Gavrilovici Denisa Claudia, TD anul I, grupa 4.

Prim ajutorul medical prespitalicesc

Acordarea primului ajutor de bază, fără echipamente specifice, se efectuează de

orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabilă acţionând
la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau
al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă
judeţean sau al municipiului, având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii
până la sosirea unui echipaj de intervenţie.
Fiecare cetăţean are obligaţia să anunţe direct sau să se asigure că un caz de urgenţă
a fost anunţat deja, la numărul 112, înainte sau concomitent cu acordarea primului
ajutor, fiind obligat să respecte indicaţiile specializate oferite de personalul
dispeceratului de urgenţă.
Primele masuri:
Înainte de începe acțiunea, există două tipuri de măsuri ce reprezintă un protocol in
ce priveste cum trebuiesc realizate măsurile de prim ajutor. În acest sens, primele etape
sunt referitoare la cei 5 de A. Adică o formulă memotehnica care se referă la cum
trebuie abordată această situație de urgentă pentru a minimaliza efectele si a acționa
cat mai eficient si mai rapid.( A–Asigura-te, A-Anunta, A-Alarmeaza, A-Astampara, A-
Actioneaza).

Între primul si cel de-al doilea A (Asigura-te) si A (Anunta) trebuie aplicata o alta
formula memotehnica denumita ABC (in engleza: Air, Breath, Circulation) sau in limba
romana PAS (Priveste, Asculta, Simte).
Priveste-Acestea se referă la o scurtă si succintă analiză a victimei si se referă la
faptul ca daca victima este întinsă, ne aplecăm capul astfel încat urechea noastră sa fie
in dreptul foselor sale nazale iar privirea înspre abdomenul victimei. Privirea trebuie sa
fie către cavitatea abdominală/toracică ca sa se observe daca aceasta se expansionează,
fapt care ar sugera o respiratie.

Ascultă – ca sa vezi daca există o bataie cardiacă, la această măsură se poate încerca
înainte sau ulterior si o comprimare cu degetele a carotidelor pentru a se observa daca
exista puls la aceste vase.
Simte: Se referă la faptul dacă se simte pe obrazul salvatorului respiratia dată de
victimă.

Acest PAS sau ABC ne conferă informațiile dacă persoana se află in stop respirator
(absența respirației), stop cardiac (absența pulsului) sau ambele.

 In cazul unui stop cardio-respirator ce trebuie sa facem?

Primul pas ar fi asigurarea permeabilitatii cailor aeriene. Adica dupa o scurta inspectie
se incearca a se observa daca fosele nazale sunt permeabile, sau cavitatea bucala.
Pentru acest lucru se poate face extensia capului (adica cu mana dreapta se apuca
fruntea victimei si se flexeaza pe spate) timp in care cu mana stanga apucam si tragem
usor in sens invers menton-ul (mandibula victimei), se poate observa daca exista
permeabilitatea pe aceasta cale si in al doilea rand ne asigura noua ca si salvator
pozitionarea perfecta pentru insuflarile care urmeaza a fi efectuate. Din acest moment
(si in cazul in care una din caile aeriene este permeabile) se va proceda la compresiuni si
insuflatii cu o frecventa de 30 compresiuni la 2 insuflatii.

 Cum se efectueaza insuflatiile si cum se efectueaza compresiunile

- Insuflatiile se vor efectua prin pensarea (prinderea cu doua degete a foselor nazale) si
fixarea cavitatii bucale a salvatorului peste cea a victimei si se incearca a se sufla cu
putere oxigen inspre plamanii victimei.

- Compresiunile se fac prin fixarea mainii stangi in regiunea procesului xifoid al sternului
sau mai precis imediat sub acesta. Acest proces xifoid al sternului este usor identificabil
deoarece se mai denumeste si capul pieptului. Compresiunile trebuiesc efectuate cu
mainile salvatorului in extensie totala (adica mainile perfect drepte) iar pentru
asigurarea unui ritm cardiac adecvat salvatorul trebuie sa efectueze compresiunile
numarand in minte: unu si doi si trei si patru si cinci, iar dupa aceasta unspe doispe
treispe paispe (si nu paisprezece). Aceasta ar asigura un puls de 90-100 de batai pe
minut.

 Hemoragiile:

Deoarece exista si situatii in care nu vorbim neaparat de stop cardio respirator ci alte
situatii de urgenta care pot periclita viata acestuia ne mai putem referi la cateva situatii
in care vorbim de o masura de prim ajutor. In cazul in care persoana a suferit un
traumatism si asadar si o leziune care produce hemoragie (sangerare) trebuie avut in
vedere ca aceasta hemoragie poate produce exsanvinare dar si stop cardio-respirator
prin scaderea periculoasa a volemiei (volumului de sange).

Este necesara inspectia rapida a tipului de sangerare, adica felul cum se prezinta
sangerarea in plaga. Daca vorbim de o hemoragie sacadata, pulsatila vorbim de o
hemoragie arteriala.

Daca vorbim de o sangerare in jet atunci este vorba de o hemoragie venoasa, iar
daca este una care pare sa “balteasca” atunci vorbim de lezarea unui capilar. Tipul de
vas ce a fost lezat are importanta deoarece in functie de aceasta se vor administra
masurile de prim ajutor.

Deoarece sangele arterial pleaca de la inima si asigura sange catre tot organismul iar cel
venos este invers dinspre tesuturi spre inima, astfel ca daca vrem sa oprim sangerarea
ne este necesar un garou care poate fi alcatuit dintr-o fasa de tifon sau orice poate
asigura o compresie stransa. In cazul sangerarii arteriale compresiunea cu fasa va fi
facuta deasupra de locul leziunii, iar la cel venos se va efectua sub locul sangerarii. A se
avea in minte plasarea unui biletel sub aceasta compresa pe care sa se noteze ora si
minutul la care s-a fixat aceasta compresa. La 15-20 de minute dupa fixarea stransa a
compresei este necesara eliberarea pentru cateva secunde consecutive (pana la un
minut) pentru a nu sista complet alimentarea cu sange a zonei inferioare sau superioare
leziunii.

In cazul sangerarii de capilar este necesara compresiunea printr-un material cat se

poate de steril (tifon sau batista curata) direct pe locul sangerarii si compresiunea
puternica pe aceasta zona.

 Daca se observa blocarea cailor aeriene superioare:

A nu se incerca extragerea obiectului ce blocheaza caile aeriene decat daca sunteti

siguri de extragerea acestui obiect ce produce blocajul si sa nu existe posibilitatea de a
scapa aceasta obturatie si mai adanc in sistemul respirator. Daca cavitatea bucala este
blocata, se poate incerca insuflarea prin fosele nazale, sau daca fosele nazale sunt
blocate se va realiza insuflarea automata pe cavitatea bucala.

 Daca exista leziuni la nivelul coloanei cervicale sau la nivelul craniului

Este indicat ca pacientul sa nu fie miscat sau mutat sub nici o forma pana ce nu soseste
o echipa medicala, deoarece o leziune a maduvei din coloana cervicala poate conduce la
o paralizie.

Bibliografie :

https://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/ce-trebuie-sa-stim-despre-manevrele-de-
prim-ajutor_15393

https://lege5.ro/gratuit/g42tmnjsgi/acordarea-asistentei-publice-medicale-si-tehnice-
de-urgenta-si-a-primului-ajutor-calificat-lege-95-2006?dp=hazdanbygm2dq