CUPRINS

Tema proiectului………………………………………………………………..........................3
Date cu caracter general...........................................................................................................4

Capitolul I. Cadru geografic al perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea ……..........................5

1.1. Localizarea geografică şi situaţia administrativă a perimetrului...........................................5

1.2. Condiții geologice……………………………………………………..................................6
1.3. Condiții geomorfologice………………………………………………………………........6
1.4. Condiții climatice…………………………………………………………………………...8
1.5. Condiții hidrografice și hidrologice……………………………………………………….11
1.6. Condiții pedologice………………………………………………………………………..13
1.7. Condiții fitogeografice……………………………………………………….....................14
1.8. Condiții economico-geografice…………………………………………………................14

Capitolul al II-lea. Caracterizarea perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea sub raportul

degradării. Necesitatea și oportunitatea investiției……………………………….....................16

2.1. Procesele de degradare ce se desfășoară în perimetru și modul lor de declanșare…...........16

2.2. Estimarea predispoziţiei la eroziune și a estimarea cuantumului probabil al acesteia.......17
2.2.1. Predispoziţia la eroziune…………………………………..................................................17
2.2.2. Cuantumul probabil al eroziunii………...............................................................................20
2.3. Necesitatea și oportunitatea intervenţiei………………………………..............................20
2.4. Lucrări executate în trecut………………………………....................................................21

Capitolul al III-lea. Cartarea terenurilor degradate din perimetrul Vrăjitoarea și

problemele ce se cer rezolvate………………………………………………………...................22

3.1. Metoda de cartare adoptată……………………………………………….............................22

3.2. Separarea, descrierea și cartarea unităților staționale din perimetru……………...................23
3.3. Stabilirea și caracterizarea tipurilor staționale din perimetru……………………..................31
3.4. Problemele ce se cer rezolvate în perimetrul de ameliorare……………………....................32

1
Capitolul al IV-lea. Soluția tehnică de ameliorare silvică a terenurilor degradate din
perimetrul de ameliorare………………………………………...................................................34
4.1. Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative……………………………………..................34
4.2. Localizarea și volumul lucrărilor ameliorative propuse…………………………..................36
4.3. Detalierea soluției tehnice……………………………………………...................................37
4.3.1.Detalii tehnice și economice privind lucrările de împădurire………………….....................37
4.3.2.Detalii tehnice privind lucrările de împădurire…………………...........................................38
4.3.3.1.Lucrări de completare şi întreţinere………………….........................................................41
4.4. Detalierea lucrărilor de pregătire și ameliorare a solului………………………....................41
4.4.1.Lucrări de pregătire a solului…………………………………………..................................41
4.4.2.Lucrări de fertilizare…………………………………………………....................................42
4.4.3.Lucrări de amendare…………………………………………………....................................42
4.5. Detalierea lucrărilor de consolidare a terenurilor……………………………........................43
4.5.1.Terase simple……………………………………………………………...............................43
4.5.2.Terase sprijinite de gărdulețe………………………………………......................................44
4.5.3.Terase sprijinite de banchete…………………………………………...................................46
4.5.4.Garnisaje………………………………………………………………..................................47
4.5.5.Lucrări de nivelare-modelare…………………......................................................................48
4.5.6.Lucrări de consolidare a malurilor subminate………………………………….....................48
4.5.7. Detalierea lucrărilor de împrejmuire……………………………………..............................49
4.6. Breviar de calcule privind soluția tehnică………………………………………...................51
4.6.1.Calcule referitoare la lucrările de împădurire…………………………………….................51
4.6.2.Calcule referitoare la lucrările de pregătire și ameliorare a solului……………................…53
4.6.3.Calcule referitoare la lucrările de amenajare a terenurilor……………..................................54
4.6.4.Calcule privind lucrări de împrejmuire…………...................................................................55

Capitolul al V-lea. Eșalonarea și organizarea lucrărilor…………………………....................56

5.1. Lista cantităților de lucrări propuse (Antemăsurătoarea)………………………....................56
5.2. Elemente de organizare a execuției lucrărilor…………………………………….................57

Capitolul al VI-lea. Costului lucrărilor și principalii indicatori economici…………..............59

6.1. Evaluarea costului lucrărilor………………………………………………............................59
6.2. Principalii indici tehnico-economici ai investiţiei………………………………....................60
Bibliografie……………………………………………………………………..............................61
PLANŞA 1 Plan staţional şi special cu lucrările propuse…………………..………......................62

2
 TEMA PROIECTULUI

Să se întocmească studiul de fezabilitate (SF) privind ameliorarea silvică a

terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Vrăjitoarea, situat pe raza localităţii
Câmpina, în judeţul Prahova.

Studiul va cuprinde următoarele părţi:

1.Caracterizarea generală a perimetrului de ameliorare;

2.Cartarea perimetrului şi formularea problemelor ce se cer rezolvate;

3.Soluţia tehnică de ameliorare silvică a terenurilor degradate din perimetru;

4.Detalii tehnice, tehnologice şi organizatorice legate de execuţia lucrărilor;

5.Figuri şi piese desenate.

3
 DATE CU CARACTER GENERAL

1. Denumirea obiectivului de investiţii: Ameliorarea şi valorificarea prin culturi

forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Vrăjitoarea.
2. Amplasamentul obiectivului: Poiana Câmpina, Vrăjitoarea, jud. Prahova.
3. Faza de proiectare: studiu de fezabilitate (SF).
4. Codul proiectului: 2111/5
5. Titular de investiţie: Ministerul Apelor, Agriculturii şi Pădurilor - Regia
Naţională a Pădurilor.
6. Beneficiar: R.N.P. Direcţia Silvică Prahova.
7. Proiectant: Liceul Tehnologic Forestier Râmnicu Vâlcea.
8. Situaţia cadastrală: terenuri incluse în fondul forestier.
9. Mod de finanţare: alocaţii bugetare.

4
 Cap.I Cadrul geografic al perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea

1.1.Localizarea geografică şi situaţia administrativă a perimetrului

Comuna Poiana Câmpina, pe a cărei rază se află perimetrul de ameliorare
Vrăjitoarea, este localizată în partea vestică a judeţului Prahova, pe malul drept al râului
Prahova, la V de municipiul Câmpina.
De asemenea, localitatea este aşezată în partea sud-vestică a Subcarpaţilor de
Curbură (Subcarpaţii Prahovei), la o altitudine de 406 m. Coordonatele geografice ale
comunei Poiana Câmpina sunt 45˚7’36” latitudine N şi 25˚42’45’’longitudine E.

Fig.1. Localizarea perimetrului de ameliorare

Sub raportul administraţiei publice, perimetrul se află pe raza localităţii Poiana

Câmpina, iar din punct de vedere al administraţiei silvice, este gospodărit de Ocolul Silvic
Câmpina.
Limitele perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea sunt atât naturale, cât şi artificiale. Limita
naturală, pârâul Tulburea, delimitează perimetrul, la E, celelalte limite fiind de natură artificială.

5
 1.2.Condiţii geologice
Unitatea morfostructrală în care se încadrează perimetrul Vrăjitoarea este Unitatea
de orogen subcarpatic, subunitatea Subcarpaţilor de Curbură. Vârsta geologică a
perimetrului începe din Era Neozoică-Cuaternară, şi anume în etajul inferior al
Pleistocenului.
Perimetrul studiat este reprezentat pe foaia Târgovişte, în care sunt reprezentate
stratele de Cornu, de tipul Miocenului inferior.
Aşadar, în succesiunea acestor strate se disting roci sedimentare, precum: gipsurile
inferioare cu unele intercalaţii de şisturi disodiliforme; şisturi argiloase şi mărnoase
cenuşii.
În raport cu rezistenţa la eroziune, acestea sunt friabile, sfărâmicioase, uşor până la
moderat erodabile.

1.3.Condiţii geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul de ameliorare Vrăjitoarea se
situează în grupa Subcarpaților de Curbură, caracterizați printr-o mare diversitate a
formelor de relief, și anume în Depresiunea Câmpina din Subcarpații Prahovei.
Repartizarea suprafeţelor şi perimetrul categoriei de teren degradat:
 S1=15.6 ha; P=1580 m;
 S2=9.22ha; P=1676 m;
 S3=4.94ha; P=952 m;
 S4=3.72ha; P=1416m;
 S5=1.5ha; P=576 m;
 S6=10.98; P=1732m;
 S7=5.1 ha; P=1044;
 S8=17.5ha; P=1812;
 S9=22.88ha; P=1904.8m;
 S culoar ravenă=0.56ha; P=1200;
 Stotală=92 ha;

6
 Suprafața perimetrului este de 92 ha și reprezintă un bazin rezultat în urma eroziunii
pluviale.
Configurația terenului este ondulată, iar altitudinea medie este de 503 m.
Altitudinile minimă și maximă sunt de 393 și respectiv 612 m, ceea ce denotă o energie de
relief de 219 m.
Panta medie a terenului, dedusă cu formula , este de 25%, care

variază între 18.03% și 64.37%.

Versanții ce intră în alcătuirea bazinului rezultat au expoziții predominant sud-
estice.
Date geomorfologice: Tabelul 1
Date geomorfologice Valori
Suprafața totală 92 ha
Altitudine medie 503 m
Altitudine maximă 612 m
Altitudine minimă 393 m
Panta 25%,18.03%,64.37%
medie/minimă/maximă
Expoziție generală S-E

Având în vedere datele scrise anterior, se poate observa că energia de relief și

pantele terenului sunt relativ mari, deci pot contribui în mare măsură la eroziunea
terenului.
CONCLUZII:
 fenomenul de degradare a solului ce se manifestă în acest perimetru are ca factori
stimulatori panta relativ ridicată a terenului, lungimile mari ale versanţilor, expoziţia sudică
precum şi energia de relief.
 efectul cumulat al tuturor elementelor din această regiune a determinat apariţia
zonelor degradate cu urmări negative asupra solului şi vegetaţiei din perimetru.

7
  Trebuie subliniat că nu există un factor clar, decisiv pentru apariţia acestor procese,
care totuşi s-au produs ca urmare a acţiunii lor însumate.

1.4.Condiţii climatice
Din punct de vedere climatic, perimetrul se încadrează în etajul climatic de deal,
subetajul dealurilor şi podişurilor joase. Topoclimatul complex este de deal şi podiş, iar
topoclimatul elementar este de vale, culmi deluroase şi versanţi cu înclinare S-E.
Regimul termic
Valorile temperaturilor medii sunt următoarele: temperatura medie anuală - 9˚C;
temperatura medie a lunii ianuarie -2˚C; temperatura medie a lunii iulie -18˚C.
Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10˚C este 11 aprilie, iar ultima zi
cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10˚C este 11 octombrie.
Regimul eolian
Date privind direcția, frecvența și viteza medie a vântului dominant se găsesc în
tabelul de mai jos:
Tabelul 2 (Sinaia)
Pct. cardinale N N-E E S-E S S-V V N-V Calm
Frecvenţa
35,5 5,8 1,3 4,4 18,6 4,7 2,3 7,2 20,2
medie %
Viteza medie
3,2 1,2 0,8 1,2 2,3 2,0 0,2 2,0 -
m/s
peste 11 m / s 29,3
Nr. zile cu viteza:
peste 16 m / s 3,4

8
 Fig. 2 Frecvenţa vântului pe direcţii

N
40

N-V 30 N-E
20
10
V 0 E

S-V S-E

Frecvenţa (%)

Fig. 3 Viteza vântului pe direcţii

N
4

N-V 3 N-E
2

1
V 0 E

S-V S-E

Viteza (m/s)

Se poate observa că vântul bate preponderent din direcţia N, cu o frecvenţă de

35,5%, iar viteza cea mai ridicată este tot pe direcţia nord şi are o valoare medie de 3,5
m/s.

9
 Regimul pluviometric

Distribuţia precipitaţiilor, valori lunare şi media multianuală

Tabelul 3 (Campina)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL
35.9 38.1 42.2 59.9 100.8 120.6 96.7 76.1 60.4 55.8 46.7 42.8 776.0

Evapotranspirația potențială

Tabelul 4 (Campina)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ANUAL
0 0 17 46 90 112 128 114 76 43 14 0 640

Calculul indicilor de intensitate pluvială:

F= = 12.76;F (Fournier)= =73.38

pmax=cuantumul maxim;
pi=cuantum lunar;
P=cuantum anual;
Caracteristicile ploii critice de asigurare 10% sunt redate mai jos

S
Durata: t =  = 7,67 = 14.71 minute, unde:
I
S – suprafaţa perimetrului (ha), I – panta medie, = timpul de concentrare
F
Intensitatea: i = =1.72 mm/min
(t  1) n
La deal: F=9; n=0.6
Cuantumul ploii: h = i·t = 25.43 mm

10
 Climatul are un rol primordial în declanşarea şi evoluţia fenomenelor de degradare.
Precipitațiile abundente din perioada de primăvară-vară au determinat spălarea și erodarea
solului pe suprafețe mari din cadrul perimetrului, după ce vegetația a fost eliminată și
cuantumul apei scurse a crescut.
CONCLUZII:
 avem dezechilibru faţă de ecuaţia bilanţului hidrologic anual stabilit la
nivelul întregii ţări;
 cantitatea de precipitaţii este mare, iar evapotranspiraţia este mai mică,
rezultă că avem de-a face cu scurgere totală mult mai intensă explicând astfel apariţia
proceselor de eroziune.
 Precipitaţiile suficiente (cca. 950 mm anual), corelate cu caracteristicile ploii
de asigurare 10% joacă un rol important în declanşarea şi evoluţia fenomenelor de
degradare. La aceste precipitaţii se adaugă şi influenţa regimului eolian deoarece vânturile
pot mări efectul exercitat de picăturile de ploaie asupra terenului; variaţia anuală şi zilnică
a temperaturii participă şi ea la intensificarea proceselor de degradare, atât direct, dar mai
ales indirect prin condiţionarea tipului de vegetaţie care s-ar putea dezvolta pe aceste
terenuri (vegetaţia ar putea fi capabilă să reducă sau chiar să stopeze procesul de
eroziune).

1.5.Condiţii hidrografice şi hidrologice

Subbazinul Prahovei, în care se încadrează perimetrul Vrăjitoarea, de pe raza
comunei Poiana Câmpina, face parte din bazinul hidrografic al Ialomiţei. Emisarul colector
al apelor scurse din perimetru este pârâul Tulburea, care se varsă în râul Prahova.
Reţeaua interioară se caracterizează prin lungimea de 754.8 m şi lăţimea medie de
8 m a culoarului ravenei, iar gradul de fragmentare, determinat în funcţie de lungimea
reţelei hidrografice interioare şi suprafaţa pe care aceasta se extinde, este de 13.12 m/ha.
Regimul hidrologic al reţelei interioare este puternic dezechilibrat, apa curgând
doar la topirea zăpezilor şi în cazul ploilor torenţiale. Datorită lipsei vegetaţiei, a vitezei
mari pe care o atinge torentul de apă care se scurge de pe versanţi şi a rocilor erodabile, a

11
dus la apariţia fenomenului de ravenație, care se va accentua, dacă nu se intervine cu
lucrări de ameliorare.
Ecuaţia bilanţului hidrologic anual: P=E+S0-F, în care

P- precipitaţiile căzute =776mm P=E+S0-F

S0- scurgerea totală 776=640+S0
E- evapotranspiraţia potenţială =640mm S0=136 mm =>bilanț echilibrat
F-factorul de bilanţ = 0
Coeficientul scurgerii totale k0=S0/P=0.18
Coeficientul scurgerii de suprafaţă k=S/P, unde S este scurgerea superficială,
S=70%S0 (zona de deal) S=0.7*136=95.2 k=0,12
Scurgerea de S= 70S0 pentru zona de deal
Ss- scurgerea subterană
Ss=S0-S=40.8 mm
Volumul scurgerii anuale: W= 10S·h·k0=10·95.2·25.43·0,12=2905m3
Ecuaţia de bilanţ a ploii critice: h= hr+hi+hs unde,
h- cantitatea de apă căzută (cuantumul ploii)
hr- cantitatea de apă reţinută de covorul vegetal şi de neregularităţile terenului =2mm
hi- apa infiltrată în sol =9mm
hs- apa scursă
25.43=2+9+hs =>hs=14.43
Coeficientul de scurgere la suprafață al ploii critice k= hs/h=0.57
Volumul scurgerii la ploaia critică: W= 10S·h·k=10*95.2*25.43*0.57=13799 m3
Debitul maxim maximorum: Qmax max= =15.63

Valorile mari ale debitului maxim, ale scurgerii de suprafață a ploii critice și lipsa
vegetației sunt elemente care duc la eroziune accentuată în adancime și eroziunea de
suprafață.

12
 1.6.Condiţii pedologice
Regiunea pedografică în care se află perimetrul este cea Dunăreano-Pontică. În
cadrul acestei regiuni, acesta este localizat în Domeniul cambisolurilor şi luvisolurilor,
Subdomeniul eutricambosolurilor, luvosolurilor, districambosolurilor şi luvosolurilor albe
asociate cu faeoziomuri, Districtul Subcarpaţilor de Curbură (Pedologie, G.Sparchez,
D.Târziu,L.Dincă, pag 193).
Principalele tipuri de sol din cadrul suprafeţei studiate sunt solurile brune
eumezobazice (eutricambosoluri). Deşi proprietăţile acestor soluri sunt favorabile pentru
vegetaţia din regiune (fertile, bine structurate, permeabile, etc.), în urma eroziunii cauzate
de lipsa vegetaţiei, condiţiile hidrografice nefavorabile şi acţiunile antropice au dus la
degradarea şi mozaicarea acestora, generându-se un subtip erodat al acestora.
Drept urmare, proprietăţile solurilor s-au modificat, devenind superficiale, lipsite de
structură, porozitate şi nutrienţi, cu proprietăţi fizico-mecanice negative, iar straturile
superioare au fost înlăturate.
Solurile cele mai frecvente sunt cele şi brune eumezobazice. Dispunerea mozaicată
a acestor soluri, alături de prezenţa altor tipuri (+stabile) de soluri (erodisoluri, brune
eumezobaziceetc.) a favorizat procesele de eroziune.
Profilul caracteristic al acestor soluri este Ao-Bv-C(R). Se constată că aceste soluri
nu mai prezintă însuşirile caracteristice, ca urmare a desfăşurării proceselor de eroziune
care au determinat reducerea dimensiunilor, dar şi a alcătuirii acestor orizonturi.
În cazul zonelor unde a existat un substrat mai dur, prin înlăturarea solului au apărut
aflorimente stâncoase în proporţie de aproximativ 50%, terenurile respective fiind
denumite terenuri stâncoase.
Prin urmare, se dovedește a fi foarte necesară o intervenție pentru ameliorarea
solurilor din perimetru, prin introducerea vegetației forestiere și nu numai.
Absenţa vegetaţiei şi aspectul destructurat, bătătorit al solului au dus la
intensificarea scurgerilor de suprafaţă, la evoluţia texturii solului de la mijlocie la grea şi
implicit la o spălare mai mult sau mai puţin izolată a orizonturilor superioare, care a
avansat şi în adâncime punând bazele unor consecinţe negative.

13
 1.7.Condiţii fitogeografice
Etajul fitoclimatic în care se încadrează pădurile din perimetrul de ameliorare
Vrăjitoarea, e reprezentat de vegetaţie de dealuri şi podişuri (şleauri), terenuri agricole pe
locul pădurilor de Gosi pajişti stepizate.
Vegetaţia existentă în perimetru este foarte săracă în specii şi este alcătuită de un
covor ierbaceu discontinuu („fitocenoză descheiată”), ici colo ierburi răzleţe, pe alocuri
întâlnim şi arbuşti (tufe de porumbar, păducel şi măceş).
Deoarece vegetaţia este insuficientă, aceasta nu a oferit şi nu poate oferi nici în
prezent protecţia necesară terenului, fapt care explică lipsa solurilor şi a alunecărilor din
perimetru.

1.8.Condiţii economico-geografice
Referitor la caracterul economic al zonei, se poate spune că zona din apropierea
perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea, este o zonă preponderent agricolă, sau chiar
industrială-turnătorii, rafinării, exploatarea resureselor subsolului, etc. (industria a fost în
mare parte privatizată) deoarece localitatea Poiana Câmpina se află în imediata apropiere a
municipiului Câmpina, ocupaţia locuitorilor fiind destul de diversificată.
În economia locală, pădurile ocupă un rol destul de important, deoarece în zonă
sunt multe suprafeţe ocupate cu pădure. Drept urmare, unii dintre locuitorii zonei lucrează
în sectorul forestier, preponderent în exploatări.
Deşi majoritatea locuitorilor sunt conştienţi de efectul benefic al pădurilor din zonă,
cerinţele mari de material lemnos au dus la despădurirea unor suprafeţe însemnate ocupate
cu vegetaţie forestieră.
Ca urmare, odată cu stricarea echilibrelor ecologice, s-au declanşat fenomenele de
eroziune şi procesele de deplasare gravitaţională (acestea din urmă fiind caracteristice
Subcarpaţilor de Curbură).
Deoarece distanţa până la comuna Poiana Câmpina este mică, accesul la perimetrul
de ameliorare este destul de facil, făcându-se prin intermediul unui drum forestier.

14
 În ceea ce priveşte recrutarea forţei de muncă, se poate recurge la populaţia din
zonă, mulţi locuitori fiind şomeri.
Sursele de materiale şi puieţi sunt furnizate de Ocolul Silvic Câmpina, atât ca
rezultat al operaţiunilor culturale (pentru gărduleţe şi cleionaje), precum şi din pepinieră
proprie (puieţii folosiţi la împăduriri).
Nu acestea sunt însă motivele principale care au dus la declanşarea proceselor de
degradare. Situaţia actuală este cauzată de exploatarea iraţională a pădurii, care nu a fost
urmată de lucrări de reconstrucţie ecologică.
Exploatarea pădurii, fie că a fost făcută de instituţiile abilitate, fie că a fost lăsată la
îndemâna oamenilor (pădurea reprezintă o resursă locală foarte importantă de material de
construcţie şi nu numai), a lăsat terenul descoperit sub acţiunea neîngrădită a factorilor de
mediu.

15
 Cap. II Caracterizarea perimetrului de ameliorare Vrajitoarea sub raportul
degradării. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei

2.1.Procesele de degradare care se desfășoară în perimetru și modul lor

de declanșare
Principalii factori declanşatori ai procesului de degradare sunt: lipsa vegetaţiei
forestiere care a dus la spălarea stratului superficial de sol, favorizată de porozitatea şi
textura acestora, panta terenului, natura rocilor.
În ceea ce priveşte modul de declanşare a proceselor de degradare, principala cauză
o reprezintă activităţile umane, respectiv păşunatul abuziv şi exploatarea neraţională a
pădurii. Roaderea repetată a ierburilor generatoare de ţelină şi a tufelor arbustive
protectoare, asociată cu bătătorirea şi destructurarea solului, determină în final declanşarea
proceselor de eroziune pluvială.
Procesele de eroziune în suprafaţă sunt caracteristice pentru terenurile înclinate cu
soluri slab coezive, bătătorite şi lipsite de un scut vegetal protector. În raport cu gradul de
eroziune, terenurile erodate se împart în trei categorii: moderat, puternic şi foarte puternic
erodate, după cum s-a îndepărtat mai puţin de jumătate din orizontul cu humus, peste
jumătate sau dacă eroziunea acţionează la nivelul orizonturilor intermediare.
Eroziunea în adâncime (ravenația-care prezintă trei zone: de desprindere, transport
şi depozitare) este provocată de către şuvoaiele de apă, pe terenuri cu scurgeri abundente,
pe versanţi şi la baza versanţilor, iar alunecările de teren au fost declanşate în urma
subminării erozive şi a umectării.
Un alt proces de eroziune sunt alunecările de teren, care reprezintă deplasarea unei
porţiuni formată din roci pe o suprafaţă înclinată (versant). Alunecările de teren se produc
în zonele în care solul este format din diferite tipuri de argilă care au proprietatea de a se
umfla atunci când sunt îmbibate cu apă (după o perioadă cu ploi multe).

16
 În cuprinsul perimetrului s-au delimitat 9 suprafeţe distincte, pe care se manifestă
tipuri de degradare diferite, cu anumite intensităţi diferite. Aceste tipuri, precum şi
ponderea lor în suprafaţă, sunt redate în tabelul de mai jos.

Distribuția suprafețelor perimetrului pe categorii de terenuri degradate

Tabelul 5
Nr.crt Categorii teren degradat Suprafața Observații
ha %
1 Alunecări de teren (Al) 38.48 41.82 S1,S9
2 Terenuri foarte puternic 14.32 15.57 S2,S7
erodate (E3)
3 Terenuri stâncoase (Stc) 4.94 5.37 S3
4 Terenuri ravenate (R) 4.28 4.66 S4
5 Terenuri Depozite 1.5 1.63 S5
proluviale (Dp)
6 Terenuri puternic erodate 10.98 11.93 S6
(E2)
7 Terenuri moderat erodate 17.5 19.02 S7
(E1)
TOTAL 92 100

2.2.Estimarea predispoziției la eroziune și a cuantumului probabil al

acesteia
2.2.1.Predispoziția la eroziune
Eroziunea terenurilor din cadrul perimetrului este moderat spre puternică, cu pericol
de accentuare.

17
 Gradul de erodabilitate și predispoziția terenurilor la eroziune se pot determina cu
ajutorul metodelor:
A)Metoda indicilor
Această metodă ține seama de cinci factori: roca (R), panta (I), factorul pluvial (P),
textura solului (T) și factorul vegetal (V). Acești factori se însumează, fiecare dintre ei
fiind reprezentat de o cifră. În funcție de suma obținută, se poate determina gradul și
predispoziția la eroziune a terenului.
Astfel:
R= roci ușor erodabile (3);
I= panta morfologică 11-30% pe bazin; >21% pe versanți (2);
P= factorul pluvial –precipitații medii anuale între 600 și 1000 mm (2);
T= textura mijlocie (1);
R+I+P+T=8 -> predispoziție la eroziune a terenului: moderată;
V=2 fânețe și păduri +- descheiată, slab productive;
(R+I+P+T)-V =6  grad de erodabilitate puternică a terenului;
B) Metoda Corine
În cadrul acestei metode, se poate aprecia un risc potențial de eroziune și un risc
actual. Se iau în considerare 3 indici: solul, clima, factorul geomorfologic.

18
 Textura 1. grea
solului: 2. uşoară
3. mijlocie

Erodabilitatea 0. 0
Grosimea 1. >75 cm solului: 1. 0-3
solului: 2. 25-75 cm 2. 3-6
3. < 25 cm 3. >6

Acoperire
cu pietre1. >10%
2. <10% Risc potenţial de
Panta 1.<5%
eroziune: 0. 0
terenului: 2. 5-15%
1. 0-5
3. 15-30%
2. 6-11
4. >30%
3. >11
Indicele 1.<60
Furnier: 2. 60-90 Acoperirea cu
Ffao 3. 90-120 vegetatie
4. 120-160 1.complet protejat
5. >160 Erozivitatea 1.<4 2 .incomplet
Risc actual de
climatului: 2. 4-8 eroziune: 0. 0 protejat
3. >8 1. 1-1
Indicele 1.>35 2. 2-1
Bagnoul: 2. 30-35 3. 3-2
Gaussen 3. 25-30
4. <25

Conform acestei metode, riscul potențial de eroziune este ridicat și egal cu riscul
actual de eroziune, deoarece vegetația lipsește. Vor fi necesare intervenții pentru ca situația
actuală să nu se agraveze.

19
 2.2.2.Cuantumul probabil al eroziunii
Metoda Gaspar-Apostol
Această metodă pornește de la natura folosințelor și valoarea indicilor de eroziune
corespunzători diverselor folosințe.
Formula G-A: E=A*Σ(si*qi)/S
E-cuantumul spălării (m3/an/ha);
si- suprafețele care revin diverselor folosințe din teritoriu (ha);
qi- indici medii de eroziune corespunzători folosințelor existente [m3/an/ha];
S-suprafața perimetrului [ha];
A=coeficient de corecție care ține seama de circumstanțele locale;
 E1 – 10 m3/an·ha;
 E2 – 25 m3/an·ha;
 E3 – 50 m3/an·ha;
 R – 50 m3/an·ha;
 STC – 10 m3/an·ha.
 Al -- 75 m3/an/ha

E=2*(17.5*10+4.94*10+10.98*25+1.5*50+4.28*50+14.32*50+38.48*75)/92
E=95.43m3/an/ha;

2.3.Necesitatea și oportunitatea intervenției

Lipsa vegetaţiei, riscul potenţial şi actual al eroziunii permit factorilor externi să
aibă o acţiune directă asupra solului, care nu-şi mai poate îndeplini rolul de reţinător al
apei, de furnizor al substanţelor organice.
Consecinţele pedologice sunt cele mai evidente ( suprafeţele întinse cu alunecări de
teren, terenuri foarte puternic erodate), astfel că solul a fost bătătorit, erodat, fragmentat,
iar stratul de humus, sau chiar orizonturile, au fost parţial sau total înlăturate.
Cuantumul anual estimat al eroziunii este de 59 m3/ an la ha.

20
 Consecinţele hidrologice au apărut datorită scurgerilor mai mari decât capacitatea
de retenţie a solului. Cuantumul scurgerii de pe versanţi s-a mărit iar materialele dislocate,
şuvoaiele de apă datorate eroziunii pluviale au dus la poluarea apei din aval, adică la
sporirea turbidității, colmatării şi îngustării albiei pârâului Tulburea, care străbate
perimetrul, crescând astfel riscul de inundaţie, care poate periclita drumul şi comuna din
apropiere.
În ceea ce priveşte schimbarea microclimatului, a avut loc o schimbare a bilanţului
radiativ şi caloric. Drept urmare, a crescut frecvenţa îngheţurilor târzii, iar, datorită lipsei
vegetaţiei, secteta atmosferică atrage după sine seceta pedologică.
Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent, astfel încât este posibil ca
în urma unor ploi abundente şi de lungă durată materialele aduse din amonte să nu mai
poată fi în totalitate spălate şi transportate iar nivelul apelor râului şi chiar configuraţia
albiei acestuia să se modifice cu consecinţe puţin previzibile
Necesitatea intervenţiei este dată de consecinţe şi de nevoia de a apăra obiectivele
din aval, iar oportunitatea este dată de caracterul dinamic ascendent, care va duce la
cheltuieli şi dificultăţi mai mari, dacă nu se intervine urgent.

2.4.Lucrări executate în trecut

În trecut, atât în perimetru, cât și în apropierea acestuia, nu s-au executat lucrări de
ameliorare.

21
 Cap.III Cartarea terenurilor din perimetrul “Vrăjitoarea” și problemele
care se cer rezolvate

3.1.Metode de cercetare adoptate

Referințe privind cartarea și scopul cartării
Cartarea reprezintă operația complexă de identificare, descriere și caracterizare a
unităților dintr-un perimetru de ameliorare, având ca scop raionarea ameliorativă a
terenurilor, stabilirea unităților operative de lucru și formularea problemelor care se cer
rezolvate în perimetru.
Etapele prin care cartarea terenurilor degradate se desfășoară sunt: identificarea,
delimitarea, descrierea, caracterizarea și gruparea unităților de teren degradat.
Scara la care se face cartarea este 1:4000. Metoda de cartare folosită este metoda de
cartare stațională și unitară (sau metoda Ciortuz), care ține cont de următoarele 4 criterii:
1. Forma de teren degradat, în funcție de care rezultă clasele de terenuri degradate,
notate cu cifre romane de la I→XIII.
2. Poziția fitoclimatică a teritoriului, după care se disting serii fitoclimatice notate
cu: C-câmpie, D-deal, M1-munți joși, M2-munți înalți.
3. Caracteristica definitorie a aspectului terenului, după care se disting subclase de
terenuri degradate în cadrul fiecărei clase, notate cu 1 sau 2.
4. Caracteristica pedologică fundamentală (textura solului), în funcție de care se
disting grupe de stațiuni notate cu „a” sau „b” ,diferențiate în general în raport de textură.
În cadrul unui tip se pot diferenția subtipuri sau faciesuri staționale, în raport cu
anumite criterii (panta terenului); în urma cartării rezultă unitățile operative.
1) În perimetrul de ameliorare s-au identificat următoarele clase staționale:
I – terenuri erodate generate de eroziunea de suprafață;
II – terenuri stâncoase cu eroziune activă;
III – rapi și taluzuri naturale rezultate în urma procesului de eroziune torențială și de
alunecare și surpare;

22
 IV – depozite proluviale rezultate în urma proceselor de eroziune pluvială si de
surpare;
V-Terenuri fugitive afectate de alunecări sau scurgeri de noroi;
2. Seria zonală a staţiunii reuneşte terenurile degradate din diferite clase şi din
acelaşi areal fitoclimatic. Există patru serii ce corespund zonelor de câmpie, deal, munţi
joşi şi munţi înalţi notate C, D, M1 şi M2.
3. Subclasa de staţiuni este determinată după caracteristica definitorie a terenului
degradat care îi conferă un anumit aspect. Pentru fiecare clasă de terenuri degradate s-au
stabilit câte două subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.
4. Grupa staţională ţine seama de caracteristica pedologică fundamentală (structura,
textura solului), grupând terenurile degradate care au condiţii asemănătoare. În cadrul
fiecărei subclase s-au identificat câte două grupe staţionale notate cu a respectiv b.
5. Tipul staţional este gruparea de unităţi staţionale cu acelaşi specific ecologic şi
potenţial productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, având deci şi aceeaşi
formulă de cartare staţională.
6. Unitatea staţională este unitatea taxonomică concretă, delimitată ca o porţiune de
teren omogenă din punct de vedere al specificului ecologic şi al potenţialului productiv.
Perimetrul de ameliorare Vrăjitoarea aparţine seriei zonale M, terenuri degradate
din zona munţilor joşi.
Seria fitoclimatică (zonală) unde se încadrează perimetrul este cea a dealurilor
(D).

3.2.Separarea, descrierea și caracterizarea unităților staționale din

perimetru
În cuprinsul perimetrului de ameliorare Vrăjitoarea, s-au identificat 9 unităţi
staţionale, care au fost delimitate pe plan cu o linie întreruptă şi notate cu cifre arabe, iar pe
teren, de-a lungul aliniamentelor, s-au utilizat ţăruşi şi grămezi de pietre la colţuri, pentru a
fi vizibile de la distanţă. Procesele de degradare ale suprafeţelor delimitate s-au notat
astfel:

23
  E1- Eroziune de gradul I, terenuri moderat erodate;
 E2- Eroziune de gradul II, terenuri puternic erodate;
 E3- Eroziune de gradul III, terenuri foarte puternic erodate;
 Eroziune în adâncime, terenuri ravenate (ravena cu râpa de desprindere);
 Stc- Terenuri stâncoase-aflorimente stâncoase;
 Dp- depozite proluviale din materiale transportate de ravena de pe versant;
 Al- Alunecări de teren.
Pentru descrierea și caracterizarea unităților se întocmesc fișe:
Unitatea nr.1:
Suprafața unității: 15.6 ha;
Procesul de degradare: Terenuri fugitive afectate de alunecări (Al);
Forma de teren degradat: Terenuri alunecătoare (sau alunecări de teren);
Areal fitoclimatic: de deal și podiș;
Schița unității în raport cu direcția N:

Expoziție: S-E;
Panta medie :22.7%;
Tip de sol: eutricambosol- sol cruzit;
Substrat:gipsuri și sisturi;
Altitudine: minimă:393; maximă:450; medie: 422;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare stațională:VD1b;

24
 Unitatea nr.2
Suprafața unității: 9.22 ha;
Procesul de degradare: Eroziune pluvială de suprafață;
Forma de teren degradat: Terenuri cu eroziune foarte puternică;
Areal fitoclimatic: de deal și podiș;
Schița unității în raport cu direcția N:

Expoziție: S-E;
Panta medie :21.12%;
Tip de sol: eutricambosolerodat cu textură mijlocie;
Substrat:gipsuri și șisturi;
Altitudine: minimă:550; maximă:600; medie: 575;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare stațională:ID2a;

Unitatea nr.3
Suprafața unității: 4.94 ha;
Procesul de degradare: Eroziune pluvială de suprafață;
Forma de teren degradat: Terenuri stâncoase cu aflorimente necalcaroase;
Areal fitoclimatic: de deal și podiș;
Schița unității în raport cu direcția N:

25
Expoziție: N-V;
Panta medie :27.7% ;
Tip de sol: eutricambosol erodat-superficial;
Substrat:gipsuri și șisturi;
Altitudine: minimă:475; maximă:550; medie: 513;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare stațională:IID1b;

Unitatea nr.4
Suprafaţa unităţii: 4.28 ha;
Procesul de degradare:Eroziune pluvială de adâncime;
Forma de teren degradat: Râpi şi taluzuri cu substrat din roci sedimentare ;
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

26
Expoziţie: S-V;
Panta medie :
Tip de sol: eutricambosol erodat cu textură mijlocie;
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:490; maximă:550; medie: 520;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare staţională:IIID1a;

Unitatea nr.5
Suprafaţa unităţii: 1.5ha;
Procesul de degradare:Eroziune pluvială de suprafaţă;
Forma de teren degradat: Depozite naturale ;
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

Expoziţie: S;
Panta medie:
Tip de sol: aluviuni cu textura mijlocie (protosol aluvial);
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:393; maximă:410; medie: 402;

27
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare staţională:IVD1a;

Unitatea nr.6
Suprafaţa unităţii: 10.98 ha;
Procesul de degradare: Eroziune pluvială de suprafaţă;
Forma de teren degradat: Terenuri cu eroziune puternică;
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

Expoziţie: S;
Panta medie: 33.7 %
Tip de sol: erodisol cu textură mijlocie;
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:475 maximă:550; medie: 513;
Grad de înierbare: 30 % ierburi răzleţe, restul teren nud;
Formula de caracterizare staţională:ID1a;

Unitatea nr.7
Suprafaţa unităţii: 5.1 ha;
Procesul de degradare: Eroziune pluvială de suprafaţă;
Forma de teren degradat: Terenuri cu eroziune foarte puternică;

28
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

Expoziţie: S;
Panta medie :18.61%;
Tip de sol: erodisol cu textura mijlocie;
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:400 maximă:450; medie: 425;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare staţională:ID2a;

Unitatea nr.8
Suprafaţa unităţii: 17.5 ha;
Procesul de degradare: Eroziune pluvială de suprafaţă;
Forma de teren degradat: Terenuri cu eroziune moderată;
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

29
Expoziţie: N-E;
Panta medie :26.9%
Tip de sol: erodisol cu textură mijlocie;
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:475 maximă:600; medie: 538;
Grad de înierbare: 30 % ierburi răzleţe, restul teren nud;
Formula de caracterizare staţională:ID1a;

Unitatea nr.9:
Suprafaţa unităţii: 22.88 ha;
Procesul de degradare: Terenuri fugitive afectate de alunecări (Al);
Forma de teren degradat: Terenuri alunecătoare (sau alunecări de teren);
Areal fitoclimatic: de deal şi podiş;
Schiţa unităţii în raport cu direcţia N:

30
Expoziţie: E;
Panta medie :21.65%;
Tip de sol: eutricambosol- sol cruzit;
Substrat:gipsuri şi şisturi;
Altitudine: minimă:400; maximă:520 medie: 460;
Grad de înierbare: teren nud;
Formula de caracterizare staţională:VD1b;

3.3.Stabilirea şi caracterizarea tipurilor staţionale din perimetru

Fiecare tip de staţiune cuprinde toate unităţile staţionale cu aceeaşi formulă staţională. În
perimetrul de ameliorare Vrăjitoarea, s-au identificat 6 astfel de tipuri, notate cu
T1,T2,T3,T4,T5,T6, a căror caracterizare este redată în tabelul de mai jos:

Tipuri staționale în perimetrul de ameliorare

Tabelul 6
Unităţi
Tip staţional Formula
staţionale Caracterizarea tipurilor staţionale
staţională
Simbol Supr. (ha) Nr. Supr. (ha)
1 2 3 4 6 5
Terenuri erodate generate de eroziunea în
6 10.98 suprafaţă, terenuri cu eroziune moderată şi
T1 28.48 ID1a
8 17.5 puternică din arealul dealurilor, sol erodat cu
textură uşoară sau mijlocie.
Terenuri erodate generate de eroziunea în
2 9.22 suprafaţă, terenuri cu eroziune foarte puternică
T2 14.32 ID2a
7 5.1 din arealul dealurilor, erodisol cu textură uşoară
sau mijlocie.

31
 Terenuri stâncoase din arealul fitoclimatic al
T3 4.94 3 4.94 dealurilor, cu aflorimente calcaroase cu erodisol IID1b
litic superficial;
Râpi şi taluzuri naturale rezultate în urma
procesului de eroziune torenţială şi de alunecare
sau surpare, râpi şi taluzuri cu substrat molasic
T4 4.28 4 4.28 IIID1a
format din roci sedimentare neconsolidate sau
slab consolidate din arealul dealurilor, regosol
sau erodisol cu textură mijlocie sau uşoară .
Depozite naturale din arealul fitoclimatic al
dealurilor joase, rezultate in urma proceselor de
T5 1.5 5 1.5 eroziune pluviala, depozite cu acumulari IVD1a
predominant fine, coluvisol sau protosol sau
protosol aluvial cu textura usoara sau mijlocie
Terenuri fugitive, afectate de alunecari sau
1 15.6
T6 38.48 scurgeri de noroi, terenuri alunecatoare cu sol VD1b
9 22.88
deranjat, puternic fragmentat si cruzit

Al doilea tip de stațiune, T2, se împarte în două subtipuri (faciesuri):

T2’-i<20%
T2”>20%

3.4.Problemele ce se cer rezolvate în perimetru

Pentru a stabili care sunt tipurile de staţiune cu condiţiile cele mai grele de lucru,
trebuie să avem în vedere obiectivele activităţii de ameliorare, cât şi problemele care se cer
rezolvate.
Aşadar, obiectivele activităţii de ameliorare sunt următoarele:
-oprirea proceselor de degradare;
-ameliorarea şi protejarea terenurilor;

32
 -protejarea apelor şi obiectivelor din aval (Pârâul Tulburea, drum forestier, sat
Poiana Câmpina);
-punerea în valoare a terenurilor;
-estetizarea terenurilor (prin intermediul culturilor forestiere);
În funcţie de obiective şi de gradele de eroziune, se stabilesc problemele ce se cer
rezolvate, şi anume:
-curăţirea terenurilor de pietre;
-consolidarea versanţilor erodaţi, a râpelor şi taluzurilor;
-consolidarea obârşiei albiei de scurgere;
-reducerea compactităţii solurilor;
-înlăturarea insuficienţei solului şi a carenţelor de nutriţie;
-ameliorarea generală a condiţiilor de mediu (prin împădurirea terenului, schimbăm
radical funcţia şi calitatea terenului);
-protejarea lucrărilor din perimetru;
-corectarea reacţiei solurilor prea acide sau bazice.
Conform acestor obiective şi probleme, trebuie să acordăm o atenţie deosebită
unităţilor instabile şi cu pante mari, afectate de alunecări şi ravenări, respectiv tipurilor T4
şi T6.

33
 Cap. IV Soluția tehnică de ameliorare silvică a terenurilor degradate din
perimetrul de ameliorare

4.1.Complexul de măsuri și lucrări ameliorative

Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative sunt puse în practică ţinând cont de
obiectivele urmărite, situaţiile diverse, problemele care se cer rezolvate şi suprafaţa
perimetrului, din care o parte considerabilă este scoasă din circuitul productiv.
În funcţie de problemele avute în vedere, se pot determina, aşadar, verigile
complexului ameliorativ:
Tabelul 7
1.Curățirea de pietre Prin curățirea de pietre, se are în vedere
adunarea pietrelor de pe stâncării, ravene și
zonele E3, adică pe o suprafață de 16.43ha
(suma suprafețelor/2)
2. Consolidarea versanților erodați Prin efectuarea teraselor simple (pt.E1, E2,
E3 ) și teraselor sprijinite (pentru taluzuri și
râpe)
3.Consolidarea obârșiei albiilor de scurgere Garnisaj (pe o suprafață 0.5*Sob)
4.Consolidarea râpelor și taluzurilor Prin gardulețe intersectate sau plantare în
cordon
4. Stabilizarea versanților alunecători Lucrări de nivelare sau modelare și de
refacere a sprijinului lateral
5.Înlăturarea insuficienței solului și a Pământ de împrumut și fertilizare cu
carențelor de nutriție pământ vegetal
6.Reducerea compactităţii solurilor Pregatire în vetre pentru suprafețele E1,E2
(afânarea solului) cu panta sub 20%
7.Protejarea lucrărilor Măsuri de pază și împrejmuire

34
8.Ameliorarea generală a condiţiilor de Lucrări de împădurire
mediu
9. Corectarea reacţiei solurilor acide Amendare

După cum se observă în cele scrise mai sus, toate verigile complexului ameliorativ
sunt în strânsă legătură, iar pentru fiecare problemă apărută se propun lucrări.
Măsurile ameliorative vizează atât pentru perimetru, cât şi pentru terenurile
înconjurătoare şi constau în: restricţii de folosinţă, reguli de exploatare, măsuri de pază şi
alte măsuri. Aceste măsuri au drept scop prevenirea reactivării şi/sau extinderii proceselor
de degradare.
Restricţiile de folosinţă se referă la faptul că terenul din perimetrul de ameliorare nu
poate deveni păşune sau teren agricol, folosinţe care ar reactiva procesele de degradare.
Regulile de exploatare: în urma lucrărilor de împădurire, arboretele rezultate nu
vor fi exploatate prin tăieri rase, se interzice păşunatul, strângerea de fructe de pădure,
activităţile turistice.
Măsurile de pază vor fi luate de conducerea Ocolului şi vor fi aplicate de către
pădurarul în cantonul căruia se găseşte perimetrul.
De asemenea, pe timpul lucrărilor şi după, perimetrul va fi scos în evidenţă prin
panouri de atenţionare şi prevenire asupra pericolelor potenţiale.
Lucrările ameliorative se execută exclusiv în cuprinsul perimetrului de ameliorare,
cu scopul refacerii terenurilor degradate şi se împart în patru categorii:
A) lucrări fitoameliorative: lucrări de refacere a covorului vegetal, înierbare, lucrări
de împădurire etc.
B) lucrări de pregătire şi ameliorare a solului: lucrări de fertilizare şi amendare;
C) lucrări de amenajare a terenului, care dau notă caracteristică lucrărilor din
perimetrul de ameliorare, şi sunt lucrări de adunare a pietrelor, de nivelare-modelare,
lucrări de terasare, garnisaje;
D) lucrări de împrejmuire (pentru paza şi protecţia perimetrului: executarea unor
garduri-vii şi de sârmă ghimpată).

35
 4.2.Localizarea și volumul lucrărilor ameliorative propuse

Volumul și localizarea lucrărilor propuse

Tabelul 8
nr. Denumirea Cantităţi Localizarea
U.M. Observaţii
crt. lucrării ha lucrării
lucrări de T1,T2,T3,T4 Si-0.5*stc-0.1*Dp-0.2*culoar
1 ha 89.268
împădurire T5 , T6 ravenă
lucrări de
2 fertilizare cu ha 21.564 T2,T3, T4T5 SE3+0,8*SR+0,5*SStc+0.9DP
pamant vegetal
lucrări de
4 ha 14.24 T1 0.5*(E1+E2)
amendare
adunat pietre şi
5 ha 11.77 T3,T2,T4 0,5(SStc+SE3+R)
bolovani
SE1+SE2,I=20-60%
6 terase simple ha 33.58 T1 ,T2
SE3,I <20%
SE1/E2 cu i> 60%
7 terase sprijinite ha 9.22 T2
SE3,I=20-100%
8 garnisaje m2 1000 T4 0.5Ob (0.5*2000)
lucrări de
9 ha 19.24 T6 0.5*SAl
nivelare/modelare
1/4 din lungimea malurilor pe
Refacerea
10. m 270.7 T6 care se sprijina alunecarile
sprijinului lateral
¼*(258+260+564.8)
Lucrări de În jurul
11. m 3954 L/tgα
împrejmuire perimetrului

36
 4.3.Detalierea soluţiei tehnice
4.3.1. Detalii tehnice şi economice privind lucrările de împădurire
a) Rolul culturilor forestiere create
Suprafaţa ce urmeză a fi împădurită în cuprinsul perimetrului de ameliorare
Vrăjitoarea este de 89.3 ha, ceea ce reprezintă 97.1% din suprafaţa perimetrului.
Culturile ce urmează a se instala au un rol mixt, atât de protecţie (stoparea
proceselor de degradare, îmbunătăţirea proprietăţilor solului) şi de producţie (produse
preliminare precum: lemn de foc, lemn de constructii, pari, araci rășină, miere, fructe de
padure).
b) Specii, formule, scheme şi tehnică de împădurire
În activitatea de împădurire a terenurilor degradate trebuie acordată o mare atenţie
acţiunii de alegere a speciilor care urmează a fi folosite. Speciile forestiere se aleg în
funcţie de condiţiile staţionale existente în perimetru, de cerinţele ecologice ale diferitelor
specii, ţinându-se seama şi de rolul principal pe care urmează a-l îndeplini cultura instalată.
Comparând condiţiile staţionale existente în perimetrul de ameliorare cu cerinţele
ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrărilor de împădurire s-au ales următoarele
specii arborescente: laricele, pinul silvestru, paltinul de câmp (arţarul), aninul negru, iar
dintre arbuşti cătina şi măceşul.
Formula de împădurire redă asortimentul şi proporţia speciilor şi se stabileşte în
funcţie de intensitatea degradării prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se
vor introduce specii arborescente în proporţie mare, terenurile cu eroziune puternică și cu
alunecări vor avea şi un etaj de arbuşti iar în cazurile extreme din terenurile foarte puternic
erodate şi ravenate se recurge la monoculturi, rezultând pinete respectiv aninişuri de anin
negru.
Desimile care se adoptă pentru diferitele suprafeţe diferă la rândul lor în funcţie de
condiţiile existente. Astfel, în suprafeţele aparţinând tipului T1 staţional, se vor instala
amestecuri de pin şi arţar şi măceş, iar culturile vor avea desimi de 5000 puieţi/ha, în
suprafeţele aparţinând tipului staţional T2, se vor instala pin şi cătină, la desimi de 6700
puieţi/ha. Pe taluzurile de ravenă şi pe culuarul de scurgere se instalează puieţi de anin în

37
cordon cu o desime de 13300 puieţi/ha. Pe depozitul proluvial se va instala anin negru, cu
desimea de 6700 puieţi la hectar.
Procedeul de plantare utilizat este plantarea în gropi normale de 30x30x30, iar în
cazul în care rândul de puieţi se găseşte între terasete, plantare se face în gropi lărgite, de
40x40x30 cm.
În suprafaţa ravenată se aplică metoda de plantare în cordon, cu executarea unor
terasete de 50 cm pe care puieţii se dispun culcaţi. Distanța&nbsp;între rândurile de puieţi
şi între terasete este de 1.5x0.5.
Formulele de împădurire, modul de asociere, desimile şi detaliile referitoare la
procedeul de împădurire folosit sunt prezentate în tabelul următor, în funcţie de tipurile
staţionale.
4.3.2.Detalii tehnice privind lucrările de împădurire
Tabelul 9
Tip/sbtim staţional Formula de Modul Distanţe Procedee de împădurire
împădurire de de lucru Lucrari de fertilizare/amendare
simbol Supraf. de
formulă asociere
împădurit (m) Lucrări de amenajare
Ha Nr.puieți
la ha

T1 Plantare în gropi normale, pe

28.48 6Pi3Pa1Mă buchete terase simple
ID1a Lucrări de amendare

Plantare în gropi normale pe

T2 terase simple (pt T2’) și
T2’,T2” 14.32 terase sprijinite de gărdulețe
8Pi2Cat buchete
ID2a și banchete și în gropi lărgite
între terase

Lucrări de adunat pietre și

38
 bolovani

Fertilizare cu pământ vegetal

T3 Plantare în gropi normale

IID1b 2.47 8La2Pa buchete Fertilizare cu pământ vegetal

Adunat pietre și bolovani

T4 Plantare în cordon Efectuare

IIID1a 4.17 10An cordon garnisaje

Adunat pietre și bolovani

Fertilizare cu pământ vegetal

T5 Plantare în gropi normale

IVD1a 0.15 10 An buchete

Fertilizare cu pământ vegetal

T6 Plantare în gropi normale pe

VD1b 38.48 7Pi3Ct buchete terenuri nivelate

Refacere a sprijinului lateral

Pentru tipul T1 se vor executa lucrări de împădurire prin plantare în gropi de

30x30x30cm (executate manual, primăvara), pe teren amenajat în terase simple (pentru o
suprafaţă de 21,4ha –E1, E2 cu I=20-60%).
Deoarece eroziunea nu este foarte accentuată pe suprafeţele incluse în T1, s-au ales specii
din toate cele trei categorii (specii principale-Pi, secundare-Pa, arbuşti-Mă).
Ponderea cea mai mare a speciei principale indică faptul că pinul va fi principala
sursă de material lemnos, după încheierea rolului sau ameliorativ.

39
 Pentru tipurile T2 şi T3 se prevăd tot împăduriri prin plantare în gropi de
30x30x30xcm, pe teren amenajat în terase sprijinite pentru T2”şi neamenajate pentru T3. Se
vor folosi puieţi cu rădăcini protejate, datorită condiţiilor grele de vegetaţie.
Pe terenurile ravenate din T4 se va executa o plantare în cordon, în gropi de
40x40x30cm, în teren neamenajat, cu puieţi naturali de anin alb.
Plantarea în cordon constă în plantarea deasă la distanţa de 1,5 pe rând a puieţilor,
drajonilor pe terase înguste, nesprijinite la distanţa de 1,5 m din ax în ax..
Iniţial se sapă o terasa lată de 20-25 cm în contrapantă pe care se aşează puieţii cu
rădăcinile în amonte şi vârful în aval. Se taluzează apoi peretele din amonte şi pământul
plus îngrăşământ organic se aşează peste puieţi. Rezultă astfel o terasă cu platforma
înclinată în aval, lată de circa 40 cm care permite o scurgere rapidă a apei şi materialelor
friabile din aval.
c) Completarea şi întreţinerea culturilor
Recepţia lucrărilor de împădurire, realizata dupa instalarea culturilor, şi controlul
anual al culturilor se vor face utilizând suprafeţe de probă, care să însumeze aproximativ
4% din totalul suprafeţei împădurite (ha). În funcţie de cele constatate cu ocazia
controalelor, se stabileşte procentul de puieţi necesari pentru completarea culturilor
precum şi durata şi eşalonarea lucrărilor de întreţinere.
Lucrările de întreţinere vizează îmbunătăţirea stării de vegetaţie a puieţilor prin
îndreptarea lor, acoperirea rădăcinilor cu pământ în cadrul revizuirilor dar şi îmbunătăţirea
condiţiilor de sol prin mobilizări.Procentul completărilor preliminării este de cca 30-40%
pentru primul an.
Volumul de completări estimat, lucrările de completare şi de întreţinere şi
eşalonarea lor, în funcţie de tipurile staţionale din perimetrul de ameliorare, sunt redate în
tabelul următor.

40
 4.3.3.1.Lucrări de completare şi întreţinere
Tabelul 10
Tip staţional Formulă de Procent de Lucrări de întreţinere
simbol S imp împădurire completări Durată Nr. Eşalonare
formula (ha) estimat (ani) I II III IV V
(%)
T1
(T1’, 28.48 6Pi3Pa1Mă 30 5 10 3 3 2 1 1
T1”)
ID1a

T2
T2’,T2” 14,32 35 5 12 3 3 2 2 2
8Pi2Cat
ID2a
T3 2,47
IID1b 25 5 8 3 2 1 1 1
8La2Pa

T4 4.17 10An 30 5 8 3 2 1 1 1
IIID1a
T5 0.15 10 An 20 4 7 3 2 1 1 -
IVD1a
T6 38.48 7Pi3Ct 40 5 12 3 3 2 2 2
VD1a

4.4.Detalierea lucrărilor de pregătire şi ameliorare a solului

4.4.1.Lucrări de pregătire a solului
Nu se execută lucrări de pregatire a solului

41
 4.4.2.Lucrări de fertilizare
Lucrările de fertilizare cu pământ vegetal se execută pe o suprafaţă de 21.564 ha
(cuprinzând suprafeţe din tipurile staţionale T2, T3 ,T4,T5), unde culturile au o desime de
6700 puieţi/ha , 13300, in cazul aninului si 3300 puieţi/ha în cazul laricelui.
Fertilizarea se va realiza cu pâmănt de împrumut, procurat din pădurile aflate în
apropierea perimetrului. Aceste soluri trebuie să conţină minim 5% humus de tip moder
sau mull-moder, avand un indicator de calitate, C/N, cuprins intre 20 si 26.
Prin aceste lucrări de fertilizare se urmăreşte înlăturarea carenţelor de nutriţie ale
solului din terenurile cu eroziune foarte puternică, fugitive sauravenate, precum şi
suplinirea lipsei solului din terenurile cu stâncărie. Fertilizarea se va face parţial pe
suprafaţă, utilizând o doză de 10dm3 pământ vegetal la puiet.
Tehnologia de lucru constă în aducerea pământului până la marginea perimetrului,
cu ajutorul unui tractor cu remorca, urmând ca acesta să fie distribuit la puieţi cu ajutorul
unor roabe, tărgi sau găleţi.
Numărul total de gropi este de
14.32*6700+2.47*3300+4.17*13300+0.15*6700=160561.
Volumul de pământ necesar la o groapă fiind de 10dm3, rezultă un volum total de
pământ necesar de 1605610dm3≈1606m3.
.
4.4.3.Lucrări de amendare
Suprafaţa pe care se execută lucrările de amendare este de 14.24 ha, suprafaţă ce
aparţine tipului T1, în care culturile au o desime de 5000 de puieţi la ha.
Una dintre consecinţele eroziunii solurilor din perimetru este şi reacţia puternic
acidă pe unele din suprafeţe. Speciile ce urmează a fi introduse pe solurile respective nu se
pot dezvolta pe soluri foarte acide, deci se justifică amendarea (corectarea reacţiei)
acestora, prin administrarea locală la fiecare puiet de piatră de var măcinată, neutralizând
astfel reacţia acidă a solului. Piatra de var se poate procura din apropierea perimetrului.
Pentru a mări pH-ul solului cu o unitate, se va administra câte 1 kg de piatră de var
la fiecare groapă de plantare.

42
 4.5.Detalierea lucrărilor de consolidare a terenurilor
4.5.1.Terase simple
Suprafaţa pe care urmează a se amenaja terase simple este de 33.58 ha (suprafaţa
afectată de E1 şi E2 cu I=20-60% si E3 cu I<20%). Aceste terase vor fi dispuse în şiruri
întrerupte. Rolul lor este de a fragmenta scurgerea, de a reţine materialele care se
rostogolesc pe versanţi, de a susţine puieţii în primii ani după plantare, de a asigura
stabilitatea versanţilor erodaţi și de a menține umiditatea optimă pentru puieți.
Terasele vor fi dispuse de-a lungul curbelor de nivel, sub formă de tronsoane. În prealabil,
se vor trasa curbele de nivel cu ţăruşi.
Elemente constructive şi dimesionale: lăţimea platformei va fi de 1m şi va fi
înclinată spre amonte cu 50, pentru creşterea eficienţei în reţinerea apei. Taluzurile care
mărginesc terasa vor fi de asemenea înclinate cu 600 cel de debleu şi cu 450 cel de
rambleu. Lungimea tronsoanelor (l) va fi de 5 m, iar distanţa adoptată între şiruri(d1) şi
întreruperea între tronsoane (i) vor fi a câte 2 m.
hnologia de execuţie presupune următoarele operaţii:
-fixarea şi materializarea traseelor;
-executarea terasei: realizarea platformei pornind din aval spre amonte şi taluzarea
pereţilor platformei;
-finisarea lucrării: mobilizarea solului, mărunţirea bulgărilor de pământ,
îndepărtarea pietrelor şi a altor resturi, nivelarea platformei.
În continuare se prezintă schiţa lucrărilor cu elementele constructive dimensionale
Aceste lucrări de consolidare s-au adoptat pentru suprafeţele cu eroziune moderată
şi puternică cu pante mai mici de 20% unde există pericolul ca, datorită şuvoaielor formate
în urma unor ploi torenţiale puieţii să fie dezrădăcinaţi prin spălarea solului în care au fost
instslați.
Terasele se vor executa toamna, urmând ca primăvara timpuriu să se realizeze
reparaţiile care se impun şi să se treacă apoi la plantare.

43
 Figura 4. Terase simple

Figura 5 Modalitatea de dispunere a tronsoanelor

4.5.2.Terase sprijinite de gărduleţe

Suprafaţa efectivă pe care se prevăd lucrări cu terase sprijinite de gărduleţe este de
6.92 ha. Acestea vor fi întrerupte, sub formă de solzi.
Rolul teraselor sprijinite este acelaşi ca şi în cazul teraselor simple, cu menţiunea că
terasele sprijinite sunt mai trainice şi pot susţine puieţii instalaţi pe o durată de 5 ani.
Lucrările se dispun pe teren după curbele de nivel, la o distanţă de 3 m între axe,
platforma lor având o lăţime de 0.5 m. Aceasta este sprijinită de un gărduleţ cu înălţimea
de 30 cm, înălţime adoptată în funcţie de panta terenului.

44
 Solzii-tronsoanele mai mult sau mai puţin arcuite- vor avea lungimi de 5 m, cu
întreruperi de 3 m între rânduri.

Figura 6 Terase sprijinite de gărduleţe

Figura 7 Solzii tronsoanelor

Plantarea puieţilor pe terase sprijinite se face în gropi obişnuite mici pe terase şi în

gropi obişnuite mari între terase.

45
 Tehnologia de executare a teraselor sprijinite constă în următoarea succesiune de
operaţii: fixarea şi materializarea traseelor; construirea unor terasete cu lăţimea de 40 cm;
baterea parilor pe terasete; realizarea împletiturii de nuiele şi legarea ei din loc în loc cu
sârmă; execuţia terasei propriu-zise şi taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea şi
nivelarea platformei; acoperirea cu pământ a piciorului gărduleţului şi bătătorirea
pământului.

Pentru realizarea gărduleţelor sunt necesare materiale diverse: pari dintr-un lemn
rezistent, nuiele verzi de salcie, alun, carpen, anin şi sârmă.

4.5.3.Terase sprijinite de banchete

Acest tip de terase se execută în aceleași condiții ca terasele sprijinite de gărdulețe,
au același rol și au același mod de dispunere.
Sprijinul acestor terase constă în ziduri mici, realizate din lespezi de piatră, așezate
în banchete.
Au fost prevăzute datorită cantităţii mari de piatră strânsă de pe terenul stâncos
(294.25 m 3), fiind din această cauză mai ieftine şi în plus prezintă avantajul că susţin
puieţii timp mai îndelungat ( 10-15 ani ). Terasele sunt sprijinite de banchete din zidărie
uscată, realizate din lespezi de piatră aşezate cu grijă una peste alta.
În secţiune banchetele au formă trapezoidală şi au următoarele caracteristici
dimensionale: lăţimea la coronament 0.2 m, lăţimea la bază 0.3 m iar înălţimea de 0.3 m.
Tehnologia de execuţie a teraselor sprijinite de banchete presupune următoarea
succesiune de operaţii: stabilirea şi marcarea rândului de tronsoane; construirea unei terase
în contrapantă cu lăţimea de 50 cm şi cu peretele amonte uşor teşit; executarea zidăriei din
lespezi de piatră şi consolidarea din loc în loc cu brazde de iarbă; executarea terasei din
spatele banchetei; taluzarea peretelui; umplerea eventualelor goluri şi acoperirea cu pământ
bătut a coronamentului şi piciorului zidăriei.
Lungimea teraselor, intervalele libere şi distanţele între rândurile de terase sunt la
fel cu cele precizate la terasele sprijinite de gărduleţe.

46
 Schiţa secţiunii unei terase sprijinită de banchete cu elementele constructive
dimensionale, este dată în figura 8

Figura 8 Terase sprijinite de banchete

Figura 9 Lungimea teraselor şi distanţele între rândurile

4.5.4.Garnisaje
Garnisajele sunt lucrări de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea
obârșiei albiei de scurgere. Ele reprezintă saltele de crăci, care se aştern în lungul
ravenelor, în sectorul terminal al acestuia.se prevăd pe intrândul în râpa de desprindere,
care are o lungime de 260 m. Suprafaţa de garnisare prevăzută este de 1000 m2. Lucrările
care se execută sunt de tip II. Garnisajele au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea în
adâncime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.
Elemente constructive şi dimensionale: tipul II de gernisaje este format din două
straturi de nuiele de 20 cm grosime, nuielele fiind dispuse longitudinal. Nuielele sunt

47
fixate cu pari bătuţi la distanţa de 1 m unul de celălalt şi legaţi între ei prin longrine.
Distanţa dintre rândurile de pari este de 2 m.

4.5.5.Lucrări de nivelare-modelare
Lucrările de nivelare-modelare se vor propune pe suprafeţele cu alunecări, respectiv
pe 19.24 ha şi au rolul de a stabiliza versanţii alunecători şi de reglare a scurgerii de
suprafaţă, în vederea instalării speciilor forestiere.
Acestea se vor face manual, deoarece condiţiile de teren nu permit efectuarea
lucrărilor mecanizate.
Tehnologia de lucru : aceste lucrări se vor face începând de sus în jos, pentru a evita
posibile accidente, cauzate de versanţii instabili.

4.5.6.Lucrări de consolidare a malurilor subminate (refacerea sprijinului

lateral)
Lucrările de refacere a sprijinului lateral s-au propus pentru malurile afectate de
alunecări (38.48 ha),impunându-se o lungime de amplasare de 270.7 m.
Deoarece perimetrul este mărginit de pârâul Tulburea, se vor adopta două tipuri de
sprijin, şi anume: anrocamente cu cleionaj (pe 65 m), pentru culoarul ravenei şi gabioane
de consolidare (pe 205.7 m), pentru pârâul colector .
Rolurile pe care le îndeplindesc lucrările sunt cele de refacere a sprijinului şi de
stopare a alunecărilor.
Tehnologia de execuţie la anrocamentele cu cleionaj ţine cont de următoarele etape:
netezirea malului (pregătirea suprafeţelor), săparea şanţului de înfrăţire (20 cm adâncime),
baterea parilor în lungul şanţului, realizarea împletiturii, baterea longrinelor, umplerea cu
piatră spartă a şanţului de înfrăţire, aşezarea pietrelor între cleionaj şi mal.
În cazul gabioanelor, se parcurg etapele: săparea fundaţiei ( 0.5m adâncime şi 1m
Lungime), fixarea primului gabion în fundaţie, punerea pietrei, închiderea gbioanelor,
legarea gabioanelor între ele.

48
 Figura 10 Anrocamente cu cleionaj

4.5.7.Detalierea lucrărilor de împrejmuire

Împrejmuirea se va face pe o lungime de 3954 m. Lucrările de împrejmuire constau
în ridicarea unui gard de sârmă ghimpată pe cinci rânduri şi în plantarea unui gard viu la
interior.
Lucrările de împrejmuire au rolul de a asigura liniştea în perimetru şi, alături de
celelalte lucrări bine executate, are un rol primordial în asigurarea succesului acţiunii de
ameliorare. Concret, lucrările de împrejmuire trebuie să protejeze perimetrul de animale
domestice şi vânat.
Elemente constructive şi dimensionale. Împrejmuirea cu gard de sârmă se execută
din bulumaci de lemn de foioase sau răşinoase, cu diametre cuprinse între 15-25 cm şi
lungimi de 2.2 m. Bulumacii se îngroapă în pământ 0.7 m şi se dispun la distanţe de 2.5 m
unul de celălalt, sârma se leagă cu escorba. Capătul care se îngroapă în pământ se va
carboniza prin ardere superficială. Cele cinci rânduri de sârmă ghimpată se prind pe

49
bulumaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulumac şi la colţuri gardul
se întăreşte cu contrafixe.
Compoziţia gardului viu: specii ghimpoase arbustive (cătină + măceş), pe 2 rânduri, cu
distanţe între puieţi de 0.25x0.25 m.

Figura 11 Gard din sârmă ghimpată şi gard viu

Figura 12 Modalitatea de dispunere a compoziţiei gardului viu

50
 4.6.Breviar de calcule privind soluţia tehnică
4.6.1.Calcule referitoare la lucrările de împădurire
a) Numărul de puieţi plantaţi pentru instalarea şi completarea culturilor forestiere
Calculul necsar de puieți
Tabelul 11
Tip staţional Nr. Puieţi plantati la instalare Puieţi
puieţi necesari
subtip Formula de completări Total mii Nr de puieţi pe specii
pentru
împădurire mii buc
simbol Supraf % Pi La An Pa Ct Mă
completări
buc/ha
formula
ha

T1 28.48 6Pi3Pa1Mă 30 5 142.4 85.44 - - 42.72 - 14.24 42.72

(T1’,T1
”)
1D1a

T2 14.32 8Pi2Ct 35 6.7 95.95 76.76 - - - 19.19 - 33.58

T2’.T2”
ID2a

T3 2.47 8La2Pa 25 3.3 8.15 - 6.52 - 1.63 - - 2.04

IID1b
T4 4.17 10 An 30 13.3 55.5 - - 55.5 - - - 16.65

IIID1a
T5 0.15 10An 20 6.7 1 - - 1 - - - 0.2

IVD1a
T6 38.48 7Pi3Ct 40 6.7 257.82 180.5 - - - 77.32 - 103.13

VD1b
Total 560.82 342.7 6.52 5.55 44.35 97.51 14.24 198.32

51
Din totalul de puieţi, 62.3 % sunt reprezentaţi de puieţii de răşinoase şi 37.7% puieţi de
foioase,din care 103.06 mii sunt puieţi naturali (18.38%), 8,15 mii puieți în recipiente
(puieţii ce urmează a fi plantaţi pe terenurile stâncoase) şi 449.61 mii puieţi produşi în
pepinieră.

b) Puieți plantați în gardul viu

Numărul de puieți plantați în gardul viu se calculează cu ajutorul formulei :

L-lungimea neredusă la orizont (3954);

r- nr. de randuri (2) ;
d- distanța dintre arbuști (0.25 m) ;
Pc- procent completări (35%) ;
N=11071 puieți de cătină

c) Calculul suprafețelor de instalare

Calculul suprafețelor de întreținere
Tabelul 12
Tip/subtip stațional Lucrări de întreținere Suprafețe întreținute

Simbol Supraf nr Eșalonare Total Din care în anul

1 2 3 4 5
T1 28.48 10 3+3+2+1+1 284.8 85.44 85.44 56.96 28.48 28.48
(T1’,T1”)
1D1a

T2 14.32 12 3+3+2+2+2 171.84 42.96 42.96 28.64 28.64 28.64

T2’, T2”
ID2a

52
 T3 2.47 8 3+2+1+1+1 19.76 7.41 4.94 2.47 2.47 2.47
IID1b
T4 4.17 8 3+2+1+1+1 33.36 12.51 8.34 4.17 4.17 4.17
IIID1a
T5 0.15 7 3+2+1+1 1.05 0.45 0.3 0.15 0.15 -
IVD1a
T6 38.48 12 3+3+2+2+2 431.76 115.44 115.44 76.96 76.96 76.96
VD1b
Total 942.57 264.21 257.42 169.35 140.87 140.72

4.6.2.Calcule referitoare la lucrări de pregătire și ameliorare a solului

a) Calculul cantității de pământ vegetal

Se efectuează ținând cont de puieții care se fertilizează cu pământ vegetal și de doza pentru
fiecare puiet
Pv=doza pt.un puiet * nr.de puieți la ha*suprafața
Pv=10*(14.32*6700+2.47*3300+4.17*13300+0.15*6700)=160561 dm3= 160.561m3

b) Calculul cantității de amendamente

Am= doza de amendamet pt.un puiet*nr puieți/ha*suprafata= 1*28.48*5000=142400

kg=142.4t;

53
 4.6.3.Calcule referitoare la lucrările de amenajare a terenurilor
a) Calculul cantității de pietre rezultate din curățirea terenurilor
Vp= Sp*I , i=25m3/ha;
Vp= 11.77*25= 294.25 m3 de piatră;
b) Calculul teraselor simple
Pentru terasele înterupte
Lts= (10000*S*l)/[d*(l+i)] = 119929 m
l= lungimea tronsoanelor (5) ;
d= distanța între șiruri(2) ;
i = întreruperea între tronsoane(2) ;
S=33.58
c) Calculul teraselor sprijinite de gărdulețe
Ltg= (10000*l*S)/[d*(l+i)] = 15667m
l=5
d=3
i=3
S=7.52
Nr. de pari necesari: [10000*S(2l+1)/[d*(l+i)]=34467 pari;
d) Calculul steraselor sprijinite pe banchete
Ltb= (10000*l*S)/[d*(l+i)] = 3542 m
S=1.7
(0.3  0.2)0.3
Volumul de piatră V=Ltb*A bancheta =3542* =0.075m2 *3542m =
2
265.65 m3.
e)Calculul garnisajelor
Volumul de crăci: Vcr=S*0.410=410 ms;
Volumul de pari: Vp=S*0.002=2 m3;
Volumul de longrine: Vl= S*0.004= 4m3;
Consumul de cuie: Cc=S*0.002= 2 kg

54
4.6.4.Calcule privind lucrări de împrejmuire
Volumul de bulumaci: Vb= L gard*0.015= 3954*0.015= 59.31 m3;
Consumul de sârmă : Cs=Lgard*0.515 = 2036.31 kg;
Consum de cuie: Cc= Lgard*0.008 = 31.632 kg;

55
 Cap. V Eșalonarea și organizarea lucrărilor

5.1.Lista cantităților de lucrări propuse

Lista conține un deviz cantitativ care redă cuantumul lucrărilor și serveşte la
planificarea şi evaluarea lucrărilor, la determinarea costurilor lucrărilor şi a necesarului de
manoperă.
Această listă trebuie să conţină toate lucrările propuse spre execuţie în perimetrul
de ameliorare, pe categorii, fiecare lucrare având un cod specific. Se va preciza în listă
unitatea de măsură pentru fiecare lucrare şi cantitatea necesară.

Tabelul 13
Categoria de Codul U.M. Cantităţi
Denumirea lucrării
lucrări lucrării
A. Lucrări de A1 mii buc. 560.82
Instalarea culturilor forestiere
împădurire
A2 mii buc. 198.32
Completarea culturilor forestiere
A3 ha 264.21
Intreţinerea culturilor forestiere
an 1
ha 257.42
an 2
ha 169.35
an 3
ha 140.87
an 4
ha 140.72
an 5
ha 942.57
Total
B. Lucrări de B2 m3 1605.610
Fertilizare cu pământ vegetal

56
pregătire şi B3 t 142.4
Lucrări de amendare
amendare a
solului
C1 m3 294.25
Adunat pietre şi bolovani
C2 m 119929
Terase simple
C3 m 15667
C. Lucrări de Terase cu gărduleţe

amenajare a C4 Terase cu banchete

m 3542

terenurilor C5 m2 1000
Garnisaje
C6 ari 1924
Nivelare/modelare
C7 m 65
Anrocamente cu cleionaj
C8 m 205.7
Gabioane
D1 m 3954
D. Lucrări de Gard de sârmă ghimpată
împrejmuire D2 mii buc. 11071
Gard viu perimetral

5.2. Elemente de organizare a execuţiei lucrărilor

Modul de execuție:
Lucrările se vor executa în regie proprie, de către O.S. Câmpina.
Recrutarea forței de muncă :
Recrutarea forţei de muncă necesare se va face din localităţile din apropiere.
În anul de vârf pentru executarea lucrărilor sunt necesari 268 de muncitori (3
muncitori pe ha de âmpădurit).
Puieţii necesari provin din pepiniera O.S. Câmpina, cu excepţia celor de anin, care
provin din regenerările naturale din vecinătatea perimetrului de ameliorare.

57
 Pământul vegetal va fi adus din apropiere cu tractorul cu remorcă. Parii şi bulumacii
sunt asiguraţi de O.S. din lucrările culturale făcute anterior. Piatra pentru terasele cu
banchete provine din perimetrul de ameliorare.
Muncitorii vor fi organizaţi în echipe și formații, fiecare echipă cuprinzând trei
muncitori și fiecare formație de câte 3 echipe.
Este necesară construirea de barăci pentru adăpostul muncitorilor şi de gheţării
pentru protejarea puieţilor împotriva deshidratării.
Pentru adăpostul materialelor şi uneltelor se construiesc şoproane.
Accesul în perimetru se va face pe drumuri şi poteci, amenajate anterior.
Pentru asigurarea apei potabile sunt necesare captări de izvoare. De asemenea,
şantierul de lucru va fi dotat cu truse medicale.
Aspectele privind protecţia muncii în şantier se referă la instructajul necesar
înaintea începerii activităţii. O atenţie specială din acest punct de vedere o reclamă
activităţile de împădurire şi consolidare de pe zonele cu pantă accentuată.
Prevederi legate de protecția muncii (PM) și de stingerea incendiilor (PSM)
 Lucrările să se desfăşoare cu muncitorii dispuşi în linie pe curbele de nivel,
pornind de sus în jos;
 Muncitorii să fie echipaţi cu unelte corespunzătoare, bine prinse în cozi;
 Muncitorii să fie echipaţi cu echipament de protecţie (căşti, cizme, mănuşi);
 Marcarea punctelor periculoase prin plăcuţe de avertizare;
 Intrarea în perimetru va fi marcată de panouri;
 Se vor amenaja locuri speciale de fumat, cu lăzi sau gropi cu nisip.

58
 Cap.VI Costul lucrărilor şi principalii indici tehnico-economici

6.1.Evaluarea costului lucrărilor

Devizul lucrărilor
Tabelul 14
Nr. Specificări U.M. Cantitatea Indici de Costul
crt. cost lucrărilor
(lei/U.M.) (lei)
1 Împăduriri cu puieţi mii
obişnuiţi buc. 560.82 1.000 560820
2 Completări culturi mii
forestiere buc. 198.32 1.300 257816
3 Întreţinere culturi
forestiere ha 942.57 1.200 1131084
4 Lucrări de amendare t 142.4 110 15664
5 Fertilizare cu pământ
vegetal m3 1605.610 150 2408415
6 Adunat pietre mst 294.25 250 735625
7 Terase simple m 119929 9 1079361
8 Terase cu gărduleţe m 15667 35 548345
9 Terase cu banchetă m 3542 20 70840
10 Garnisaje m2 1000 50 50000
11 Arocamente cu cleionaj m 65 200 13000
12 Împrejmuire cu gard de m
sârmă 3954 75 296650
13 Împrejmuire cu gard viu mii
buc. 11071 1.500 16606500
14 Gabioane m 205.7 23 47311

59
15 Nivelare/modelare ari 1924 50 96200
Total 239176
CAS – 5.5% 131546
Şomaj – 0.5% 1195
Sănătate – 10,5% 251134
Cheltuieli neprevăzute – 1% 2391
TOTAL GENERAL 6254430

6.2.Principalii indici tehnico-economici ai investiţiei

1. Valoarea totală a investiţiei: 6254430 lei

2. Suprafaţa ameliorată: 92 ha
3. Investiţia specifică: 1250886 lei
4. Durata de realizare a investiţiei: 5 ani 2022-2027

60
 BIBLIOGRAFIE

1. I. Ciortuz: „Amelioraţii silvice”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 1981

2. I. Ciortuz: „Îndrumar de aplicaţii practice la Amelioraţii silvice”, Reprografia
Uo2, Braşov – 1991,
3. S. A. Munteanu, I. Clinciu,I. Illyes: „Morfometria bazinelor hidrografice
torenţiale”, Reprografia Uo2, Braşov – 1980,
4. D. Târziu: „Pedologie şi Staţiuni forestiere”, Ed. Ceres, Bucureşti – 1997,
5. Clima României, vol. II,
6. Geografia României, vol. II,
7. Harta geobotanică a R. S. România,
8. Harta solurilor din R. S. România,
9. Harta geologică a R. S. România,
10. Harta geomorfologică a R. S. România,
11. Harta climatică a României.

61