FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul: Geografie
Specializarea: Geografia Turismului

PORTOFOLIU

ANUL II

Student: Stanciu Ramona Florentina

Grupa: 210
 CUPRINS

CAPITOLUL I -

1. ... 2
1.1. ............................................................................ 2
1.2. Po .2
2. ...................... 3
3. ... 4
3.1. Factori geol ................................ 4
3.2. ... 5
3.3. ......... 7
4. .... 9
4.1. .9
4.2. ....... 9
... 10
CAPITOLUL AL II-LEA INTERPRETAREA PROFILELOR LONGITUDINALE
1. Analiza profilului longitudinal de vale..................................................................................12
2. ... 13
.................... 13
CAPITOLUL AL III-LEA - INTERPRETAREA PROFILELOR TRANSVERSALE
1. Analiza profilului transversal de
2. Analiza profilului transversal de

CAPITOLUL AL IV-LEA -
1. Harta Pantelor + Gra

19

Bibliografie 23

1
 CAPITOLUL I -
TEMATICE ÎN MODEL DIGITAL AL TERENULUI

1. INTRODUCERE

1.1.
,,

Geografice.
figuri si tabele, toate fiind unite print- -

1.2.
Arealul reprezentat pe harta tematică face parte din județul Brașov, mai exact o portiune de teren
situata langă localitățile Bran, Șimon, Moieciu și Sohodol.

2
 2. BAZE DE DATE UTILIZATE

elemente folosind sursele de date raster pe platforma QGIS.

Date raster:

-
- Curbe de nivel
- Tin_2
- Hillshade

Date vectoriale:

-
-
- Cote altimetrice

3
 3. FACTORI NATURALI

3.1 Factori geologici

La nivelul județului Brașov, în subsol, se găsesc diverse resurse precum: roci magmatice
(în special bazalt), roci sedimentare, mineralizații metalifere, ape minerale, etc. Resursele
naturale din județul Brașov, sunt formate din ape minerale, ape colorosodice, ape sărate de
zăcământ din depozite de nisipuri sarmatice, mineralizații metalifere, roci de construcție (bazalt,
nisipuri, pietrișuri, calcar, gresie) și lemn.

Solurile fac parte din clasa de fertilitate medie și în mai mică măsură din clasa de
fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității cerealelor, furajelor,
legumelor și plantelor tehnice.

Formatiunile sedimentare care alcatuiesc in exclusivitate relieful judetului sunt sprijinite de

fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi.

4
 3.2

Hipsometria

În ceea ce privește hipsometria arealului ales, singura cotă altimetrică prezentă este de
1425,3 m situată în sudul terenului.

5
Utilizarea terenului în județul Brașov

6
 3.3 Factori hidrografici

În privința resurselor de apă din judeţul Braşov acestea sunt alcătuite din apele subterane –
freatice şi de cele de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de
râuri care străbate întreg teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi cele artificiale.
Întreg teritoriul judeţului Brașov se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului
care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km, cu trecere inclusiv prin comuna
Augustin, de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea.
Afluenții cei mai importanți ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodul Mare
şi Şercaia.

Lacuri: În cuprinsul jud. Brasov exista putine lacuri naturale. Dintre acestea cel mai insemnat
este Urlea, situat in M. Fagaras, in circul glaciar din bazinul superior al Pojortei. Are suprafata de
0,20 ha si adancimea maxima de 4 m. Ca lac de acumulare trebuie mentionat cel de la Sacele, pe
Tarlung, cu un volum de 13,8 mii m 3 si o suprafata de 123 ha la nivelul normal de retentie.

7
În harta tematică avem prezent râul Poarta și afluentul său, râul Noaghia.
Râul Poarta este un afluent al râului Turcu. Se formează confluența
brațelor Urlătoarea Mare and Urlătoarea Mică .

8
 4. FACTORI ANTROPICI
4.1. Infrastructura de transport
Fiind un teren cu relief muntos, rețeaua de drumuri este realizată pentru a traversa zona de
munte in directtiile N-S. De la drumul principal se ramifică mai multe poteci de munte .

DRUM
POTECĂ

4.2.
Terenul nu prezintă nici o porțiune de locuințe, fiind prezente doar câteva
grajduri in vestul hărții. Cele mai apropiate locuri populate se regăsesc în
localitățile vecine, mai exact în Bran, Simon și Moieciu.

9
 CONCLUZII

În concluzie, HARTA TEMATICĂ ÎN MODEL DIGITAL AL TERENULUI

JUDEȚULUI BRAȘOV este o reprezentare digitală a unei suprafețe de teren din zona comunei
Bran unde sunt prezente elemente de tip hidrografic, altimetric si retea de drumuri. Există și văi,
poieni și culmi, îmbinându-se cu izohipsele, mai exact curbele de nivel.

10
11