UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Îndrumar metodic pentru îndeplinirea

lucrului individual

Chişinău
2021
1
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE ECONOMICĂ ŞI BUSINESS

DEPARTAMENTUL ECONOMIE ŞI MANAGEMENT

ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Îndrumar metodic pentru îndeplinirea

lucrului individual

Chişinău
Editura ”Tehnica-UTM”

2
 2021
Îndrumarul metodic este destinat studenţilor de
la învățământul cu frecvenţă și cu frecventa
redusă la programele de studii: 0411.1
Contabilitate; 0413.1 Business și administrare; 0414.1 Marketing și
Logistică, din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, pentru
însuşirea disciplinei „Etica și integritatea academică”.

Compilare: lector univ. Stela Cucoș

conf. univ., dr. Alina Polcanova

Redactor responsabil: conf. univ., dr. Alina Polcanova

Recenzent: conf. univ., dr. Nicolae Țurcanu

© UTM, 2021
3
1. Conținutul și obiectivele disciplinei

Cursul „Etica și integritatea academică”

reprezintă una din disciplinele esenţiale și are
ca scop formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct
de vedere etic și deontologic în munca intelectuală.
Etica reprezintă un sistem de principii morale şi de metode
pentru aplicarea acestora, furnizând instrumentele pentru elaborarea
judecății morale.
Misiunea eticii:
 de a expune aspectele teoretice ale moralei;
 de a constitui un ghid practic, care să amelioreze viaţa
morală a societăţii.
Importanţa practică a eticii pentru umanitate este elucidată
prin funcţiile specifice (fig. 1.1).

Ştiinţă  a comportamentului,  moravurilor

1. Funcţia cognitivă analiza conexiunilor

interne şi externe ale
diferitor fenomene
morale
2. Funcția axiologică constituirea de norme
morale

3. Funcția persuasivă urmărirea aspectelor

concrete ale vieţii
morale
4. Funcția educativă transpunerea în
practica a unor modele
morale
Fig. 1.1. Funcțiile eticii profesionale

Principiile eticii trebuie dezvoltate şi aplicate în toate sferele

4
de activitate, inclusiv și în cadrul mediului academic. În această
viziune, promovarea unui comportament etic adecvat, are o
importanță capitală, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale
întregii organizatii.
Integritatea academică presupune respectarea de către
studenţi, profesori şi personalul administrativ al instituţiei de
învăţământ a unui set de valori şi principii etice (fig. 1.2).

Integritatea morală
Colegialitatea
Loialitatea
Respectul şi toleranţa
Profesionalismul
Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Dreptatea şi echitatea
Transparenţa
Responsabilitatea profesională şi socială
Libertatea academică
Autonomia personală
Meritul
Fig. 1.2. Principiile integrităţii academice

Cultura, etica și integritatea academică promovează prin:

 valori, norme şi practici, care ghidează întreaga comunitate
instituţională;
 declaraţii, documente instituţionale;
 coduri de comportament academic.
„Etica și integritatea academică” este o disciplina complexă,
care include următoarele direcții importante (fig. 1.3):

5
 Etica cercetării

Managementul eticii
Etica profesională și integritătății în
organizații

Etica și
integritatea
academică

Fig. 1.3. Structura conceptuală a disciplinei

Obiectivul general al disciplinei: studierea problematicii

eticii şi integrităţii academice în cercetarea ştiinţifică şi diseminarea
rezultatelor activității lor profesionale.
Obiectivele specifice:
 cunoașterea și înțelegerea importanței studierii eticii și
integrității academice;
 formarea deprinderilor de utilizare a metodelor si tehnicilor
de evaluare a fenomenului integrității în mediul universitar;
 înțelegerea normelor etice și deontologice academice
(rațiunea lor, specificitatea în raport cu normele altor
instituții similare, corelarea lor cu alte norme etc.);
 internaționalizarea bunelor practici de conduită intelectuală.
În contextul studierii disciplinei, studenţii vor obţine abilităţi
de cunoaştere, înţelegere și respectarea principiilor privind
demnitatea şi integritatea fizică şi morală a oamenilor, instruirea lor
continuă, dezvoltarea cunoaşterii şi îmbunătăţirea calităţii,
participarea la procesele de democratizare şi de asigurare a egalităţii
de şanse.
2. Obiectivele studiului individual
6
 Studiul individual reprezintă forma de activitate complexă şi
variată de învăţare independentă, prevăzută pentru îndeplinirea
obiectivelor activităţii didactice bilateral şi a activităţii
extracuriculare în cadrul procesului de studii.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind
organizarea studiilor în baza Sistemului Național de Credite de
Studiu la UTM, studiul individual al studentului include:
− studiul materialelor suplimentare din cadrul disciplinei;
− organizarea activităţilor didactice cu utilizarea diverselor
forme interactive, inclusiv a discuţiilor;
− realizarea evaluărilor curente;
− verificarea eseelor, referatelor, rapoartelor, portofoliilor,
studiilor de caz elaborate de către studenţi etc. [9].
Obiectivele studiului individual la disciplina „Etica și
integritatea academică”:
− aprofundarea cunoștințelor teoretice privind noţiunile
generale în domeniul eticii profesionale, eticii cercetării și
managementului eticii , integritătății în organizații ,în mediul
vieții academice;
− dezvoltarea capacităților de colectare, selectare, generalizare
şi structurare a informaţiilor necesare;
− formarea unei gândiri corecte, respectiv cunoașterea și
înțelegerea importanței studierii eticii și integrității
academice;
− sporirea grijii în promovarea și creșterea integrității în
educația universitară și cercetarea științifică;
− creşterea motivării şi interesului studenţilor, prin
individualizarea procesului de instruire.
Importanța studiului individual rezultă din rolul esențial
al disciplinei în formarea complexă a specialistului prin asimilarea
normelor de etică și integritatea academică.
3. Conținutul și structura studiului individual
7
 În cadrul studierii disciplinii „Etica și integritatea
academică” studiul individual se realizează prin următoarele
modalități:
1. Elaborarea sarcinii individuale: cadrul teoretic (studiul
materialelor teoretice suplimentare);
2. Analiza și soluţionarea dilemelor etice: cadrul aplicativ.

3.1. Elaborarea sarcinii individuale

Această componentă conține o analiză profundă a literaturii

de specialitate și a materialelor practico-științifice. Realizarea
sarcinii individuale presupune pregătirea și susținerea publică a
referatului în corespundere cu tema studiată.
Referatul va prezenta fundamentele teoretice ale temei
cercetate, identificându-se şi principalele noţiuni, caracteristici şi
direcţii practico-ştiinţifice în domeniul dat.
În expunerea aspectelor teoretice, studentul poate aborda
probleme discutate în literatură şi diversele opinii ale specialiştilor
în domeniu. Este important de a reflecta aportul personal al
autorului în aprecierea, caracterizarea și formularea concluziilor.
Subiectele pentru sarcina individuală sunt expuse sub formă
de întrebări suplimentare (Anexa 1). Varianta temei de cercetare se
va selecta din listă în corespundere cu numărul de ordine din
registru. Studenții pot opta pentru alte teme de referate care se
circumscriu în sfera eticii şi integrităţii academice.
Structura și reguli de redactare a referatului sunt prezentate
în Capitolul 4.
Susținerea referatului are ca scop evaluarea cunoştinţelor
autorului la tema respectivă. Susținerea are loc printr-un discurs
(10-15 minute) cursiv și logic structurat bazat pe un suport ilustrativ
(Prezentare PowerPoint). Discursul trebuie să includă componentele
de bază ale prezentării publice (fig. 3.1).

8
 2. Actualitatea 3. Obiectivele
1. Inroducere
temei cercetării

4. Rezultatele 5. Evaluarea 6. Formularea

cercetării efectelor obținute concluziilor

Fig. 3.1. Structura discursului public

Înainte de prezentare, fiecare raportor alege două persoane

din grupa pentru a evalua raportul: prima persoană – pentru analiza
critică, a doua persoană – pentru evaluarea aspectelor pozitive.
Astfel, aprecierea raportului se realizează în mod colectiv, cu
participarea studenților din grupa.
După prezentarea referatului, studentul răspunde la
întrebările profesorului şi a celor prezenţi. Studentul trebuie să
cunoască și să explice aspectele expuse în lucrare, să răspundă la
întrebări cu caracter teoretic şi practic.
Sarcina individuală se apreciază după sistemul de zece
puncte, în conformitate cu scala de evaluare reflectată în
Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de licență
(ciclul I) și integrate la UTM [10].

9
 3.2. Analiza și soluţionarea dilemelor etice

Studierea complexă a disciplinei „Etica și integritatea

academică” presupune analiza și soluţionarea dilemelor etice în
cadrul temelor cerecetate.

Dezechilibrul Alegerea dintre

intereselor personale beneficiul curent și
și publice efectul pe termen lung

Raportul între Raportul valorilor

obiectivele și DILEME
materiale și
metodele de ETICE
spirituale
atingerea lor

Fig. 3.2. Cauzele dilemelor etice

Întrucît dileme etice reprezintă situaţii conflictuale,
complicitatea lor este indiscutabilă. În cadrul seminarelor
studenților vor fi propuse diferite situaţii problematice cu scopul
modelării deciziei optime.
Deciziile etice prezintă o serie de particularităţi:
 majoritatea deciziilor etice au consecinţe ample;
 consecinţele deciziilor etice sunt nesigure şi greu de estimat;
 cele mai multe decizii etice au multiple variante.
Procesul de soluţionare a dilemelor etice poate fi abordat
prin metode diferite în cadrul următoarelor etape (fig. 3.3):

10
 1. Definirea problemei

2. Stabilirea obiectivelor / priorităților

3. Culegerea datelor referitoare la problemă

4. Observarea cît mai obiectivă a situației

5. Generarea ideilor / brainstorming

6. Filtrarea și combimarea ideilor

7. Analiza consecințelor

8. Testarea acceptabilității ideii

Fig. 3.3. Etapele de analiza colectivă a dilemelor etice

Generarea ideilor (brainstorming) reprezintă o etapă de bază
în procesul de soluţionare a dilemelor etice.
Procedura de efectuare a Brainstorming-ului
I. Formularea problemei:
 justificarea problemei pentru formarea soluțiilor;
 formularea condițiilor pentru lucru în echipă;
 emiterea regulilor de căutare a soluțiilor;
 formarea mai multor grupuri de lucru a cîte 3-5 persoane;
 formarea grupei de experți, obligațiunea căreia va fi
elaborarea criteriilor, aprecierea și alegerea finală a ideilor;
 timp acordat – 10 min.
II. Etapa de încalzire:
 exerciții pentru eliminarea tuturor barierelor psihologice la
studenți (stângăcie, timiditate, izolare, rigiditate etc.);
 timp acordat – 15-20 min.

11
 III. Brainstorming: soluționarea problemei concrete:
 se concretizează preventiv sarcina, se reamintesc regulile de
comportament pentru perioada de desfășurare a activități;
 generarea ideilor se începe cu semnalul profesorului
concomitent în toate grupurile de lucru;
 în fiecare grup este atașat cîte un expert din lista studenților,
sarcina caruia este de a documenta ideile propuse;
 timp acordat – 10-15 min.
IV. Evaluarea si selecționarea celor mai potrivite idei:
 experții selectează ideile, restul participanților se odihnesc;
 timp acordat – 10-15 min.
V. Raportarea rezultatelor Brainstorming-ului:
 discutarea rezultatelor;
 aprecierea celor mai bune idei;
 justificarea acestora și prezentarea publică;
 luarea unei decizii colective.

Metodă productivă pentru Dezvoltă procesul de gîndire

propunerea unor idei noi

Dezvoltă abilitatea de a se Contribuie la amplificarea

distrage de la condițiile și nivelului de concentrație
restricțiile existente asupra unui obiectiv concret

Fig. 3.4. Brainstorming ca metoda de generarea ideilor

Principiile Brainstorming-ului:
12
1. Pe parcursul activității nu sunt șefi sau subordonați, nici
boboci nici veterani, este doar coordonatorul și participanții;
2. Nimeni nu poate pretinde la un rol primordial sau anumite
privilegii; nu are anumite avantaje nici autorul unor idei
strălucite.
3. Fiecare participant trebuie sa tinda nu spre demonstrarea
abilităților proprii, ci spre soluționarea problemei comune.
4. Brainstorming-ul necesita eliberarea completă a gândirii și
libertatea de a-și exprima ideile; cu cât ideea este mai
neașteptată și mai neobișnuită, cu atât mai multe motive sunt
pentru a conta pe succesul ei.
5. Indiferent cît de fantastică ar fi ideea propusă, aceasta
trebuie sa fie acceptată cu o notă pozitivă de către ceilalți
participanți.
6. Critica este strict interzisă, deoarece aceasta blochează
formarea ideilor noi.
7. Este necesar de a elimina vorba în șoaptă, privirea incertă,
sau gesturi nepotrivite ce pot fi înțelese greșit de către
ceilalti participanți.
8. Brainstorming-ul nu presupune gîndirea dupa șablon;
eliberarea completă de stereotipuri, standarte și tradiții –
condiția primordială este cautarea creativă a ideilor.
9. Pentru a avea succes în rezolvarea situației, evitați gândul că
subiectul în discuție poate fi soluționat doar prin prisma
metodelor tradiționale, cunoscute.
10. Nu anticipați că problema dată nu poate fi rezolvată.
Teoretic astfel de predispoziții nici nu au fost utilizate în
practică.

11. Încercați sa vă convingeți că, soluționarea problemei are un

13
 rol personal extrem de important.
12. Cu cât sunt prezentate mai multe propuneri, cu atât mai
probabil va apărea o idee nouă și valoroasă.
13. Pe parcursul activității sunt permise complectări și
îmbunătățiri a ideilor propuse de dvs sau de alți participanți.
14. Este permisă adresarea de întrebări colegilor pentru a le
clarifica și dezvolta ideile, întrebarea nu trebuie să conțină o
evaluare sau atitudinea dvs față de idee.
15. Formulați-vă cu atenție gândurile, nu vă supărați dacă nu
sunteți înțeleși, încercați să expuneți ideea din nou.
16. Nu solicitați suport moderatorului de brainstorming, până la
sfârșitul jocului nu are dreptul la evaluare publică.
17. Dacă problema per ansamblu nu se rezolvă, divizați-o în
părți componente și analizați-le separat.
18. Fiecare idee trebuie notată rapid, fără a reflecta foarte mult
asupra ei. Ulterior se încearcă dezvoltarea lor şi li se
hotărăşte valabilitatea.
19. Puteți aborda o sarcină care este opusă celei date, schimbați
consecutivitatea de acțiuni, procese, operațiuni ect.
20. Amintiți-vă: optimismul și încredera în sine sporesc
semnificațiv energia psiho-gognitivă a persoanei.
Realizat în echipă, brainstorming-ul este o cale uşoară de a
aduce, într-un singur loc, experienţa tuturor membrilor, ceea ce
duce la înmulţirea ideilor explorate.
În continuare pentru fiecare temă sunt propuse diferite
situații care necesită cele mai optimale abordări.

TEMA 1: Etica și morala. Rolul și funcțiile eticii. Principii

14
 de bază ale eticii.

Actualitatea temei 1:

Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupaţi să

reglementeze relaţiile dintre ei prin norme care să aibă ca scop
protejarea fiecărui individ al comunităţii, a comunităţii ca întreg sau
a anumitor segmente ale acesteia (familie, trib, gintă, popor,
naţiune, etnie, organizaţie etc.). Principiile etice se referă la:
 conduita curentă;
 obiceiurile;
 atitudinile oamenilor cu privire la conceptele generale (bine
şi rău, de adevăr şi minciună, de echitate şi discriminare,
libertate şi constrângere).
Obiectivele Temei 1:
 studierea conceptelor fundamentale de etică;
 cunoașterea și asimilarea conținuturilor de fond ale
domeniului eticii.

Discuții:
1. Definiți conceptul de etică.
2. Analizați relaţia dintre etică şi morală.
3. Argumentați importanța princiriilor eticii.
4. Reflectați clasificarea tipurilor de etică.
5. Stabiliți interdependenţa dintre etica profesională,
deontologie şi moralitate.
6. Care sunt valenţele formative ale funcţiilor eticii?
7. Care sunt valorile etice fundamentale în educaţie?
8. Analizați echitatea ca valoare etică în educaţie.
9. Dreptatea ca o categorie a eticii și rolul ei în activitatea
managerială.

15
 Provocări și dileme:

1. Enumărați problemele legate de comportamentul non-etic.

2. Amintiți-vă, când, unde şi cine au fost acei care v-au
îndemnat să accepţi un comportament etic.
3. Analizați principiile fundamentale ale eticii şi determinați
principiul care consideri că influenţează societatea de azi.
4. Relatați exemple (din practică) a actiunilor imorale din
activitatea.
5. Analizați conceptele eticii. Interpretările diferite ar provoca
probleme morale în activitaea practică? Ori fiecare persoană
are comportamentul său moral-etic?
6. Cum poate fi preântâmpinată problema divirgențelor morale
în activitățile colective?
7. Formulați o dilemă etică la subiectul abordat.

TEMA 2: Valorile etice. Personalitatea: rolul ei în etica și

cultura profesională. Responsabilitate morală.

Actualitatea temei 2:
constă în necesitatea formării si dezvoltării capacitatilor de analiza a
comportamentului uman prin prisma normelor de etica.
Obiectivele Temei 2:
 analiza, respectarea și promovarea valorilor etice;
 identificarea regulilor morale.

Discuții:
1. Care sunt principiile, valorile și regulile morale?
2. Cum putem rezolva conflictul între valori?
3. Oare există o legătură dintre moralitate, legalitate, religie?
4. În ce constă fericirea personală?
16
 5. Cât de mult depinde fericirea proprie de fericirea celorlalți?
6. Identificați corelația dintre autonomie morală și
responsabilitate personală.
7. Dați exemple de acțiuni și decizii care nu sunt autonome.
8. Dați exemple de dezacorduri cu privire la fapte și
dezacorduri cu privire la norme sau valori.
9. De ce ar fi unele persoane mai valoroase decât alte ființe sau
entități?

Provocări și dileme:

1. Analizați posibilitatea dispariţiei societăţii în viitor, ca o

consecinţă a lipsei comportamentului etic. Ce acţiuni ați
putea întreprinde ca să împiedicați acest proces?
2. Lege vs etică: discuţii despre asemănări și diferențe, precum
și despre relația dintre normele juridice și normele morale
3. Explicați modul în care etica managementului din
organizație afectează etica comportamentului personal? Ar
exista amenințări la adresa moralității personalității?
4. Pro sau contra asupra prelungirii medicale a vieții?
5. Eutanasia. Etic si non etic in actiunile Doctorului Moarte,
argumentați.
6. Analizați manifestările eticii tehnologiilor emergente. De la
societatea informatională la realitati virtuale.
7. Formulați o dilemă etică la subiectul abordat.

TEMA 3: Compentența de comunicare etică. Comunicarea

etică în cadrul grupului.

Actualitatea temei 3:

Comunicarea reprezintă un proces de interacţiune între

persoane, grupuri, ca relaţie mijlocită prin cuvânt, gest, imagine,

17
simbol sau semn. Prin intermediul comunicării, indivizii îşi ating
scopurile personale, împărtăşesc cunoştinţe, experienţe, interese,
atitudini, simţăminte, opinii, idei. Pentru a avea o coordonare
eficientă a activității, trebuie să ne asigurăm că există comunicare
eficace la toate nivelurile organizației.
Obiectivele Temei 3:
 studierea modelelor de comunicare interpersonală;
 identificarea barierelor comuncative ;
 folosirea practicilor corecte,eficiente din punct de vedere
etic în proces de comunicare .

Discuții:
1. Ce bariere comunicative cunoașteți?Care sunt
cauzele apariței lor?
2. Cât de importante sunt aspectele comunicative, interactive și
perceptive în comunicare?
3. Ce rol are feedbăku-l în comunicarea de afaceri?
4. Care sunt cerințele morale ce stau la baza culturii
comunicative ?
5. Ce caltăți personale ale interlocutorului reflectă nivelul de
cultură comunicativă ?
6. Dezvoltarea a căror abilități psiho-sociale ridică nivelul
culturii de comunicare?

Provocări și dileme:

1. Caracterizați fenomenul comunicării etice în universitatea în

care învăţați. Cât de perfect sau defectuos este?
2. Identifică 5-6 situaţii din mediul universitar în care studentul
este cel mai des criticat.
3. Descrieți rolul pe care îl joacă „cultura vorbirii” în relaţiile
de grup.
18
 4. Analizați problemele care apar în urma lipsei comunicării.
5. Determinați problemele de comunicare apărute în
comunicarea dintre student şi profesor.
6. Stabiliți legătura dintre comunicarea managerială de succes
şi personalitate. Cât de important este factorul personalităţii
în procesul comunicării?
7. Modelați diferite situaţii de comunicare etică cu impact
asupra motivaţiei angajaţilor în realizarea sarcinii.
8. Determinați impactul criticii destructive asupra
personalităţii.
9. Apreciați nivelul competenţelor comunicaţionale
(constructiv/ destructiv) al profesorilor care vă predau.
10. Argumentați afirmaţia: „O buna comunicare managerială
contribuie la apariţia şi menţinerea unui climat afectiv
favorabil în colectivul de muncă şi respectiv la creşterea
productivităţii muncii”.
11. Elaborați un instrument de măsurare a niveluluide
comunicare şi tratament corect într-o organizaţie. Ce
metode, tehnici şi procedee veți folosi?
12. Elaborați o secvenţă de critică constructivă dedicată celor
care v-au criticat cel mai mult în şcoală, liceu, universitate.
13. Formulați o dilemă etică la subiectul abordat.

TEMA 4: Fundamente ale eticii academice. Arealul eticii

academice și necesitatea ei în educație și în
cercetarea științifică.

Actualitatea temei 4:
Obiectivul unei universități moderne nu este doar acela de a ne
forma ca specialiști şi cercetători, ci şi ca oameni civilizați, morali,
culți. Misiunea universităţilor moderne prevede atingerea
următorului obiectiv: să devină o instituţie integră, morală, populată
de oameni integri.
19
 Obiectivele Temei 4:
 cunoașterea elementelor relevante de integritate academică
și deontologie profesională;
 înțelegerea și folosirea lor în planificarea și realizarea
activităților de studiu și cercetare precum și în redactarea
lucrărilor cu caracter științific.

Discuții:
1. Care sunt consecințele comportamentelor imorale în
cadrul universității?
2. De ce ne dorim o universitate morală?
3. Cum putem crea o universitate morală?
4. Argumentați reguli morale în spațiul academic.
5. Elaborați un set de reguli de etichetă în spațiul academic.
6. Ce tip de instrumente instituționale poate implementa o
universitate pentru a răspunde provocărilor de natură etică?
7. Cum ar trebui constituite echipele de cercetare sau
studențești astfel încât să nu se creeze dezavantaje?
8. Principiul „la muncă egală, merite egale” este adecvat
muncii de echipă universitară?
9. Te-ai simțit vreodată exploatat/ă? Dar discriminat/ă? Care
sunt diferențele dintre aceste nedreptăți?
10. Crezi că e de datoria studenților să se ofere voluntari în
proiecte de cercetare?

Provocări și dileme:

1. Imaginați-vă în funcţia de rector al unei universităţi.

Elaborați un plan de activitate, prin care veți urmări scopul
de a dezvolta conştiinţa şi conduita etică a studenţilor.
Argumentați rolul studenţilor în implementarea eticii la nivel
universitar.
2. Propuneți câteva norme de conduită etică studenţească.

20
 3. Proiectați metode de dezvoltare a comportamentului etic
pentru viitorii specialişti (contabili, oameni de afaceri,
marketologi).
4. Dați exemple de efecte ale favoritismului și nepotismului pe
care le-ați întâlnit. Argumentați poziția Dvs.
5. Toate favoritismele încalcă egalitatea de șanse?Argumentați.
6. Formulati o dilemă etică la subiectul abordat .

TEMA 5: Coduri de etică. Particularităţi ale Codului de

etică și integritate academică la nivel universitar.

Actualitatea temei 5:
Codul de etică și integritate academică este un instrument de
orientare, de evaluare a moralităţii acţiunilor membrilor
organizației, pe baza unor standarte generale bune pentru fiecare,
dar şi pentru societate, conciliind: individualism şi întrajutorare,
concurenţă şi cooperare cu scopul de a proteja atât libertatea şi
demnitatea persoanei, cât şi binele public.
Obiectivele Temei 5:
 analiza necesității Codului de etică;
 studierea structurii Codului de etică;
 cunoașterea metodeșor de elaborare a Codului pentru a
promova drepturile şi interesele legitime ale comunității
universitare.

Discuții:
1. Ar trebui codul de etică să se limiteze doar la
stipularea regulilor și valorilor organizaționale?
2. Cum să eficientizăm funcția de reglementare cu impact
asupra comportamentului organizațional?
3. Care sunt modalitățile de implimentare a unui cod de etică?
4. Ce factori determină eficiența implimentării codului de etic?
21
 Provocări și dileme:

1. Integritatea morală și codurile de etică – analizați relația

dintre integritatea morală a unui cercetător și codurile de
etică profesională.
2. Identificați ce calităţi trebuie să posedați pentru a respecta
codul deontologic al profesiei.
3. Argumentați necesitatea respectării codului deontologic al
profesiei.
4. Elaborați codul deontologic al profesiei (la liberă alegere).
5. Formulați concluzii în urma comparaţiei codului deontologic
elaborat de Dvs cu un cod deontologic elaborat de un coleg.
Expuneți ce puncte sunt asemănătoare şi ce puncte sunt
diferite. Din ce motiv ar diferenţia?
6. Elaborați un program de dezvoltare şi implementare a
codului deontologic în UTM şi în viitoarea profesie. Stabiliți
în ce situaţii vă încadrați pentru a realiza scopurile propuse.
7. Formulati o dilemă etică la subiectul abordat.

TEMA 6: Conflictul: esenţa, cauzele şi tipologia.

Modalităţi de soluţionare a conflictului.

Actualitatea temei 6:

Actualmente, pentru a cunoaşte mai bine comportamentele

individuale şi de grup în cadrul unei organizaţii, trebuie de acordat o
atenţie sporită studierii conflictelor.
Obiectivele Temei 6:
 analiza cauzelor apariţiei conflictelor;
 studierea consecinţelor funcţionale şi disfuncţionale ale
conflictelor;
 elaborarea metodelor de soluţionare a conflictelor.
22
 Discuții:
1. Identificați cauzele apariţiei conflictului.
2. Care sunt tipurile de conflict?
3. Analizați consecinţele conflictului.
4. Argumenați modalităţile de soluţionare a conflictului
interpersonal.

Provocări și dileme:

1. Ce rol joacă conflictul în viaţa dvs?

2. Cine/ce vă determină să intraţi în conflict cu cineva/ceva?
(ce atitudini, sentimente, cuvinte, imagini,gânduri)?
3. Cum vă autodiminuaţi stările conflictuale?
4. Ce fel de conflicte se pot naşte în legătură cu cariera dvs.?
(rolul de student, viitoarea carieră).
5. Identificați care sunt cauzele generatoare de stres și
consecințele stresului.
6. Comentează următoarea idee: „Secretul şi farmecul lucrului
nostru sănătos nu rezidă în lipsa unui conflict, ci în hotărârea
şi priceperea noastră de a-l rezolva”.
7. Exprimă-ţi atitudinea personală faţă de rezolvarea
conflictelor. Scenariul activităţii: „Se ştie că uneori, sau de
cele mai multe ori, conflictele pot fi şi pozitive. Cu toate
acestea, puţini dintre noi conştientiză acest lucru.
Descoperiți beneficiile conflictului la locul de studii / de
muncă”
8. Elaborați o schemă de sinteză a modalităţilor de soluţionare
a conflictului. Analizați această schemă.
9. Elaborați strategia preîntâmpinării conflictului
10. Elaborați o dilemă etică la subiectul abordat.

TEMA 7: Plagiatul în mediul universitar. Formele

23
 plagiatului. Identificarea și sancționarea
plagiatului.

Actualitatea temei 7:
Plagiatul reprezintă însuşirea ideii şi/sau rezultatului activităţii
intelectuale a unei persoane, fără a face referinţă la aceasta [8]. Este
necesară nu numai cunoaşterea formelor de plagiat, dar şi
contribuţiile personale pentru a preveni acest fenomen în activitatea
științifică utilizând diferite metode de evitare a plagiatului.
Obiectivele Temei 7:
 cunoașterea formelor de plagiat;
 studierea modalităților şi principiilor de funcționare a
procedurii antiplagiat;
 prevenirea şi soluționarea cazurilor de plagiat.

Discuții:

1. Ce forme de plagiat cunoașteți?

2. Ce situații se consideră caz de plagiat?
3. De ce plagiatul este un fenomen negativ?
4. Care sunt conscințele plagiatuui?

Provocări și dileme:

1. Carta Europeană a Cercetătorilor: analiza

conţinutului.
2. Ați practicat plagiatul în lucrările Dvs?
3. Cum ați proceda în cazul dacă ați observat plagiatul?
4. Cum puteți evita plagiatul?
5. Ce metode de detectare a plagiatului cunoașteți? Descrieți
procesul de verificare antiplagiat.
6. Elaborați o dilemă etică la subiectul abordat.
24
 4. Structura și reguli de redactare a lucrărilor individuale

Lucrările individuale trebuie să reprezinte şi să facă dovada

unei activităţi de cercetare a studentului. Conținutul lucrării trebuie
să reflecte integral tema enunțată. Lucrarea se structurează pe
capitole și paragrafe aranjate într-o succesiune logică (fig. 4.1).

1. Pagina de titlu
în conformitate cu Anexa 2
2. Cuprinsul
titlurile capitolelor, paragrafelor cu evidențierea paginii
3. Introducerea
actualitatea temei
obiectivele generale
structura lucrării
4. Conținutul lucrării
fundamentele teoretice ale temei
cercetarea aspectelor practice
5. Concluzii generale
rezultate obținute
propuneri, recomandări
6. Bibliografia
lista tuturor surselor de informaţie utilizate
7. Anexe
tabele, elemente grafice
materiale ajutătoare
Fig. 4.1. Structura lucrării individuale
25
 Reguli de redactare
 textul referatului / lucrării de verificare se redactează cu
utilizarea fontului Times New Roman, 12 pt, intervalul 1,5;
 textul se amplasează doar pe o parte a foii A4 cu
următoarele margini: stânga – 30 mm, dreapta – 15 mm, sus
– 25 mm, jos – 15 mm;
 numerotarea paginilor este unică pe tot parcursul lucrării, se
face cu cifre arabe în dreapta jos. Foaia de titlu şi cuprinsul
nu se numerotează, dar intră în numărul total de pagini;
 denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora, fiind aliniate
la dreapta și numerotate. Dacă tabelul nu încape pe o pagină,
atunci pe prima pagină, sub manşeta tabelului, se mai
atașează un șir şi se numerotează titlul coloanei; pe pagina
următoare nu se mai repetă denumirea coloanelor, doar se
scrie numărul respectiv. În aşa cazuri, începând cu pagina a
doua, în dreapta – sus, se scrie "Tabelul 1 (continuare)";
 denumirile elementelor grafice se scriu sub acestea, centrat;
 numerotarea elementelor grafice este unică, indiferent de
capitolul în care se află;
 volumul referatului / lucrărilor de verificare: 10-12 pagini;
 lucrarea trebuie să fie scrisă într-un limbaj ştiinţific literar,
clar, logic şi consecutiv, de la persoana a treia;
 pe parcursul lucrării este necesar să se facă trimiteri la
sursele literare, datele statistice etc.
Bibliografia se plasează la sfârşitul lucrării şi include lista
surselor utilizate. Fiecare sursă trebuie să conţină toate elementele
bibliografice necesare, conform SM ISO 690:2012 Informare și
documentare ,,Reguli pentru prezentarea referințelor bibliografice și
citarea resurselor de informare”. Sursele bibliografice se va
enumera în următoarea consecutivitate:
1. Actele legislative și normative (în ordine cronologică);
2. Sursele literare: cărți și monografii;
3. Culegeri de articole, reviste științifice;
4. Pagini WEB (adresa URL şi data accesării).
26
 Bibliografie

Actele legislative și normative

1. Codului educației al Republicii Moldova, Nr. 152 din
17.07.2014. // Monitorul Oficial nr. 319-324 din 24.10.2014
2. Codul cu privire la ştiință şi inovare al Republicii Moldova,
nr. 259-XV din 15.07.2004. // Republicat: Monitorul Oficial
nr.58-66/131 din 23.02.2018
3. Lege nr. 139 din 02-07-2010 Privind dreptul de autor şi
drepturile conexe. // Monitorul Oficial nr. 191-193 din
01.10.2010
4. Lege Nr. 133 din 17-06-2016 Privind declararea averii și a
intereselor personale. // Monitorul Oficial nr. 245-246 din
30.07.2016
5. Codul de etică şi deontologie profesională al UTM, aprobat
la ședința senatului UTM din 26.11.2019
6. Strategia UTM în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării
pentru perioada anilor 2019-2023, aprobată modificarea la
ședința senatului UTM din 22.09.2020
7. Regulament privind sistemul de management al calității în
UTM, aprobat la ședința Senatului UTM din 27.06.2020
8. Regulament Antiplagiat al UTM, aprobată modificarea la
ședința senatului UTM din 30.04.2020
9. Regulament privind organizarea studiilor în baza Sistemului
Național de Credite de Studiu la UTM, ediția 2, aprobată
modificarea la ședința senatului UTM din 24.04.2018
10. Regulament privind organizarea studiilor superioare de
licență (ciclul I) și integrate la UTM, aprobat la ședința
Senatului UTM din 25.02.2020
Sursele literare
11. Aristotel. Etica Nicomahică. București: Editura IRI, 1998. –
393 p.
12. Capcelea, V. Etica si comportamentul civilizat. București:
27
 Pro Universitaria, 2016. – 302 p.
13. Immanuel Kant. Întemeierea metafizicii moravurilor: critica
raţiunii practice. Bucureşti: Antet XX Press, 2013. – 264 p.
14. Marian, M-L. Etica profesională și bazele comunicării:
Suport de curs. Chișinău: Editura Tehnica-UTM, 2009. –
112 p.
15. Mureșan, V. Instituţionalizarea eticii: Mecanisme şi
instrumente. București: Editura Universităţii din Bucureşti,
2013. – 174 p.
16. Mureșan, V. Managementul eticii în organizație. București:
Editura Universității din București, 2009. – 349 p.
17. Mureșan, V. Trei teorii etice – Kant, Mill, Hare. București:
Editura Universităţii din Bucureşti, 2012. – 269 p.
18. Sandu, A., Etică profesională și transparență în administrația
publică: suport de curs. Universitatea Ştefan cel Mare din
Suceava, 2019. – 150 p.
19. Șercan, E. Deontologie academică: ghid practic. București:
Editura Universității din București, 2017. – 63 p.
20. Socaciu, E. ș.a. Etică şi integritate academică. Bucureşti:
Editura Universităţii din Bucureşti, 2018. – 145 p.
21. Socaciu, E. ș.a. Etică şi integritate academică: instrumente
suplimentare. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti,
2018. – 66 p.
22. Ștefan, E. Etică și integritate academică. București: Pro
Universitaria, 2018. – 216 p.
23. Thomas I. White. Resolving an Ethical Dilemma.
http://bourbon.usc.edu/engr102-f09/ethics.pdf

28
 Anexa 1
Tematica referatelor
pentru elaborarea sarcinii individuale

Nr Tema
.
1. Semnificaţia conceptelor de morală şi etică
2. Structura integră a personalităţii
3. Integritatea ca valoare etică în educaţie
4. Reguli morale specifice universităților
5. Egalitatea de şanse în educaţie
6. Principiul nondiscriminării aplicat în educaţie
7. Falsificarea datelor în cercetare
8. Plagiatul ca formă de impostură intelectuală
9. Mijloace electronice de verificare a lucrărilor: aplicație
practică
10. Convenţia de la Oviedo ca document fundamental în
dezvoltarea eticii cercetării
11. Politici de etică în cercetare în Uniunea Europeană
12. Aplicarea regulilor GPDR în activitatea de cercetare
13. Etică şi manipulare în domeniul comunicării de masă
14. Conflictul de interese
15. Riscuri etice si limite in cercetarea pe subiecti umani
16. Etica dezvoltarii inteligentei artificiale
17. Evaluarea si aprobarea etica a proiectelor de cercetare
18. Reguli de etica a autorului. Principiile COPE (Committee
of Publication ethics) în etica publicării știintifice
19. Protecţia participanţilor la cercetare
20. Coduri de etică în cercetare
21. Principiul confidenţialităţii în cercetările sociale
22. Managementul securităţii sistemului de informatizare a
datelor
23. Elemente etice în publicarea ştiinţifică
24. Aspecte ale eticii cercetarii in cercetarea sociala si
29
 psihosociala
Anexa 1 (continuare)

25. Cercetarea care implica populatii vulnerabile. Beneficii,

riscuri, limite
26. Etica respectului față de persoane
27. Etica fericirii generale
28. Etica vieții virtuoase
29. Conflictul între valori: metode de analiza și rezolvare
30. Onestitate academică
31. Managementul eticii
32. Caracteristicile contractualismului contemporan
33. Profesionalism şi etică profesională
34. Etica în politică. Necesitatea moralei în politică
35. Importanţa eticii în administraţia publică
36. Necesitatea eticii în afaceri
37. Etica în mass-media
38. Cadrul normativ specific eticii instituționale
39. Metode de promovarea eticii academice
40. Tehnicile de muncă eficientă în echipă
41. Importanța culturii în comportamentul profesional
42. Putere, conducere și autoritate în contextul eticii
profesionale
43. Negociere: comportamentul etic
44. Motivația in contextul eticii profesionale
45. Abordarea etică a conflictelor de muncă
46. Modalităţi de soluţionare a conflictului
47. Strategii de comunicare eficientă
48. Eticheta comunicării nonverbale
49. Integrarea tînărului specialist în mediul profesional
50. Dezvoltarea unui climat etic incluziv

30
 Anexa 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Economică şi Business
Departamentul Economie şi Management

LUCRAREA INDIVIDUALĂ
la disciplina ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

A efectuat ________ Nume Prenume

studentul (a) grupei:

A verificat: _________ Nume Prenume

conf. univ., dr.

31
 Chişinău, 2021
CUPRINS

1. Scopul și obiectivele disciplinei..........................4

2. Obiectivele studiului individual...................................................7
3. Conținutul și structura studiului individual.................................8
3.1. Elaborarea sarcinii individuale.................................................8
3.2. Analiza și soluţionarea dilemelor etice...................................10
4. Structura și reguli de redactare a lucrărilor individuale............25
Bibliografie....................................................................................27
Anexe.............................................................................................29

32
 ETICA ȘI INTEGRITATEA ACADEMICĂ

Îndrumar metodic pentru îndeplinirea

lucrului individual

Compilare: conf. univ., dr. Alina Polcanova

lector univ. Stela Cucoș

Redactor: E. Gheorghişteanu
Bun de tipar 01.12.20 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,5 Comanda nr. 19
2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 168
Editura”Tehnica-UTM”
2045, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

33