REZON Decembrie 2023 - Ianuarie 2024, nr.

6 (39)
MEDIA GRUP

Autorităţile Statului
în CONTR ! L

SPV ȘI E-FACTURA ÎN 2024.

CE TREBUIE SĂ CUNOAȘTEM LA ÎNCEPUT DE AN?

MODIFICĂRI FISCALE IMPORTANTE

INTERVENITE LA FINALUL ANULUI 2023
 SPECIALIŞTII NOŞTRI SUNT LA ÎNDEMÂNA TA
PENTRU CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL FISCAL, CONTABIL ŞI RESURSE UMANE

AI O ÎNTREBARE?
TRIMITE UN E-MAIL PE
office@rezon.ro

VENIM NOI CU
RĂSPUNSUL!
Formulează clar întrebarea ta şi trimite pe e-mail speța!
În maxim 7 zile îți oferim un răspuns documentat!

Cuprins
 DECEMBRIE 2023 - IANUARIE 2024
COLECTIV AUTORI

Drăgan Oana, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

expert contabil/specialist resurse
umane/consultant fiscal
Pag. 4
Ana - Maria Ghiuţulescu, 4SPV și E-factura în 2024.
consultant fiscal,
expert legislația muncii Ce trebuie să cunoaștem la început de an?

Ghimiș Diana,
expert contabil Pag. 13
4Modificări fiscale importante intervenite
Mirela Hainagiu,
specialist resurse umane la finalul anului 2023

Mariana Darlaiane
auditor financiar/expert contabil/
consultant fiscal Inspecţia Muncii
Drăgan Ovidiu,
consultant financiar Pag. 19
Dragomir Paula,
4Noile modificări legislative
avocat în domeniul resurselor umane la început de 2024

Pag. 21
4Amenzi prevăzute în legislație pentru
organizarea necorespunzătoare a locului de muncă

REZON Autoritatea Națională pentru

MEDIA GRUP
Protecţia Consumatorului (ANPC)
Editura
“Rezon Media Grup S.R.L.”
Str. Lipova, Nr. 19
Pag. 28
Sector 1, Bucureşti 4Ce verifică ANPC la început de an
în cadrul inspecțiilor la unitățile de cazare
021/222.70.75
021/222.70.76

office@rezon.ro Oficiul Național de Prevenire și

Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB)

ISSN 2601 - 0240 Pag. 32

ISSN-L 2601 - 0240 4Ce trebuie să știm despre
declarația de beneficiar real în 2024

Cuprins
 SPV ȘI E-FACTURA ÎN 2024.
CE TREBUIE SĂ CUNOAȘTEM
LA ÎNCEPUT DE AN?

S istemul naţional privind factura electronică RO e-Factura a fost creat în vederea punerii la
dispoziția operatorilor economici a unui serviciu electronic pentru emiterea și primirea facturilor.
Sistemul contribuie la susținerea unui mediu fiscal eficient, transparent și echitabil pentru toți agenții
economici implicați în tranzacții publice și private. Prin implementarea sistemului RO e-Factura se asigură
tranziția de la documente pe suport hârtie, la activitatea bazată pe instrumente digitale. În acest fel, mediul
fiscal din țara noastră va fi actualizat și sincronizat cu nivelul tehnologic de dezvoltare a mediului de afaceri
național și internațional, cu prioritate cel din UE.

Standardizarea sistemului de facturare electronică la

nivel internațional are beneficii semnificative în ceea ce
privește funcționarea economiilor, impactul asupra mediului
și reducerea sarcinilor administrative.

RO e-Factura reprezintă instrumentul pentru facturarea electronică, prin care organele statului,
implicit ANAF, plănuiesc să pună bazele digitalizării fiscale în România. Acest sistem este considerat
a fi definitoriu pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, fiind posibilă o monitorizare corectă a
gradului de colectare TVA. În alte cuvinte, instrumentul RO e-Factura este unul de control și urmărire, care
influențează, în principal, furnizorii și cumpărătorii.

4 www.ac.rezonromania.net

Cuprins

RO e-Factura și factura electronică sunt
reglementate de Legea nr. 139/2022, respectiv
OUG nr. 41/2022.
Sistemul RO e-Factura poate fi accesat
utilizând credențiale pentru Spațiul Privat
Virtual (SPV).
Cum se poate accesa sistemul RO e-Factura?
Registrul RO e-Factura este public și poate fi
accesat atât de pe site-ul ANAF, cât și prin pagina
web din cadrul SPV-ului.
Pentru utilizarea sistemului informatic RO
e-Factura, operatorii economici trebuie să fie
înregistrați în SPV în nume propriu sau prin
reprezentat legal, prin reprezentant desemnat
ori prin împuternicit (conform OMFP 660/2017 cu
modificările și completările ulterioare). Sistemul
RO e-Factura este disponibil prin intermediul API-
ului sau prin pagina web din cadrul în Spațiul Privat
Virtual (SPV). Toate informațiile legate de API sunt
prezentate pe https://efactura.mfinante.ro
Procedura de utilizare și funcționare a sistemului
RO e-Factura, precum și legislația privind
documentația tehnică, sunt disponibile pe secțiunile
dedicate ale paginilor web ale Ministerului Finanțelor
și ANAF, respectiv mfinante.gov.ro/web/efactura și
efactura-anaf.ro.
Ce este factura electronică?
E-Factura desemnează sistemul obligatoriu
de facturare electronică pus la dispoziție
de Ministerul Finanțelor, sistem care permite
prelucrarea electronică a datelor, respectiv
raportarea, stocarea și descărcarea facturilor prin
intermediul serverului ANAF.
Factura electronică este factura emisă,
transmisă și primită într-un format electronic struc-
turat de tip XML. Acest format electronic structurat
este necesar pentru că permite prelucrarea
electronică și automată de către sistemul RO
e-Factura.
Ce este SPV?
Spațiul Privat Virtual (SPV) este platforma
națională gratuită folosită atât pentru factura
electronică RO e-Factura, cât și pentru raportarea
RO e-Transport și poate fi accesată permanent, pe
site-ul ANAF. În cadrul platformei, utilizatorii SPV pot
ANAF
obține informații legate de obligațiile fiscale și detalii
cu privire la contribuțiile sociale. Totodată, utilizatorii
au posibilitatea de a primi acte administrative fiscale
sau alte documente de interes.
Cum se diferențiază RO e-Factura de facturile
tradiționale?
În mod tradițional, factura era întocmită pe un
format tipizat, pe suport hârtie, iar toate informațiile
referitoare la identificarea furnizorului și clientului,
precum și a tranzacției respective, erau completate
manual. Ulterior, antreprenorii au început să
completeze datele facturii în mod electronic, într-
un fișier Word sau Excel, folosind sistemul de
operare Windows. Apoi, factura completată manual
sau electronic era scanată și trimisă destinatarului
tranzacției ca un atașament la email.
E-Factura nu trebuie confundată cu
„factura în format electronic”. e-Factura
este un fișier XML care conține informații
codificate și standardizate și care este
generat odată cu „factura fiscală clasică”.
Ea poate conține informații care nu sunt
vizibile pe formatul tipic al facturii.
Prin implementarea sistemului e-Factura se
elimină așadar diverse neajunsuri sau vulnerabilități
ale vechiului sistem de facturare pe suport tipizat de
hârtie.
Cum se folosește RO e-Factura?
Înregistrarea în Registrul RO e-Factura se
certifică prin transmiterea online, cu semnătură
electronică, a formularului (084), unde se bifează
secțiunea III. Indiferent de data la care este transmis
formularul, înscrierea în Registrul RO e-Factura
este confirmată începând cu data de 1 a lunii
următoare transmiterii formularului (084). Odată
cu înscrierea în Registrul RO e-Factura, operatorul
economic dobândește calitate atât de emitent, cât
și de destinatar.
Astfel, emitentul facturii electronice pregătește
fișierul corespunzător facturii electronice în format
XML, conform documentației tehnice puse la
dispoziție de Ministerul Finanțelor (MF), respectiv
ANAF, iar ulterior, încarcă factura electronică în
SPV și așteaptă primirea formularului cu sigiliul
electronic ANAF.
www.ac.rezonromania.net
5
Cuprins
 Cum se transmite factura electronică?
Mai întâi, firmele trebuie să se asigure că
sunt înregistrate în cadrul serviciului ANAF,
SPV. După care, operatorii economici pot folosi
credențialele SPV pentru a utiliza sistemul național
de facturare electronică.
În vederea transmiterii/primirii facturii electro-
nice, emitentul/destinatarul utilizează mijloacele
de comunicare electronică pentru accesarea SPV,
pentru:
a) interconectarea aplicației disponibile la nivelul
emitentului cu sistemul RO eFactura, utilizând o
serie de micro servicii expuse sub forma unui API
(Application Programming Interface);
b) utilizarea aplicațiilor puse la dispoziție în mod
gratuit de către Ministerul Finanțelor.
Pentru autorizare API-uri se utilizează procedura
de autentificare similară sistemului SPV. Toate
informațiile legate de API sunt prezentate pe https://
efactura.mfinante.ro
Registrul RO e-Factura
Registrul RO e-Factura permite nu doar acce-
sarea informațiilor despre fiecare operator în parte
– ce vor putea fi identificați prin codul de identificare
fiscală (CIF) sau prin codul de înregistrare în
scopuri de TVA (CUI) – dar și a altor date relevante,
prin care, spre exemplu, vor putea fi dovedite plăți
efectuate sau lipsa unor plăți, în cazul unui litigiu.
Mai mult, datorită faptului că sistemul RO e-Factura
este interconectat cu celelalte sisteme deținute
de statele membre ale Uniunii Europene, orice firmă
va putea participa la procesul de achiziții publice din
orice altă țară UE.
Facturarea electronică în domeniul achizițiilor
publice până în prezent
Momentan, prin RO e-Factura, sunt monitorizate
și verificate, în timp real, două categorii principale
de tranzacționări:
1. Business to Government (B2G) – cuprinde
toate achizițiile (ex. bunuri, servicii) publice pe care
le face statul de la companiile private;
2. Business to Business (B2B) – vizează
comercianții cu livrări de bunuri încadrate în
categoria celor care prezintă risc ridicat de evaziune
fiscală. Vânzarea bunurilor cu risc ridicat de
evaziune fiscală, către persoanele fizice, nu solicită
facturarea prin sistemul RO e-Factura, chiar dacă li
6 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
se emite bon fiscal și/sau factură. Obligativitatea se
aplică doar persoanelor juridice.
De asemenea, sunt monitorizate și serviciile
HoReCa care utilizează vouchere de vacanță.
Astfel, în situația în care, serviciile din industria
menționată mai sus sunt accesate și plătite/
decontate (integral sau parțial) cu vouchere de
vacanță, factura trebuie emisă în sistemul de
e-Factura și încărcată în platforma RO e-Factura.
Facturarea electronică în domeniul achizițiilor
publice se aplică în cazul existenţei unei relaţii
între un operator economic şi autorităţi/entităţi
contractante (relaţia business-to-government
- B2G), în situaţia în care operatorii economici
optează pentru utilizarea sistemului naţional RO
e-Factura.
Destinatarul (în relația B2G) facturii electronice
are următoarele obligaţii:
a) să primească şi să descarce factura electronică
prin intermediul sistemului naţional privind factura
electronică RO e-Factura;
b) să prelucreze factura electronică;
c) să verifice legalitatea, conformitatea şi
regularitatea facturii electronice, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Destinatarii facturilor electronice emise în relația
B2G care nu dispun de o aplicație de conversie pot
utiliza aplicația informatică pusă la dispoziție de
Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru
Informații Financiare.
(https://mfinante.gov.ro/web/efactura/informatii-
tehnice).
Potrivit OUG nr. 130/2021, au fost stabilite
următoarele termene privind facturarea electronică
de către firmele care comercializează produse
considerate cu risc fiscal ridicat:
- în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2022 firmele au
putut – dacă au dorit – să transmită facturile emise
în sistemul naţional privind factura electronică RO
e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu
înregistraţi în Registrul RO e-Factura;
- începând cu data de 1 iulie 2022 aceste firme
au fost obligate să transmită facturile emise în
sistemul naţional privind factura electronică RO
e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu
înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
 Prin OPANAF nr. 12/2022 au fost reglementate
categoriile de produse și bunuri, respectiv grupele
și codurile NC, considerate cu risc fiscal, listă ce va
fi reevaluată periodic conform prevederilor OUG nr.
13/2021.
Instituirea sistemului RO e-Factura în relația
B2B începând cu 1 ianuarie 2024
Următoarele categorii de contribuabili vor fi
obligate să transmită facturile emise prin intermediul
sistemului național RO e-Factura, după cum
urmează:
- Persoane impozabile stabilite în România care
efectuează operațiuni taxabile în România în relația
B2B;
- Persoane impozabile stabilite în România
care efectuează operațiuni taxabile în România în
relația B2G (inclusiv pentru operațiuni care nu au
fost reglementate de legislația privind facturarea
electronică B2G intrată în vigoare în 2022);
- Contribuabili nerezidenți înregistrați în scopuri
de TVA în România care efectuează livrări de bunuri
sau prestări de servicii în România în relația B2B.
Exporturile de bunuri realizate de furnizor sau
de altă persoană în contul său, precum și livrările
intracomunitare de bunuri cu locul de plecare în
România NU sunt afectate de aceste prevederi.
Facturile trebuie transmise în sistemul
național RO e-Factura în termen de 5 zile
lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu
mai târziu de 5 zile lucrătoare de la a 15-a zi a lunii
următoare celei în care a avut loc tranzacția sau de
la data încasării unor avansuri.
Procesul de implementare a sistemului RO
e-Factura are două etape principale:
a) 1 ianuarie – 30 iunie 2024: furnizorii români
trebuie să raporteze în sistemul RO e-Factura toate
facturile B2B emise pentru operațiuni taxabile în
România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în
scopuri de TVA (emit facturi în format XML pe care
le încarcă în sistemul RO e-Factura prin intermediul
SPV);
b) după 1 iulie 2024: facturile pe suport hârtie
sau în vechea variantă electronică NU vor mai
fi recunoscute din perspectivă fiscală. Singurele
facturi admise pentru a deduce TVA sau deductibile
la calculul impozitului pe profit vor fi cele emise
electronic, în format XML și transmise beneficiarilor
prin intermediul RO e-Factura.
Cum se realizează validarea facturii elec-
tronice de către sistemul RO e-Factura?
După transmiterea facturii electronice, sistemul
RO e-Factura efectuează următoarele operațiuni, în
mod automat, asupra fișierului în format XML:
a) verificări și validări privind structura și sintaxa;
b) verificări semantice.
După efectuarea acestor operațiuni se gene-
rează un mesaj automat de răspuns. Pe toată
perioada verificărilor automate, emitentul poate
interoga în sistem starea fișierului transmis.
În urma transmiterii facturii electronice, sistemul
RO e-Factura atribuie automat un număr de
identificare, utilizat ca referință în cadrul proceselor
și operațiunilor specifice sistemului.
În cazul în care, în urma verificării facturii, nu sunt
identificate erori, se aplică semnătura electronică
a MF, prin care se atestă recepționarea facturii
electronice în sistemul RO e-Factura. Exemplarul
original al facturii electronice este considerat fișierul
de tip XML, însoțit de semnătură electronică a MF,
care este pus la dispoziția emitentului, respectiv
destinatarului, în sistemul RO e-Factura, sub forma
unui fișier arhivă de tip zip.
În cazul în care, în urma verificării facturii,
sunt identificate erori, factura electronică nu se
consideră transmisă în sistem. Prin urmare, factura
electronică nu este primită de către destinatar.
Atunci, emitentul recepționează un fișier de tip
XML, care conține erorile identificate, împreună
cu semnătura electronică MF, sub forma unui
fișier arhivat de tip zip. În momentul în care erorile
semnalate de către sistem sunt rectificate, factura
electronică corectată poate fi retransmisă în RO
e-Factura, cu modificările și completările aferente,
conform art. 330 din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal.
Starea fișierului transmis este disponibilă
emitentului pe toata durata verificărilor automate,
iar după finalizarea verificărilor automate fișierele
arhivă pot fi descărcate direct din sistem. În
cazul în care, atât în relația B2B, cât și în relația
www.ac.rezonromania.net
7
Cuprins
B2G, destinatarul are obiecții legate de facturile
electronice, acesta înștiințează emitentul facturii
electronice, inclusiv prin SPV, prin transmiterea
unui mesaj cu respectarea structurii publicate în
documentația tehnică.
Erorile pot fi corectate complet, parțial sau
ignorate, dar trimiterea e-Facturii nu poate fi făcută
atâta timp cât există cel puțin o eroare. Informările
nu blochează trimiterea. Ele nu vizează date
obligatorii pe e-Factura și au doar rolul de a avertiza
utilizatorul despre aspecte pe care le-ar fi putut
trece cu vederea.
Iată care sunt pașii pe care este bine să îi
cunoască orice agent economic
1. Emiterea facturii și trimiterea către sistemul
e-Factura
Orice factură se trimite în sistem, de către
operatorul economic, imediat după emiterea
acesteia. Factura trebuie trimisă electronic, într-
un fișier .xml. Ea nu poate fi trimisă la sfârșitul
lunii, când ajung toate facturile la contabil, așa
cum se întâmpla inițial. Este important de înțeles
că e-Factura nu trebuie confundată cu „factura în
format electronic”. E-Factura este un fișier care
conține informații codificate și standardizate și care
este generat odată cu „factura fiscală clasică”.
2. ANAF verifică și validează factura și o
trimite către client
ANAF verifică dacă factura trimisă este corectă,
o analizează și dacă nu este conformă trimite
înapoi răspuns către furnizor cu detaliile eronate
care trebuie modificate. Dacă factura îndeplinește
toate cerințele și trece de verificările necesare, este
acceptată în sistem și se trimite răspuns furnizorului
cu mesajul că factura este validă.
3. Clientul primește factura și o plătește
Printr-o aplicație de facturare sau contabilitate,
clientul poate verifica în sistemul e-Factura dacă
a primit factura de la furnizor, pentru a fi plătită.
Astfel, nu se vor mai emite facturi fizice, nici cele
în Excel / Word sau cele scrise de mână. Totuși,
puteți continua să folosiți programul de facturare
cu care sunteți obișnuiți, dar cu condiția ca acesta
să fie integrat cu sistemul național privind factura
electronică RO e-Factura. Facturile se vor putea
transmite în sistemul național e-Factura fie manual,
prin accesarea SPV și adăugarea individuală a
8 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
acestora, fie automat, din programul de facturare.
Acest lucru va simplifica extrem de mult munca,
deoarece din 2024 acest proces va trebui efectuat
în termen de 5 zile de la emiterea unei facturi.
RO eFactura – beneficiile pe care le aduce
facturarea electronică
Beneficii la nivel macro economic
Potrivit autorităților române, principalele
obiective vizate de punerea în aplicare a sistemului
obligatoriu de facturare electronică în sistem B2B
(business to business) sunt combaterea fraudei și a
evaziunii fiscale, eficientizarea colectării, în special
în domeniul TVA, îmbunătățirea competitivității
operatorilor economici și reducerea costurilor
administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru
administrația fiscală. Măsura a fost impusă și de
faptul că România a înregistrat în mod constant,
în ultimii ani, un deficit ridicat de încasare la TVA
(35,7%, potrivit celui mai recent raport publicat de
CE, pentru 2020).
Totodată, introducerea facturării electronice
obligatorii este una dintre măsurile incluse în planul
național de redresare și reziliență. Potrivit României,
aceasta va reduce deficitul de încasare a TVA cu
cel puțin cinci puncte procentuale până în cel de
al doilea trimestru al anului 2026, comparativ cu
2019. Introducerea facturării electronice obligatorii
se va reflecta într-o creștere a colectării TVA și a
impozitelor directe cu cel puțin 7,6 miliarde de lei
(aproximativ 1,5 miliarde de euro).
Folosirea sistemului RO e-Factura este benefică
atât pentru administrația publică, cât și pentru
mediul privat, datorită mai multor argumente cum
ar fi:
- evidențiază colectarea de venituri în mod real
la bugetul statului, precum și suma tranzacțiilor
B2G (Business to Government) și B2B (Business to
Business, în următoarea etapă de aplicare);
- se reduc pierderile din evaziunea fiscală;
- se asigură sincronizarea cu sistemele
electronice identice din UE și astfel șanse egale de
participare în procesul de achiziții publice pentru
orice firmă din UE;
- se asigură transparență și predictibilitate în
folosirea fondurilor instituțiilor publice;
- contribuie la implementarea mecanismului
de verificare documentară (desk – audit – control
ANAF – Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile
de conformare și prevenire.
Existența unui astfel de serviciu public
electronic, precum RO e-Factura, permite derularea
transparentă a contractelor de achiziții publice și,
totodată, a celor dintre operatorii economici. Mai
mult, prin implementarea sistemului de facturare
electronică, timpul de transmitere a facturilor
se reduce, datele sunt validate în momentul
transmiterii, iar emitentul primește confirmarea
livrării, ceea ce face ca procesul sa fie unul eficient
și precis. Tot procesul este rapid și livrarea facturii
se face la timp.
Sistemul RO E-factura reduce substanțial
costurile generate de procesul tradițional de
facturare, care presupunea costuri de consumabile
și implicit are un impact pozitiv și asupra mediului.
E-Factura constituie un progres digital în relația
dintre statul român și antreprenori, facilitând
prelucrarea electronică a unui volum uriaș de date
referitoare la tranzacțiile între agenții economici
publici și privați din România, generând consecințe
pozitive, atât la nivel micro, cât și macroeconomic.
Aplicarea sistemului e-Factura contribuie, de
asemenea, și la îmbunătățirea colectării impozitelor
și taxelor, cu accent pe colectarea TVA.
În același timp, prin implementarea sistemului
RO e-Factura, se colectează informații necesare
pentru o mai bună configurare a evoluției economiei
naționale, pentru analize și prognoze utile
fundamentării unor politici de dezvoltare economică
sustenabile.
Beneficii pentru contribuabili
Dincolo de dificultățile inerente care apar în
procesul de implementare a sistemului e-Factura,
firmele care emit facturi în noul sistem pot înregistra
și anumite beneficii, cum ar fi:
- reducerea costurilor tradiționale de emitere
și arhivare a facturilor (consumabile, taxe de
transmitere prin curier),
- posibilitatea analizei concomitente a informațiilor
de facturare cu instrucțiunile de debit direct,
- posibilitatea interconectării între aplicațiile
interne și sistemul e-Factura, pentru facilitarea
importului facturilor în sistem,
- confirmarea promptă a livrării și vizualizării
facturii.
Concomitent, există beneficii și pentru destinatarii
facturilor emise cu ajutorul e-Factura, cum ar fi:
- diminuarea erorilor de procesare datorită
intervenției umane,
- creșterea eficienței managementului fluxului de
numerar,
- posibilitatea de descărcare a e-facturii și
arhivare electronică a facturilor primite, precum și
de recepționare și plată a facturilor prin intermediul
băncii.
Pentru multe companii care operează cu
bilete de scontare, servicii de factoring şi altele,
obligativitatea e-facturii va reprezenta un avantaj,
pentru ca vor putea verifica dacă factura a fost
transmisă către debitor, scurtând astfel timpul de
confirmare. Facturile transmise clienților pentru
diversele servicii vor fi şi ele transmise tot prin
e-Factura, asigurând astfel un maximum de
transparență şi viteză în derularea acestora
Mai mult, sistemul de facturare electronic
este unul simplu și accesibil, care oferă soluții
atât companiilor mari, cât și celor mici și mijloci,
participând astfel la desfășurarea unui business
în termeni mai predictibili și flexibili în același
timp.
Provocări ale sistemului de facturare
electronică
Ca orice lucru nou, implementarea sistemului
e-Factura atrage după sine provocări care trebuie
surmontate cât mai rapid de către agenții economici
pentru a se conforma noilor cerințe în timp util.
Prima provocare se referă la dificultățile create
de implementarea obligatorie a facturii electronice
și anume: înțelegerea cerințelor și informațiilor care
trebuie incluse în factură. Trebuie luat în considerație
faptul că e-Factura folosește anumite codificări
impuse de standardul european de facturare, cum
ar fi: codificări de taxe pentru tratamentul de TVA la
operațiuni, codificări privind tipul de factură, trimiteri
către documente justificative suplimentare, detalii
privind plata și livrarea bunurilor.
www.ac.rezonromania.net
9
Cuprins
 A doua provocare se referă la suprapunerea
obligațiilor contribuabililor mari de a completa
Fișierul Standard de Control Fiscal (Declarația 406,
care include deja date referitoare la facturile emise),
cu aplicarea facturii electronice pentru produsele
livrate sau achiziționate care sunt din categoria de
risc fiscal ridicat.
A treia provocare se referă la necesitatea
reconsiderării fluxurilor și proceselor de postare a
facturilor emise și primite, precum și de comunicare
a acestora între emitenți și destinatari, ceea ce
este în general un proces greoi și complex. Prin
utilizarea unor platforme de facturare, e-Factura
implică adoptarea unor noi tehnologii de emitere
şi comunicare a facturilor, flux în care intervine
Ministerul Finanțelor, care validează factura,
după care o notifică drept emisă către furnizor şi
destinatar.
O altă provocare se referă la înregistrarea
operatorilor economici – atât a celor care emit facturi
electronice, cât și a celor care le primesc în sistemul
RO e-Factura. Astfel se va impune identificarea unei
soluții referitoare la facturile emise către persoanele
fizice.
Obligativitatea e-Factura
RO e-Factura și factura electronică sunt
reglementate de Legea nr. 139/2022, respectiv
OUG nr. 41/2022 și sunt obligatorii începând cu
data de 1 iulie 2022, pentru tranzacțiile dintre
agenții economici privați și instituțiile statului (B2G,
respectiv Business to Government), precum și pentru
tranzacțiile dintre agenții economici (B2B, respectiv
Business to Business) care vizează bunuri cu risc
fiscal ridicat (produse alimentare, îmbrăcăminte și
încălțăminte, definite detaliat în OUG 41/2022). De
asemenea, de la 1 aprilie 2022, toate firmele care
activează în domeniul turistic şi acceptă vouchere
de vacanţă trebuie să transmită facturile prin RO
E-factura, conform OUG nr. 131/2021.
Deși nu au fost prevăzute sancțiuni pentru cei
care nu foloseau acest sistem, în lipsa unei amenzi
speciale, autoritățile ar fi putut aplica sancțiuni în
baza Legii contabilității nr. 82/1991, respectiv o
amendă între 300 și 4.000 RON pentru cei care
nu folosesc sau refuză să folosească sistemul RO
e-Factura.
10 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
Pe parcursul anului 2023 s-au asigurat condițiile
tehnice ca toți agenții economici din România să
folosească e-Factura.
Conform deciziei UE din iulie 2023,
începând cu data de 1 ianuarie 2024 tran-
smiterea facturilor prin sistemul e-factura
va deveni obligatorie pentru toți agenții
economici din România.
România va aplica sistemul RO
e-Factură generalizat, de la 1 ianuarie 2024,
pentru toate tranzacțiile realizate între
firmele (persoane impozabile) stabilite în
țara noastră.
Sistemul este operațional începând din 2022,
însă este obligatoriu doar pentru facturile emise de
companiile private în relațiile cu entitățile de stat
(B2G), pentru cele aferente bunurilor cu risc fiscal
și pentru agențiile de turism care emit facturi în
baza tichetelor de vacanță. Țara noastră a solicitat
Comisiei Europene (CE), încă din ianuarie 2022,
o derogare de la legislația comunitară de TVA
pentru a extinde sistemul pentru toate operațiunile
comerciale.
Astfel, CE a publicat în 23 iunie 2023, o propunere
prin care acordă României derogarea în vederea
aplicării facturării electronice pentru toate tipurile
de tranzacții realizate între firmele din România.
Sistemul rămâne opțional pentru nerezidenți.
Măsura derogării este aplicabilă începând cu 1
ianuarie 2024 și până la 31 decembrie 2026, cu
posibilitatea prelungirii în baza unei noi solicitări
argumentate din partea României. În acest scop,
țara noastră a trebuit să transmită comisiei un
raport de evaluare a eficacității măsurilor naționale
adoptate pentru combaterea fraudei și a evaziunii
fiscale în domeniul TVA, precum și a simplificării
colectării taxei. Pe de altă parte, în măsura în
care legislația comunitară de TVA va fi modificată
conform propunerilor recent cuprinse în inițiativa
Comisiei Europene, denumită „TVA în era digitală”,
derogarea va rămâne fără obiect. La finele lunii
iulie 2023, Consiliul Uniunii Europene a acordat
României derogarea de a aplica măsuri speciale
pentru adoptarea facturării electronice obligatorii,
decizia fiind aplicabilă pentru perioada 1 ianuarie
2024 – 31 decembrie 2026.
 În concluzie, contribuabilii trebuie să se
pregătească pentru implementarea sistemului RO
e-Factura începând din 1 ianuarie 2024. Firmele
vor trebui să își implementeze procesul de facturare
electronică, să adapteze și să implementeze noi
aplicații informatice pentru prelucrarea acestora și
pentru transmiterea și recepția pe formatul impus
de ANAF. În acest sens, este nevoie să identifice
în cel mai scurt timp posibil soluțiile informatice
cele mai potrivite pentru modelul lor de afaceri. În
mod evident, aceste procese vor atrage de la sine
investiții din partea contribuabililor, însă schimbările
vor permite, în viitor, eliminarea cât mai multor
declarații și formalități fiscale, aspect care va
simplifica povara fiscală a tuturor.
Din 2024, facturarea electronică gene-
ralizată va deveni obligatorie pentru enti-
tățile care derulează operațiuni taxabile în
România, astfel că vor trebui să raporteze
toate facturile prin sistemul RO e-Factura.
Varianta pe hârtie va mai putea fi utilizată, în
paralel, doar până la 30 iunie 2024 și doar în cazul în
care furnizorul sau beneficiarul nu figurează încă în
Registrul RO e-Factura. Ulterior, rambursarea TVA
va fi posibilă pentru entitățile stabilite în România
doar în baza facturii electronice.
România a impus un sistem obligatoriu de
facturare electronică începând din 2022, pentru
bunurile cu risc fiscal, în relația cu entități ale statului
(business-to-government - B2G) și pentru operatorii
din turism care acceptă vouchere de vacanță.
Pentru a extinde obligativitatea către toate
categoriile de tranzacții derulate pe teritoriul
României, autoritățile au solicitat o derogare de
la legislația comunitară de TVA, pe care instituțiile
europene au aprobat-o în vara anului 2023.
Care sunt etapele implementării e-Factura -
Șase luni de tranziție
Procesul de implementare a sistemului la nivel
generalizat are două etape importante. În prima,
între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, furnizorii români,
indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scop de
TVA, vor fi obligați să raporteze în sistemul RO
e-Factura toate facturile B2B (business-to-business)
emise pentru operațiunile (livrări de bunuri sau
prestări de servicii) taxabile în România. Această
regulă este aplicabilă și contribuabililor nerezidenți
care sunt înregistrați în scopuri de TVA în România,
dar și în cazul facturilor emise de furnizori români
pentru tranzacții în care sunt implicate entități
ale statului (B2G), altele decât cele acoperite de
legislația anterioară privind facturarea electronică
B2G, în vigoare de anul trecut.
Sunt exceptate de la aceste prevederi facturile
aferente exporturilor de bunuri realizate de către
furnizor sau de altă persoană în contul său și cele
pentru livrările intracomunitare de bunuri cu plecare
din România.
Concret, în prima etapă de implementare,
contribuabilii menționați trebuie să emită facturile
și în format XML, pe lângă tradiționala factură pe
hârtie, și să le depună în sistemul RO e-Factura,
prin Spațiul Privat Virtual (SPV).
În perioada menționată, furnizorii vor transmite
facturile emise către partenerii de afaceri conform
procedurilor deja existente (pe hârtie sau prin alte
variante de facturare electronică), cu excepția
situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât
și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO
e-Factura, caz în care factura se consideră
comunicată către beneficiar atunci când este
transmisă cu succes prin sistemul electronic.
Termenul limită pentru transmiterea facturilor în
sistemul RO e-Factura este de cinci zile lucrătoare
de la data emiterii facturii, cu respectarea anumitor
condiții, iar încălcarea acestei prevederi constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de la
1.000 la 10.000 de lei, în funcție de dimensiunea
contribuabilului. În perioada 1 ianuarie – 31 martie
2024 nu se aplică sancțiuni pentru astfel de
abateri.
În etapa a doua, după 1 iulie 2024, facturile pe
hârtie sau în vechiul format electronic nu vor mai
fi acceptate din punct de vedere fiscal. Singurele
facturi acceptate în scopul exercitării dreptului de
deducere a TVA și deduse la calculul impozitului pe
profit vor fi cele emise electronic, în format XML, și
transmise beneficiarilor prin sistemul RO e-Factura.
Este necesară identificarea unor soluții
compatibile cu sistemele contabile interne,
cu ajutorul cărora contribuabilii să se poată
www.ac.rezonromania.net
11
Cuprins
conforma la noile cerințe de raportare. Pe de altă
parte, autoritatea fiscală (ANAF) trebuie să își
îmbunătățească infrastructura, astfel încât această
obligativitate să producă efectele scontate.
Sancțiuni
Folosirea sistemului RO e-Factura aduce
beneficii atât administrației publice, cât și firmelor.
Pe lângă reducerea evaziunii fiscale, se asigură
sincronizarea cu sistemele electronice identice din
UE și astfel șanse egale de participare în procesul
de achiziții publice pentru orice firmă din UE.
Dar, implementarea sistemului e-Factura poate
atrage după sine situații provocatoare care trebuie
înțelese și depășite cât mai rapid de către operatorii
economici pentru a se conforma în timp util noilor
cerințe.
Pentru a emite facturi electronice prin sistemul
național este nevoie de înscrierea în prealabil în
Registrul RO e-Factura atât a emitentului, cât și a
destinatarului. Înscrierea se va face începând cu data
de 1 a lunii următoare exercitării opțiunii. Aceasta
va fi opțională doar până la 31 Decembrie 2023,
urmând să devină obligatorie de la 1 Ianuarie
2024.
Așadar, ca urmare a acestei decizii, începând
cu 1 ianuarie 2024, procesele interne ale firmelor,
dar și relațiile comerciale cu partenerii de afaceri ar
putea fi afectate având în vedere că pot exista firme
care pot refuza plata unei facturi dacă aceasta nu a
fost emisă și transmisă prin RO e-Factura.
Toți contribuabilii care derulează operațiuni
taxabile în România trebuie să fie gata, încă de la 1
ianuarie 2024, să emită facturile în format electronic
și să le raporteze în sistem, chiar dacă timp de
șase luni mai pot utiliza formatul actual al facturilor.
Contribuabilii trebuie să se pregătească din timp
pentru îndeplinirea acestor obligații, dat fiind că
sancțiunile sunt semnificative.
Încălcarea termenului de încărcare a
facturii electronice constituie contravenție
și se sancționează cu amendă de la 1.000
la 10.000 de lei, în funcție de dimensiunea
contribuabilului.
12 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024
nu se aplică sancțiuni pentru astfel de
abateri.
Nivelul amenzilor variază în funcție de tipul de
contribuabil:
- Persoane juridice încadrate în categoria
marilor contribuabili, amenda se situează între
5.000 și 10.000 lei;
- Persoane juridice încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii, amenda variază între
2.500 și 5.000 lei;
- Celelalte persoane juridice, precum și
persoanele fizice, pot primi amenzi cuprinse între
1.000 lei și 2.500 lei.
Beneficiarii de facturi B2B care, după data de
1 iulie 2024, primesc și înregistrează în evidența
contabilă facturi care nu sunt emise în format
electronic și nu sunt trimise prin sistemul RO
e-Factura sunt sancționați cu amenzi egale cu
suma TVA înscrisă pe factură (inclusiv pentru
neplătitorii de TVA). O astfel de prevedere ar
putea fi în contradicție cu principiile dreptului UE
(spre exemplu decizia CJUE în cauza 564/15
Farkas). Mai mult, beneficiarii care înregistrează
în evidența lor facturi în format tradițional se vor
confrunta, de asemenea, cu respingerea deducerii
TVA aferentă, deoarece facturile de acest tip nu vor
mai fi acceptate pentru exercitarea deducerii TVA.
 Autor: Ghimiș Diana
 MODIFICĂRI FISCALE IMPORTANTE
INTERVENITE LA FINALUL ANULUI 2023
8 HG nr. 937/2023 reduce numărul de
contravenții pentru care s-a putut aplica
procedura prevenției
Astfel, NU se mai poate aplica procedura
prevenției pentru punctele 42, 43, 52 şi 59.
- 42. Art. 10 lit. f) -h), j) şi u) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația
operatorilor economici de a utiliza aparate
de marcat electronice fiscale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din
21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările
ulterioare;
Se referă la contravenții prevăzute de legislația
privind casele de marcat fiscale, privind calitatea
consumabilelor de utilizare a caselor de marcat
fiscale și mici erori sau abateri de la reglementările
privind elementele minime ale bonului fiscal.
- 43. Art. 336 alin. (1) lit. a), b), d) -f), h), s)
și ș), art. 336 alin. (31) şi alin. (32) şi art. 337
alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de
procedura fiscală, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu
modificările şi completările ulterioare;
Se referă la contravenții legate de nerespectarea
obligației de înregistrare fiscală, pentru nedepunerea
declarațiilor fiscale, pentru nedepunerea declara-
țiilor informative sau pentru nedepunerea declarației
de patrimoniu în cazul inspecției asupra persoanelor
fizice.
www.ac.rezonromania.net
13
Cuprins

Mare atenție la nedepunerea sau
depunerea cu ȋntȃrziere a declarațiilor
fiscale.
- 52. Art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea
sistemelor moderne de plată, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942
din 23 decembrie 2002, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 250/2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
Se referă la contravenții pentru nedotarea cu
POS sau cu alte soluții moderne de încasare prin
card sau pentru refuzul de a încasa prin intermediul
cardurilor bancare.
- 59. Art. 493 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi
alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu
modificările şi completările ulterioare.
Se referă la contravențiile pentru nedepunerea
declarațiilor privind impozitul pe clădiri, terenuri și
alte sume datorate bugetului local.
c) plăţi către persoane juridice, persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi
familiale, liber profesionişti, persoane fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri
şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, în
limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar
nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and
carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza
legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total
de 10.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita
unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare
persoană care a primit avansuri spre decontare.
Sunt interzise încasările fragmentate
în numerar de la beneficiari pentru
facturile a căror valoare este mai mare
de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000
lei, în cazul magazinelor de tipul cash
and carry, precum şi fragmentarea
facturilor pentru o livrare de bunuri sau
o prestare de servicii a căror valoare
este mai mare de 5.000 lei, respectiv de
10.000 lei.

Aşadar, pentru toate cele de mai sus NU se

mai acordă procedura prevenției.

8 Modificări legislative privind operațiunile

de ȋncasări şi plăți
Se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în
numerar, în următoarele condiţii:
a) încasări de la persoane juridice, persoane fizice
autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi
familiale, liber profesionişti, persoane fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri
şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, în
limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul
cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează
în baza legislaţiei în vigoare, de la persoane juridice,
persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale,
întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane
fizice care desfăşoară activităţi în mod independent,
asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate
juridică, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de
la o persoană;

14 www.ac.rezonromania.net

Cuprins

Sunt interzise plăţile fragmentate
în numerar către furnizorii de bunuri
şi servicii pentru facturile a căror
valoare este mai mare de 5.000 lei
şi, respectiv, de 10.000 lei, către
magazinele de tipul cash and carry.
Persoanele juridice, persoanele
fizice autorizate, întreprinderile
individuale, întreprinderile familiale,
liber profesioniştii, persoanele fizice
care desfăşoară activităţi în mod
independent, asocierile şi alte entităţi
cu sau fără personalitate juridică pot
achita facturile cu valori care depăşesc
plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de
bunuri şi servicii, respectiv de 10.000
lei, către magazinele de tipul cash
and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în
numerar, suma care depăşeşte acest
plafon putând fi achitată numai prin
instrumente de plată fără numerar.
Operațiunile de încasări și plăți în numerar
efectuate între persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale, întreprinderi familiale,
liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară
activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi
cu sau fără personalitate juridică și persoane
fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori
achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii,
dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și
primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări
se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de
10.000 lei către/de la o persoană.
DAR: Operațiunile de încasări și plăți în numerar
efectuate între persoanele juridice, persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile
familiale, liber profesioniştii, persoanele fizice care
desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile
şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică și
persoane fizice în calitate de asociați/ acționari/
administratori/ persoane fizice/ alți creditori exclusiv
creditorii instituționali care desfășoară activități
de intermediere financiară prevăzute de lege
reprezentând împrumuturi indiferent de natura
și destinația acestora pot fi efectuate numai prin
instrumente de plată fără numerar.
1. Încasare fragmentată - fracţionarea sumei
de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita
plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;
2. Plată fragmentată - fracţionarea sumei de
plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul
de plată în numerar stabilit prin lege.
Toate prevederile privind disciplina financiară
a plăților/încasărilor în numerar și a soldului de
casierie se aplică în 15 zile de la publicarea legii
în Monitorul oficial, respectiv începând cu 11
noiembrie 2023.
Organizatorii de nunţi şi botezuri,
pentru operaţiunile de încasări în
numerar pe zi, de la persoane fizice,
pentru serviciile legate de aceste
evenimente, pot solicita organului fiscal
central competent în administrarea
obligaţiilor lor fiscale, în cazul în
care aceştia prezintă organului fiscal
informaţii din care rezultă că încasările
de la persoane fizice generate de
organizarea de astfel de evenimente
depăşesc plafonul de 10.000 ron,
aprobarea unui alt plafon de încasări.
La stabilirea plafonului, organul fiscal
va avea în vedere încasările pe care
organizatorii de nunţi şi botezuri le-au
avut anterior din astfel de evenimente.
Organul fiscal dispune cu privire la
cererea depusă, printr-o decizie în
termen de cel mult 15 zile de la data
depunerii cererii. Decizia are valabilitate
un an de la data comunicării.
8 Tichete de masă şi vouchere de vacanță!
Se introduce obligația plății contribuției de
sănătate în procent de 10% pentru tichetele de
masă și pentru vouchere de vacanță.
Se va aplica cu 01 ianuarie 2024.
8 Venituri a căror sursă nu a fost identificată
– de la 1 iulie 2024
Pȃnă la 30.06.2024 – Orice venituri constatate de
organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată
se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei
www.ac.rezonromania.net
15
Cuprins
impozabile ajustate. Prin decizia de impunere,
organul fiscal va stabili cuantumul impozitului și al
accesoriilor.
După 01.07.2024 – Orice venituri constatate de
organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată
se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei
impozabile ajustate. Prin decizia de impunere,
organul fiscal va stabili cuantumul impozitului și al
accesoriilor.
8 Venituri din activități independente!
Venitul net din activități independente devine
o sumă distinctă de alte venituri extrasalariale și
se datorează separat contribuția la asigurări de
sănătate.
Persoanele fizice ce desfășoară activități
independente impozitate, atât în sistem real, cât și
prin tranșe de venit, datorează contribuție la sistemul
de sănătate în procent de 10% din suma venitului
net sau suma tranșei de venit, iar baza maximă de
calcul a contribuției la sănătate, anuală, este de 60
de salarii minime brute garantate în plată.
În anul 2023, salariu minim garantat în plată
este de 3.300 lei. Plafonul venitului net aflat în sfera
contribuției la sănătate este 3.300 x 60 = 198.000
lei. Contribuția datorată la plată este de 19.800
lei. Această contribuție se datorează chiar dacă
persoana fizică are și calitate de salariat și separat
de alte venituri extrasalariale.
Se va aplica cu 01 ianuarie 2024.
8 Cotele de TVA
Începând cu 2024, cota standard de 19% se
aplică și pentru următoarele prestări de servicii și/
sau livrări de bunuri (pȃnă la 31.12.2023 se aplică
TVA de 5%):
a) dreptul de utilizare a facilităților sportive ale
căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311
și 9313, în scopul practicării sportului și educației
fizice, altele decât cele scutite de TVA;
b) transportul de persoane cu trenurile sau
vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii
înguste în scop turistic sau de agrement;
c) transportul de persoane utilizând instalațiile
de transport pe cablu - telecabină, telegondolă,
telescaun, teleschi - în scop turistic sau de agrement;
d) transportul de persoane cu vehicule cu
tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de
agrement;
16 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
e) transportul de persoane cu ambarcațiuni
folosite în scop turistic sau de agreement.
Cota redusă de 9% se aplică pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de medicamente de uz uman și
veterinar;
b) livrarea următoarelor bunuri:
- alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului
uman şi animal;
- animale şi păsări vii din specii domestice;
- semințe, plante şi ingrediente utilizate în
prepararea alimentelor;
- produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin
normele metodologice, cu excepția:
1. băuturilor alcoolice;
2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la
codul NC 2202;
3. alimentelor cu zahăr adăugat (zahăr din
trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr
invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere,
melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de
fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop
de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop
de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză,
glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză
adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum
ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale,
nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe
neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri
din piureuri de fructe și dulceață), al căror conținut
total de zahăr este de minimum 10g/100g produs,
altele decât cozonacul și biscuiții (!!!TVA 19%).
Berea fără alcool, cod NC 2202 91 00
va fi taxată cu 19%!!!
c) livrarea apei pentru irigații în agricultură;
d) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul
celor utilizate în mod normal în producţia agricolă,
altele decât cele prevăzute la lit. h), seminţe şi
alte produse agricole destinate însămânţării sau
plantării, precum şi prestările de servicii de tipul
celor utilizate în mod normal în producţia agricolă;
e) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare;
 f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al
sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping (conform
HG 653/2023, cota de TVA de 9% se aplică asupra
prețului total al cazării, care poate include și băuturi
alcoolice, precum și băuturi nealcoolice care se
încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99);
g) serviciile de restaurant și de catering, cu
excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor
nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 (a
fost adăugată și aici berea fără alcool);
h) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de
pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod
normal în producţia agricolă;
i) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale,
inclusiv a terenului pe care sunt construite (creşte
de le 5% la 9%);
j) livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice,
panouri solare termice, pompe de căldură și alte
sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii
scăzute, care se încadrează în valorile de referință
pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la
Regulamentul (UE) 2015/1.189, destinate locuințelor
(fie că se află în proprietatea unei persoane fizice
sau juridice), inclusiv a kiturilor de instalare, precum
şi a tuturor componentelor necesare achiziționate
separat (creşte de le 5% la 9%);
k) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice,
panouri solare termice, pompe de căldură şi alte
sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii
scăzute, care se încadrează în valorile de referință
pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la
Regulamentul (UE) 2015/1.189, inclusiv a kiturilor
de instalare, precum şi a tuturor componentelor
necesare achiziționate separat, destinate clădirilor
administrației publice centrale sau locale, clădirilor
entităților aflate în coordonarea/subordonarea
acestora, cu excepția societăților (creşte de le 5%
la 9%);
l) livrarea și instalarea de componente pentru
repararea şi/sau extinderea sistemelor prevăzute la
lit. j) și k) (NOU!);
m) livrarea sistemelor prevăzute la lit. j) şi k) ca
parte componentă a livrărilor de construcții, precum
și livrarea şi instalarea sistemelor prevăzute
la aceleași litere, ca extraopțiuni la livrarea
unei construcții, pentru destinatarii prevăzuți la
respectivele litere;
n) serviciile constând în permiterea accesului
la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative
ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN
9321 și 9329, târguri, expoziții, cinematografe și
evenimente culturale, altele decât cele scutite de
taxă (creşte de le 5% la 9%);
o) serviciile constând în permiterea accesului la
evenimente sportive (creşte de le 5% la 9%);
p) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă,
respectiv produse montane, eco, tradiționale,
autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale (creşte de le 5% la 9%).
Cota redusă de 5% se aplică pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi
reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică,
cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod
predominant, un conţinut video sau un conţinut
muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului
la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice,
grădini zoologice și botanice;
c) livrarea către persoanele fizice de lemn de
foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri,
ramuri sau sub forme similare, care se încadrează
la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, și de
rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub
formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub
forme similare, care se încadrează la codurile NC
4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea
drept combustibil de încălzire a rumegușului,
deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care
se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49
00, realizată către persoanele fizice în calitate de
utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria
răspundere a beneficiarului;
d) livrarea către persoane juridice sau alte entități,
indiferent de forma juridică de organizare a acestora,
inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități
de asistență socială, de lemn de foc, sub formă de
trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme
similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11
00 și 4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi
de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn,
brichete din lemn sau sub forme similare, care se
încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32
www.ac.rezonromania.net
17
Cuprins
00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de - 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru
încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de evenimente,
lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile - 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.,
NC 4401 41 00 și 4401 49 00, în calitate de utilizatori - 5630 - Baruri și alte activități de servire a
finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere băuturilor,
a beneficiarului;” - 6910 – Activități juridice (numai pentru
e) livrarea de energie termică în sezonul rece, societățile cu personalitate juridică care nu sunt
destinată următoarelor categorii de consumatori: entități transparente fiscal, constituite de avocați
1. populaţie; potrivit legii)
2. spitale publice şi private, unităţi de învăţământ - 8621 – Activități de asistență medicală generală,
publice şi private; - 8622 - Activități de asistență medicală
3. organizaţii neguvernamentale, precum şi specializată,
unităţile de cult; - 8623 - Activități de asistență stomatologică,
4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, - 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea
acreditaţi, care prestează servicii sociale. umană.
Dacă societățile care desfăşoară activităţi
8 Modificări privind microȋntreprinderile corespunzătoare codurilor CAEN de mai sus obţin
Cotele de impozitare pe veniturile venituri şi din alte activităţi, cota de impozitare de
microîntreprinderilor sunt: 3% se aplică și pentru veniturile din aceste alte
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează activităţi.
venituri care nu depășesc 60.000 de euro inclusiv și
care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. c) de
mai jos;
Se mențin restricțiile privind obli-
b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează
gația plății de impozit pe profit pentru
venituri peste 60.000 euro (cursul de schimb
societățile ce desfășoară activități în
este cel valabil la închiderea exercițiului financiar
domeniul jocurilor de noroc, au con-
precedent);
sultanță și management mai mult de
c) 3%, pentru microîntreprinderile care
20% în total venituri (fără consultanță
desfășoară activități, principale sau secundare,
fiscală), fac intermediere în domeniul
corespunzătoare codurilor CAEN, indiferent dacă
bancar și în asigurări etc.
veniturile sunt mai mici sau mai mari decât plafonul
de 60.000 de euro:
- 5821 - Activități de editare a jocurilor de
calculator,
- 5829 - Activități de editare a altor produse  Autor: Drăgan Oana
software,
- 6201 - Activități de realizare a soft-ului la
comandă (software orientat client),
- 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia
informației,
- 5510 - Hoteluri şi alte facilități de cazare
similare,
- 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe şi
perioade de scurtă durată,
- 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi
tabere,
- 5590 - Alte servicii de cazare,
- 5610 - Restaurante,

18 www.ac.rezonromania.net

Cuprins
 Noile modificări legislative
în domeniul resurselor umane la început de 2024
Î ncepând cu anul 2024 angajații din România
vor avea mai multe zile libere. În data de 6
martie 2023, a fost publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 186, Legea nr. 52/03.03.2023 pentru
completarea alineatului (1) al articolului 139 din
Legea 53/2023 – Codul Muncii, introducându-se
alte 2 zile libere pentru salariați, respectiv 6
ianuarie și 7 ianuarie. În termeni calendaristici
bisericești, ”Boboteaza” și ”Soborul Sfântului Proroc
Ioan Botezătorul”.
Astfel că în anul 2024 vom beneficia de 17 zile
libere în care salariații români, atât cei din mediul
privat, cât și cei de la stat le vor avea liber pe
parcursul anului calendaristic 2024.
Conform calendarului din 2024 vor fi 17 sărbători
legale care vor fi 7 în weekend-uri și 10 în timpul
săptămânii.
Exemplificăm mai jos care sunt zilele libere din
2024 conform noului calendar:
1 Ianuarie – Anul Nou (luni)
2 Ianuarie – Anul Nou (marți)
6 Ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza
(sâmbătă)
7 Ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan
Botezătorul (duminică)
24 Ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
(miercuri)
1 Mai Ziua Muncii – zi liberă (miercuri)
3 Mai – Vinerea Mare (vineri)
5 Mai – Paștele ortodox (duminică)
6 Mai – Paștele ortodox (luni)
1 Iunie – Ziua Copilului (sâmbăta)
23 Iunie – Rusalii (duminică)
24 Iunie – Rusalii (luni)
15 August – Adormirea Maicii Domnului (joi)
30 Noiembrie – Sfântul Andrei (sâmbătă)
1 Decembrie – Ziua Națională a României
(duminică)
25 Decembrie – Crăciunul (miercuri)
26 Decembrie – Crăciunul (joi)
În luna Ianuarie și Mai 2024 vom avea cele mai
multe zile libere care cad în cursul săptămânii.
Rețineți faptul că acordarea zilelor
libere se face de către angajator în mod
obligatoriu.
O nouă modificare legislativă ce intră în vigoare
începând cu 01 ianuarie 2024 este legată de
majorarea tichetelor de masă. Guvernul a majorat
valoarea tichetelor de masă începând cu 1 august
2023 la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024,
la 40 de lei.
Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial din
27.07.2023 a OUG 69 din 2023 pentru modificarea
art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea
biletelor de valoare, valoarea tichetelor de masă
se majorează. Majorarea se aplică în două etape,
prima deja a fost aplicată:
- de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de
1 august 2023
- de la 35 de lei la 40 de lei, începând cu data de
1 ianuarie 2024.
www.ac.rezonromania.net
19
Cuprins
ITM
Prin derogare de la art. 33 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind
acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al
tichetului de masă, de până la 40 lei/tichet/zi, se va
aplica și în primele două luni ale semestrului II al
anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie
2024.
Angajatorii oferă acest beneficiu pentru angajați,
fiind unul atractiv și influențează pozitiv rata de
retenție. Astfel, cresc veniturile angajaților și implicit
și puterea acestora de cumpărare.
Această modificare face parte din planul de
proiecte finanţate prin cadrul financiar multianual
2021-2027, precum și creşterea nivelului de trai,
reducerea inflaţiei, asigurarea stabilităţii economice.
Valoarea de 40 de lei o să se mențină la acest
nivel cel puțin până în septembrie 2024.
Însă începând de anul viitor se adaugă la
tichetele de masă și reținerea CASS cu o cotă de
reținere de 10%, o altă noutate legislativă pe listă.
De asemenea, o altă noutate ce intră în vigoare
de la 01 ianuarie 2024 este impunerea cu 10%
a voucherelor de vacanță, adică se va reține și
CASS (sănătate) în plus față de impozit (10%).
Practic, asta înseamnă că angajații care au aceste
beneficii trecute în contracte vor primi cu 10% mai
puțin, începând cu veniturile aferente lui ianuarie
2024.
Începând cu veniturile aferente lunii
Ianuarie 2024, noile prevederi fiscale
stipulează că tichetele de masă și
voucherele de vacanță vor fi subiect de
plată a contribuției de asigurări sociale
de sănătate (CASS).
O altă noutate legislativă care momentan este
la stadiul de proiect este legată de concediul de
creștere copil ce se poate prelungi cu încă 1 an
pentru părinții ai căror copii se nasc prematur.
Practic, este vorba despre aducerea unui
amendament pentru aprobarea și modificarea OUG
nr. 164/2022:
20 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
- La articolul I, după punctul 1 se introduce un
nou punct, pct. 11, cu următorul cuprins:
„11. După articolul 2 se introduce un nou articol,
art.21, cu următorul cuprins:
Art.21. - În situația copilului născut prematur,
perioada concediului pentru creșterea copilului
acordat potrivit dispozițiilor art. 2 alin.(1) se poate
majora, la cerere, cu maximum 12 luni, până
la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, cu
excepția situației în care copilul născut prematur
este încadrat în grad de handicap. În sensul
prezentei ordonanțe de urgență, prin copil născut
prematur se înțelege copilul care se naște înainte
de începerea celei de-a 37-a săptămâni de sarcină.
În această situație indemnizația pentru creșterea
copilului precum și stimulentul de inserție, prevăzut
la art. 7 alin (2), după caz, se acordă similar
drepturilor de care beneficiază persoana al cărei
copil nu este încadrat în grad de handicap, respectiv
până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani.”
Aceste amendamente au venit în sprijinul
persoanelor care au în îngrijire copii născuți
prematur.
Dar momentan legea nu este în vigoare, este
nevoie de votul favorabil al Parlamentului pentru ca
proiectul să fie aplicabil.
Pe lista modificărilor legislative putem aminti și
despre majorarea salariilor în anul 2024 pentru
toți angajații din România. Planurile Guvernului
vorbesc despre scăderea impozitului, mai exact,
salariaţii ar putea plăti impozite diminuate cu 5%
până la 10% pentru veniturile lor lunare. Momentan
se poartă negocieri pentru stabilirea procentului.
Noua măsură va intra în vigoare în cursul anului
2024, pentru că abia atunci vor începe discuţiile
legate de reducerea taxării muncii.
 Autor: Ghițulescu Ana-Maria
 Amenzi prevăzute în legislație
pentru organizarea necorespunzătoare
a locului de muncă
P otrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii,
angajatorul răspunde de organizarea activităţii
de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. În
cuprinsul regulamentelor interne sunt prevăzute în
mod obligatoriu reguli privind securitatea şi sănătatea
în muncă. Angajatorul are obligaţia să asigure toţi
salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli
profesionale, în condiţiile legii.
Locurile de muncă trebuie să fie
organizate astfel încât să garanteze
securitatea şi sănătatea salariaţilor.
Prin loc de muncă se înţelege locul destinat
să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din
aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul
are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
În cadrul propriilor responsabilităţi angajatorul va
lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii
şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de
prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi
pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a
organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare
acesteia.
Totodată, se va ţine seama de următoarele
principii generale de prevenire: evitarea riscurilor,
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea
riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, în special
în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi
alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi
de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a
muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a
reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii, luarea
în considerare a evoluţiei tehnicii, înlocuirea a ceea
ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau
cu ceea ce este mai puţin periculos, planificarea
prevenirii, adoptarea măsurilor de protecţie colectivă
cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală,
aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor
corespunzătoare.
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia toate
măsurile ca:
a) să fie păstrate în permanenţă libere căile de
acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile
propriu-zise;
b) să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de
muncă, a echipamentelor şi dispozitivelor, iar orice
neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta
securitatea şi sănătatea lucrătorilor să fie corectate
cât mai curând posibil;
c) să fie curăţate cu regularitate, pentru a se
asigura un nivel de igienă corespunzător locului de
muncă, echipamentele şi dispozitivele;
d) să fie cu regularitate întreţinute şi verificate
echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate
prevenirii sau eliminării pericolelor.
În domeniul SSM, printre cele
mai frecvente neconformități este
organizarea necorespunzătoare a
locului de muncă, iar amenzile pentru
astfel de neconformități pot ajunge
până la 10 000 de lei.
Având în vedere că angajatorul este responsabil
de organizarea și asigurarea securității și sănătății
în muncă, răspunderea civilă și contravențională se
www.ac.rezonromania.net
21
Cuprins
angajează față de societate, iar răspunderea penală
se angajează față de persoana responsabilă pentru
luarea măsurilor legale de securitate și sănătate
în muncă, adică față de persoanele care conduc,
organizează şi controlează procesul muncii, putând
fi angajată și față de administratori.
Totodată răspunderea penală pentru neres-
pectarea măsurilor de securitate și sănătate în
muncă poate fi angajată față de orice persoană care
are obligaţia respectării măsurilor pentru securitatea
și sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează
un pericol iminent de producere a unui accident
de muncă sau de îmbolnăvire profesională și se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.
În acest context, angajatorii sunt obligați să
asigure următoarele măsuri de prevenire și protecție
pentru locurile de muncă utilizate:
1. Stabilitate şi rezistenţă
Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie
să aibă o structură şi o rezistenţă corespunzătoare
naturii utilizării lor.
2. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice trebuie să fie proiectate şi
construite astfel încât să nu prezinte un pericol de
incendiu sau explozie.
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva riscului
de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere
indirectă.
Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului
şi dispozitivelor de protecţie trebuie să ţină seama
de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor externe
şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile
componente ale instalaţiei.
3. Căi şi ieşiri de urgenţă
Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în
permanenţă libere şi să conducă în mod cât mai
direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea
rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la
toate posturile de lucru.
Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi
ieşirilor de urgenţă depind de utilizare, de echipament
şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de
numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
22 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se
deschidă spre exterior. Uşile de ieşire de urgenţă
nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să
nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către
orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în
caz de urgenţă. Uşile glisante sau turnante nu sunt
permise în cazul în care acestea au destinaţia de
ieşiri de urgenţă.
Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie
semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime
pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de muncă. Această semnalizare trebuie să
fie suficient de rezistentă şi să fie plasată în locurile
corespunzătoare.
Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie
încuiate. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile
de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie
să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să
poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.
Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare
trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă
de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe
alimentarea cu energie electrică.
4. Detectarea şi prevenirea incendiilor
În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor,
de echipamentele pe care acestea le conţin, de
proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor
prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane
prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute
cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea
incendiilor şi, dacă este cazul, cu detectoare de
incendii şi sisteme de alarmă.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a
incendiilor trebuie să fie uşor accesibile şi simplu
de manevrat. Acestea trebuie să fie semnalizate în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
971/2006. Aceste semnalizări trebuie să fie suficient
de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii
închise
La locurile de muncă în spaţii închise trebuie
luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt,
avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi
cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată,
acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare.
Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem
de control, dacă acest lucru este necesar pentru
sănătatea lucrătorilor.
Dacă se utilizează instalaţii de ventilare mecanică
sau de aer condiţionat, acestea trebuie să funcţioneze
astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea
lucrătorilor la curenţi de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea
un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin
poluarea atmosferei trebuie eliminată fără întârziere.
6. Temperatura în încăperi
În timpul programului de lucru, temperatura din
încăperile ce cuprind posturi de lucru trebuie să fie
adecvată organismului uman, ţinându-se seama
de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice
impuse lucrătorilor.
Temperatura în camerele de odihnă, în încăperile
pentru personalul de serviciu permanent, în grupurile
sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea
primului ajutor trebuie să corespundă destinaţiei
specifice a acestor încăperi.
Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie
să permită evitarea luminii solare excesive la locurile
de muncă, în funcţie de natura muncii şi de locul de
muncă.
7. Iluminatul natural şi artificial
În măsura în care este posibil, locurile de
muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi
să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Instalaţiile de iluminat din încăperile cu posturi de
lucru şi de pe căile de acces şi de circulaţie trebuie
amplasate în aşa fel încât să nu existe riscul de
accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului de
iluminat montat.
Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod
deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere
a iluminatului artificial trebuie să fie prevăzute
cu iluminat de siguranţă/urgenţă de o intensitate
suficientă.
8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale
încăperilor
Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie
lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri
înclinate periculoase şi trebuie să fie fixe, stabile şi
nealunecoase.
Încăperile care cuprind posturi de lucru trebuie
să fie izolate termic în mod corespunzător, ţinându-
se seama de tipul de întreprindere şi de activitatea
fizică a lucrătorilor.
Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor
din încăperi trebuie să fie curăţate şi renovate pentru
a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.
Pereţii transparenţi sau translucizi, în special
pereţii despărţitori realizaţi integral din sticlă, din
încăperi sau din vecinătatea posturilor de lucru şi a
căilor de circulaţie trebuie să fie semnalizaţi clar şi
construiţi din materiale securizate sau să fie separaţi
de aceste posturi de lucru şi căi de circulaţie, pentru
a preveni intrarea în contact a lucrătorilor cu pereţii şi
rănirea cauzată de spargerea lor în bucăţi.
Accesul pe acoperişurile construite din materiale
cu rezistenţă insuficientă trebuie permis numai dacă
există echipamente care să asigure executarea
lucrării în condiţii de securitate.
9. Ferestre şi luminatoare
Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea să
deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze
ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii
de securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie
poziţionate şi fixate astfel încât să nu constituie un
pericol pentru lucrători.
Ferestrele şi luminatoarele trebuie să fie
concepute în raport cu echipamentul sau trebuie
prevăzute cu dispozitive care să permită curăţarea
lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această
muncă sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau în
jurul acesteia.
10. Uşi şi porţi
Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor,
precum şi materialele care se folosesc la construcţia
acestora sunt determinate de natura şi utilizarea
încăperilor sau incintelor.
Uşile transparente trebuie să fie marcate
corespunzător, la înălţimea vederii.
Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente
sau să aibă un panou transparent.
Dacă suprafeţele transparente sau translucide ale
uşilor şi porţilor nu sunt construite dintr-un material
securizat şi dacă există pericolul ca lucrătorii să fie
răniţi în cazul spargerii unei uşi sau porţi, suprafeţele
trebuie să fie protejate împotriva spargerii.
www.ac.rezonromania.net
23
Cuprins
 Uşile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem
de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi
căderea lor. Uşile şi porţile care se deschid în sus
trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă
care să împiedice căderea lor.
Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare
trebuie să fie marcate corespunzător. Trebuie să fie
posibilă deschiderea lor din interior în orice moment,
fără ajutor special. Trebuie să fie posibilă deschiderea
uşilor atunci când locurile de muncă sunt ocupate.
În vecinătatea imediată a oricăror porţi destinate
în principal circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi
pentru pietoni, cu excepţia cazului în care utilizarea
de către pietoni a acestor porţi nu prezintă un pericol;
astfel de uşi trebuie să fie marcate clar şi degajate în
permanenţă.
Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze
fără să prezinte un risc de accidentare pentru
lucrători. Acestea trebuie să fie prevăzute cu
dispozitive de oprire de urgenţă accesibile şi uşor de
identificat şi, dacă nu se deschid automat în cazul
întreruperii alimentării cu energie electrică, să poată
fi deschise manual.
11. Căile de circulaţie - zone periculoase
Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe,
cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie
amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un
acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule
fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea
acestor căi de circulaţie.
Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau
pentru transportul intern trebuie să fie dimensionate
în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi
tipul de activitate. Dacă pe căile de circulaţie sunt
utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate
distanţele minime de securitate pentru pietoni.
Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie
amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă
faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi
scări.
Atunci când echipamentele din încăperi şi
utilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor, căile
de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
Dacă locurile de muncă includ zone periculoase
în care, dată fiind natura activităţii, există riscul
căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri
trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite
pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a
24 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în
zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi
transportoare
Scările rulante şi transportoarele trebuie să
funcţioneze în condiţii de securitate.
Acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de
securitate necesare şi dotate cu dispozitive de oprire
de urgenţă accesibile şi uşor de identificat.
13. Cheiuri şi rampe de încărcare
Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să
corespundă dimensiunilor încărcăturilor care se
transportă.
Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel puţin
un punct de ieşire. Dacă este posibil din punct de
vedere tehnic, docurile care depăşesc o anumită
lungime trebuie să aibă câte un punct de ieşire la
fiecare capăt.
Rampele de încărcare trebuie să fie sigure pentru
a preveni căderile lucrătorilor.
14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer
în încăperi - libertatea de mişcare la postul de
lucru
Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţă,
o înălţime şi un volum de aer suficiente, care să
permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile de
muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau
confortul acestora.
Dimensiunile zonei neocupate a postului de
lucru trebuie să fie calculate astfel încât să permită
lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare
pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă. Dacă acest
lucru nu este posibil din motive specifice postului de
lucru, lucrătorul trebuie să aibă suficientă libertate de
mişcare în apropierea postului său de lucru.
15. Încăperi pentru odihnă
Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor,
în special datorită tipului activităţii sau prezenţei
unui număr mare de angajaţi, impun acest lucru,
lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi
pentru odihnă uşor accesibile.
Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii
sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru
similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare
în timpul pauzelor.
 Încăperile pentru odihnă trebuie să fie suficient de
mari şi prevăzute cu un număr de mese şi scaune
cu spătar corespunzător numărului de lucrători.
În încăperile pentru odihnă trebuie luate măsuri
corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor
împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi frecvent
întrerupte şi nu există o încăpere pentru odihnă,
trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii
să poată sta în timpul unor astfel de întreruperi,
ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau
sănătatea lor.
16. Femei gravide şi mame care alăptează
Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie
să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în
condiţii corespunzătoare.
17. Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie
vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să
poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din
motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate
cere să se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele
trebuie să fie uşor accesibile, să aibă o capacitate
suficientă şi să fie prevăzute cu scaune.
Vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente şi
să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi
încuie îmbrăcămintea în timpul programului de lucru.
Dacă este cazul (de exemplu, existenţa substanţelor
periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru
îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de
cele pentru vestimentaţia şi efectele personale.
Dacă vestiarele nu sunt necesare, trebuie prevăzut
pentru fiecare lucrător un loc în care să îşi ţină
îmbrăcămintea personală sub cheie.
Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare
separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi femei.
Duşuri şi chiuvete
Trebuie prevăzute pentru lucrători duşuri
corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest
lucru este impus de natura activităţii sau din motive
de sănătate. Trebuie prevăzute săli de duşuri
separate sau o utilizare separată a sălilor de duşuri
pentru bărbaţi şi pentru femei.
Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de
încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îşi
facă toaleta fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă
corespunzătoare. Duşurile trebuie prevăzute cu apă
curentă rece şi caldă.
Atunci când duşurile nu sunt necesare, trebuie
să fie prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi cu apă
caldă, dacă este necesar) adecvate şi în număr
suficient şi care să fie amplasate în apropierea
posturilor de lucru şi a vestiarelor. Din motive de
decenţă, trebuie să existe chiuvete separate sau să
fie asigurată utilizarea separată a acestora pentru
bărbaţi şi pentru femei.
Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt
separate de vestiare, trebuie să existe o cale uşoară
de comunicare între ele.
Cabine de WC-uri şi chiuvete
În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor
de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau
chiuvete, lucrătorii trebuie să dispună de locuri
speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi
de chiuvete. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri
separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau utilizarea
separată a acestora.
18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru,
de tipul de activitate desfăşurată şi de frecvenţa
accidentelor, trebuie să fie asigurate una sau mai
multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.
Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie
echipate cu instalaţii şi dispozitive indispensabile
pentru primul ajutor şi trebuie să permită accesul
cu brancarde. Acestea trebuie să fie semnalizate în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
971/2006.
De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie
să fie disponibil în toate locurile unde condiţiile de
lucru o cer. Acest echipament trebuie să fie marcat
corespunzător şi să fie uşor accesibil.
19. Lucrători cu dizabilităţi
La organizarea locurilor de muncă trebuie să se
ţină seama de lucrătorii cu dizabilităţi, dacă este
necesar.
Această prevedere se aplică în special în ceea ce
priveşte uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile,
chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau
ocupate direct de persoanele cu dizabilităţi.
www.ac.rezonromania.net
25
Cuprins
 20. Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii
speciale)
Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte
zone sau instalaţii în aer liber, utilizate sau ocupate
de lucrători în cursul activităţii lor, trebuie să fie
organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să
circule în condiţii de securitate.
Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie
iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat
artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.
Când lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru
în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie
amenajate pe cât posibil astfel încât aceştia:
a) să fie protejaţi împotriva condiţiilor
meteorologice nefavorabile şi, dacă este necesar,
împotriva căderii obiectelor;
b) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunător,
nici unor influenţe exterioare vătămătoare, cum ar fi
gaze, vapori sau praf;
c) să îşi poată părăsi posturile de lucru rapid în
eventualitatea vreunui pericol sau să poată primi
rapid asistenţă;
d) să nu poată aluneca sau cădea.
21. Locuri de muncă în condiţii de izolare
(dispoziţii speciale)
Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu
atribuţii concrete care să supravegheze lucrătorii
care lucrează în condiţii de izolare.
Pentru a se putea interveni în timp util în caz de
accident sau avarie la locurile de muncă în condiţii
de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice
care permit legătura cu persoana care asigură
supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere,
dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri
telefonice, radio-telefon, cameră de luat vederi şi
monitor).
22. Principii ergonomice
Dimensiunea locului de muncă se realizează în
funcţie de particularităţile anatomice, fiziologice,
psihologice ale organismului uman, precum şi
de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului
de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările
şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de
distanţele de securitate, de dispozitivele ajutătoare
26 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea
asigurării confortului psihofizic.
Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale
corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de
modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează
prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea
fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor
de muncă care respectă prevederile reglementărilor
în vigoare.
Locurile de muncă la care se lucrează în
poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute
corespunzător caracteristicilor antropometrice
şi funcţionale ale organismului uman, precum şi
activităţii care se desfăşoară, corelându-se înălţimea
scaunului cu cea a planului de lucru.
La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie
ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace
pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade
scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile
de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru
sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare
în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.
Înălţimea planului de lucru pentru poziţia
aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de
distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de
caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de
mărimea efortului membrelor superioare.
Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare
ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample
ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare
corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare
corectă a materiilor prime şi a produselor la
echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine
direct.
Având în vedere faptul că în această perioadă
de iarnă se pot înregistra temperaturi scăzute
extreme, reamintim angajatorilor că au obligaţia
aplicării măsurilor pentru asigurarea protecţiei
propriilor angajaţi, în zilele în care se înregistrează
astfel de temperaturi.
Prin temperaturi scăzute extreme se înţelege
temperaturile exterioare ale aerului, care scad sub
-20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot
fi echivalate cu acest nivel. Temperaturile prevăzute
sunt temperaturi monitorizate şi certificate de
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi
transmise de centrele regionale ale acestuia.
 Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie are
obligaţia să comunice prin mijloacele de comunicare
în masă locale zonele în care temperatura scade
sub -20°C precum şi prognoza pentru următoarea
perioadă.
În perioadele cu temperaturi scăzute extreme
angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri
minimale pentru menţinerea stării de sănătate a
salariaţilor care lucrează în aer liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-
1 litru/persoană/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii
de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii
fixe sau mobile cu microclimat corespunzător;
c) asigurarea echipamentului individual de
protecţie.
Angajatorii care se află în imposibilitatea de a
asigura condiţiile prevăzute mai sus, de comun acord
cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor, vor lua,
după caz, măsuri de reducere a duratei zilei de lucru,
eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru (până
la ora 11ºº şi după ora 17ºº), întreruperea colectivă a
lucrului cu asigurarea continuităţii în locurile în care
aceasta nu poate fi întreruptă.
Pe durata întreruperii colective a
lucrului, contractele individuale de
muncă ale salariaţilor se menţin, iar
perioada de întrerupere constituie
vechime în muncă. Măsurile se vor
stabili dacă temperaturile extreme se
menţin pe o perioadă de cel puţin două
zile consecutiv.
Pentru aplicarea măsurilor, angajatorii de
comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau
cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor stabili
modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi
modalităţile de plată, după cum urmează:
- prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului
de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere
colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor
salariale avute anterior;
- fără recuperarea timpului de reducere a duratei
zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu
acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul
efectiv lucrat.
Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate
de munca în condiţii de temperaturi extreme se vor
lua următoarele măsuri:
- asigurarea de către angajator a examenului
medical la angajare şi a controlului medical periodic,
urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor
pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;
- asigurarea primului ajutor şi a transportului la
cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor
afectate;
- trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de
muncă sau reducerea programului de muncă pentru
persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii
privind munca la temperaturi extreme.
De asemenea, obligațiile de a asigura protecţia
lucrătorilor în perioadele în care se înregistrează
temperaturi scăzute extreme nu sunt stabilite doar
în sarcina angajatorilor ci și în sarcina angajaților,
aceștia având îndatorirea de a purta echipamentul
de lucru și de protecție, de a respecta instrucțiunile
de lucru, astfel încât pericolul de producere a
accidentelor să fie redus la minim.
Constituie contravenţii şi se sanc-
ţionează cu amenda de la 1500 lei
la 2500 lei, încălcarea prevederilor
cu privire la luarea măsurilor
pentru prevenirea unor îmbolnăviri
determinate de munca în condiţii de
temperaturi scăzute extreme, dacă
faptele nu au fost săvârşite în astfel
de condiţii încât să fie considerate,
potrivit legii penale, infracţiuni.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor
prevăzute anterior se fac de către organele de
control ale Inspecţiei Muncii.
 Autor: Mirela Hainagiu
www.ac.rezonromania.net
27
Cuprins
 CE VERIFICĂ ANPC LA ÎNCEPUT DE AN
ÎN CADRUL INSPECȚIILOR LA UNITĂȚILE DE CAZARE
A ctivitatea de control a ANPC are drept scop
apărarea drepturilor consumatorilor, prin:
- prevenirea încălcării reglementărilor legale în
domeniul protecţiei consumatorilor;
- evidenţierea şi aducerea la cunoştinţa
personalului care reprezintă entitatea, a abaterilor şi
faptelor care au generat încălcarea reglementărilor
legale în domeniul protecţiei consumatorilor şi a
consecinţelor produse de această încălcare;
- determinarea personalului care exercită
funcţii de conducere la nivelul profesioniştilor să
îşi însuşească şi să respecte normele legale în
domeniul protecţiei consumatorilor;
- cunoaşterea dinamicii şi a gradului de
repetabilitate a aceloraşi fapte care contravin
normelor legale în vederea stabilirii periodicităţii
intervenţiilor pentru înlăturarea neconformităţilor;
- dispunerea măsurilor adecvate, în vederea
restabilirii legalităţii şi evaluarea impactului şi a
eficienţei măsurilor luate anterior;
- prezentarea riscurilor legate de nerespectarea
prevederilor din reglementările aplicabile.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor efectuează:
1. controale operative, în care se urmăreşte,
de regulă:
- verificarea punctuală a realizării măsurilor
dispuse pentru prevenirea unui risc şi/sau a celor
cu termene scadente;
- verificarea conformităţii produselor sau
serviciilor în cazul apariţiei unui pericol iminent;
- verificarea menţinerii/ sistării activităţii şi/
sau opririi comercializării unor produse şi prestării
serviciilor până la realizarea conformităţii, precum şi
alte verificări dispuse de şeful ierarhic, în condiţiile
legii.
28 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
2. controale tematice. Acestea sunt controale
programate, cu obiective expres şi precis stabilite
şi cu o durată determinată, menite să asigure
verificarea conformităţii produselor şi serviciilor
cu normele aplicabile din domeniul protecţiei
consumatorilor.
Acţiunile tematice de control se pot declanşa la
iniţiativa atât a ANPC, ca urmare a unor probleme
apărute, ori la solicitarea autorităţilor locale sau ale
altor structuri ale administraţiei publice locale.
Acţiunile desfăşurate la profesionişti urmăresc
limitarea şi prevenirea consecinţelor unor fapte de
natură să afecteze viaţa, sănătatea, securitatea şi
interesele economice ale consumatorilor. În cazul
produselor alimentare, nu se vor desfăşura controale
tematice la producători. Se pot efectua controale la
producători numai în cazul instrumentării petiţiilor.
La unităţile de cazare, ANPC verifică în primul
rând legalitatea funcţionării agentului economic,
respectiv:
- dacă activitatea se desfăşoară în structuri
de primire turistice clasificate, cu certificate de
clasificare vizate, cu viza neexpirată sau cu altă
structură a spaţiilor decât cea stabilită prin anexă la
certificatul de clasificare;
- dacă persoana care asigură conducerea
operativă a structurii de primire turistică deţine un
brevet de turism;
- dacă există autorizaţii: sanitară, sanitar-
veterinară, de mediu şi de prevenire şi stingere a
incendiilor - PSI.

Exemple de nereguli constatate:
- inexistența certificatelor de clasificare eliberate
de către Ministerul Turismului;
- inexistenţa unei persoane din conducerea
societăţii care să deţină brevet de turism;
- certificatul de clasificare nu era reînoit;
- lipsa autorizaţiei de mediu;
- lipsa autorizaţiei de prevenire şi stingere a
incendiilor - PSI.
De asemenea, în cazul unui control ANPC la
unităţile de cazare, se va verifica dacă:
- serviciile de cazare prestate în structurile de
primire turistică respectă condiţiile şi criteriile de
calitate care au stat la baza clasificării:
- însemnele privind tipul şi categoria de
clasificare sunt înscrise pe o plachetă montată în
exteriorul unităţii, precum şi pe autocolante aplicate
în punctele de acces al turiştilor;
- există afişată la loc vizibil în spaţiul de
comercializare sau, după caz, de prestare a serviciilor
a unei plachete cu telefonul consumatorului,
precum şi adresa şi numărul de telefon ale oficiilor
judeţene pentru protecţia consumatorilor, respectiv
ale Oficiului Municipiului Bucureşti pentru Protecţia
Consumatorilor, în a cărui rază teritorială se află
agentul economic;
- există afişată la recepţiile hotelurilor lista
tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro.
Este interzisă practicarea de tarife discriminatorii
între turiştii străini şi români;
- starea generală a clădirii şi a parcării corespunde
criteriilor de clasificare;
- starea generală de curăţenie, salubritate şi
igiena corespunde normelor de igienă;
Exemple de nereguli constatate:
- există unităţi care nu dispun în holul hotelului
de grup sanitar amenajat pentru ambele sexe;
- grupurile sanitare de pe holuri nu sunt igienizate
corespunzător;
- grupurile sanitare din camerele oferite spre
cazare sunt neigienizate corespunzător şi nu sunt
dotate decât cu săpun lichid;
- paharele pregătite pentru consumatori nu sunt
ambalate în pungi din folie;
- coşurile de gunoi sunt prevăzute cu saci
menajeri, dar nu au capace;
- o parte din pereţii din cameră şi tavanele au
zugrăveala pătată;
ANPC
- personalul de curăţenie nu ştia să folosească
substanţele de curăţare şi dezinfecţie, paharele din
camere fiind spălate doar cu apă;
- tapet pe pereţi rupt sau înlocuit parţial;
- chiuvete şi oglinzi fisurate;
- infiltraţii de apă, mocheta cu un grad de uzură
avansat;
- mobilier deteriorat;
- zugrăveli căzute şi tavan cu infiltraţii de apă;
- grupurile sanitare care nu erau dotate complet
cu mijloace de igienă individuală a consumatorilor,
lipsind prosoapele de hârtie pentru mâini sau
uscătoarele şi dezodorizantele.
- se respectă interdicţia de a amenaja spaţii de
cazare la subsol sau fără aerisire şi lumină naturală
directă;
- dacă lenjeria de pat, prosoapele şi halatele se
schimbă după fiecare turist, iar pentru sejurile mai
lungi corespunzător clasificării;
Exemple de nereguli constatate:
- prosoapele din camere sunt uzate necesitând
înlocuirea;
- prosoapele din dotarea băilor nu erau de
culoare albă sau erau diferite;
- dacă se oferă servicii suplimentare cuprinse în
tariful de cazare sau cu plata separată;
Exemple de nereguli constatate:
- lista serviciilor suplimentare cuprinse în tariful
de cazare sau cu plata separat cuprinde 6 poziţii faţă
de 15 poziţii – servicii aferente categoriei unităţii;
- lipsa afişării listei orientative cuprinzând
serviciile suplimentare.
- există mijloace scrise, realizate estetic şi
tipărite în limba română şi în cel puţin două limbi de
circulaţie internaţională, cuprinzând informaţii utile
pentru turişti, precum:
1. instrucţiuni de folosire a telefonului;
2. tarifele interne şi internaţionale pentru
convorbiri telefonice;
3. lista cuprinzând servicile suplimentare
oferite şi tarifele pentru cele cu plată, cu indicarea
modalităţilor de solicitare a serviciului în cameră;
4. lista room-service;
5. lista cuprinzând preţurile produselor din
minibar, după caz;
www.ac.rezonromania.net
29
Cuprins
 6. informaţii turistice privind zona sau localitatea;
7. inserarea în pliantul hotelului a hărţii zonei sau
a localităţii, cu precizarea unităţii de cazare;
8. orice alte informaţii ce ar putea face mai
agreabil sejurul turistului;
9. chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu
privire la calitatea serviciilor oferite.
- dacă se respectă interdicţia de nu se organiza
activităţi de jocuri distractive sau de noroc în holurile
unităţilor, ci doar în spaţii distincte cu intrări ce sunt
separate față de fluxul turiştilor;
- dacă instalaţiile şi aparatele din dotare sunt
funcţionale şi corespund criteriilor minime de
clasificare (sistemul de climatizare, surse principale
şi individuale de iluminat, prize, aparate de ras,
televizor, telefon de cameră, sisteme de trezire,
lampa de birou, frigider sau minibar, fax, xerox,
telefon mobil, proiector, cameră video etc.);
- unităţile de cazare au grup electrogen propriu şi
acesta intră în funcţiune automat în cazul întreruperii
alimentării cu energie electrică de la reţea;
- dacă există ascensoare, acolo unde e cazul, şi
dacă sunt în bună stare de funcţionare;
Exemple de nereguli constatate:
- lipsa ascensoarelor aşa cum prevăd criteriile
minime de clasificare.
- dacă se respectă numărul maxim de paturi
admise într-o cameră (conform criteriilor minime de
clasificare);
- dacă echiparea sanitară este corespunzătoare
criteriilor minime de clasificare (existenţa şi dotarea
grupurilor sanitare din camere şi a celor comune,
inclusiv a celor separate pe sexe din holul de
recepţie cu oglindă, covoraş împotriva alunecării,
perie WC şi dezodorizant, săpun, hârtie igienică,
prosop, priza pentru aparatul de ras etc.);
Exemple de nereguli constatate:
- lipsa capacelor la sifoanele de pardoseală şi
încuietoarele la cabinele duş;
- suporţii de prosoape din grupurile sanitare şi
etajerele nu erau bine fixate cu posibilitatea căderii
acestora şi a paharelor de pe etajeră;
- lipsa mânerelor de sprijin la ieşirea din cadă;
- oglinzi pătate şi crăpate;
- chiuvete cu instalaţii defecte;
30 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
- lipsă săpun, hârtie igienică, dezodorizante,
perie wc.
- dacă starea funcţională, calitativă şi igienică
a spaţiilor aferente unităţii de cazare este
corespunzătoare (camere de locuit, grupuri sanitare,
balcoane, holuri, culoare de acces, scări, spaţii de
depozitare, spaţii pentru prestarea serviciilor, oficii,
parcare auto, spaţii verzi, spaţiile de agrement şi
fitness etc.);
Exemple de nereguli constatate:
- uşile de la unele băi erau murdare;
- mocheta de pe holuri pătată şi uzată;
- măsuţele din unele camere prezentau vopseaua
exfoliată;
- tapiţeria unor fotolii pătată şi murdară;
- frigider cu email exfoliat şi cu pete de rugină;
- sticla de la uşa balconului era fisurată;
- cearceafuri rupte,
- lipsă telecomandă televizor şi/sau aer
condiţionat din unele camere;
- infiltraţii, zugrăveală exfoliată pe anumite
porţiuni.
- există servicii oferite în mod gratuit sau cu plată
şi dacă există dotările necesare îndeplinirii serviciilor
către turişti (spre exemplu: existența la oficiile
cameristelor a truselor de curăţat încălţămintea, a
pungilor pentru preluat lenjeria clienţilor în vederea
spălării etc.);
- dacă există truse medicale de prim ajutor şi
dacă sunt dotate corespunzător;
- dacă dotările din unităţile de cazare asigură
protecţia consumatorilor, sunt sigure şi nu prezintă
riscul producerii unor îmbolnăviri, accidente
mecanice, prin electrocutare sau incendii etc.;
Exemple de nereguli constatate:
- prize dislocate din perete;
- scară din lemn care asigură urcarea turiştilor
în camere cu formă de spirală, iar, în zonele de
curbură, avea o lăţime mai mică decât este necesar
fiind posibile accidentele.
- dacă se respectă normele de prevenire şi
stingere a incendiilor;
- dacă este asigurată ordinea, liniştea publică şi
a bunelor moravuri în structurile de primire turistice;
- dacă se asigură securitatea turiştilor şi a
bunurilor acestora în structurile de primire turistice;
 - dacă sunt cazaţi minori sub 14 ani care sunt
neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţii legali, cu
excepţia celor aflaţi în drumeţie, tabere, excursii,
concursuri sau în alte acţiuni similare, însoţiţi de
cadre didactice, antrenori şi ghizi;
- dacă există seif sau posibilităţii de depozitare a
valorilor la recepţie, corespunzător clasificării;
- dacă căile de acces proprii şi spaţiile
înconjurătoare sunt bine întreţinute;
- anexele gospodăreşti pentru creşterea
animalelor şi păsărilor sunt amplasate şi întreţinute
astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti (la
pensiunile agroturistice);
- animalele de la care provin lactatele sunt
atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să
fie examinate sanitar-veterinar (pentru pensiuni
agroturistice);
- dacă în structurile de primire turistică se asi-
gură şi se păstrează ordinea şi liniştea;
- construcţiile sunt astfel realizate încât să se
evite deranjarea turiştilor din cauza zgomotelor
produse de instalaţiile tehnice ale clădirii sau
factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor produse
peste limitele legale admise, spaţiile prin care trec
instalaţiile sunt izolate fonic;
- unităţile de alimentaţie pentru turism din toate
staţiunile balneoclimatice asigură condiţiile de
funcţionare astfel încât nivelul de zgomot să se
înscrie în valorile stabilite de prevederile legale;
- dacă ascensoarele sunt silenţioase şi rapide;
- dacă pardoselile din marmură sunt acoperite
parţial pentru atenuarea zgomotului;
- dacă exploatarea echipamentelor de sonorizare
conduce la poluare fonică;
- dacă există reclamaţii de la consmatori,
aspectele reclamate şi modalitatea de soluţionare
a reclamaţiilor;
Exemple de nereguli constatate:
- liniştea turiştilor perturbată periodic de
mijloacele de transport de gabarit mare care trec pe
drumul naţional;
- s-au înregistrat reclamaţii, aceasta fiind
întemeiate, agentul economic fiind sancţionat
contravenţional;
- a fost înregistrată reclamaţia unui cetăţean care
deşi a făcut rezervarea unui apartament nu a putut
ocupa camera din cauza neglijenţei recepţionerului
care a încurcat rezervările. În compensaţie,
cetăţeanului i s-a rezervat un apartament la o altă
unitate de cazare turistică, ofertă refuzată de către
acesta.
Aşadar, pentru a evita eventuale sancţiuni din
partea ANPC, unitățile de cazare trebuie să
adopte o abordare proactivă în ceea ce privește
respectarea prevederilor legale, precum:
- asigurați-vă că toate documentele necesare,
cum ar fi licențele de funcționare, autorizațiile de
securitate la incendiu și orice alt document specific
industriei, sunt actualizate și disponibile pentru
inspecție;
- furnizați informații clare și transparente privind
tarifele, politica de anulare și orice alte costuri
asociate șederii. Asigurați-vă că acestea sunt
comunicate în mod clar turiştilor;
- mențineți standarde ridicate de igienă și
curățenie în unitatea de cazare;
- asigurați-vă că toate măsurile de siguranță
împotriva incendiilor sunt în vigoare și că personalul
este instruit să gestioneze situații de urgență;
- respectați drepturile consumatorilor în ceea
ce privește rezervările, anulările și rezolvarea
plângerilor. Asigurați-vă că există proceduri bine
definite pentru gestionarea feedback-ului negativ;
- asigurați-vă că personalul este instruit
corespunzător în ceea ce privește standardele de
serviciu, siguranța la locul de muncă și respectarea
normelor legale. Personalul bine instruit contribuie
la o experiență mai bună pentru turişti și la evitarea
problemelor legale;
- dacă colectați informații personale de la turişti,
asigurați-vă că respectați normele privind protecția
datelor și aveți o politică de confidențialitate clară;
- fiți deschiși la colaborarea cu autoritățile locale
și ANPC. Răspunderea și colaborarea pot reduce
riscul de a primi amenzi;
- realizați audituri interne regulate pentru a
vă asigura că respectați toate standardele și
reglementările aplicabile.
Este important ca unitățile de cazare să
fie proactive în ceea ce privește respectarea
prevederilor legale pentru a evita posibilele sanc-
ţiuni și a oferi o experiență pozitivă clienților.
 Autor: Darlaiane Mariana
www.ac.rezonromania.net
31
Cuprins
 CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE
DECLARAȚIA DE BENEFICIAR REAL ÎN 2024
D eclarația privind beneficiarul real este o
declarație pe proprie răspundere pe care
trebuie să o dea reprezentantul legal al societății
(administratorul) și care trebuie să conțină datele
de identificare ale beneficiarilor reali (numele,
prenumele, data nașterii, codul numeric personal,
seria și numărul actului de identitate, cetățenia,
domiciliul sau reședința) și modalitățile în care se
exercită controlul asupra societății.
Obligativitatea completării declarației privind
beneficiarii reali a apărut în 21 iulie 2019, odată cu
intrarea în vigoare a Legii 129/11.06.2019 pentru
prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului.
Ulterior, începând cu 1 ianuarie 2022 a intrat în
vigoare Legea nr. 315/2021, prin care se elimină
obligativitatea firmelor de a depune anual declarația
privind beneficiarii reali.
Declarația este cerută în scopul prevenirii şi
combaterii spălării banilor şi finanțării terorismului.
Adică Oficiul Spălării Banilor vrea să știe exact
cine este în spatele fiecărei firme din România, cine
are control asupra firmei, cine ia banii și cine aduce
banii în firmă.
Noțiunea de beneficiar real nu reprezintă o
noutate în domeniu, deoarece și anterior intrării
în vigoare a legilor amintite, această noțiune era
prezentă în legislația ce obliga anumite entități să
desfășoare activități de cunoaștere a clientelei,
inclusiv a beneficiarul real.
Cine este beneficiarul real?
Aflăm că, potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) din Legea
nr. 129/2019, prin “beneficiarul real”, în cazul
societăților prevăzute în Legea societăților nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, se înțelege:
“(i) persoana sau persoanele fizice care deţin
ori controlează în cele din urmă o persoană juridică
32 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod
direct sau indirect, asupra unui număr de acţiuni
sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i
asigura controlul ori prin participaţia în capitalurile
proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea
controlului prin alte mijloace, persoana juridică
deţinută sau controlată nefiind o persoană juridică
înregistrată la registrul comerţului ale cărei acţiuni
sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care
este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu
cele reglementate de legislaţia Uniunii Europene
ori cu standarde fixate la nivel internaţional. Acest
criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul
deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune
sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei
juridice într-un procent de peste 25%;
(ii) persoana sau persoanele fizice ce asigură
conducerea persoanei juridice, în cazul în care,
după epuizarea tuturor mijloacelor posibile și cu
condiția să nu existe motive de suspiciune, nu se
identifică nicio persoană fizică în conformitate cu
pct. 1 ori în cazul în care există orice îndoială că
persoana identificată este beneficiarul real, caz în
care entitatea raportoare este obligată să păstreze
și evidența măsurilor aplicate în scopul identificării
beneficiarului real în conformitate cu pct. 1 și
prezentul punct”.
Legea ne prezintă o definiție lungă și detaliată a
ceea ce înseamnă modurile în care o societate este
controlată, însă pe scurt și fără a intra în detalii,
expresia se referă la:
- persoana fizică sau persoanele fizice din spatele
firmei care controlează firma – adică cel sau cei
care dețin 25% + 1 acțiuni sau cotă de participare la
capitalul social într-un procent de peste 25%;
- entitatea corporativă străină sau entitățile
corporative străine care se află sub controlul unei
persoane fizice și care dețin 25% + 1 acțiuni sau

participă la capitalul social al unei societăți cu un
procent de peste 25%;
- persoana fizică care ocupă o funcție de
conducere, adică administratorul/administratorii,
membrii consiliului de administraţie / supraveghere,
directori cu competențe delegate de la
administratorul/consiliul de administraţie, membrii
directoratului.
În realitate, beneficiarul real este:
a) în cazul firmelor – asociații persoane fizice care
dețin cel puțin 25% din părțile sociale iar dacă astfel
de persoane nu pot fi identificate, beneficiarul real
este reprezentantul legal al firmei (administratorul);
b) în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice
similare – toate persoanele următoare:
- constituitorul/constituitorii, precum și persoanele
desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile
legii;
- fiduciarul/fiduciarii;
- beneficiarul/beneficiarii.
c) în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ
(adică în cazul ONG-urilor):
- asociații sau fondatorii;
- membrii în consiliul director;
- persoanele cu funcții executive împuternicite de
consiliul director să exercite atribuții ale acestuia.
Când trebuie depusă declarația de beneficiar
real?
Declarația de beneficiar real se depune:
- la înmatricularea societății, odată cu celelalte
acte necesare înființării firmei;
- atunci când apare o modificare la datele
beneficiarului real, în termen de 15 zile de la data la
care aceasta a intervenit;
- anual, la 15 zile de la aprobarea situaţiilor
financiare anuale, vor depune numai firmele care
au în structura acţionariatului entităţi care au sediul
fiscal în jurisdicţii necooperante din punct de vedere
fiscal şi/sau în jurisdicţii cu grad înalt de risc de
spălare a banilor şi/sau de finanţare a terorismului
şi/sau în jurisdicţii aflate sub monitorizarea
organismelor internaţionale relevante, pentru risc
de spălare a banilor/finanţare a terorismului.
Restul societăților, care nu au asociați / acționari
entități din țări cu risc pentru spălare a banilor și/sau
finanțare a terorismului, nu vor depune declarația
de beneficiar anual.
ONPCSB
Lista cu țările cu risc se publică pe pagina
Oficiului Național de Prevenire și Combatere a
Spălării Banilor.
Cine trebuie să depună declarația de
beneficiar real?
Conform legii nr. 315/2021, orice firmă, fiducie
sau ONG trebuie să depună declarația privind
beneficiarul real, chiar la înființare: “Art. 56 alin.(1)
Persoanele juridice supuse obligaţiei de înregistrare
în registrul comerţului depun la înmatriculare şi
ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie
privind beneficiarul real al persoanei juridice, în
vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor
reali al societăţilor, cu excepţia regiilor autonome,
companiilor şi societăţilor naţionale şi societăţilor
deţinute integral sau majoritar de stat.”
De asemenea, firmele, fiduciile și ONG-urile deja
constituite au obligația depunerii declarației ori de
câte ori apar modificări privind datele beneficiarilor
reali.
Sunt exceptate de la obligația depunerii
declarației regiile autonome, companiile și
societățile naționale și societățile deținute integral
sau majoritar de stat.
În cazul firmelor care au ca asociați
doar persoane fizice, depunerea
declarației este obligatorie.
Pentru firmele înființate înainte de
intrarea în vigoare a legii 129/2019,
obligația depunerii declarației privind
beneficiarii reali se consideră a fi
îndeplinită dacă au depus cel puțin o
declarație privind beneficiarul real.
Obligaţia se consideră îndeplinită şi
prin includerea, la înmatriculare, în actul
constitutiv, a datelor de identificare a
beneficiarilor reali şi a modalităţilor
în care se exercită controlul asupra
persoanei juridice (potrivit alin. (7) din
art. 56).
Modificarea ulterioară a datelor
de identificare a beneficiarilor reali
nu instituie obligaţia întocmirii unui
act modificator la actul constitutiv,
declararea acestora îndeplinindu-se în
condiţiile alin. (1) art. 56.
www.ac.rezonromania.net
33
Cuprins
 Așadar, potrivit Legii 315/2021, art.56, alin.
(13), (14): “Suplimentar faţă de obligaţia prevăzută
la alin. (1) persoanele juridice supuse obligaţiei
de înregistrare în registrul comerţului, care au
în structura acţionariatului entităţi înmatriculate/
înregistrate şi/sau care au sediul fiscal în jurisdicţii
necooperante din punct de vedere fiscal şi/sau în
jurisdicţii cu grad înalt de risc de spălare a banilor
şi/sau de finanţare a terorismului şi/sau în jurisdicţii
aflate sub monitorizarea organismelor internaţionale
relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanţare
a terorismului, depun anual o declaraţie privind
beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea
înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al
societăţilor, în termen de 15 zile de la aprobarea
situaţiilor financiare anuale.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele
juridice înmatriculate în registrul comerţului
anterior datei de intrare în vigoare a prezentei
legi, cu excepţia regiilor autonome, companiilor şi
societăţilor naţionale şi societăţilor deţinute integral
sau majoritar de stat, depun o declaraţie privind
beneficiarul real al persoanei juridice, pe care o
actualizează ori de câte ori intervine o modificare,
în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor
reali al societăţilor. Această obligaţie se consideră
a fi îndeplinită pentru persoanele juridice care au
depus cel puţin o declaraţie privind beneficiarul real
ulterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi.”
Cum se întocmește și cum se depune
declarația de beneficiar real?
Declarația de beneficiar real poate fi dată de
reprezentantul legal sau de persoana împuternicită:
- la avocat;
- la notar;
- direct la Oficiul Registrului Comerțului;
- semnată sub privată (adică de mână) de către
reprezentantul legal (administrator) sau de către cel
împuternicit de firmă;
- în formă electronică, cu semnătură electronică.
În cazul în care vă aflați în faza de înființare
a firmei, aveti posibilitatea de a include în actul
constitutiv, datele de identificare ale beneficiarilor
reali şi modalitățile în care se exercită controlul
asupra persoanei juridice.
Dacă faceți aceste precizări în actul constitutiv
la înființare, atunci nu mai trebuie să depuneți și
declarația de beneficiar real.
34 www.ac.rezonromania.net
Cuprins
Practic, se consideră că ați trecut toate
elementele din declarația de beneficiar real, direct
în actul constitutiv și astfel v-ați îndeplinit obligația
de declarare.
ONRC recomandă ca transmiterea formularelor
privind beneficiarii reali să se facă prin mijloacele
electronice (portalul de servicii al ONRC /adresele
de e-mail ale ORCT) sau prin corespondență (poșta/
curier).
Declarația anuală privind beneficiarii reali se
poate depune și personal la oficiul registrului
comerțului de pe lângă tribunalul unde persoana
juridică are sediul social, în spații special amenajate
în acest sens.
Declarația anuală privind beneficiarul real poate
fi dată și în fața reprezentantului oficiului registrului
comerțului sau se poate depune, personal sau prin
reprezentant, având data certă, dată de notarul
public ori atestată de avocat.
Odată cu declarația trebuie depusă și o copie de
pe cartea de identitate a reprezentantului legal sau a
persoanei împuternicite să dea această declarație.
Dacă depuneți declarația de beneficiar real prin
avocat sau printr-un delegat al societății voastre,
atunci veți depune și împuternicirea sau delegația
lui.
Care sunt riscurile pentru nedepunerea
Declarației de beneficiar real?
Nerespectarea de către reprezentantul legal
al persoanelor juridice a obligației de depunere
a declarației privind datele de identificare ale
beneficiarilor reali constituie contravenție și se
sancționează cu amendă.
Sancțiunile prevăzute în legislație: amendă între
5.000 lei – 10.000 lei (firme) și amendă de la 200 lei
la 2.500 lei (asociații și fundații).
Dacă în termen de 30 de zile de la data aplicării
sancțiunii contravenționale reprezentantul persoa-
nei juridice nu depune declarația privind datele
de identificare ale beneficiarilor reali, tribunalul va
putea pronunța dizolvarea societății. (art. 57 din
Legea nr. 129/2019). Cauza de dizolvare poate fi
înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond, în
măsura în care situația care a dus la inițierea cererii
de dizolvare este remediată.
 Autor: Drăgan Ovidiu
Cuprins
„Regulamentul Intern este un act care nu trebuie să lipsească niciunui angajator,
mic sau mare, persoană juridică de drept public sau privat, deoarece reglementează
raporturile juridice cu cea mai importantă resursă a unei afaceri – resursa umană.
Ca în orice domeniu, trebuie să cunoaștem foarte bine cadrul legislativ aplicabil,
obligații și îndatorări ale angajatorilor vis-a-vis de angajați, cine are responsabilitatea
întocmirii Regulamentului Intern în cadrul companiei, dar în primul rând rolul acestuia și
regulile care trebuie incluse în acest act intern.”

GHIMIȘ DIANA MONICA

Volumul vă prezintă aspectele obligatorii ce trebuie inserate în Regulamentul Intern potrivit

modificărilor din 2022 și 2023 în legislația muncii. Astfel, atunci când vă aflați în fața unui
control ITM sau al unui litigiu cu angajații, sau pur și simplu doriți să reglementați corect și clar
relațiile de muncă din firmă, dvs veți avea un document corect întocmit, pe care vă puteți
baza.
Cartea „Noile obligații privind Regulamentul Intern” vine împreună cu un CADOU din
partea noastră: un model extins al Regulamentului Intern, necesar în orice companie și
actualizat conform ultimelor modificări legislative.

CONTACT Tel: 021/222.70.75 E-mail: comanda@rezon.ro

Cuprins