II.

Dileme etice specifice mediului

academic. Procesul de rezolvare a
dilemelor etice.
 Ce este o dilemă etică
 stare conflictuală între valori și principii etice

 stare conflictuală între perspectivele de natură etică

a două persoane sau grupuri

 problemă de natură morală, dificil de rezolvat care

implică două sau mai multe variante de acțiune (ambele
provocând daune) ce se exclud reciproc (Jane M.
Durgin)

 Situații ce implică alegerea dintre două alternative,

care au la bază o revendicare morală, adesea cu
principii contradictorii. (Deborah Antai-Otong)
• Decizia influențată de interesul • Adevărul și aderarea la
/câștigul personal principiile etice –
împărtășite de toți
stakeholderii
Universităților

Conflictul de Onestitatea &

interese Integritatea

Provocări /
dileme etice
Instrumentele
eticii/ Avertizorii
de Loialitate vs
etică/integritate Adevăr
(whistle-blowers)
• Practicile ilegale, imorale sau neetice • Membrii comunității
- dezvăluite de către angajații academice au
universităților, studenți, entități din expectanțe legate de
afara organizației loialitatea față de
organizație/profesie și
nivelul de încredere

Sursele / cauzele apariției dilemelor etice în Universități

 Factorii care influențează climatul etic din mediul academic

Standarde Instrumentele Decizii

managementului Influența etice/
/ valori eticii stakeholderilor neetice
individuale

Organizaționali
• Valori • Competiția
• Mod de lucru • Condițiile economice
• Personalitatea • Filosofia managerială • Instituțiile socio-
• Statut familial • Sistemul de recompense/ culturale
sancțiuni
• Carateristicile postului

Individuali Ambientali
 Dileme etice și provocări pentru Universități
(Robinson&Moulton 2005)

 Atragerea de finanțare vs respectarea cerințelor pentru

un nivel ridicat al calității actului educațional

 Inechități în distribuirea resurselor limitate ale

organizației intre domeniile de studiu

 Găsirea unui raport adecvat între activitatea de predare

și cea de cercetare (presiuni asupra personalului didactic)

 Concurența între organizațiile cu ofertă educațională

asemănătoare pentru atragerea „celor mai buni studenți”
și/sau a unui număr mare de studenți
 Dileme etice și provocări pentru Universități
(Robinson&Moulton 2005)

 Stabilirea cifrei de școlarizare, a criteriilor de selecție – legătura

dintre aceste aspecte și calitatea educației

 Corelarea/ecartul dintre tipul de educație așteptat de

studenți/stakeholderi și cel oferit de universitate

 „asimetria de putere” profesor vs student și/sau funcții de

conducere vs. Funcții de execuție (distanța mare față de putere)

 Stabilirea sistemului de evaluare adecvat/echitabil și respectarea

acestuia (obiectivitatea în evaluare)

 Problemele legate de onestitate, cinste, responsabilitate în

aplicarea actului educațional și de cercetare
 Consecințele neluării în considerare și nerezolvării
dilemelor etice (Macfarlane 2009)

 Erodarea încrederii cauzate de:

◦ neperceperea corectă de către managementul organizației a caracteristicilor
serviciilor educaționale așteptate/dorite de studenți
◦ ecarturile dintre expectanțele studenților și calitatea serviciului oferit în
realitate – nivel scăzut al satisfacției

 apariția și proliferarea unui „cerc vicios” cu efecte negative asupra:

◦ calității actului didactic în ansamblul său
◦ Relației profesor-student
◦ Relației universitate-profesor-student
◦ Relației universitate – stakeholderi - comunitate

 Demotivarea, descurajarea și implicarea slabă a studenților

 slaba eficacitate a actului educațional și erodarea imaginii

universității
 Procesul de soluționare a unei dileme etice

• Norme, principii etice,

• Documentarea
valori
• Descrierea situației
• Coduri etice
• Teorii ale eticii
aplicabile

Identificarea Studierea/
comportamentului compararea cu
neetic

Analiza dilemei etice

Rezultatul
• Judecăți și analize din
perspectiva teoriilor,
principiilor și valorilor
• Comunicarea soluției
eticii
• Percepții ale • Argumentarea
observatorului
 Cum Analizăm o problemă etică ?
 Avem nevoie de instrumente care să ne ghideze în formularea unei
soluții

◦ Întuițiile:
 oferă semnale puternice privind caracterul corect sau greșit al unei acțiuni
 caracter subiectiv – aprobarea sau dezaprobarea depind de factori moralmente
irelevanți - sensibilitatea fiecăruia la stimuli care pot provoca o atitudine pozitivă
sau negativă

◦ Normele, regulile, cutumele – deprinse de la părinți, bunici, preoți sau

profesori
 Oferă indicii clare privind modul de acțiune - să nu minți, să-ți ții promisiunile, să
vorbești respectuos, să-i ajuți pe cei nevoiași, să nu furi
 Respectarea lor creează încredere între oameni, servește binelui general
 În situații complicate trebuie să cântărim toate detaliile – aplicarea rigidă a
acestora nu permite oferirea unei soluții corecte
 Uneori acțiunea morală merge împotriva autorității regulilor existente - mintea
deschisă pentru excepții și opțiuni neconvenționale
 Cum Analizăm o problemă etică ?

 Teoriile etice – oferă suport pentru analiza sistematică a

dilemelor etice complexe

◦ Evită erorile judecăților bazate pe intuiții și limitele caracterul rigid al

autorității regulilor

◦ Oferă unul sau mai multe principii generale – rezultate din analiza
sistematică a experiențelor morale și a diversității valorilor morale –
aplicabile unei varietăți de cazuri.

◦ Câteva dintre teoriile reprezentative ale eticii:

 Deontologia – etica respectului față de persoane
 Utilitarismul – etica fericirii generale
 Teoria virtuților – etica vieții virtuoase
 Etica bazată pe reguli – conflictul între valori
 Deontologia – etica respectului față de
persoane
 Principii aplicabile (bazate pe teoriile lui Kant)
◦ principiul universalizării – acțiunea mea să devină o lege universală
pentru toți oamenii
◦ principiul umanității: acționează astfel încât să tratezi orice ființă umană
ca scop în sine, nu doar ca mijloc.

 Respectarea demnității oamenilor - aprecierea valorii

absolute a oricărei ființe umane, dincolo de utilitate.

 Tratarea celor din jur ca persoane cu propriile dorințe, nevoi

și aspirații.

 Presupune a gândi și acționa dincolo de interesul personal

 Decizia corectă – cea care care respectă drepturile și
nevoile fundamentale ale oamenilor și conduce la obținerea
consimțământului celorlalți
 Întrebările teoriei deontologice

 Studiază obligațiile și comportamentul celor

care practică o profesie
 Care este principiul etic aplicabil în acest caz?
 Acest principiu poate să fie aplicat consistent în acest caz
și în cazuri similare? Poate fi considerat ca un posibil
principiu de comportament universal?
 Care dintre cursurile de acțiune exemplifică cel mai bine
idealul tratării tuturor persoanelor ca niște scopuri în
sine?
 Care dintre cursurile de acțiune exemplifică și promovează
cel mai mult idealul unei societăți a persoanelor libere,
responsabile, ale căror scopuri sunt să se promoveze unii
pe alții, decât să fie în conflict unele cu altele?
 Teoria consecințialistă (utilitarismul) – etica
fericirii generale

 urmărirea fericirii generale a oamenilor este scopul moral

ultim.

 acțiunile sunt morale în măsura în care produc cea mai

mare cantitate de fericire pentru cel mai mare număr de
oameni

 Principiul = fericirea și bunăstarea fiecăruia sunt la fel

de importante ca a celorlalți

 2 variante:
◦ Utilitarismul clasic – Jeremy Bentham
◦ Utilitarismul lui John Stuart Mill
 Utilitarismul clasic – Jeremy Bentham

 Se bazează pe rezultatele acțiunilor - ”Scopul scuză

mijloacele”

 Are la bază Raționamentul Teleologic - acțiunea să

genereze și să aibă drept consecință fericirea cea mai
mare.

 un scop nobil poate justifica orice mijloc

 acțiunea corectă este apreciată doar prin prisma

consecințelor acesteia
 Utilitarismul lui John Stuart Mill
 Promovează utilitarismul altruist – distinge binele public de binele
personal

 Individul care atinge cea mai mare virtute = sacrifică binele personal în
interesul binelui public

 Acțiunea este morală proporțional cu cantitatea de fericire cauzată

 acțiunea corectă este cea care aduce cantitatea cea mai mare de bine
pentru cel mai mare număr de oameni

 evaluarea dezirabilității (eficienței/eficacității) fiecărei acțiuni;

 evaluarea globală a celui mai mare bine, pentru cel mai mare număr de
oameni.
 Întrebările teoriei consecințialiste

 Care sunt consecințele acțiunilor mele?

 Care sunt efectele pe termen lung ale acțiunii mele?

 Acțiunea mea promovează cea mai mare fericire?

 o acțiune a unui individ este considerată a fi morală

- conformă principiului utilității - în măsura în care
tinde tot mai mult să sporească fericirea
comunității.
 Teoria virtuților – etica vieții virtuoase
 Se bazează pe scrierile lui Aristotel (Etica Nicomahică, Etica
Eudemică)

 Ce fel de persoane trebuie să fim? Cum ar trebui să trăim astfel

încât viața noastră să fie una împlinită, demnă de o ființă umană?

 Importanța caracterului virtuos - viață împlinită sau fericită

 virtuțile etice - ce anume determină o persoană să fie bună, mai

puțin pe ceea ce înseamnă o acțiune bună

 Promovarea Virtuții - a acționa ca o persoană cu un bun caracter,

care poate fi un exemplu bun de urmat de către ceilalți.

 este intuitivă (are logică și sens) și personală ( circumstanțe

individuale personale – unice), însă obținerea consensului și
rezolvarea conflictelor de etică sunt dificile
 Întrebările teoriei virtuților

 virtuți morale: curajul, cinstea, cumpătarea, mărinimia vs

virtuți intelectuale: înțelepciunea, inteligența sau
discernământul.

 Ce trăsături de caracter pot fi desprinse din acțiunea

care este supusă analizei?

 Cum va afecta acțiunea pe care am ales-o caracterul

meu?

 Cum va afecta acțiunea mea caracterul altor persoane?

 Este aceasta o acțiune a unei persoane pe care aș admira-

o pentru caracterul său?
 Etica bazată pe reguli – conflictul între valori

 Are la bază regulile deprinse din familie, scoală, religie

 Exigența respectării acestora nu este totuși nelimitată –

flexibilitatea în aplicarea strictă regulilor – în unele situații
actiunea etică/morală presupune încălcarea regulilor

 Se bazează pe principiul umanității - ființele umane nu trebuie

folosite ca mijloace în atingerea scopurilor

 interzice acțiuni precum: minciuna, umilirea, batjocorirea,

exploatarea celorlalți, discriminarea etc.

 Pot să apară conflicte între valori sau teorii etice

 Cum putem rezolva conflictul între valori?

 Identificarea valorilor împartășite de ambele

părți implicate în conflict – armonizarea celor
două perspective prin găsirea de soluții
alternative.

 comportamentul preventiv/vizionar – măsuri

care să prevină apariția în viitor unor situații de
natură etică/morală greu de soluționat.
 Alte teorii etice

 Intuiționismul - acționa pe baza propriului sine, care indică ce

este corect și ce este incorect

 Teoria drepturilor - evaluarea acțiunilor pe baza drepturilor

părților implicate – impărțite în mai multe categorii:
◦ Drepturile de prim nivel (înalt) - la viață, la autonomie și la demnitate
umană
◦ Drepturi de al doilea nivel - drepturile civile, legale, la proprietate și
privilegiile date de licențe .
◦ Drepturile de al treilea nivel – sociale: la educație de nivel superior,
îngrijiri de sănătate de calitate, dreptul la câștig (de a-ți câștiga traiul), la
protecție socială
◦ Drepturile de al patrulea (inferior) - legate de interese ale individului
care nu sunt de bază sau de dorințele acestuia: de a acumula bogăție, de a
avea o anumită marcă de mașină sau o un anumit tip de locuință, de a te
distra , de a fi atractiv îmbrăcat).
 Alte teorii etice

 Testul Fiecăruia - Toți oamenii sunt egali

ca actori etici - în cazul în care considerăm
că pentru noi etic este să facem asta, atunci
toată lumea poate să facă asta.

 Teoria Datoriei - principiu deontologic

◦ abordarea caracterului etic al unei acțiuni din dubla
perspectivă: natura obligatorie a unei anumite
acțiuni și judecata care se face asupra aceea ce
este corect (bine) și ceea ce este incorect (rău).
 Alte teorii etice

 Teoria Justiției –
◦ utilizează principii etice universale - reciprocitatea, drepturi egale
pentru toți oamenii, respectul pentru demnitatea oamenilor,
distribuirea echitabilă a drepturilor membrilor comunităţii:
NEVOIE, MERIT, CONTRIBUȚIE, EFORT
◦ "Indivizii ar trebui să fie tratați la fel, cu excepția cazului în
care aceștia diferă în moduri care sunt relevante pentru situația
în care sunt implicați.“
◦ “egalii trebuie să fie tratați în mod egal iar inegalii în mod inegal."
(Aristotel)

 Egoismul etic - (Fritzsche, 1997) este o

perspectivă teleologică - se bazează pe maximizarea
interesului propriu al individului/ al organizației.
 Alte teorii etice

 Testul Viral al Știrilor - Ți-ar plăcea să-ți vezi

acțiunea adoptată ca titlu de știri în ziare?

 Testul Binelui comun - Care dintre sistemele

sociale, instituții, medii și ideologii de care
depinde funcționarea și sănătatea societății
noastre ar putea fi avantajate sau
deteriorate de acțiunile noastre în această
situație? Ce acțiuni le va consolida? Ce acțiuni
le va debilita?
 Argumentarea etică

 Pentru a rezolva o problemă de etică nu este suficient să propunem o

soluție/recomandare – este necesară argumentarea

 Temeiuri și dovezi de natură etică – care susțin opinia/soluția propusă

 Argumentarea morală recurge la termeni evaluativi precum – bun/rău,

corect/greșit, stare de bine/suferință, cruzime/compasiune,
uman/inuman, respectarea demnității/umilință

 Argumentarea în contradictoriu în cazul unei dileme morale depinde de

puterea argumentelor (nu tot ce are importanță pentru noi este și
moral)

 Argumentul moral trebuie să se încheie cu indicarea unui mod imperativ

de acțiune, o recomandare sau permisiune
 Imperativ moral vs. Imperativ prudențial
raționament etic vs. Raționament non-etic
 nu toți termenii evaluativi sunt de natură morală:
◦ imperativ moral - poruncește (indică în mod ) categoric,
independent de dorințele noastre particulare
◦ imperativele prudențiale - țin cont de ceea ce ne dorim la
un moment dat

 Recomandările etice pot fi susținute prin:

◦ Raționamente morale – argumentele care justifică
recomandarea fac referire la moralitatea
comportamentelor
◦ Raționamente economice
◦ Raționamente politice
  Teme evaluare pe parcurs

 Analizati temele de de pe slide-urile

următoare.

 Termen de predare (platforam TEAMS):

* 30 aprilie
 Teme de reflecție

 În ce constă fericirea personală și cât de

mult depinde aceasta de fericirea celorlalți?

 Ce înțelegeți prin conceptul de viață

împlinită în condițiile societății actuale? Cât
de importante sunt virtuțile pentru a
sentimentul unei viați împlinite? Ce virtuți
considerați că sunt importante și că trebuie
să le dobândim?
 Analizati următoarele dileme clasice din perspectiva
următoarelor teorii: deontologia, consecințialistă, virtuților.
Există vreo deosebire in ceea ce privește modul de abordare a
celor două dileme din perspectiva teoriilor eticii?
 Dilema macazului -  Un tren rulează scăpat
total de sub control. În calea sa se află 5 oameni
care au fost legați de șină de un răufăcător. Din
fericire, există un macaz și o linie ocolitoare, dar
pe care e un alt om legat de șină. Știi că numai
de tine depinde soarta acestor oameni. Vei
schimba macazul? Dacă nu faci nimic, trenul va
ucide 5 persoane. Dacă schimbi macazul va ucide
una și cinci vor fi salvate. E moral să ucizi o
persoană pentru a salva cinci?
 Dilema dezastrului biologic  - Un tren transportă un virus produs
artificial, care este extrem de periculos. Dacă virusul este
eliberat în atmosferă, mii de oameni vor muri din cauza lui. George
este unul dintre oamenii de știință responsabili cu distrugerea
virusului în condiții sigure, și monitorizează transportul de pe un
pod. Pe măsură ce trenul se apropie, el vede cu ajutorul unui
binoclu că o bombă puternică a fost pusă pe șinele de cale ferată,
și nu există nicio modalitate de a comunica această informație
pentru a opri trenul în timp util. Dacă trenul trece peste bombă,
atunci va exploda și virusul va fi eliberat în atmosferă, producând
consecințe catastrofale. Pe pod, lângă George, se află o persoană
obeză. Singura modalitate de a opri trenul este ca George să
împingă persoana respectivă în fața trenului, deși asta îi va aduce
moartea. George continuă cu acest plan și împinge persoana obeză
în fața trenului, cauzându-i moartea, dar previne explozia și
salvează mii de oameni care ar fi murit din cauza virusului.

 Acțiunea sa este morală?