cererea şi oferta tuturor cumpărătorilor şi

vînzătorilor, prezenţi momentan în acelaşi spaţiu şi se deruleză tranzacţii cu bunuri imobile.

Se consideră că pe o piaţă imobiliară ce funcţioneză eficient, are loc o coordonare permanenta

intre cerere si oferta. Concret se pune problema identificării numărului de proprietăţi imobiliare
vacante sau a deficitului.

O piaţă imobiliară este considerată “bună” în cazul în care numarul spatiilor libere este >0. Se
poate considera că fiecare persoană poate prefera existenţa pe piaţă a unui numar de bunuri imobile
disponibile, pentru ca să poată funcţiona corespunzător.

Proprietarii imobilelor vor fi avantajaţi în cazul în care va exista exista un deficit pe piaţă,
deoarece pot beneficia în condiţii mai avantajoase la vînzări sau închirieri.

O altă modalitate de analiză a pieţei imobiliare se realizează pe baza ratei de neocupare a

spaţiilor imobiliare (Rno ), definită ca pondere a spaţiilor libere, ce pot fi oferite spre vînzare sau
închiriere în totalul spaţiilor disponibile pe piaţă. Rata de neocupare este un indicator la care se
face referire în analizele privind piaţa imobiliară. Dinamica ei este urmărită pe segmente ale pieţei
imobiliare ce vizează spaţiile de oficii, spaţiile de locuit, săpaţiile comerciale şi terenurile.

8
 Acest indicator depinde de situaţia economiei, de nivelul chiriilor sau de tipul de piaţă pentru
care se determină. Teoretic vorbind, există un anumit nivel al ratei de neocupare, care se consideră,
normal, astfel încît piaţa să funcţioneze corespunzător.

O piaţă imobiliara trebuie să asigure dezvoltarea sau contractarea spaţiilor pentru a satisface
condiţiile dintr-un mediu economic în schimbare.

Situatia existenta pe piata imobiliara poate fi caracterizata ca o confruntare intre vinzatori si

cumparatori. Multi vinzatori nu sunt inca pregatiti sa accepte schimbarea pe piata si care incearca
sa-si vinda bunul imobil cu preturile de ieri. Din pacate acest lucru nu este posibil. Acum,pentru a
face o tranzactie, vinzatorul este nevoitsa cedeze in pret. Se atesta o crestere a ofertei destul de
rapid. In ceea ce priveste evaluarile efectuate de participantii pietii, a fost observata o varietate de
opinii, probabil ca urmare a diferitor metode de comportament a vinzatorilor si cumparatorilor. Cel
mai frecvent tip - pozitia de “asteptare”. Vinzatorii nu cred pina la sfirsit in scaderea preturilor iar
cumparatorii asteapta cind acest proces va lua amploare.

Un criteriu important al segmentării pieţei imobiliare se centrează pe destinaţia funcţională a

bunurilor imobiliare. Potrivit destinaţiei bunurilor imobiliare, piaţa imobiliară poate fi divizată în
următoarele segmente:

 Piaţa terenurilor fără construcţii – include terenurile libere, precum şi terenurile cu

destinaţie agricolă (păşuni, plantaţii de vie, livezi, etc);
 Piaţa imobiliară locativă – cuprinde case de locuit individuale, apartamente în blocuri de
locuit cu multe etaje, etc.;
 Piaţa imobiliară industrială - constituită din unităţi de producere din diferite ramuri ale
economiei naţionale. De regulă bunurile imobiliare industriale sunt examinate ca complexe
patrimoniale, care unesc clădirile de producţie, clădirile administrative şi alte construcţii
auxiliare;
 Piaţa bunurilor imobiliare comerciale - include oficii, bunuri imobiliare utilizate pentru
activitate pentru activitatea de comerţ cu amănuntulsau en-gros, întreprinderi de prestare a
serviciilor, hoteluri, restaurante şi alte bunuri imobiliare cu destinaţie comercială;
 Piaţa bunurilor imobiliare specializate, cum ar fi: clădirea aerogării, podurile, clădirile
cultelor, teatre şi alte construcţii care după dtil şi utilizare sînt unice [5, p.32].
Există şi alte criterii de segmentare a pieţei imobiliare:
 amplasarea geografică,

9
  tipul tranzacţiilor imobiliare,
 tipul investiţiilor în proprietatea imobiliară
 etc.
Segmentarea pieţei imobiliare permite efectuarea unei analize profunde a impactului
factorilor de piaţă asupra valorii bunurilor imobiliare, contribuie la determinarea exactă a situaţiei
pe piaţă şi prognozarea tendinţelor de dezvoltare a pieţei.

Pentru a efectua o analiza cit mai eficienta a pietei imobiliare, este necesar de a analiza fiecare
segment al ei.

1. Piaţa terenurilor:

Piaţa terenurilor cu destinaţie neagricolă rămîne a fi cea mai puţin transparentă. Pînă nu de
mult, a existat o metodă de răspîndită de a achiziţiona terenul. Era suficient de a lua lotul în chirie,
de a începe construcţia, iar ulterior pămîntul era privatizat la preţul normativ. Însă, primăria a
încetat licitaţiile de dare în arendă, iar în aceste circumstanţe, vînzătorii privaţi reprezintă unica
sursă de pe piaţă. Aceştia menţin preţurile şi nu le coboară indiferent despre discuţiile despre criză.

În cazul loturilor mici pentru case individuale, oferta este evident mai mică decît cererea.
Preţurile medii la un ar de teren constituiau de la 1000 până la 4000 euro în funcţie de apropierea ÎP
de Chişinău, nivelul dezvoltării infrastructurii şi grad de prestigiu al acestuia.

2. Piaţa imobilului comercial:

Conform statisticii ultimilor cinci ani, perioada din septembrie până la decembrie fusese
vârful de vânzări anume de imobil comercial, fiind condiţionat de acel fapt, că companiile, care
planificau în viitor să procure imobilul pentru activitatea sa de întreprinzător sau pentru investirea
mijloacelor sale, se grăbeau să efectueze cumpărarea până la sfârşitul anului. Astfel cumpărarea
imobilului se lua în cont ca cheltuieli şi compania şi-a optimizat impozitele conform rezultatelor
anului. La momentul dat cererea de obiectele imobilului comercial, în general, s-a redus cu 60-65%.

Suprafaţa totală disponibilă pe piaţa Chişinăului a spaţiilor de birou este de cca. 120 000 m.p.
Agenţiile imobiliare ce operează pe piaţă indică cifre diferite, dar mesajul e acelaşi: oferta se află
într-o permanentă creştere - cu cca. 10-15% anual. Astfel, către finele anului 2007, spun operatorii,
vor mai fi date în exploatare spaţii de birouri cu o suprafaţă totală de 20 000 mp, dintre care 10 000
de lux.[13]

10
 3. Piata imobilului locativ

Cererea continuă să dicteze direcţia pieţei. Nu toţi cei care doresc să-şi procure un apartament
nou cu o suprafaţă mare pot să-şi permită acest lucru şi atunci cumpără locuinţe pe piaţa secundară.

Preţurile la locuinţele vechi s-au apropiat de "nivelul psihologic de 1000 euro pe metru
pătrat", iar în partea centrală a capitalei a depăşit 1200 euro, constată experţii Bursei imobiliare
Lara, care fac o radiografie a pieţei într-o analiză amplă a evoluţiei pieţei imobiliare din municipiul
Chişinău în pima jumătate a anului 2008.[12]

4. Piata imobilului comercial

Piata bunurilor imobile industriale a luat amploare odata cu privatizarea intreprinderilor la

inceputul anilor ’90. Totusi numarul tranzactiilor pe acest segment al pietii este mic in comparatie
cu piata imobilului locativ. Pina in prezent acest segment al pietii a avut o tendinta de crestere.
Odata cu declansarea crizei financiare atit pe plan mondial cit si national a fost inregistrata o
stagnare a pietii imobiliare, atit locativa cit si nelocativa. Insa in legatura cu situlatia de criza creata
la momentul actual observam o scadere considerabila a capacitatii de cumparare a populatiei si
respectiv stagnarea procesului de productie fapt ce determina cererea scazuta fata de imobilul
industrial. Pe piata imobilelor industiale predomina contractele de arenda si nu cele de vinzare-
cumparare ca pe piata imobilului locativ.[12]

Datele “Moldbuilding” arată că preţurile unui metru pătrat în încăperile de depozit variază
între 100 şi 300 de euro, în timp ce în cazul încăperilor destinate producţiei, preţul ajunge pînă la
10000 euro pe m2 . Preţul la oficii variază între 1000 şi 1500 de euro.Evident, în lunile apropiate
tendinţa de micşorare a preţurilor la imobil se va dezvolta şi va prevala.

1.2 Analiza segmentului de piaţă la care se referă obiectivul investiţional

Dezvoltarea pieţei imobiliare are o importanţă deosebită pentru un stat stabil din punct de
vedere economic. Însemnătatea acestei pieţe este determinată de particularităţile sale. Pe de o parte,
aceasta este o sferă a relaţiilor ce cuprinde nu numai subiecţii activităţilor antreprenoriale. Pe de altă
parte, piaţa imobiliară este un element component esenţial al economiei de piaţă. Fără o piaţă
imobiliară avansată nu este posibilă dezvoltarea proceselor investiţionale, dinamizarea activităţilor
administrativ-gospodăreşti,creşterea producţiei şi sporirea nivelului de trai al populaţiei ţării.[5, p.9]

Piaţa imobilelor cu destinaţie specială

11
 Bunurile imobile cu destinaţie specială sau mai simplu bunuri specializate, reprezintă o
ramură a clasificării bunurilor imobile după destinaţie funcţională. Aceste bunuri prin caracterul lor
specific nu se vînd în mod curent (dacă se mai vînd vreodată). Caracterul specific al unor astfel de
bunuri implică alte tipuri de cunoştinţe în momentul evaluării. Din cauza varietăţii din punct de
vedere funcţional pot fi de folos cunoştinţe ce ţin de cunoaşterea funcţionalităţii echipamentului
tehnologic, cunoştinţe de valorificare critică artistică, tehnice, etc.Bunurile din această categorie pot
fi clasificate asfel :

Figura 2. Clasificarea bunurilor imobile specializate

[Sursa: elaborat de autor]

Imobilul specializat nu se vinde în mod curent, iată de ce este greu de apreciat valoarea lor
materială, mai ales în cazul obiectelor de o semnificaţie patrimonială (istorică, naţională, artistică).
Caracterul specific al unor astfel de bunuri imobiliare este determinat de tipul construcţiei, mărime,
amplasare, caracteristicile funcţionale şi modul de utilizare,tipul echipamentului tehnologic care
poate fi amplasat în clădire, etc. Acest segmentul dat de piaţă este cel mai slab dezvoltat dintre
toate celelalte, aceasta se exprimă atît prin numărul mic de bunuri cît şi de participanţi pe acest
segment.

12
 Obiectivul investitional examinat in aceasta lucrare este o scoala privata. Aceasta face parte
din piaţa obiectelor imobiliare destinate instituţiilor de învăţămînt

Obiectele destinate instituţiilor de învăţămînt fac parte din categoria bunurilor imobiliare cu
destinaţie specială, care se află în subordonarea Ministerului Educaţiei şi Tineretului al Republicii
Moldova.

Această categorie de bunuri imobile se clasifică după cum urmează:

 În funcţie de nivelul, treapta sau ciclul căruia aparţine:

1) educaţie timpurie şi învăţămînt preşcolar- creşă, grădiniţă, centru comunitar;

2) învăţămîntul primar- şcoală primară;

3) învăţămint secundar general- gimnaziu, liceu;

4) învăţămînt vocaţional- tehnic: şcoală profesională, colegiu;

5) învăţămînt superior- universitate, institut, academie;

6) învăţămînt extraşcolar- centre de creaţie, cluburi şi instituţii de profil, tabere şcolare.

7) învăţămînt de arte şi sport- şcoli de muzică, arte, sport, ş.a.

 In funcţie de condiţiile locale pot fi create:

1) instituţii de învăţămînt de tipul şcoală- grădiniţă;

2) instituţii de circumscripţie;

 In funcţie de tipul de proprietate instituţiile se clasifică în :

1) instituţii publice;

2) instituţii private. [1]

Finantarea invatamintului este principalul compartiment de cheltuieli din bugetul municipal.

Pe parcursul ultimilor trei ani insa, indiferent de cresterea cifrelor absolute, ponderea cheltuielilor
pentru invatamint in bugetul municipal scade.

13
 Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general
la începutul anului de studii 2010/11*

Reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general este constituită din 1489 şcoli,
gimnazii şi licee, inclusiv 5 şcoli serale şi 1484 şcoli de zi. Învăţămîntul de zi se desfăşoară în 85
şcoli primare, 763 gimnazii, 495 licee, 108 şcoli medii de cultură generală şi 33 şcoli pentru copii
cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 1. Instituţii de învăţământ primar şi secundar general

2009/10 2010/11

Instituţii de stat inclusiv inclusiv

Total instituţii de Total instituţii de
stat stat

Total 1512 1492 1489 1471

De zi 1505 1485 1484 1466

şcoli primare 91 91 85 85

gimnazii 708 707 763 763

licee 492 473 495 477

şcoli medii de cultură generală 179 179 108 108

şcoli pentru copii cu deficienţe în

dezvoltarea intelectuală sau fizică 35 35 33 33

Serale 7 7 5 5

14
Şcolile, gimnaziile, liceele care reprezintă proprietatea publică deţin o pondere majoritară - 98,8%.
În republică funcţionează 18 licee cu forma de proprietate nestatală, care sînt amplasate doar în
mediul urban.

Instituţii de învăţământ de zi. În rezultatul optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt primar şi

secundar general numărul acestor instituţii în anul de studii 2010/11 s-a micşorat comparativ cu
anul de studii precedent cu 21 unităţi. Numărul şcolilor medii generale s-a diminuat cu 71 unităţi
sau cu 39,7%, iar numărul gimnaziilor s-a majorat cu 55 unităţi sau cu 7,8%. În cazul şcolilor
primare, liceelor şi şcolilor pentru copii cu deficienţe fizice şi intelectuale se observă modificări
minore. Şcoli primare sînt cu 6 unităţi mai puţine, şcolile pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea
intelectuală sau fizică cu 2 unităţi mai puţine, iar licee – cu 3 mai multe.

Paralel s-a schimbat structura instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general. Comparativ cu
anul de studii 2009/10 ponderea gimnaziilor s-a majorat cu 4,4 puncte procentuale, iar ponderea
şcolilor medii de cultură generală s-a diminuat cu 4,6 puncte procentuale. Ponderea liceelor s-a
majorat cu 0,7 puncte procentuale.

Tipul instituţiilor de învăţământ diferă în dependenţă de mediul de reşedinţă. Astfel, în mediul

urban prevalează liceele - cu o pondere de 64 la sută, fiind urmate de gimnazii cu 15 la sută, pe cînd
în mediul rural 63% din totalul de instituţii de învăţământ sunt gimnazii, iar 23% constituie liceele.
Ponderea şcolilor de cultură generală este nesemnificativă, în mediul urban -7,6%, iar în rural
acestea reprezintă 7,2%. Totodată, în mediul urban şcolile primare şi şcolile pentru copii cu
deficienţe intelectuale şi fizice ocupă o pondere mai mare (7,9% - şcoli primare, 4,9% - şcoli
speciale) decât în mediul rural (5,0% - şcoli primare, 1,3% - şcoli pentru copii cu deficienţe
intelectuale şi fizice).

15
Figura 2. Repartizarea instituţiilor de învăţământ după tipuri, anul de studii 2010/11

În anul de studii 2010/11 în învăţământul primar şi secundar general au fost cuprinşi 395,1 mii elevi
sau cu 4,5% mai puţin decât în anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). În ultimii 10 ani
numărul elevilor s-a micşorat cu 37,2%, iar numărul populaţiei din grupa de vîrstă 7-18 ani a fost în
descreştere cu 31,6%.

Figura 3. Evoluţia populaţiei de vîrstă şcolară (7-18 ani) şi a numărului de elevi din învăţămîntul
primar şi secundar general, în perioada 2000-2010

În anul de studii 2010/11 numărul de elevi la 10 mii locuitori a constituit 1114 elevi faţă de 1166 în
anul de studii 2009/10 şi 1737 elevi în anul 2000/01.

16
Rata brută de cuprindere în învăţămîntul general obligatoriu în anul 2009 a constituit 90,7%,
reprezentînd practic nivelul anului 2008. Rata brută de cuprindere în învăţămîntul primar a
constituit 93,5%, iar rata de cuprindere în învăţămîntul gimnazial, este în scădere începînd cu anul
2006 şi a atins nivelul de 88,8% în 2009 (vezi anexa, tabelul 8).

Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi secundar general, 140,5 mii (35,6%)
reprezintă elevii din învăţământul primar şi din clasele pregătitoare din şcoli, 193,1 mii (48,9%) -
elevii din învăţământul gimnazial şi 61,4 mii (15,5%) elevii, care au urmat cursurile de studii
liceale.

Numărul copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a
constituit 34,1 mii persoane sau 97,7%, prezentînd o majorare de 6,2 puncte procentuale comparativ
cu anul de studii precedent.

Pe medii de reşedinţă, există unele discrepanţe în numărul elevilor cuprinşi pe niveluri educaţionale.
Astfel, numărul elevilor cuprinşi în învăţământul primar este mai mare în cazul mediului rural,
acesta constituie 61,3% din numărul total al copiilor cuprinşi în învăţămîntul primar şi 63,5% din
numărul total al copiilor cuprinşi în învăţămîntul gimnazial, pe cînd ponderea elevilor din
învăţământul liceal din numărul total al copiilor din acest nivel este mai superioară în mediul urban
– 62,5%.

Figura 4. Repartizarea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, pe medii, anul de
studii 2010/11

Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (99,0%) erau înscrişi în şcolile
publice, sectorul privat fiind, astfel, nesemnificativ reprezentat. Numărul elevilor care fac studii în
instituţii private constituie 3,8 mii persoane şi s-a diminuat comparativ cu anul de studii 2009/10 cu
2,6%.

Distribuţia elevilor înscrişi în învăţământul primar şi secundar general pe regiuni se prezintă după
cum urmează: mun.Chişinău – 20,3%, Nord – 27,1%, Centru – 31,1%, Sud – 16,0%, UTA
Găgăuzia – 5,0%. Cel mai mare număr de elevi la 10 mii locuitori se înregistrează în UTA
Găgăuzia – 1237 persoane. În zona Sud acest indicator constituie 1167 persoane 10 mii locuitori,
Centru – 1155, Nord – 1058 şi în mun. Chişinău – 1019 persoane (vezi anexa, tabelul 7).

17
Pe parcursul ultimilor ani în învăţământul primar şi secundar general s-a schimbat considerabil
situaţia privind studierea limbilor străine. De o popularitate tot mai mare se bucură limba engleză,
care este studiată de 55,2% elevi, după care urmează limba franceză – 53,3% elevi, iar limba
germană este studiată doar 3,0% elevi. În învăţământul primar şi secundar general se mai studiază şi
următoarele limbi străine: spaniolă, latină, italiană, turcească, poloneză.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată diferenţe semnificative în ierarhia limbilor studiate.

Astfel, limba franceză este studiată preponderent în instituţiile din mediul rural (68,5% din total
elevi din mediul rural), iar în mediul urban predomină ponderea elevilor care studiază limba engleză
(82,6% din total elevi din mediul urban).

Figura 5. Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi
moderne

Actualmente, în ţară funcţionează 96 şcoli, în care procesul educaţional se desfăşoară în două

schimburi. Este necesar de menţionat, că numărul elevilor ce studiază în schimbul doi este în
continuă descreştere, constituind în anul de studii 2010/11 - 6,8 mii persoane sau 1,7% din numărul
total de elevi.

Figura 6. Elevi ce studiază pe schimburi1

18
Reţeaua instituţiilor de învăţământ special din ţară, organizat pentru copiii cu deficienţe (psihice,
fizice, senzoriale, motorii, de limbaj, socio-afective şi de comportament sau cu deficienţe asociate)
cuprinde 33 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special, în anul de studii 2010/11 a
înregistrat o scădere cu 11,3% comparativ cu anul şcolar anterior şi a constituit 3148 persoane.
Majoritatea elevilor din instituţiile nominalizate sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală –
81,1%, cu auz slab – 7,5%, cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale – 5,1% copii, cu vederea
slabă – 3,6%, surzi – 2,7%.

Absolvenţi. În anul 2010 numărul absolvenţilor din învăţământul gimnazial a fost de 45,4 mii elevi,
din care 22,1 mii fete. Numărul de absolvenţi ai liceelor şi şcolilor medii de cultură generală a
constituit 20,4 mii elevi.

În funcţie de medii, repartizarea absolvenţilor pe tipuri de instituţii este următoarea: în cazul

gimnaziilor 36,2% din absolvenţi sînt din mediul urban şi 63,8% - din mediul rural. În ceea ce
priveşte absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 65,4% din absolvenţi sînt din
mediul urban, iar 34,6% respectiv din mediul rural.

Personalul didactic. Numărul personalului didactic care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile de
învăţămînt primar şi secundar general în anul de studii 2010/11 a înregistrat 37,3 mii persoane,
prezentînd practic nivelul anului precedent. Rata elev/profesor în învăţămîntul primar constituie 16
persoane, în învăţămîntul gimnazial – 9 persoane şi în învăţămîntul liceal – 12 persoane.

Din numărul total al personalului didactic 84,2% alcătuiesc femeile. Ponderea femeilor din
învăţămîntul primar şi secundar general s-a majorat comparat cu anul de studii 2000/01 cu 5,9
puncte procentuale. Ponderea personalului didactic cu vechimea în munca pedagogică sub 3 ani a
constituit în anul de studii 2010/11 – 8,2%, fiecare al cincilea cadru didactic este de vîrstă
pensionară, iar 2,4% - paralel cu activitatea didactică fac studii superioare în domeniu.

Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2010/11 din cele 1484 instituţii de învăţămînt
primar şi secundar general de zi, 1459 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar
25 – în încăperi arendate. Din total instituţii, 1149 dispun de încăperi standardizate, iar restul 335 –
de încăperi reamenajate. Toate instituţiile cuprindeau 32,3 mii săli de clasă (inclusiv cabinete de
studii şi laboratoare), 1,2 mii ateliere de studii, 1,2 mii săli sportive, 1,4 mii biblioteci, 0,9 mii săli
de lectură, 1,2 mii puncte medicale.

19
Analiza bazei tehnico-materiale în dependenţă de tipul instituţiei relevă următoarele: de sală
sportivă dispun 49,4% din şcolile primare, 69,7% gimnazii, 94,1% licee şi 100% şcoli medii.
Punctul medical este prezent în 51,6% şcoli primare, 66,4% gimnazii, 92,2% şcoli medii şi 94,7%
licee. Practic fiecare instituţie şcolară dispune de bibliotecă.

Circa 86% din numărul total de şcoli dispun de cabinete pentru bazele informaticii şi tehnicii de
calcul, care sînt utilate cu 17,2 mii computere. Din acestea, 13,5 mii lucrează în reţea şcolară
comună. Din numărul total de computere, 43,2% sînt cu acces la Internet. În medie la un loc utilat
cu computer revin 23 elevi, în mediul urban acest indicator este de 27 elevi, iar în mediul rural – 21
elevi.

Figura 8. Asigurarea cu computere

Învăţământul seral. În anul de studii 2010/11, elevii din învăţământul seral îşi desfăşoară
activitatea educaţională în 5 şcoli, toate fiind amplasate în mediul urban. Numărul elevilor din
învăţământul seral s-a micşorat comparativ cu anul de studii precedent cu 21,9% şi constituie 1409
persoane, reprezentând 0,4% din numărul total al elevilor din şcolile de zi.

Numărul absolvenţilor, care au primit certificat de studii gimnaziale în anul 2010 a constituit 251
persoane, iar numărul celor care au primit atestat de studii medii generale a înregistrat cifra de 1262
persoane.
Sursa:[statistica.md]

20
1.3 Argumentarea necesităţii realizării proiectului investiţional

Este bine cunoscut faptul că succesele economice ale statelor sînt determinate direct de
calitatea sistemelor de învăţămînt şi că cel mai eficient factor de producţie este capitalul uman,
exprimat în cunoştinţele, competenţele, capacităţile creative şi calităţile morale ale membrilor
societăţii, pe care le formează în mare măsură sistemul de învăţămînt.

Specialiştii menţionează, în acest sens, că în economia secolului XXI sistemul de învăţămînt

va deveni o ramură prioritară de producţie, fiind privit ca o sferă ocupaţională şi ca o sferă de
investiţii avantajoase. Această concepţie asupra misiunii învăţămîntului va domina politica
educaţională în majoritatea statelor lumii în secolul XXI.

Tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă a determinat necesitatea

modificării politicii educaţionale a tînărului stat independent. Drept sarcină principală a fost
stabilită edificarea unui sistem educaţional naţional, modern şi democratic, bazat pe valorile
naţionale şi universale. În consecinţă, sistemul de învăţămînt a intrat în faza unor reforme
democratice, avînd la bază noile principii ale educaţiei, formulate explicit în Legea învăţămîntului,
adoptată de Parlament în anul 1995.

Investiţiile în domeniul învăţămîntului se materializează prin alocarea unor fonduri în scopul

implementării programelor de studii, la formarea şi perfecţionarea personalului didactic, la
reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor, ş.a.

Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie

semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi accesului la educaţie.
Fondurile alocate din bugetul de stat pentru investiţii în unităţi de învăţămînt nu acoperă necesarul
de creare şi reabilitare a infrastructurii educaţionale în Republică.[3]

În urma analizei datelor statistice oferite de Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii

Moldova cu referire la numărul total al elevilor şi instituţiilor de învăţămint acreditate, a
informaţiilor privind infrastructura învăţămîntului a condus la ideea realizării unui proiect
investiţional pentru construcţia unei şcoli private.

Este evident că cel mai bine este dezvoltat acest segment în municipiul Chişinău, aici fiind
amplasate 16 din cele 22 de instituţii de învăţămînt preuniversitar din domeniul privat din
Republică. Avantajele pe care le deţine capitala în comparaţie cu celelalte oraşe şi municipii sînt
multiple, însă dacă ar fi să privim puţin în perspectivă putem observa în celelalte regiuni ale ţării o
tendiţă de dezvoltare- regională.

21
 Efectuînd o analiză a numărului total a liceelor pentru fiecare regiune şi municipiu în parte şi
a factorilor specifici locali s-a ajuns la decizia ca regiunea amplasării să fie comuna Bacioi din
suburbia orasului Chisinau.

Bacioi este o localitate-la sud Fata de sectorul Botanica, municipiul Chisinau, Republica
Moldova. Comuna Bacioi este asezat pe ambele maluri ale Isnovătului 10 km sud-vest de
municipiul Chişinău. Anul fondării este 1484 – 1485.. Suprafaţa totală a comunei constituie – 1519
ha. În satele comunei locuiesc 10828 mii locuitori. În comună activează: Primaria, Liceul ,,Grigore
Vieru ‘’, grădiniţa, 48 agenţi economici. In comuna Bacioi fac parte si urmatoarele sate ca

Satul Braila nr. locuitori- 1195

Satul Frumusica nr, locuitori- 750

Satul Straisteni nr. locuitori-670

Mărimea bugetului local la venituri şi cheltuieli estîn valoare de 5623,1 mii lei.

In urma unor cerecetari am determinat ca pretul unui ar de teren in aceasta localiatae se

stabileste in mediu la 2000 Euro. Aceasta da dovada ca comuna este una de elita. In localitate
functioneaza un singur liceu, deci comuna are nevoie de o scoala sau inca de un liceu, pentru a
instrui tinerii din localitate.

Dupa analiza datelor statistica am observat ca numarul de licee de stat se micsoreaza. Parintii
tinerilor prefer ca acestia sa-si faca studii cit mai bune pentru a le asigura un viitor cert in conditiile
economiei instabile din tara. Consider ca este foarte comoda amplasarea liceului privat anume in
aceasta regiune, deoarece oportunităţile realizării acestui proiect investiţional, rezultă din
următoarele:

22
 In regiune functioneaza un singur gimnaziu, si tinerii sunt nevoiti sa circule la liceu in
capitala ;

 Localitatea se dezvolta si numarul populatiei creste in continuu ;

 Conform datelor statistice numarul nou-nascutilor este in crestere si la momentul darii

in exploatare a liceului vor fi necesare noi locuri pentru elevi ;

 Conform unei analize s-a observat ca in ultimii ani populatia prefera sa se mute cu
traiul in suburbia capitalei ;

 Liceele private dau mai multe rezultate calitative in domeniul stiintei si

invatamintului;

 Amplasarea geografică a comunei (zona centrală a ţării,aproprierea de municipiul

Chisinău);

 Starea instituţiilor de învaţamînt atît din oraş, cît şi la nivel de raion;

 Construcţia obietului se va desfăşura în baza unui proiect ce prevede concepte

constructive şi spaţiale perfecţionate, design modern;

 Dotarea cu materiale didactice la un nivel înalt care să asigure sporirea calităţii

procesului educaţional;

 In prezent sa mereste numarul elevilor ce sunt nevoiti sa studieze in schimbul II, deci
este necesar un numar mai mare de licee.

23
Capitolul II. CONCEPŢIA ŞI ECHIPA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE
A IMOBILULUI

2.1 Descrierea cerinţelor arhitecturale şi tehnice

Construcţiile sînt destinate pentru a creea condiţii optime pentru adăpostirea şi desfăşurarea
activităţii vieţii ţinînd seama de condiţiile naturale impuse de natură sau mediul înconjurător în
mijlocul căruia se amplasează.

Factorii principali care determină concepţia, alcătuirea şi modul de execuţie ale

construcţiilor sînt în general următorii: omul, activitatea omului şi mediul.

Fiecare construcţie sau element de construcţie trebuie să satisfacă un ansamblu de condiţii

tehnice sau cerinţe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea, rezistenţa la foc şi
condiţii de rezistenţă, fizice, arhitectonice, economico-organizatorice.

 Durabilitatea, adică durata de funcţionare normală a principalelor elemente de

construcţie, fără pierderea calităţilor necesare de exploatare. Durabilitatea se referă la:
rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a materialelor şi elementelor de construcţie; rezistenţa la
umiditate; rezistenta la acţiunea biologică a microorganismelor şi rezistenţa la coroziune.
 Rezistenţa la foc reprezintă capacitatea construcţiei de a rezista la solicitările termice şi
mecanice produse în timpul şi din cauza incendiilor. Din punctul de vedere al rezistenţei
la foc, elementele de construcţie depind direct de materialele din care se execută şi se
caracterizează prin gradul de combustibilitate şi limita de rezistenţă la foc. .
 Combustibilitatea unui material sau element de construcţie reprezintă capacitatea acestuia
de a se aprinde şi de a arde în continuare, contribuind la creşterea cantităţii de căldură
dezvoltată de un incendiu.
 Limita de rezistenta la foc a unui element de construcţie este perioada de timp (în ore) în
care acesta deşi supus acţiunii temperaturilor înalte, îşi păstrează stabilitatea şi se poate
opune propagării incendiilor.
 Condiţiile prin care se asigură rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor sub acţiunea
solicitărilor se referă la capacitatea portantă, deformaţiile, fisurarea şi oboseala
elementelor de rezistentă. În afara acestora trebuie respectate şi condiţiile de exploatare
specifice fiecărei construcţii (uzură, şoc etc.).
 Condiţiile fizice şi igienice de exploatare sunt legate de factorii fizici exteriori sau
interiori ai încăperilor (temperatura, viteza şi umiditatea aerului, variaţiile de temperatură,
lumină etc.). Aceste condiţii sunt importante pentru realizarea confortului (termic, fonic,

24
 de iluminare, de ventilaţie etc.) şi al igienei în clădiri.
 Condiţiile de ordin arhitectural-estetic asigură construcţiilor un aspect plăcut, cu o
plastică şi o compoziţie arhitectonică corespunzătoare.
 Condiţiile economico-organizatorice privesc în special costul construcţiilor, modul de
executare şi posibilităţile de industrializare a construcţiilor, materialele folosite, etc.

Eficienţa economică a construcţiilor se obţine prin reducerea maximă a consumurilor pentru

executarea şi întreţinerea construcţiilor, care se poate realiza prin alegerea justă a amplasamentului
construcţiei, folosirea celor mai eficiente materiale, stabilirea volumelor minime ale construcţiilor,
dimensionarea justă a elementelor de construcţie, posibilităţi simple de montaj, organizarea
raţională a lucrărilor de construcţii etc.[8, 203-204].

În funcţie de destinaţia fiecărei construcţii sînt stabilite prin normative anumite cerinţe
tehnice, arhitecturale, sanitaro-igienice şi altele în corespundere cu particularităţile construcţiei.

Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţămînt general se face în corespundere cu NCM

C 01.03.2000 „ Construcţii Civile. Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţămînt general”.
Conform normativului dat sînt impuse următoarele cerinţe:

a) Cerintele fata de terenul şcolii:

Construcţia instituţiilor şcolare se va efectua pe un sector propriu, distanţat de magistrale şi

întreprinderi, conform zonelor de protecţie sanitară. Distanţa de la clădire pînă la aliniamentul
străzii trebuie să fie de 25m. Distanţa de la clădirea şcolii, din partea unde se află ferestrele
încăperilor de instruire-educare, şi pînă la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5
înălţimi a clădirii de vizavi. Suprafaţa sectorului trebuie să asigure 50m2 pentru fiecare elev. Pe
sector vor fi următoarele zone: sportivă, de odihnă, lot experimental şi de gospodărie.

Zona sportivă nu trebuie să se afle din partea ferestrelor claselor. Sectoarele sportive pot să
aibă înveliş de iarbă, lemn, cauciuc.Terenul sportiv combinat poate fi asfaltat. Terenurile sportive se
vor nivela permanent, pentru a exclude traumatismul şi se vor amplasa la 25m de la casele de locuit.

Zona de gospodărie se va amplasa în vecinătatea blocului alimentar, va avea teren pavat şi

intrare separată. Lăzile de gunoi pot fi metalice din beton, cu capace şi plasate numai pe teren pavat
(asfaltat) în zona de gospodărie la distanţa nu mai mică de 25 m de la blocul şcolii. În această zonă
pot să se afle latrina necanalizată cu hazna betonată pentru elevi şi personalul şcolii (1 scaun la 35
elevi) şi lavoare (1 la 60 elevi).

25
 Toate drumurile, căile de circulaţie trebuie să fie pavate. Sectorul şcolii trebuie să aibă lumină
artificială. Nivelul apei subterane trebuie să fie la 1 m mai jos de fundamentul clădirii. Solul trebuie
să fie uscat.

b) Cerinţe faţă de clădire :

Clădirea şcolii va avea nu mai mult de 4 etaje şi va dispune de următoarele încăperi, (secţii):

- de învăţămînt pentru clasele I-IV;

- de învăţămînt pentru clasele V-XII;

- ateliere;

- sportive şi de menire culturală;

- pentru grupele cu regim prelungit;

- comune: bloc alimentar, bibliotecă, administrative, de gospodărie, medicale;

Secţiile sus numite se izolează una de alta şi trebuie să aibă o legătură funcţională atît între
ele, cît şi cu terenul şcolii.

Este interzisă amplasarea încăperilor instructiv-educative în subsol sau demisol, cu excepţia

depozitelor, WC-urilor, vestiarelor. Atelierele şi sălile sportive se vor amplasa la parter în blocuri
speciale, izolate de secţiile de instruire a elevilor.

Încăperile pentru clasa I vor fi amplasate la primul etaj, vor fi izolate de celelalte clase şi vor
avea următoarele normative de suprafaţă: clasa - 2 m2 pentru un elev, dormitorul - 2 m2/elev,
camera de jocuri - 2 m2/elev, recreaţia - 1 m2/elev, closetul, garderoba etc.

Repartizarea cabinetelor în blocul şcolii se efectuează în dependenţă de vîrsta elevilor.

La fiecare etaj se plasează havuzuri cu apă potabilă, WC. Uşa de intrare în closet nu se va afla
vizavi cu uşa de la intrarea în clasă, cabinet.

Sălile pentru sport se amplasează nu mai sus de nivelul doi (etajul 1). Nu se admite trecerea în
sălile pentru sport prin încăperile de instruire. Încăperea pentru depozitarea utilajelor sportive va
comunica cu sala pentru sport printr-o uşă sau un hol cu lăţimea de cel puţin 2 m şi înălţimea de cel
puţin 2,2 m. În componenţa încăperilor de instruire sportivă pot fi şi bazine pentru înot.

Încăperile ospătăriei trebuie să se afle la primul etaj, în vecinătatea zonei de gospodărie.

Numărul de locuri în sala cantinei din şcoli este de 250 la 1000 elevi, iar în şcolile-internat pentru

26
50% din numărul total de elevi. Cantinele şcolare trebuie să dispună de încăperi pentru prelucrarea
materiei prime (secţie de prelucrare a cărnii şi peştelui, secţie de prelucrare a legumelor).

Numărul de locuri în sala de festivităţi este de 25% din numărul total de elevi în şcolile
generale şi 50% în şcolile-internat.

În şcoli (100 de elevi şi mai mult) în componenţa punctului medical vor fi: cabinetul
lucrătorului medical, cabinetul de proceduri şi cabinetul medicului stomatolog.

c) Cerinţe faţă de ateliere:

Atelierele amplasate în clădirea şcolii se izolează de clase şi se vor afla la parter. Suprafaţa
atelierelor trebuie să corespundă normelor în vigoare, luînd în vedere specificul procesului
pedagogic şi activitatea fizică intensă a elevilor (6m2 pentru un elev).

Depozitele (12m2), încăperile pentru păstrarea uneltelor (16m2) etc. trebuie să se afle în
edificiul atelierelor.

Podelele încăperilor de producere trebuie să fie calde, netede şi să permită dereticarea umedă.

Pereţii trebuie să fie netezi, acoperiţi cu vopsea, ceea ce ar permite dereticarea umedă.
Atelierele se vor dota cu lavoare cu apă caldă şi rece, săpun, şerveţele electrice şi perii.

Atelierele vor fi asigurate cu apă potabilă - havuzuri sau recipiente cu get ascendent. Apa din
vase se va schimba zilnic. Sub recipientele pentru apă se instalează un vas pentru captarea
apei.Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală şi brancardă. Vestiarele pentru haine trebuie să fie
izolate de cele pentru echipamentul de protecţie.

d) Microclimatul, ventilaţia, încălzirea

Temperatura aerului în încăperi este de 18-20oC cu excepţia sălii sportive, atelierelor de

prelucrare a metalului şi lemnului (15-17oC), duşurilor (25oC). Umiditatea relativă în încăperile
şcolilor va fi de 40-60%.

Oberlihturile trebuie să aibă o suprafaţă de 1/50 din suprafaţa podelei şi să îndrepte aerul spre
tavan. Se interzice de a le încleia sau a le bate în ţinte. Încăperile se aerisesc la recreaţie, pînă la
lecţii şi la sfîrşitul lor. În timpul cald ocupaţiile se vor efectua cu oberlihturile sau ferestrele
deschise.

Clădirea şcolii trebuie să fie asigurată cu încălzire şi ventilaţie centrală. În clase, cabinete,
laboratoare se organizează o ventilaţie artificială, prin refularea aerului cu un debit de 16 m3

27
oră/elev, ateliere - 20 m3 oră/elev, sala sportivă - 80 m3 oră/elev. Agentul termic în sistema de
încălzire va fi aerul sau apa.

Asigurarea cu căldură a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar trebuie să corespundă

cerinţelor igienice faţă de clădirile şi construcţiile publice.

e) Aprovizionarea cu apă :

Instituţiile şcolare se asigură cu sisteme centralizate de apă rece şi fierbinte (11,5-14,0 litri pe
zi pentru un elev în şcoli, iar în şcolile internat - 100 litri pe zi pentru un elev) şi canalizare.

Conducte de apă rece se vor instala în laboratoarele de chimie, fizică, biologie, în vecee, în
clasele 1-4, în încăperile pentru regim prelungit; se vor racorda la havuzuri. Cu apă caldă se vor
asigura chiuvetele: instalate în laboratoarele de chimie, fizică şi biologie, cabinetul de desen liniar,
informatică, încăperile pentru cercuri, ateliere, cancelarie, cantină, bufet, cabinetele de igienă
personală, duşurile, chiuvetele pentru necesităţi tehnice.

2.2 Studiul de marketing privind echipa proiectului

Adoptînd o viziune simplificatoare a procesului de implementare a unui proiect de investiţii,

putem spune ca relaţia dintre proprietarul proiectului (viiorul beneficiar) şi antreprenorul-furnizor
de bunuri şi servicii pentru investiţii se poate asimila cu un simplu act de vanzare cumpărare.

Însă, în practică problemele sunt mult mai complexe, mai ales în cazul proiectelor de
amploare şi de mare complexitate tehnică cînd beneficiarul de proiect este pus în situaţia de a intra
în relaţii contractuale cu mai mulţi furnizori specializaţi pentru execuţia anumitor părţi de proiect
pentru care au calificarea necesară. Astfel pentru realizarea unui proiect este antrenată echipa de
proiect care joacă un rol important în realizarea acestuia.

Echipa de proiect este un grup de persoane care lucrează independent pentru atingerea unui
scop comun. Alegerea membrilor echipei este din acest punct de vedere esenţiala şi condiţionează
succesul sau eşecul proiectului.

De aceea este foarte important ca la etapa formării echipei proiectului să fie analizate toate
aspectele legate de capacităţile şi experienţa fiecăruia din cei implicaţi în cadrul proiectului,
deoarece unele aspecte neobservate pot genera mai tîrziu devieri ale proiectului de la cele
planificate.

28
 Proiectul care a fost supus spre analiză va fi realizat de către beneficiarul proiectului şi o
firma de construcţii care va prelua executarea tuturor lucrărilor pe parcursul desfăşurării proiectului.

Firma de construcţii a fost selectată în urma analizei firmelor din oraş care au în profilul lor
de activitate genul dat de lucrări. Au fost analizate următoarele firme de construcţii:

 “Inrecons” S.A;

 “Basconsluks” S.R.L;

 “Cirasico” S.R.L.

 “Glorinal” S.R.L.

 “Story.md”

 “ROTGAN Grup”

Selecţia firmei s-a bazat pe următoarele criterii de evaluare:

 Reputaţia companiei;

 Experienţă în domeniul managementului construcţiilor de tip social;

 Experienţă de lucru în cadrul proiectelor similare;

 Proceduri de asigurare a calităţii, garanţie, standarde de calitate implementate;

 Posedarea licenţei pentru executarea tipurilor necesare de lucrări;

 Analiza obiectelor daja construite de intreprindere;

 Analiza preturilor intreprinderii pentru realizarea obiectivului;

 Cei mai buni specialisti angajati;

 Oferirea unor consultante preinvestitionale ;

 Imaginea firmei pe piata ;

 Opiniile clientilor si partenerilor firmei ;

 Relatiile de parteneriat cu alte intreprinderi din ramura si cu bancile de finantare ;

29
 În final s-a decis că pentru executare tuturor lucrărilor şi pregătirea pentru darea în
exploatare a centrului comercial să fie antrenată S.A „ Glorinal” avind ca domeniu de specialitate
construcţii civile şi industriale.

“ Glorinal ” este o companie infiinta in 1998 care ofera servicii complete de proiectare si
executie a obiectivelor cu destinatie civila si industriala.Realizare impecabila a proiectelor cu
posibilitatea executarii lor cu echipe specializate, respectand graficele de lucru si managementul
calitatii. Beneficiind de o experienta in proiecte civile cu o varietate deosebita, atat din punct de
vedere al sistemului structural, al regimului de inaltime, cat si al destinatiei (locuinte individuale,
imobile de locuinte, cladiri de birouri, centre industriale, centre sportive, imobile cu destinatie
speciala), “ Glorinal ” ofera servicii complete de proiectare, executie si project
management.Serviciile complete de proiectare sunt puse la dispozitie investitorilor care doresc
realizarea de proiecte unicat sau posibilitatea de a alege din toata gama de proiecte tip.

În realizarea proiectului investiţional pentru construcţia şcolii private vor fi antrenaţi subiectii:

1.Investitorul- care va coordona activitatea de investiţii la nivelul titularilor, si la nivelul tuturor

etapelor de realizare a proiectului.

2.Compania de Investiţii şi “ Glorinal ”. Selectarea companiei date s-a realizat în urma unei
cercetări de marketing pe piaţa construcţilor şi-n baza criteriilor de evaluare tehnică.

Oferind o gamă diversificată de produse şi servicii compania va prelua execuţia tuturor

ansamblurilor de lucrări din cadrul proiectului, avînd libertatea în caz de necesitate de a încheia
subcontracte de execuţie cu agenţi specialzaţi pentru execuţia unor părţi specifice de proiect.

Beneficiar Glorinal

Figura 6: Echipa proiectului

30
 Capitolul III. STRUCTURA FINANŢĂRII

3.1 Descrierea surselor de finaţare porsibile

Activitatea de investitii necesita resurse financiare a caror formare este stimulata de

mecanismele economiei de piata si de pirghiile financiare, fiscale utilizate de catre stat.

În economia de piaţă, fiecare agent economic îşi constituie fondul pentru investiţii de sine
stătător, tinzînd să utilizeze cît mai eficient sursele respective.

Sursele de finaţare pot fi clasificate în diferite moduri. Din punctul de vedere al agentului
economic, sursele de formare a resurselor investitionale pot fi clasificate în surse proprii, atrase şi
împrumutate. [4,p.24]

Sursele proprii de formare a resurselor investiţionale includ:

 Parte din profitul net căpătat în urma activităţii economice;

 Amortismentul acumulat, care serveşte pentru finanţarea înnoirii activelor fixe ajunse la
limita duratei de funcţionare la fel şi pentru necesităţile de dezvoltare – modernizare;

 Poliţa de asigurare pentru acoperirea pierderilor legate de pierderea proprietăţii;

 Investiţii financiare de lunga durată, efectuate anterior şi termenul cărora expiră în perioada
dată;

 Reinvestirea sumei căpătată în urma vănzării unei părţi din fondurile fixe;

 Parte din activele circulante imobilizate în investiţii.

Sursele atrase de formare a investiţiilor includ:

 Emiterea şi vînzarea de acţiuni se foloseşte deseori pentru sporirea capitalului firmei;

 Emitere certificatelor investiţionale (în cazul fondurilor de investiţii);

 Alocaţii în fondul statutar din partea altor investitori;

 Mijloace acordate de către stat pentru investiţii. Statula alocă fonduri pentru investiţii în
volume cît mai mici posibile asigurînd cu resurse doar domeniile care sint absolute
necesare, dar care nu pot face faţă concurenţei sau pe cele ce constituie monopolul statului.

Sursele împrumutate de formare a resurselor investiţionale cuprind:

31
  Împrumuturi bancare pe termen lung şi mijlociu se folosesc în cazul insuficienţei
mijloacelor proprii ale firmei. În funcţie de garanţiile care stau la baza lor, creditele pentru
investiţii pot fi:

- Împrumuturi bancare pe baza garanţiilor materiale. Garanţiile se referă la capitalul sau

patrimonial firmei, în special la unele elemente ale activului imobilizat, care ar putea fi
transformate uşor în lichidităţi.

- Credite ipotecare. Se ipotechează, de obicei, clădiri, terenuri, mijloace circulante cu o

convertire rapidă în lichidităţi.

- Credite de tip cash- flow. Aceste credite nu sînt garantate material. Singura garanţie o
constituie studiul de fezabilitate al afacerii.

 Credite externe, care sînt de mai multe categorii:

a) credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentală în spatele cărora stă un stat;

b) credite bancare, cînd riscul este suportat de exclusiv de banci;

c) credite acordate de instituţii internaţionale- aceste credite se acordă pentru obiectivele vitale
din cadrul de restructurare, fără garanţii materiale;

 emisie de obligaţiuni- este o formă clasică de finanţare a activităţii investiţionale;

 Împrumut fiscal investiţional acordat întreprinderilor de către stat în scopul stimulării

investiţiilo reale în anumite sectoare ale economiei;

 Leasing investiţional, un sistem special de finanţare a investiţiilor prin intermediul căruia se

inchiriază utilaje şi masini moderne, tehnică de calcul, mijloace de transport şi alte bunuri
mobiliare şi imobiliare de la unităţile specializate, în schimbul unei chirii.

În decizia de finanţare, principala alegere se face între sursele proprii şi sursele împrumutate,
criteriul acestei selecţii fiind costul procurării capitalului.

Din punctul de vedere al surselor proprii, nu prea există multe alternative, respectiv ori se
recurge la autofinanţare, ori se aduc aporturi noi la capitalul societăţii. Autofinanţarea este într-
adevar cea mai puţin costisitoare soluţie, dar cel mai adesea este insuficientă, de aceea se apelează
şi la surse externe.

Selecţia şi combinarea acestor surse înseamnă decizia de finanţare pe termen lung, iar criteriul
de optimizare îl constituie valoarea actualizată netă ce rezultă din fiecare variantă de finanţare.

32
 Aşadar, companiile se pot finanţa, toretic, alegînd dintre aceste instrumente pe cele mai
convenabile din punctul de vedere al costurilor, rapidităţii, eficienţei lor, însă de cele mai multe ori,
în practica, ele nu au posibilitatea de a opta, fie din pricina situaţiei societăţii, fie a birocraţiei foarte
mari, a lipsei de timp pentru parcurgerea tuturor etapelor solicitate de finanţator, etc. Şi atunci,
decizia de finanţare poate fi împovărătoare pentru compania respectivă.

3.2 Analiza ofertelor creditelor bancare

Oferta de produse bancare pentru investiţii este des întîlnită pe piaţa bancară din Republicii
Moldova, aceasta îmbrăcînd diverse forme cum sunt: creditul pentru investiţii, creditul pe termen
mediu, finanţarea investiţiilor prin diverse programe de finanţare (inclusiv granturi) etc.

Pentru analiza comparativa a ofertei de credite bancare pentru investiţii au fost utilizate
informaţii furnizate de următoarele bănci:

1) B.C “Victoriabank” SA;

2) B.C.”Banca de economii a Moldovei”

3) BC „Moldova Agroindbank” SA;

4) BC “ProCreditBank” S.A.;

5) BC «Banca Nationala a Moldovei» ;

6) B.C. "EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca" S.A.

7) B.C. "Comertbank" S.A.

În analiza dată s-au utilizat următoarele criterii de comparaţie:

a) Documentaţia necesară pentru obţinerea creditului;

b) Termenul creditului;

c) Suma maximă a creditului;

d) Garanţiile necesare;

e) Rata dobînzii;

33
 În timp ce toate cele 15 instituţii bancare de la noi acordă credite pentru consum, împrumuturi
pentru business sunt acordate de zece, iar pentru iniţierea afacerii – de doar două bănci. Instituţiile
financiare au devenit mai prudente din cauza crizei, care a dus la falimentul unui număr impunător
de afaceri, băncile comercializând cu mare greu gajul moştenit. Sectorul financiar ar trebui să
sporească de aproape două ori creditarea business-ului privat în raport cu valoarea produsului intern
brut pentru ca Republica Moldova să ajungă cel puţin la nivelul ţărilor cu venituri medii din
regiune. Deşi generează 61% din profitul net total pe economie, sectorul business-ului mic şi
mijlociu asimilează doar 31% din creditele acordate de sectorul bancar., dobânzilor înalte
practicate, cât şi calităţii proaste a propunerilor de business ale antreprenorilor.Totuşi, din puţinele
oferte pentru creditarea business-ului am făcut un clasament al celor mai tentante. Astfel, cea mai
mică rată a dobânzii la împrumuturile pentru investiţiile în afaceri o are

MoldovaAgroindbank, de la 13,25% până la 17,25% în lei şi de la 8% până la 10,5% în

valută străină, în funcţie de conditiile produselor, categoria clientului şi termenul de creditare.
Creditele acordate din liniile externe de creditare au o dobândă ce variază de la 8% până la 22,5% în
lei şi de la 4,75% până la 12% în valută.

Banca este mai rezervată în ce priveşte oferirea de împrumuturi pentru întreprinderile nou
create. Suma împrumuturilor în aceste scopuri variază de la 1000 până la 30 000 dolari
(echivalentul în lei) pentru întreprinderile mici şi de la 1000 până la 5000 de dolari pentru
microîntreprinderi. Rata dobânzii este cuprinsă între 18,5% şi 22% anual iar perioada de rambursare
poate dura de la 18 la 36 de luni.Cine are o afacere primeşte şi credit
La ProCreditBank ofertele pentru creditarea business-ului sunt mai modeste. Doritorii pot
lua împrumutul ProBusiness în lei şi dolari. Pentru cele în lei rata dobânzii variază între 8% şi 20%
în funcţie de perioada creditului, suma maximă a împrumutului fiind de 1,2 mil. de lei. La creditul
în dolari, suma maximă pentru care se poate opta e de 100 mii dolari. Pentru ambele credite gajul se
ia în avere mobilă (rezerve materiale, echipament, transport auto) iar averea imobilă trebuie să
valoreze cel puţin 50% din suma către rambursare. Pentru accesarea creditului ProBusiness este
necesar să aveţi o afacere stabilă, nu mai puţin de 6 luni.“Deşi generează 61% din profitul net total
pe economie, sectorul business-ului mic şi mijlociu asimilează doar 31% din credite „

Comerţbank. Acestea sunt cuprinse între 15-23% anual în cazul creditelor în lei. Perioda de
acordare este de la 1 la 5 ani, iar gajul poate fi constituit din bunuri imobile, bunuri mobile precum
şi depozite. Suma maximă este de 26,8 mil. lei. Pentru creditul în dolari puteţi opta pentru cel mult
2,1 mil. dolari la o rată a dobânzii de 9-11% anual.Credite pentru business din resursele proprii ale
băncii.

34
 Banca de Economii acordă credite pentru business doar din resursele proprii. Suma creditului
se stabilește în funcţie de necesitatea și situația financiară a companiei. Creditul solicitat poate fi
acordat pentru completarea mijloacelor circulante și achitarea cheltuielilor curente - pe un termen
de până la 24 luni calendaristice, pentru efectuarea investițiilor (pentru achiziţionarea de
echipamente, procurarea si/sau construcția (reconstrucția) încăperilor destinate desfășurării
activității) – pe un termen de până la 36 luni calendaristice.

Creditele pot fi acordate în lei, dolari sau euro, în mod integral, în tranșe sau sub formă de linie de
credit (în cazul creditelor acordate pentru completarea mijloacelor circulante). În scopul asigurării
rambursării creditelor, se acceptă în calitate de gaj bunuri materiale proprii sau ale persoanelor terțe.
Banca nu acordă împrumuturi pentru cei care vor să înceapă o afacere.

Victoriabank Creditul pentru finanţarea investiţiilor şi a majorării capitalului circulant este

destinat persoanelor care practică o activitate de antreprenoriat de minim 2 ani, întreprinderilor cu
capital privat de minim 75%. Suma maximă a împrumutului este echivalent al 800 mii de euro
acordat pentru efectuarea investiţiilor sau echivalentul a 500 mii de euro pentru majorarea
capitalului circulant. Termenul de acordare este de opt ani iar rata dobânzii se stabileşte individual
în funcţie de proiect, situaţia financiară şi istoria de creditare a clientului.
Indizio şi Progresso de la Eximbank.

Eximbank oferă pentru business două tipuri de credite Indizio destinat înfiinţării unei afaceri
precum şi modernizării şi extinderii celei existente. Suma maximă este de 30 mii de euro, pe o
perioadă de 24 luni. Rata dobânzii este formată din rata de bază fixată de Banca Naţională plus 8
puncte procentuale.

Pentru creditul Progresso destinat investiţiilor şi modernizării afacerii, suma pentru care puteţi opta
este de 300 mii euro pe o perioadă de maxim 60 de luni rata dobânzii fiind aceeaşi ca în cazul
Indizio.

Băncii Naţionale a Moldovei rata medie ponderată la creditele acordate în monedă naţională
a crescut în aprilie cu 0,45 puncte procentuale până la 15,05% anual, în timp ce dobânda medie la
creditele în valută străină s-a redus cu 0,32 puncte procentuale la 8,67% anual. În aprile băncile
comerciale au acordat persoanelor juridice credite în lei moldoveneşti în sumă de 1,03 mld.lei, iar în
valută străină - 947 mil. lei. Cele mai solicitate credite au fost tradiţional cele acordate pe un termen
mai mare de un an.

35
 a) Referitor la documentaţia necesară pentru obţinerea creditului, au rezultat următoarele:

Reiese că toate băncile prin documentaţiile solicitate urmăresc:

 O analiză a rentabilităţii activităţii desfăsurate de solicitantul creditului pentru investiţii;

 O asigurare pentru rentabilitatea proiectului de investiţii pe baza planului de afaceri si a

studiului de fezabilitatea solicitat în acest sens;

 O asigurare pentru capacitatea de plată, aceasta va trebui să facă faţă la rambursarea

serviciului datoriei si la cheltuielile de funcţionare pentru activitatea desfăsurată precum şi
cele aferente proiectului de investiţii, pe baza fluxului de încasări şi plăţi.

Deşi am putea aprecia că documentaţia solicitată de unele bănci este rezultatul unei
flexibilizări a relaţiei bancă – client (solicită 12 categorii de documente cum erau 9categorii de
documente în raport cu anii de pina la criza financiara) totuşi se poate aprecia că numărul mai mare
de documente solicitate este rezultatul unei bune asigurări împotriva riscurilor bancare.

b) Referitor la durata de acordare:

Creditele pentru investiţii sunt credite acordate pe termen mediu şi lung întrucît atît durata
de execuţie a investiţiilor cît şi posibilitatea de a produce profituri viitoare depăşesc de regulă un an.
În urma analizei datelor oferite de Bancile respective, s-a putut observa perioada de acordare este
aceeaşi, diferenţa fiind în faptul că unele bănci corelează durata de acordare a creditului cu
dimensiunea si complexitatea proiectului, ciclul de producţie al întreprinderi, valorilor în mărfuri şi
materiale propuse în calitate de asigurare, ceea ce ar însemna o corelare a duratei creditului cu
particularităţile proiectului de investiţii.

BC “Moldova Agroindbank” SA include ca şi avantaj la finanţarea proiectelor

investiţionale, faptul că eliberarea creditului poate fi efectuată în tranşe pe masura necesităţilor iar
dobanda se va calcula de la suma creditului efectiv eliberată, iar graficul de rambursare a creditului
se va determina ţinînd cont de sezonalitatea afacerii.

c) Referitor la valoarea creditului:. Din analiza datelor oferite de bănci reiese că toate băncile
solicită companiilor participarea cu resurse proprii la finanţarea proiectului de investiţii. Aceasta
reprezintă în fapt o strategie a tuturor băncilor pentru a face investitorii mai responsabili, prin
utilizarea de resurse proprii, în realizarea proiectelor de investiţii.

d) În privinţa garanţiilor necesare, din analiza comparată a datelor rezultă că se acceptă

garanţii atît reale (cu cele două forme, mobiliare şi imobiliare) cît şi personale. Principiul de
prudenţă bancară impune ca valoarea garanţiei să nu depăsească dublul valorii creditului acordat.

36
Ceea ce se poate remarca este faptul că băncile şi-au diversificat garanţiile pentru a-şi apropia
serviciile lor către nevoile de finanţare ale companiilor. Portofoliul de garanţii al oricărui client
(format din garanţii reale şi personale) trebuie să asigure banca împotriva riscului de insolvabilitate
al clienţilor săi.

e) Referitor la dobandă, datele furnizate de bănci sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Tabelul 2
Comparaţie privind creditul pentru investiţii utilizînd criteriul dobînzii
Instituţia financiar- creditară Rata dobînzii
1) BC “EuroCreditBank” S.A.; 8%-20%-în lei
2) BC “Comerţbank” S.A 15%-23% -lei
9% -11% în valută
3) BC “Moldova Agroind bank” S.A 13.25% -17.25% lei
8.25% -10.5% în valută
4) B.C “Banca Nationala a moldovei” 15.5% - lei
8.67% - in valuta

3.3 Argumentarea selectării structurii finanţării şi determinarea costului capitalului

Având în vedere faptul că sursele proprii nu sunt suficiente în vederea finanţării proiectului de
investiţie prezentat este necesară apelarea la un împrumut. Din costul total al proiectului (fig. 1) care
se ridică la 1352,5 mii euro, întreprinderea poate asigura finanţarea unui procent de 26,06 %.
Diferenţa(73,94%) ar trebui acoperită din surse externe.

capital
propriu,
mii lei,
537.5
capital
imprumuta
t, mii lei,
1000

Figura 7. Costul total al proiectului investiţional

În acest sens, întreprinderea îşi propune obţinerea unui credit bancar în valută, pe o perioadă
de 5 ani. Analizînd ofertele bancare în baza următoarelor criterii: documentaţia necesară pentru
obţinerea creditului, termenul creditului, suma maximă a creditului, garanţiile necesare, rata

37
 dobînzii, banca selectată a fost BC “Moldova Agroindbank” S.A. deoarece limita creditului se
stabileşte de conform valorii activităţii, pentru care se acordă creditul, rentabilitatea conform
business-planului, argumentarea tehnico-economică activităţii, pentru care se acordă creditul, luînd
în consideraţie capacitatea beneficiarului de a rambursa credit şi a achita rata dobânzii, deasemenea
şi istoria creditară a clientului.

Rambursarea creditului şi achitarea dobânzilor se va realiza prin intermediul unor plăţi

trimestriale egale (tab.3). Rata dobânzii este de 10 %.

Anul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3

Trimestrul I II III IV I II III IV I II III IV
Suma datoriei
la finele anului, 1000 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450 400
(mii euro)
Achitarea sumei
de baza, (mii 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
euro)
Dobînda,
25 23,75 22,5 21,25 20 18,75 17,5 16,25 15 13,75 12,5 11,25
(mii euro)
Spre achitare la
finele anului, 75 73,75 72,5 71,25 70 68,75 67,5 66,25 65 63,75 62,5 61,25
(mii euro)
Spre achitare
292,5 272,5 252,5
anual, (mii euo)

(Continuare)

Anul anul 4 anul 5

Trimestrul I II III IV I II III IV
Suma datoriei la finele
350 300 250 200 150 100 50 0
anului, (mii euro)
Achitarea sumei de
50 50 50 50 50 50 50 50
baza, (mii euro)
Dobînda,
10 8,75 7,5 6,25 5 3,75 2,5 1,25
(mii euro)
Spre achitare la finele
60 58,75 57,5 56,25 55 53,75 52,5 51,25
anului, (mii euro)
Spre achitare anual,
232,5 212,5
(mii euo)

38
 Determinarea costului capitalului

Rata de actualizare utilizată în evaluarea proiectului de investiţie este reprezentată de costul

mediu ponderat al capitalului antrenat în vederea finanţării lui. La baza structurii de finaţare a
proiectului dat stă soluţia mixtă, deaceea stabilirea costului capitalului s-a utilizat media ponderată
dintre rata de rentabilitate a mijloacelor proprii şi rata dobînzii la creditul bancar (3.1):

CC  Ccp *Wcp  Cci *Wci , (3.1)

Unde : CC - costul capitalui, (%);

Ccp – costul capitalului propriu, (%);
Wcp- ponderea capitalului propriu din valoarea totală a investiţiei;
Cci – costul capitalului împrumutat, (%);
Wci –ponderea capitalului împrumutat din valoarea totală a investiţiei;

Costul capitalului împrumutat se situează la nivelul ratei dobânzii aferentă creditului bancar,
de 10 %.

Costul capitalului propriu este reprezentat de rata de rentabilitate de 12% solicitată de

investitor de capital propriu. În stabilirea acestei rate s-au avut în vedere cerinţele de rentabilitate
minime care trebuie îndeplinite de proiectul de investiţii.

Suma capitalui propriu (Cp) se determină ca diferenţă dintre valoarea totală a investiţiei (I) şi
suma capitalului împrumutat (Ci) (3.2):

C p  I  Ci =1537,5-1000=537,5 ( mii euro), (3.2)

Avându-se în vedere aceste elemente poate fi calculat costul mediu ponderat al capitalului
antrenat în finanţarea proiectului analizat:

CC=[12%*537,5/1537,5+10%*1000/1537,5]=10,7%

Costul capitalului antrenat în realizarea proiectului dat va constitui 10,25 %.

39
 Capitolul IV. EVALUAREA PROIECTULUI

4.1 Aprecierea datelor iniţiale

Fundamentarea ansamblului de decizii specifice activităţilor investiţionale se sprijină pe un

sistem de indicatori de eficienţă. Fiecare indicator cuantifică o corelaţie specifică între anumiţi
parametrii de efort şi efect caracterizînd, deci, un aspect parţial al eficienţei proiectului. O cerinţă a
mediului de afaceri actual impune folosirea unui sistem cît mai complet al indicatorilor de eficienţă
actualizaţi.

Pentru o corectă evaluare a eficienţei economice a unui proiect, este nevoie, în primul rînd,
de identificarea completă şi corectă a tuturor parametrilor de efort şi de efect, apoi, în funcţie de
condiţiile concrete, se construiesc acele corelaţii care au relevanţa pentru factorii decizionali.

Analiza proiectulse efectuiază pe o perioadă de 10 ani.

Algoritmul de calcul:

1. Valoarea investiţiei (I):

Valoarea investitiei (I) este expresia valorică a consumului de resurse alocate pentru
realizarea obiectivului propus sau, altfel spus, preţul pe care un întreprinzator este dispus să-l
plătească pentru a achiziţiona un bun sau un serviciu. În cazul proiectului dat valoarea investiţiei
reprezintă suma costului lucrărilor de construcţii- montaj şi valoarea utilajului (4.1). Costul total al
lucrărilor de construcţii montaj se determină :

LCM=LCM1m2*Sut*Nelev=300(Euro/m2)*2,5(m2/elev)*1850(elevi)=1387500 (euro)
Unde: LCM- Costul total al lucrărilor de construcţii montaj, (euro);
LCM 1m2 - Costul lucrărilor de construcţii-montaj pentru 1m2 de STutila ,euro/ m2;

Sut - Suprafata totală utilă, m2;

Nelev – numarul total de elevi;
Suprafaţa utilă se calculează ca produs dintre suprafaţa utilă pentru un elev şi numărul total
de elevi (4.2):
I  LCM  I utilaj =1387,5 (mii euro) +150 (mii euro)=1537,5 (mii euro) (4.2)

Unde: I- Valoarea investiţiei, (mii euro);

LCM - Costul total al lucrărilor de construcţii montaj, (euro);
I utilaj - Investiţii necesare pentru utilaj, (mii euro);

40
 2. Venitul brut potenţial (VBP): Venitul brut potenţial va reprezenta suma încasată pe durata
utilă a proiectului din taxele anuale pentru şcolarizare (4.4). Taxa anuală pentru studiile gimnaziale
va constitui 800 euro/an, iar pentru studii liceale de 1100 euro/an.
VBP  Tliceu * nrliceu  Tgim * nrgim , (mii euro/an) (4.3)

Unde: VBP- venitul brut potenţial, (mii euro);

Tgim , Tliceu - taxa pentru studii gimnaziale, respectiv liceale, ( mii euro/elev);

nrgim , nrliceu - numărul elevilor de gimnaziu şi de liceu, (elevi);

Anul 1: Dat fiind faptul că în primul an sunt utilizate doar 80% din capacitatea liceului,
venitul brut potenţial obţinut va constitui:
VBP1  (Tliceu * nrliceu  Tgim * nrgim )*80% = (0,8*1000+1,1*850)*80%=1735( mii euro/an) (4.4)

Anul 2: VBP2=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 3: VBP3=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 4: VBP4=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 5: VBP5=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 6: VBP6=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 7:VBP7=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 8: VBP8=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 9: VBP9=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

Anul 10:V BP10=(0,8*1000+1,1*850)=1735 (mii euro/an);

3. Amortizarea (A): Amortizarea se va determina prin metoda casării liniare. Metoda casării
linare constă în defalcări uniforme pe toată durata de funcţionare a activului/pasivului şi se
determină ca produs dintre valoarea uzurabilă a fondurilor fixe şi norma de amortizare (4.5).

A=FF*Na (4.5)

Unde: A- amortizarea, (mii euro);

FF- Valoarea fondurilor fixe, (mii euro);

N a - Norma de amortizare, (%/an);

41
 Amortizarea pentru partea pasivă a fondurilor fixe reprezintă 3 % anual din valoarea acesteia:
Ap=LCM* N a =0,03*1387,5= 41,625 mii euro/an
Unde: Ap - Amortizarea pentru partea pasivă a fondurilor fixe, (mii euro);
LCM- Costul total al lucrărilor de construcţii-montaj, (mii euro);
N a - norma de amortizare pentru partea pasivă a fondurilor fixe, (%/an);
Amortizarea pentru partea activă a fondurilor fixe reprezintă 14 % anual din valoarea acesteia:
Aa= Vutilaj * N a =0,14*150=21 mii euro/an;

Unde: Aa - amortizarea pentru partea activă a fondurilor fixe, (mii euro/an);

Vutilaj - Valoare utilaj, (mii euro);

N a - norma de amortizare pentru partea activă a fondurilor fixe, (%/an);

Uzura anuala a mijloacelor fixe reprezintă suma amortizării părţii pasive şi a celei active:
A=Ap+Aa=41,625+ 21 =62,625 (mii euro/an);

4. Rambursareai creditului: Suma creditului este de 1000 mii euro, ea este acordată pe o
perioadă de 5 ani cu rata dobînzii de 10 % anual (tab.4).
Tabelul 4

Anul anul 0 anul 1 anul 2 anul 3

Trimestrul I II III IV I II III IV I II III IV
Suma datoriei
la finele anului, 1000 950 900 850 800 750 700 650 600 550 500 450 400
(mii euro)
Achitarea
sumei de baza, 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
(mii euro)
Dobînda,
25 23,75 22,5 21,25 20 18,75 17,5 16,25 15 13,75 12,5 11,25
(mii euro)
Spre achitare la
finele anului, 75 73,75 72,5 71,25 70 68,75 67,5 66,25 65 63,75 62,5 61,25
(mii euro)
Spre achitare
292,5 272,5 252,5
anual, (mii euo)

42
 (Continuare)

Anul anul 4 anul 5

Trimestrul I II III IV I II III IV
Suma datoriei la finele
350 300 250 200 150 100 50 0
anului, (mii euro)
Achitarea sumei de
50 50 50 50 50 50 50 50
baza, (mii euro)
Dobînda,
10 8,75 7,5 6,25 5 3,75 2,5 1,25
(mii euro)
Spre achitare la finele
60 58,75 57,5 56,25 55 53,75 52,5 51,25
anului, (mii euro)
Spre achitare anual,
232,5 212,5
(mii euo)

Suma rambursării în fiecare trimestru reprezintă raportul dintre suma creditului şi număru de
trimestre pe perioada cărora se acordă creditul ( 4.6):

S=1000 mii euro/20=50 mii euro (4.6)

Dobânda se calculează ca 10% din suma restantă la începutul fiecărui trimestru :

D1=0,1*1000/4= 25 mii euro

D2=0,1*950/4=23,75 mii euro

D3=0,1*900/4=22,5 mii euro

D4=0,1*850/4=21,25 mii euro

D5=0,1*800/4=20 mii euro

D6=0,1*750/4=18,75 mii euro

D7=0,1*700/4=17,5 mii euro

D8=0,1*650/4=16,25 mii euro

D9=0,1*600/4=15 mii euro

D10=0,1*550/4=13,75 mii euro

D11=0,1*500/4=12,5 mii euro

D12=0,1*450/4=11,25 mii euro

D13=0,1*400/4=10 mii euro

D14=0,1*350/4=8,75 mii euro

43
D15=0,1*300/4=7,5 mii euro

D16=0,1*250/4=6,25 mii euro

D17=0,1*200/4=5 mii euro

D18=0,1*150/4=3,75 mii euro

D19=0,1*100/4=2,5 mii euro

D20=0,1*50/4=1,25 mii euro

5.Venitul brut efectiv (VBE)- se determină ca diferenţă dintre venitul brut potenţial (VBP) şi
suma rambursării creditului ( Scredit ) (4.7):

VBE  VBP  Scredit (4.7)

Anul 1: VBE1=1388-292,500=1095,500 (mii euro);

Anul 2: VBE2=1735-272,500=1462 ,500 (mii euro);

Anul 3: VBE3=1735-252,500=1482,500(mii euro);

Anul 4: VBE4=1735-232,500=1502,500 (mii euro);

Anul 5: VBE5=1735-212,500=1522,500 (mii euro);

Anul 6: VBE6=1735 (mii euro);

Anul 7: VBE7=1735 (mii euro);

Anul 8: VBE8=1735 (mii euro);

Anul 9: VBE9=1735 (mii euro);

Anul 10: VBE10=1735 (mii euro);

6. Determinăm venitul până la impozitare (VB), care reprezintă cotă parte venitul brut
efectiv (VBE) ( 4.8), ştiind că rentabilitatea medie ramurală constituie 18 %:

PB  VBE *18% , (mii euro) (4.8)

Anul 1: VB1=1095,500*18%=197,19 (mii euro);

Anul 2: VB2=1462,500*18%=263,25 (mii euro);

Anul 3: VB3=1482,500*18%=266,85 (mii euro);

Anul 4: VB4=1502,500*18%=270,45 (mii euro);

Anul 5: VB5=1522,500*18%=274,05 (mii euro);

44
Anul 6: VB6=1735*18%= 312,300 (mii euro);

Anul 7: VB7=1735*18%= 312,300(mii euro);

Anul 8: VB8=1735*18%= 312,300 (mii euro);

Anul 9: VB9=1735*18%= 312,300 (mii euro);

Anul 10: VB10=1735*18%= 312,300 (mii euro);

7. Impozitul pe venit (b), care reprezintă 15 % din profitul brut (VB) (4.9):
b=15%*VB, mii euro (4.9)

Anul 1: b1=197,19 *15%=29,578 (mii euro);

Anul 2: b2=263,25*15%=39,487 (mii euro);

Anul 3: b3=266,85 *15%=40,027 (mii euro);

Anul 4: b4=270,45*15%=40,567 (mii euro);

Anul 5: b5=274,05*15%=41,107 (mii euro);

Anul 6: b6=312,300 *15%=46,845 (mii euro);

Anul 7: b7=312,300 *15%=46,845 (mii euro);

Anul 8: b8=312,300 *15%=46,845 (mii euro);

Anul 9: b9=312,300 *15%=46,845 (mii euro);

Anul 10: b10=312,300 *15%=46,845 (mii euro);

8. Profitul net(PN): profitul net anual se determină ca diferenţă dintre profitul brut anual
(PBi) şi suma impozitului pe venit achitată pentru anul respectiv (bi) (4.10):
PNi  PBi  bi , mii euro (4.10)

Anul 1: PN1= 197,19-29,578=167,612 ( mii euro);

Anul 2: PN2= 263,25-39,487=223,763 ( mii euro);
Anul 3: PN3= 266,85-40,027=226,823 ( mii euro);
Anul 4: PN4= 270,45-40,567=229,883 ( mii euro);
Anul 5: PN5= 274,05-41,108=232,942 ( mii euro);
Anul 6: PN6= 312,300 -46,845 =265,455 ( mii euro);
Anul 7: PN7= 312,300 -46,845 =265.455 ( mii euro);

45
Anul 8: PN8= 312,300 -48,845 =265,455 ( mii euro);
Anul 9: PN9= 312,300 -46,845 =265,455 ( mii euro);
Anul 10: PN10= 312,300 -46,845 =265,455 ( mii euro);

9. “Cash flow”-ul (CF): Pentru anul i al unei perioade de exploatare “cash-flow”-ul se

determină ca suma dintre profitul net pe anul în cauză (PNi) şi amortismentul anual (Ai),(4.11):
CFi  PNi  Ai , mii euro (4.11)

Anul 1: CF1= 167,612 +62,625=230,237 ( mii euro);

Anul 2: CF2= 223,763 +62,625=286,388 ( mii euro);

Anul 3: CF3= 226,823 +62,625=289,448 ( mii euro);

Anul 4: CF4= 229,883 +62,625=292,508 ( mii euro);

Anul 5: CF5= 232,942 +62,625=295,567 ( mii euro);

Anul 6: CF6= 265,455 +62,625=328,080 ( mii euro);

Anul 7: CF7= 265,455 +62,625=328,080 ( mii euro);

Anul 8: CF8= 265,455+62,625=328,080 ( mii euro);

Anul 9: CF9= 265,455 +62,625=328,080 ( mii euro);

Anul 10: CF10= 265,455 +62,625=328,080 ( mii euro);

Pentru al 10-lea an, fiind ultimul an de gestiune, se calculează “cash-flow”-ul post prognoză
n
( CF pp) ca diferenţă dintre valoarea investiţiilor totale (I) şi suma uzurii acumulate (  Ai ), (4.12):
i 1

n
CFpp  I   Ai , mii euro (4.12)
i 1

CFpp=1537,5 -10*62,625= 910,750 (mii euro);

La suma “cash-flow”-ului pe ultimul an se adaugă şi “cash-flow”post prognoză (CFpp):

CF10=328,080 +910,750 = 1238,58 (mii euro).

46
 Tabelul 5

Valorile indicatorilor iniţiali

Indicatorul Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul10

Venitul brut
potential,mii
euro 1388 1735 1735 1735 1735 1735 1735 1735 1735 1735

Rambursarea
imprumutulu
i mii euro 292,5 272,5 252,5 232,5 212,5 0 0 0 0 0

Venitul dupa
rambursare,
mi euro 1095,5 1462,5 1482,5 1502,5 1522,5 1735 1735 1735 1735 1735

Venit pina la
impozitare,
mii lei 197,19 263,25 266,85 270,45 274,05 312,30 312,3 312,3 312,3 312,30

Impozitul pe
venit, mii
euro 29,578 39,487 40,027 40,567 41,108 46,84 46,84 46,84 46,84 46,84

Profit net,
mii euro 167,612 223,763 226,823 229,883 232,942 265,45 265,45 265,45 265,45 265,45

Uzura, mii
euro 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625 62,625

NCF mii
euro 230,237 286,388 289,448 292,580 295,567 328,08 328,08 328,08 328,08 328,08

NCF Total
mii euro 3034,62

Achitarea
imprumutul 292,5 272,5 252,5 232,5 212,5

4.2 Determinarea indicatorilor eficienţei economice

1. Valoarea netă actualizată totală (VNAT): caracterizează, în valoare absolută, aportul de
avantaj economic al proiectului de investiţii, care reprezintă diferenţa dintre suma investiţiilor
necesare exprimate în valoare actuală (I’) şi valoarea totală a “cash-flow”-ului total actualizat
(CFT’) (4.16) :
n m
VNAT   I i '   CFj ' , (4,16);
i 1 j 1

47
 “Cash- flow”- ul actualizat total (CFT’ ),(4.17):
m m
CFT '   CFj =  ( PB j  Aj ) , (4.17)
j 1 j 1

Etapele de calcul sînt prezentate în tabelul 6:

Tabelul 6

CFpp,
CF, (mii (mii CF’, (mii CFT’, (mii
Perioada examinată euro) euro) coef. Disc euro) euro)
Anul 0 1
Anul 1 230,237 0,9090 209,285
2137,378
Anul2 286,388 0,8264 236,671
Anul 3 289,448 0,7513 217,462
Anul 4 292,580 0,6830 184,325
Anul 5 295,567 0,6209 185,911
Anul 6 328,080 0,5644 185,168
Anul7 328,080 0,5131 168,337
Anul8 328,080 0,4665 153,049
Anul 9 328,080 0,4240 119,601
Anul 10 328,080 910,750 0,3855 477,568

VNAT=-1537,5+2137,564= 600,064 (mii euro)

2. Indicele de profitabilitate (IP), caracterizează raportul dintre valoarea netă actualizată

totală (VNAT) şi fondurile de investiţii (I) care stau la baza proiectului de investiţii şi generează
acest volum de VNAT[4,81]:

VNAT
IP  *100% , (4.19)
I
600,064
Conform calculelor din proiect: IP  *100%  39,041 %
1537,5

Exprimat sub formă de coeficient: IP= 1+600,064/1537,5=3,904

3.Rata internă de rentabilitate (RIR):reprezintă rata- limită de actualizare, prntru care se se

anulează realizarea de VNAT la proiectul de investiţii. Altfel spus,RIR este acea rată de actualizare,
care face ca toată durata proiectului valoarea actuală a veniturilor provenite din vînzarea
produselor şi să fie agală cu suma costurilor totale de investiţii şi de exploatare actualizate [4, 82].

Analitic rata internă de rebtabilitate se determină după formula:

48
 VNAT ()
RIR  amin  (amax  amin )* , (4.20)
VNAT ()  VNAT ()

În calcule pentru a determina RIR, s-a calculat VNAT pentru ratele amin=10% şi amax=20% (tab. 7)

599,877
RIR  10  (20  10)*  14,196%
599,877  245, 22
Tabelul 7

Perioada VAN(a=0) a= 10% VAN (a= 10%) a=20% VAN (a=20%)

0 -1537,50 1,00 -1537,50 1,00 -1537,50
1 230,237 0,9090 209,285 0,8333 191,856
2 286,388 0,8264 236,671 0,6944 198,867
3 289,448 0,7513 217,462 0,5787 167,503
4 292,580 0,6830 184,325 0,4822 141,082
5 295,567 0,6209 185,911 0,4018 123,547
6 328,080 0,5644 185,168 0,3348 109,841
7 328,080 0,5131 168,337 0,2325 76,278
8 328,080 0,4665 153,049 0,1938 63,582
9 328,080 0,4240 119,601 0,1615 52,984
10 1238,830 0,3855 477,568 0,1345 166,731
VNAT(a=10%) 599,877 VNAT(a=20%) -245,22

4. Termenul de recuperare a investiţiilor (T): arată perioada de timp, din durata de

funcţionare, în care efortul investiţional se recuperează pe seama profitului obţinut. În abordare
statică se determină ca raport dintre valoarea investiţiilor (I) şi valoarea medie a cash-flow-ului (
CF ), (4.18):

I
T , (4.18)
CF

T= 1537,5/303,462=5,06 (ani) sau 5 ani, 5 zile sau 60,792 luni

Dacă vom lua în consideraţie factorul timp în determinarea termenului de recuperare a

investiţiilor, atunci vom obţine următoarele rezultate conform tabelului 8:

49
 Tabelul 8

Suma restantă
Termenul de
Investiţiile, CF', la finele
Indicatorul Perioada, (ani) recuperare,
(mii euro) (mii euro) anului, (mii
(ani)
euro)
Anul 0 1352,5
Anul1 209,285 1143,215 1
Anul2 236,671 906,544 1
Anul 3 217,462 689,082 1
Anul 4 184,325 787,357 1
7,988 sau 7ani
Anul 5 185,911 504,757 1 11 luni şi 9
Anul 6 185,168 391,589 1 zile

Anul 7 168,337 151,252 1

Anul 8 153,049 -1,797 0,988
Anul 9 119,601 -155,398 0
Anul 10 477,568 -632,966 0
[sursa:completat de autor în urma calculelor efectuate]

4.3 Analiza rezultatelor

Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii:

 Valoarea netă actualizată totală (VNAT);

 Indicele de profitabilitate (IP);
 Rata internă de rentabilitate (RIR);
 Termenul de recuperare a investiţiilor (T):
Calculele efectuate confirmă valorile corespunzătoare ale indicatorilor eficienţei proiectului (
tab. 9) şi corespunderea lor condiţiilor necesare.
Tabelul 9

Nr. crt. Denumirea indicatorilor Condiţia eficienţei Valoarea calculată

1 Valoarea netă actualizată totală VNAT ≥0 600,064
(VNAT), mii euro
2 Indicele de profitabilitate (IP); IP>1 3,904
3 Rata internă de rentabilitate (RIR), (%) RIR>CC 14,0196>10,7
4 Termenul de recuperare a investiţiei, ani Trec<10 ani 7,988 ani<10 ani

50
 Valoarea pozitivă semnificativă a VNAT de 600,067 (mii euro) şi cea supraunitară a indicelui
de profitabilitate de 3,904 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se dovedeşte a fi
rentabil.

Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate de 14,019 % este superioară limitei minime
acceptată de investitori (10 %).

Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea valorii acesteia

pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de 7 ani şi 11 luni 9 zile.

Indicele de profitabilitae constituie 3,904 indica ca la 1 leu investit investitorul va capata 2,9 lei,
ceea ce este in folosul acestuia.

Analiza efectuată demonstrează că proiectul dat poate să se realizeze eficienT în comparatie cu

alte segmente de piaţă.

51
Concluzii

Situaţia infrastructurii educaţionale, şi în special, situaţia din Republică, reprezintă argumentul

care susţine necesitatea construcţiei unei şcoli private, care să asigure desfăşurarea procesului
educaţional la un nivel înalt, din punct de vedere calitativ, şi într-un mediu favorabil atît pentru
elevi cît şi pentru cadrele didactice.

Lucrarea dată s-a bazat pe studiul şi argumentarea eficienţei investiţiilor pentru construcţia
unei şcoli private. Interpetarea rezultatelor obţinute trebuie să se realizeze ţinînd cont de
caracteristicile segmentului de piaţă în care se doreşte a investi, şi anume piaţa imobilelor cu
destinaţie specială.

În baza calculelor efectuate s-au obţinut următoarele valori:

 Valoarea netă actualizată totală (VNAT)- 600,064 (mii euro);

 Indicele de profitabilitate (IP)- 3,904;
 Rata internă de rentabilitate (RIR)-14,019%;
 Termenul de recuperare a investiţiilor (T)-7 ani, 11 luni si 9 zile.
Indicatorii de eficienţă determinaţi respectă condiţiile necesare, însă nu vor asigura un grad
mediu de eficienţă.

În final putem să concluzionăm, că segmentul de piaţă spre care s-a orientat proiectul
investiţional dat, necesită investiţii în special din partea statului, deoarece efectele pe care le
induce sînt mai mult de ordin social. Astfel din punct de vedere al agenţilor economici, domeniul
dat prezintă pentru investiţii un nivel scăzut de rentabilitate.

52
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea învăţămîntului nr.547 din 21.07.95, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62-63/692

din 09.11.1995;

2. NCM C 01.03.2000 „ Construcţii Civile. Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de

învăţămînt general”;

3. Planul de Dezvoltare Institutionala (PDI) al Ministerului Educatiei si Tineretului, 2009-

2011

4. NCM L.01.07-2005 „Regulament privind fundamentarea proiectelor investiţionale în

constrcuţii”;

5. Albu Svetlana, Capsîz Valeriu, Albu Ion, „Eficienţa investiţiilor: curs universitar”,
Chişinău , 2005.

6. Buzu Olga, Matcov Angela, „Evaluarea bunurilor imobiliare: teorie şi practică”,

Chişinău, 2003.

7. Strategia nationala - Educatie pentru toti, 2004-2015

8. Manole Ion, „Managementul investiţiilor: Lucrări practice”, Dacia, 2000.

9. Pestişanu C., „Construcţii”, Bucureşti, 1979

10. Usturoi Liubov, Albu Svetlana, „Development: dezvoltarea imobilului”, Chişinău, 2009.

11. Vasilescu Ion, „Invstiţii”, Bucureşti, 2000.

12. www.biblioteca.ase.ro

13. www.lara.md

14. www.casa-ta.md

15. http://www.imobilexpert.md

16. www.yp.md

17. www.construct.md

18. www.statistica.md

19. www.localitati.casata.md

53
ANEXE

54