MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” – Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .
Inspectoratul Şcolar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.....................................................
..............................
Probă scrisă pentru disciplina Geografie – Modulul 2
Probleme geografice: Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .
cauze, efecte şi soluţii

Data:
an luna ziua

Nota (în cifre şi litere) Semnătura

Corector 1
Corector 2
Preşedinte

Bun venit la testul de evaluare!

Ne bucurăm să te primim la acest test la final de modul, în care vei putea demonstra cunoştinţele tale legate
de organizarea spaţiului geografic. Testul va evalua cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile şi capacitatea de a
înţelege organizarea spaţiului geografic – atât a celui natural cât şi a celui antropic.
Testul va fi scris şi se va întinde pe durata a două ore. Întrebările vor avea un grad mediu de dificultate, care
va creşte de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel că la
final poţi să te autoevaluezi; în total vor fi maximum 100 puncte, dintre care din oficiu vei primi 10 puncte. Nota
finală o vei calcula prin împărţirea punctajului total la 10.
Vei scrie pe această foaie; pentru început, citeşte cu atenţie următoarele sfaturi:
– fii calm şi citeşte cu atenţie fiecare întrebare;
– nu răspunde până nu înţelegi cerinţele;
– foloseşte ciorna pentru a-ţi nota idei principale;
– nu colabora cu colegii, pentru că rişti să fii dat afară din examen;
– scrie doar cu cerneală sau cu pix de culoare albastră;
– dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor;
Mult succes!

Încercuieºte rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri au

Subiectul I
un singur rãspuns corect. (10 p)

a) Cauza principală a producerii inundațiilor este:

ploilor abundente
despãdurirea
seceta

b) Glimeele sunt:
cãderi bruºte de rocã
curgeri noroioase
alunecãri de teren

c) Materia organică din sol poartă denumirea de:

eluviu
humus
deluviu
 d) În timpul unei furtuni cu descãrcãri electrice:
nu ne adãpostim sub copaci izolaþi
ne adãpostim sub copaci izolaþi
ne cãþãrãm în copac

e) În timpul unei alunecări de teren:

fugim din calea ei
ne adapostim în copaci izolaþi
ne cãþãrãm în copac

Subiectul II. Analizați afirmațiile de mai jos și dacă consideri că răspunsul este corect bifează da iar
dacă consideri că răspunsul este fals bifează nu.
10p
1) Ce sunt alunecările de teren?
Deplasarea straturilor de pământ datorate ploilor abundente, Da___ Nu___
Şuvoaie de mâl care se scurg pe versanţi, Da ___ Nu ___
2) Ce sunt prăbuşirile sau scufundările de teren?
Mişcări pe verticală a unor volume de pământ în timpul ploilor abundante, a exploziilor
sau a altor acţiuni care produc vibraţii, Da ___ Nu ___
Căderi ale tavanelor exploatărilor miniere sub gravitaţie, Da ___ Nu ___
3) Se pot prevedea alunecările, prăbuşirile sau surpările de teren? Da____Nu___
4) Când nu se pot prevedea alunecările, prăbuşirile sau surpările de rocă sau teren?
Când viteza de manifestare a evenimentului este mare, Da____Nu___
Când nu se iau măsuri de monitorizare a riscurilor în zonele vulnerabile, Da___Nu___
5) România se confruntă cu astfel de evenimente? Da ___ Nu___

Subiectul III
Pe baza resurselor informaționale despre alunecările de teren(încărcate pe platformă)
prezentati : 10 p
a) trei actiuni ce terebuie luate inaintea producerii alunecărilor de teren.
.................................................................................................................
................................................................................................................
................................................................................................................
b) trei actiuni ce terebuie luate în timpul producerii alunecărilor de teren
...............................................................................................................
...............................................................................................................
..............................................................................................................
c) trei actiuni ce terebuie luate după producerea alunecărilor de teren
.............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
d) trei efecte ale alunecărilor de teren
............................................................................................................
............................................................................................................
............................................................................................................
 Subiectul IV Analizați textul de mai jos si răspundeți cerintelor de la punctele A,B, C, și D. 40p
Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate,
complementaritate și dispunere simetrică.
Proporționalitatea reliefului este dată de repartiția aproximativ egală a principalelor
unități de relief (28% munți, 42% dealuri și podișuri și 30% câmpii). Munții Carpați reprezintă
axul central al României. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni
alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful
Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o
lungime de 910 km.
Simetria unităților de relief reiese din modul de dispunere a acestora în cadrul teritoriului țării
noastre. În centrul țării se află lanțul Munților Carpați iar la exteriorul acestora se află un inel de dealuri —
Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol,
cărbuni, sare) și condițiilor favorabile( versanți cu pante domoale și climat favorabil) culturii viței-de-vie și
pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul
Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română și Câmpia de Vest.
Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, și o importantă zonă piscicolă, cu altitudini sub 10
m, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea,
Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Datorită terenurilor arabile foarte puține și
lipsei altor resurse, principala ocupație a locuitorilor este pescuitul. Delta Dunării a fost introdusă în lista
patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca naturală a biosferei.
Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful
petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe
roci solubile (calcare, gips, sare) reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind
relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific relieful vulcanic (conuri de lavă și
cratere) și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile,
marne, nisipuri și depozite loessoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte
ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful
periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și
cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României.

Textul de mai sus se referă la subiectul I punctele A-D

A. Precizați:

1. Proporționalitatea reliefului României

………………………………………….
…………………………………………….
…………………………………..................
2. Dispunerea simetrică a unităților de relief
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
 B. Răspunde la următoarele întrebări:
1. În Carpați și Pod. Dobrogiei este bine dezvoltat relieful…………………………
2. Relieful carstic este dezvoltat pe roci solubile numite…………
3. Craterele și conurile de lavă sunt elemente ale reliefului………………
4. Un element al reliefului glaciar este reprezentat de…………………….
C. Încercuiește pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare
dintre afirmațiile de mai jos.
1. Altitudinea maximă a reliefului se înregistrează în :
a) C. Română b) M-ții Făgăraș c) M-ții Rodeni d) Pod Dobrogiei
2. Etajul alpin este caracteristic:
a) câmpiei b) dealurilor c) munților d) podișurilor
3. Resurse de petrol se află în:
a) Carpați b) Pod. Dobrogiei c) Pod. Mehedinți d) Subcarpați
4. Relief glaciar se întâlnește în:
a) Pod. Dobrogiei b) Pod. Getic c) Pod. Moldovei d) M-ții Rodnei
5. Grindurile fluviale și maritime sunt cele mai înalte forme de relief din:
a) Câmpia Română b) Delta Dunării c) Dealurile de Vest d) M-ții Făgăraș
D. Explicați:
1. Prezența satelor de pescari din Delta Dunării
2. Cultivarea viței de vie si a pomilor fructiferi în Subcarpați și Dealurile de Vest
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Subiectul V
Prezența la ore; se acorda trei puncte pentru prezenta la ore astfel:
- Pentru o prezență cuprinsă între10-15 se acorda 5 (0,5)puncte
- Pentru o prezență cuprinsă între 15-20 se acordă 10 (1) punct
Pentru o prezenâă peste 20 se acordă douăzeci de puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu