Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAniei

STETNHARDT, NICOLAE N. Steinhardt

iurnalul fericirii / N. Steinhardt ; postf. qi repele
bio-bibliografice de Virgil Bulat - Rohia : Editula
Man[stirii Rohia,2005
ISIIN 973-87153-0-X Jurnalul fericirii
I. Bulat, Virgil (postf.I

82r.135.1-94

Postfa!6 gi repere bio-bibliografice de

VIRGIL BULAT

'91\'laniistirea Rohia
Rohia nr. lB
cod 435.6 12, Maratnureg
www.nra nast i rca-t'oh i a. ro
cancelarie@nranastirea-rolria.ro

EDITURA MANASTIRII ROHIA

ISBN: 913-81153-0-X
'fchnorcdactor: Nicoiae-Dragog I(ercl<e;
Rohia, 2005
, *4r
{r,
CUPRINS

PS Justinian Chira, in loc de CuvAnt inainte .................5

PS Justin Sigheteanul, Argument ......... ............9

Jurnalul fericirii
Note
onomastice
Lista prescurtdrilor ....417
N. Steinhardt, Autobiografie ........420

Virgil Bulat, Repere bio-bibliografice ..........424

Vrgil Bulat, Aparilii postume ......432
Opinii despre N. Steinhardt
gi despreJurnalul.fericirii...... ............436
Virgil Bulat, Leclia Jurnalului fericirii ........439
Arhim. Mina Dobzeu, Ce reprezintd botezul
lui Nicolae Steinhardt? ......... ...........,.454
 Pirinlii de astdzi ai mdndstirii Rohia, au socotit cd sunt datori sa
adune la un loc toatd opera Pdrintelui Nicolae, atdt cea religioasd cdt gi cea
laicd
-gi sd o editeze in editura proprie sub titlul: Opeia integraiit N.
Steinhardt. Lucm pe care l-au gi pornit cu prima gi c-ea rnai imlportantd
dintre lucrdri, Jurnalul fericirii gi se va continua cu celelalte titluri pand la
publicarea lor integrald
lq prirna aparitie ?n Editura niSndstirii; pdstrAnd textul integral al
Juntalului, vom adduga in loc de Cuvdnt inainte, cuvdntarea p.S. JuJtinian
de la inmormAntarea Pirintelui Nicolae, (argumentul), autobiografia gi
mdrturisirea Pdrintelui, aflate in arhivele mdndstirii, textul in xerocopie
din ,,Cartea de aur" scris la prima vizitdin 1973, precum qi cAteva imagini
reprezentative cu Pdrintele, rronah in Mdndstirea Rohia. Toate acestea vor
avea darul sd intregeascd irnaginea monahului Delarohia, din care nu pot
lipsi urmdtoarele:
1. Nicolae Steinhardt, omul de culturd, eseistul qi criticul literar.
2. N. Steinhardt evreul convertit la ortodoxie gi rnonahul cdrturar.
3. Jurnalul fericirii testament * rndrturisire de credintd.
4. Rolul Mdnastirii Rohia - agezdmdntul care u o..otit atAt autorul
cAt qi opera gi i-a oferit linigtea necesard pentru a trdi gi scrie.
Pentru toate lui Hristos slavd!
Mdndstirea Rohia
Sf. Ierarh Nicolae
6 decembrie 2004
f Justin Hodea Sigheteanul
Arhiereu - vicar
TREI SOLUTII
Testament Politic
Pentru a iegi dintr-un univers concentralionar - 9i nu e neapSrat
ncvoie sd fie un l|agdt, o temnitd ori o altd forma de incarcerare; teoria
so aplicd oricarui-tip de produs al totalitarismului - existd soluiia
lrnis'ticd) a credinfei. Despie aceasta nu va fi vorba in cele ce trmeazd,
ea fiind consecinia harului prin esenfd selectiv.
Cel6 trei solufii la cari ne referim sunt strict lumeqti, au caracter
lrractic qi se infEliqeazd ca accesibile oriqicui.
Solufia intdi: a lui Soljeniffln
\n Primul cerc, Alexandru Isaievici o rnenfioneazd pe scurt,
lcvenind asupr6-i in volumul I al Arhipelagailui Gulag'
Ea consta, pentru oricine pSgeqte peste pragul Securitalii -sau
altui organ uttuiog anchet6, in a-gi spune cu .hotdrAre: in clipa
"chiar ^de
iloeasta morl ii este permis a-qi vorbi consoldndu-se: pdcat de
tirrerefele ori vai de bdtrdne,tele mele, de nevasta mea, de copiii mei, de
rline, de talentul ori de bunurile ori puterea mea, de iubita mea, de
vinuiile pe care n-am sd le mai beau, de cdrlile-pe care n-an'I sd le mai
critesc, d^e plimbbrile pe care n-am sd le mai fac, de muzica pe care
rr-am sd o mai asculi etc. etc. etc. Dar ceva e sigur 9i ireparabil:
clo-acum incolo sunt un om mort.
Dacd aga gdndeqte, negovditor, insul e salvat. Nu i se mai poate
fitce nimic. Nu rnai are cu ce fi ameninfat, qantajat, amigit,
imbrobodit. De vreme ce se considerd moft nimic nu-l mai sperie,
inrbrobodi, atrage, afala. Nu mai poate ft amorsal. Nu mai are -
llinttca nu mai sperd, fiindcb a ieqit din lume - dupb ce jindui, ce pdstra
sau re{obAndi, pe ce igi vinde sufletul, lini$tea, onoarea. Nu mai existd
nruneta in care sa-i poatd fi achitat prelul trddbrii.
Se cere insd, fire$te, ca hotdrdrea sb fie ferntd, definitiva' Te
rlcclari clecedat, primegti a te invoi morlii, desfiinlezi orice speranfd.

12 13
 fe poti legreta. ca doamna d'lloudetot, 1r.ti r-t greta, insa aceastei
si'rcide.re.mo.ald;i prir anticipatie nu cla greg. Riicul unei cedrri. al
consirn{irii la denunt, al u'ei recun,a;tir-i 'l.anteziste o pi"rit .u
de sivlir$ire.
Solufia a doua: a lui Alexandru Zinoviev
Este gisiri de unur clin pers;onajele ciirtii
-
giiuyoase..
_cea
Personajr-il e un olr tAndr, pieze'tat sutr porecla aregorici
71trbag.iul. Solulia st/ain toralcr nectdctltare i, siste*. Z rrbcrgitil
domiciliu stabii. n, are acte in..g,,ii, nu e i' canrpul
vagabond, e.un parazit..e u! coate goare
5i o hai'ana. rraiegte
pe mdine. din ce i se cld, din ce pica. din te nriri ce. E irlbrdcal
Muncepte pe apucate. uneori, cAnci;i dacd i ," iu.,rt. prilejul.
,zdrente
l;i pc-trece rrai toata vie'ea ?n pu;crrii ori iagare o.'-,-'rnia, doarrne
pc r'rnde apucd. Hoina'e;te. Penlru nirr-iic in lJme ttu inrrd
rrici rldcar i' cea urai. neinsemnatd, rnai picitoasd, mai neangajantn
sh-rjb. Nicj rniicarpdzitor la porci nu se baga. n.rnnanl pilda eroului
unei nuvele a lui Arthu'Schnitzler: u.--.1", obsedat'0. n-l.u o.
lispundere, siar';;eq;tc p()rcar. Nl), ztrrhr.rgirti s-a proiectat (in stil
existenlialist) odala pentru tutcrcarrna cainc clc pripas, capia r-aioasa,
ca lugd-r-_budist cerq;etor', srl i rrti t, rrcburr )? t t t t. t iritr.d) l
l l
t
Un aserne'ea onl, aflat irr rra'siricrr soe ict.tii, e q;i cl irnrin. nici
asul)ra,lui nrr
1u.tJc rrndc cxcrcita prisrLrrri. ,,,, ,,,i cc-i
oferi Il pot oricard inchicle, hirtui. clispr.crt'i, batjocori: Ju, r. scapa.
odata llentru totdeauna a consirntit a-gi 'tr.rii
contbrrl exenrplului
5i nrodelulur unui perpetuu azil de n.aptc. 'ia1a
Din siricie, neircrecrere,
neseriozitate 5i-a {icut un crez; se aseaniinh unul anirnal sdlbatec,
fiare-jigarite. unui talhar la drunrLrl nrar.e. E, Ferrante palla al lui
Stendhal. F. zacharias Lichter ar lui Matei cilinescu. E un iurodivdi
laic, un dn11e1 neplictisit (iar \\zota' c.bora'cr pe-acesi pimant ce
nurre poarti'/ Der lfuntlerer), tmjidov ratzicitor.
$i-i slobod la gurd, r,orbe$te cre istov, cri gras ceror r,ai
primejdioase anecdote, nr,r;tie ce-i respectul, toate le ia de slls.
ce-i trece prin nrinte. roste;te ade'di'ur.i pe cuire ccilalti nu-qi p"r
ingddui si le E copirur di' po'estea regei'i gor, a iLii
Andersen. E -qopteasci.
bu{'onur regcrui Lear. E rupLrr din ?hbula-
iudrirzneati a iui l-a F'ontaine: habar n,_, ur" de zgardi.
E liber'. liber. liber.
t-i
Solutiaatreia::rlui\4/instonChurchillEiVladintir
Bukovski
Ea sc rezunrti: in prezen!a tiralliei, asullriIii, tl]izeriei,
rr.,nor-ctcirilor, urgiilor, n[pastclor, prime.idiilor nu ntttnai cd nu te dai
' ci clinrpotriva scoli din ele polta nebttnd de a trdi 5i de a lLrpta-_
lratrrt,
inarlimite in nrar.tie 19.19. t'hurchill ii spllne Marthei Bibescu: ,,Va f i
lrizboj. Pral';i pulbere se va alege din imperiul britanic' N4oarlea rte
i,u are pe to1i. Ictr eu.sirul t'd iilineresc ar rfutudzeci cle cttti"-
e u' '
lrindeq;tc
'riincii;de azi Lu'cat iii n"rerge r'ai riu, cu cAt sunt g.eut.lfile ntai itnense, cu
ciit e;ti urai lovit, ,.,-rii in-rpr..tn'at ot'i tllai suptts atacririior, cu cAt nu
in rnai intrevezi vreo nadejdi probabilisticd ;i rafionald, cu cdt cenuqiul.
inlunericul gi VAscosul se iniensificf,. se pulrdvesc ;i se hcoldccsc tnai
inextricabil, cu cAt pericolul te sfi-unteai5 rnai direct, cr't atAt eqti nlai
in sisteur, lupti 9i cirno;ti un sirnlintant (crescand) de inexplicabila 9i
.ior.nic cle
covdr;iloare eulorie .
i:gti asaltat din toate pzirtilc, cu for{e infinit mai tari ca.ale tale:
Iup1i. Te infr6ng: le sficlezi.'lr:;ti pierdut: ataci. (A9a vorbea churchill
iir' 'toaO;. nazi i1l ascy!i clintii ;;i culitui, .intine.re.gti Te furnicd
fericirea, nespusa fericir"c ile a lovi ;i tu, lic chiar infirlit mai pr-r{in. Nu
i'bcrtate.
nurrai ci nu'cleznadajduier;ti. crl rrtr tc tlcclari invitis;i rapus. clar 9i
'lua, giilti Oin ltlin bucuriai'czi.sten1ei,:t ittlpotrivit'ri 5i incerci o senzalie de
nu arr ce-i nar alrrica. rlettrettta voio;ic'
SolLrfia aceasta, fireEte, presupune o titrie cJc c'lracter
exceplionaii. o conceplie rnilitari a vie!.i.i, o.fbrlridabilir indArlire
o vo'inli de olel innobilat 9i o sindtate spit'ituoli
,,iro,.i,ia a rrupului,
'E
unei arlarllantinn. probabil cd presuptttre 9i un duh sportir': sir-li placa
b6tdha in sine - incdier-ctrea , urzri ntr-rlt decat sttccesltl.
Egieasaltltardgiabsolut6,deoareceebazatspeutrparadoX:pe
nrdsuri ic ei te lovesc ;i-1i fac tnai tnult rdr-r $i-fi impun suferinte din
ce in ce prai nedrepte 5i te itlcollesc in loctrri rrrai 17rrd de ic;ire,
tu te
- - nrai tare. 1u te intlre;ti. tu intinere;til
veselersti
spune i, solr-i{ia Churchill se itientif ica ;;i solulia Vladir-rrir IlLrkovski.
Buliovski porzestegte cd atunci c-and a primit pritr-ra collvocale la sediul
kGB n-,, pgtut inciide un ochi toalar soaptea. Firesc lttcru, i;;i va spune
- gi ea .litorut cartii sale de arr-rintiri, cull-r Iltt se poate mai llresc:
nesigur.anta. fti"o, emo{ia. Dar Bukoyski urmeazd: n-anl tlai
pi-ttu1
fiu irl flta lor,
doilii tlc trerdbtlarz. Abia agteptall sa se f'aca ziLid- sz-t
 sd le spun tot ce cred eu despre ei gi sd intru in ei ca un tanc. Fericire sociale cdt mai ales manifestarea unei atraclii pentru moafie. Iar
mai mare nu-mi puteam inchipui. secretul celor ce nu se pot incadra in haul totalitar e simplu: ei iubesc
Iatd de ce n-a donnit: nu de teamd, de ingrijorare, de emo{ie. Ci viafa, nu moartea.
de nerdbdarea de a le striga adevdrul delaobriz gi o" u intra in ei ca Moaftea, ins6, cine, Singur, a invins-o? Cel ce cu moartea o a
un lanc! cdlcat.
cuvinte mai extraordinare nu cred sd se fi pronunlat ori scris Nicolae Niculescu *
vreodatd in lume. $i md intreb nu pretind ca e ugu .u* ,prn .r, nu,
-
cdtugi de pufin, md intreb doar, nu pol sd nu md ?ntreb daca nu curnva
-
universul acesta, cu toate roiurile fui de galaxii cuprinzdnd fiecare mii
ori.rnilioane de galaxii fiecare cu miliarde de sori gi cel pufin cdteva
miliarde. de plan-ete in jurui acestor sori, dac6 nu cumva toate spaliile,
distanfele qi sferele acestea mdsurate in ani-lumina, parseci gi
catralioane de mii de mile, toatd viermuirea aceasta de maferie, aqtri,
comete., satelili, pulsari, quasari, gduri negre, pulberi
meteori, mai qtiu eu. ce, toate erele, toli eonii, ioate timpurile"os-i"",
gi toate
continuumurile spafio-temporale gi toate astrofizicile nbwtonibne ori
relativiste au luat fiinla gi existd numai pentru ca sd fi putut fi
exprimate aceste cuvinte ale lui Bukovski.

Concluzie
Tustrele solulii sunt certe gi frr6 greg.
Altele pentm a iegi dintr-o situalie-lirnitd, dintr-un univers
concentralionar, din mrejele unui proces kafkian, dintr-un joc de tip
domino, labirint sau cameri de anchetd, din teamd gi panica, din oric'e
cursd de goareci, din orice co$mal'fenomenal nu ;tiu sa exisie. Numai
acestea trei. Insd oricare din ele e bund, suflcientE gi izbdvitoare.
Luali aminte: Soljenifdn, Zinoviev, Churchill, Bukovski.
Moafiea. consimlit5, asumat6, anticipati, provocati; neplsarea gi
obrrznicia; vitejia insotitd de o vesblie turbat6. Liberi ^sunteti si
alegeli. Dar se cuvine sa vd dali seama cd - rumegte, omenegte ,roiultrJ
- altd' cale de a infrunta cercul de fier - care-i in bund parte qi de cretd
(vezi starea de asediu a lui camus: temeiul dictaturii e o
fantasmit.-
fiica) - e foarte indoieinic sd gdsi{i.
. . veli protesta, poate, considerdnd cd soluliile subinfeleg o formd
de viafd echivalentd cu moarlea, ori mai rea ca moaftea ori inplicdnd * E inutil, credem, a explica rafiunea adoptdrii acestui pseudonim. Rearnintinl
riscul mor{ii frzice in orice clipd. Asta aga este. Vd mirafi? pentru cd cd textul fusese destinat unei circulalii mai rnult san mai pulin restranse. E, de
nu l-a!i citit pe lgor Safarevici, pentru cd incr nu ati aflat ci aseutcnea, inutil a insista asupra legdturii intrinseci dintre cele doud testamente
ale
totalitarismul nu e atat inchegarea un^ei teorii economice, biologice ori lui N. Steinhardt. Cuv6ntul era pentlil el doar o expresie a faptei'

t6 17
 creion qi hirtie nici gand sd fi.avut la inchisoar^e. Ar fi agadar
nesincer s[ incerc a susfire cd ,jurnalul" acesta a fost tinut cronologic; e
scris api'ds cpup, in temeiul unoi amintiri proaspete gi vii. oe vrelne ce nu
Cred, Doamne!
l-am putr,rt insera in duratd, cled cd-mi esie pennis a-l prezenta pe s6rite,
aga culll, de data aceasta in mod real, mi s-ar-iperindat irnaginile, aducerile
Aiuti necredinfei mele.
Marcu 9,24
anrinte, cugetele-in acel puhoi de impresii cdmia ne placE a-i da numele
de.conqtiinld. Efectul, dbsigur, bate'inspre artificiar; e un risc pe care
trebuie sd-l accept.

t8 l9
 cdci ea'-vrel"l::de nota
imi intinde at6t cle amical prdjina de. salvare;vreun amdnunt' iatd cd sare
de a u.ita
maximd la memorizat.'iii"iup^Uild atunci le trece sub
mele de
rdnduu.ile cand e uoriu-a.'iri;";i'vorbele spus? nu-mi pot
le-a
tdcere ori le citeazd ilt*Lti;i ii i-atprna.: ,,Cine s-au pronunlat..."
doar cd
rearninti. cineva, careva di*tre cei prezenli, siiu qi-n structuralism' c^t e
Acest ,,s-au" l-p"rro,,i;;il,';u-" Logiitlca
A. .".pf i* l, udt"su tnea 5i cutn tttd injose;te')
"i'uil in truiiiure si adevdr 5i nu- rnai existh
Ianuarie, 1960 A;adar.
"",bi;;
cotlon unde s5 lxa p"i;i;;p;$;;t in zona de
lumind' ascunzigurile dispar
fac psihic gestul
instantaneu. ori, dacd nu-mi aduc aminte,
Un pahar?
N-am spart nici un pahar... Nu lin minte... da^cd.
-Acesta mi-e rdspunsul... gi cu adevdrat nu tin minte. Sau totuqi l-am destinderii qi ,etu*aiii ,"a^pi"rJ-itl fyTqf .confuziei,
rn-, rdtdcesc in
'Ba 9i atunci
spart? in August, de zlua ei ,si i mea? Sau nu l-am spart? Nu gtiu. da, neaducerea aminte, ,r,i'au,"ipiuaa dulcclui
delir al evanescenlei
gtiri. Desigur cd l-am spart. ln August, seara, la masd, ugile inspre terasd imi este,tg."ll totul e
recunosc, recunosc Re;ilU';;''"'i"t"L l]llii,cd
plefizie' Pdtrund
larg deschise. Dar totodatd parcl nici nu-mi reamintesc. lin gi nr"r {in cenugiu 9i aidoma, p";il;;ilic nu are insernndtaG 9i
minte. Totui in decoril acesta ireal gi subtil, cu grijd ticluit, mi indearnnd in lumea noului .o*"""iiuiiieraturii f6rd personaje: a iui SE' a iui El gi a
se confunda in n.rullimea
sd md refugiez in confuzie qi sd rnd pierd in tulburare: qi privirile ei, calde CELORLALJI, undi ilUl-':;t SINPL^! iitt' rnirunt, se frrami1eaz6,
gi compdtimitoare, gi privirile /o4 iscusite gi galege. Toboganul consirniirir nediferenliata. persoiali"JGu'(."-i aia?) se cerne
se desfigoard iin inaintea mea; n-am dec6t sd md las sd lunec. trece toatd Prin sitd'
A$ plltea sI jur cd nu-mi aduc aminte - in deplind bund credinf5; cu Oricutn a9 face. sunt Pierdut
toate cd-mi dau searna c5 aga s-au petrecut lucrurile, cutrr le rcpetd ea - un Egti pierdut, pt"!ti.!ti, --a f"uga"d duiosul balansoar al ceddrii 5i
"iii recunoscdtoare. (Ea face doar
pahar de cristal, firrmos - cu precizia mcnrorici uuui Computer, cu oboselir, ar scarbei, ii .ir-irii, ai prietJ'iei cristalului sclipesc
fidelitatea benzii de magnetolbn, ou i1'rocrita sfiiciune a-elevului tut ceeace poate fut".'iii'ta ,i.,a uirt". in faletele
sArguincios care gtie prca binc lcctia. Mir rrit la ca e ea, dar ca in vis, face lumAndrile de Pe masa festivS')
lucruri nea$teptate, volbcglc altfi,l: Si, siuclor-ric cLl ea, gi lumea e al.ta, e '""'""3;;;;ffi;$fi#; tlebyla sa-firi fie soartl, asta, nu alta.
Ja',asta
suprarealist[. Uite, rista c srrprulcalisnrul; obiectele, aceleagi. cunosc altd Oare nu-s .rr-, ,turrri,l"tt"';"iil-rl" imbatranit
in concesii 9i ceddri' in
de invidie, de mdndrie
orAnduire, au altr'r llnalitatc, Ytr ^sit zit'ri se poate Si aSa. Acurn, da, ceainicul msinare mdnii, i" ,;d;ri;"r.S,','in-zvAcniri niciodatd rndrel 5i pe
e o femeic, soba c un clclhnt... Max Ernst, Dali, Duchamp... Dar qi Urufffi:'i. p"ri.'rnereu*treze. satisfEcute dar
Strigiitul lui Munch, imi vine s/azbier, sd mE degtept din cogmar, sd md iot'i meu fires.c printre printre
intorc pe vechiul nost'pdnrAnt, bun gi blAnd, unde, cuminti, lucrurile sunt
deplin, merelr
",unt]t.,^-nu-l
Tytl1"i'
qi supunerii' a confitmdrii
cdldicei, haznauaasta odihnitoare a
ceea ce gtiln cd sunt qi rdspund rnenirii pe care le-o atribuirn din ;":i;;';;paiu1 '"nunt6tii
logic- al unor lungi- purulet:].113-:3
adevdrului adevdrat
ale mAndriei 9i dernntidftt'/
totdeauna... Ag vrea sd ies din oragul acesta nelinigtit al lui Delvaux, din bun s6 md mai u*ag..l'p" O*ti,"tite dEpdrtate
cAmpul acesta al lui Tanguy, cu membre despicate, rnoi gi reintregite dupd inaccesibile. Calea-i barald defi nitiv'
Ceva imi spune stdruitor
afinit61i bizare, dupd impere chieri altele dec6t cele statornicite \anot... La Ce-are a face dacd l-am spprt sau nu? Are'
din ce in ce mai bine
noi, pe pdnrAnt. Aici nu poate fi pdrnAntul. Asta nu-i ea. Decorul ista cd are. Stdruitor, d;it;;td*alin1"t"g prea binecu- oblojite mdnugi - cd
dostoievskian gi expresionist nu poate fiinp aievea... Md ingei, rud oe mdsurd lrngu ilil;;;"^n1"rg'.'inuinte
totul. $.i drdcovenia e ch
sentelesc: irni dau ifose" imaginez desigur scena aceasta delirantd de [";:;'; "" i*,aiai*. .;';;;i.i.. i,u'd".trnea bri pe calea adevarultri ori
dragui unui rol pe care mi-ar pl6cea sd-l joc... oricum ag suci-o ,oipttt i"-tuptun.q ramAn' va tlebui sd
I-a llnna urmei nici nu gtiu bine de l-am spart sau nu. Din cristal, pe a lunecdrii in ceita degertd'ciunii, rot pierdut sunt. tol c.u indttrare
gros. Dacd recunosc cb l-am spart, spun adevdrul (adevdrul obiectit) qi,
odatl ce am rostit adevdrul, trebuie sd merg mai departe gi sb recunosc
h;";;;. A.aiu aou'"ia #;;;ti;inai ."r*i-iei,
a'netiror 5i parcd m.ai
unde toaie-s egale 9i lipsite de
calea neadu".rli u-inti,'.if"u
totul gi deci cd Nego a vorbit duqmdnos. (Asta-i tot scopul gedin{ei scns, de irnPortanld.
acesteia de anchetl noctuma, in care ea md apdrd cu atAta suipectd grijd, Sunt Pierdutl
21
20
 Pierdut'i A! rlr. latd ca din furclurile pautelimon'lui qi alc
cluceresii - ale rnahalalei gi satului - mrjepte deodata un atr ganil, , a
treia .solulie.
Alnu, u'rilinta cedarii e de la dia'ol. iri jurnu-i ceata. in uiine nu-i
delir: sunt in plina realitate, ce vad e adevi.rat. Fantelimonul gi clrc"."usn
rlxr $optesc'- aselnenea_unor.colegi de-nddejde care suflii precis: ce, te lagi
p.rirs.de fanrasrragolie'l Ia vino-1iin fire. tja, Da,'totJii e adevarat. SI
trrcalrn.gi cirric gi abil. ILepeta, abil. Da, existd,
"a.mai existi o negAndita a
treia solutie. Dato'iir- ra in ciipa asta e sa 'fii vLrlgarl de iut,r-,, ,1"
indernanatec. clc rcllisritor'. tdran, ovreiagule. l-li',i,ahalagin. lvect
.Fii
Mutache pe carc l-..rtrrrt slujnica; nea panii g'dlcet,o'trp..o.. r,rea sd-l
ingele vecinul; nea lrrtit'ri pe care consoarta riu-l duce d'e naq uuc.ltie,sul
Pantlele incurcd luure. rro,s-ur.can bdtri)nr.L1 la car.e farritiile ;
pe venusberg gi asta nu-i noaptea Valpurgici. Sunr intr.-iin birou
tl". Nu sunt
dc anchetl
al SecuritSlii, pe calea plevncr idegea-ba, punar-rdu-mi octretaril ncgri,
rn-ali irrvartit cu rnir5ina prin ctrrtea lValnraison).;i asta-i t,cai e a tr.ecut
dc partca lor'... Dc cc? curn oare'/ Nu sc poatc! Dc cc. nLr;tiu;i nici rru rria
irrtercscazri. iar,cit privc;rc irnposibrlitatca. iara .a t" po"r!.'sa nu
fiLr
scolastrc, r,rutdclcrnrruI inghea!6, orice ar spune Aristotel.
Paharr,rl'/ Dcsig,r cd gtiu. Desigur_ca.l-a'i spart. (Un gest sta'gaci
si cat de ru$irar siir;ir.-n, ?i"uiiitl;';;,.;';;;Jio,ii" aecat pe
nelxfe$te.) Dar singura 'ia,,, nrcu datoric acLlnr sa fiu calm, istet si
incapdfanat. Dur. lirr.c clc cap. [.,]r.suz. I-aconic. ^c
inrbulhat.
.Solulia a treia. Nici nu rccLlnosc cii l-arn sllart, nici nu rnd las pradl
ametelii. Ni:i lu prostia f icii, rrici ru vraja buinrircirii. ci ult..uu,
minciuna. Minciuna liniqtita gi priceputd.
Asta-mi rdmane, asta e calea a treia; sa fi' tdran degtept gi
rnahalagiu viclean. Calrn qi datrz., La inalfinrea lor. A ei d loil N; mai sus.
N,-mi aduc aminre,. punct $i. ga!?. $i 'n, stiu. $i
-aduc $i tac. $i amulesc. N,
recunosc. Nu cedez. Nu gtiu, dom'le . NLr-rni aminte ie nimic. ca un
lap logodit Nici in pat nici sub pat. Nici ?n car uici in cirutd. ca fasolea
zrua. de Pagti. Neq Lache la iarmaroc: nu lasd nici o para'dirpre\.
'r
simqc.he la judecat6: nu se lasd el infundat. Nea Gruicr 1a tocmeila:'nu si
nea
nu $l lal'nu.
latr a treia solutie - nea$teptatd gi stra'ie: minciuna. Mi'cir_rna
binecu.vAntjrta. goptitl de Hristos.'(Hristos: El e, nr-r rn-a uitai, tat clopotele
toate. Voi fi al Lui. Su't al Lui. Al L'i am tbsi rnercu. in cea nrai infi'ra
dintre. fracliuni de secu'dr al Lui de'in pentru totdeau'a.) Minciuna
nerrrginatd, dornoald, cAt rnai iscusita. Fe.c:ionrl lui nect nrci" ,,aute;trl.
l'ata la plecare: sci nu_./ii jidal frico.s, sit ttu te cac'i iti
Suprarealismul e de la paris, delirr-ir o fi bun la Zriricir, la ca6nea. ltontaroni.
Aici
rrLr-i iicolo. Aici se oprc$te trenu-n gard, nu gara la t..n.
Ri.i c tara Iui to,r.
2).
a Farrariofilor gi a lr.ii Siourbe-Zenrrta. aici Vlad Jepeg i-a tras pe solii turci
in 1eapi. nu le-a spus ,,trageli intAi dumneavoastrd, dotnnilol en-{lezi", iar
Petrache Carp i-a ardtat lui Vodd Carol ci porumbttl se trl5ndncd cu tlAna,
aici e pc via{i gi pc nloarte. aici nu e decor sofisticat gi supretrr de
nebunatic, uu-s clraperii gi delicii nLr-i paradis ori iad artificial, aici e ca la
dugheani, ca ta tejghea, ca la obor; ca la proces de clironouie: nu-i ctt
giuvaericale . e cu pietre. cu bolovarti (9i dintr-odat5 gAndul tnd poartd spre
BrAncuqi, !5ran hotdrAt care-gi cioplegte rnaterialul cu gcsturi rnari de
cosa;). Aici e scdldirtoarea Vitezdal :te arunci ori ba. Aici, acurr. acLlllt,
acunt. Aici de decluri batete, aici, pe loc, alegi.
Acurn trebuie sii nn oleg, .sd md proieclez. Md avAnl'/ Pol'l Vlelau'?
$tiu'? Cc curios lucru: vdd cd dacd vreau sd aptlc pe calca crc;tillisrllului
trebuie sI rnint. Culn a rninlit 5i poporr.rl acesta (in rnijloctrl citrttia tlt-atn
ndscut ;i spre care ud simt mereu atras) ;i birlc a l?icut cAnd a lbst ttcvtlit
sd se plece fesului, neamfului, nroscovititllri. l'rebtric sii nrint aq;a ctttll in
materlatici solu{ia uneori nn poatc li grisitti clccAt urai intAi corlplicAnd
datele, ocolind niezul problcmei. 'frcbuie sd mint. Asta itrscatlnd cd
lucmrile nu sunt atAt cle sitnple. Lutlea r-ru c simpld. Asta iuseamnd c6 bine
a zis .lulicn Benda cAnd a zis cd trrdyte pe cei ce complici htct'rtrile sirrple,
dar nu rnai pulin pe cei ce sirrplifica lucrurile coniplicate.
'l'Argului
Clegtinismul, biiete, uu-i tot Lura cil prostia. Apele rdului
gi rAulr-ri Doamnei uu curg pentnt netoti $i clopotele bisericii Capra nu bat
nurnai pentrLr babe cucemice. Las'cd gi alea cAt is de surde 5i tot o
potrivesc.
Ca e pe-un scaun la vreo doi metri in stAnga rnea; ei in la1a, la birou.
A, a{i r,'rea voi sa md las cuprins dc vraja semi-visului, de fulnul artlefitor
al unei scenografii suprarealiste... lntelectualii or fi slabi, dar ctllloa$terea
cdr[ilor rru-i fErI de folos cdci poatc da, acuti. senza{ia unui de.iit t'tr ori
rrrlcar a nrrui tle.ja intagine... lald cA prinde bine. Nici bucltea nu-i de
lep6dat. Nr.r. oi fl eu ovrei gi scnsibil, dar a{i Lritat (9i ai uitat gi lu, cAnd ai
calculat cLr ei, cdci bundvoinla ta cc poate fi de ur: rnijlocul de a md atrage
al5turi de tine, de a-rni ugura druurul. de a-mi auri ;i a-mi ?ndLrlci pilula de
fierc calc-i de cdcat? uite ci ant inceput sd vorbesc burltienos, ca
niciodatii, gi ce stenic e! ce tninunat rnd sitttt chirurgii gi rnilitarii d-aia
se vedc cir iu.iurd, ca sd tru pialdzi cot-itactttl cu fapta, sti t-ttt se lase furali de
nepdsarc. si nLt le fie tot unu), ati uitat cd sunt ndscrtt la mahala;i trait la
1ar5. Pantclinronul gi Clucereasa.
DLrr'. Sinrplu. Plin de inleleapta qiretertie. Mai e timp. Creq;tinismul
nu e neapdrat bleg.
A;adar:
--- Nrr !in mirtte nirnic. Nu ;titr sa fi spart vretttl pahar. Nu l-atn aLtzit
pt: comescanltl nostru spunAnd ceva dlt$ritdlios.
l-l
 Md, ai fost la masa aceea? $i nu s_a discutat dugmdnos?
-. La Ai vrea tu sd te refugiezi in fricd, in brumd, in coqmar... ai vrea... Ar
masd am fost, era ziuamea qi ?n aju' fusese'a ei. Oar nu s_a
discutat- dugmdnos. ti ugor,- dulce ar fi sd te poli addposti intre vis 9i via!5, in confuzie sau
ce
iuccrt, printre delicioase cadavle sall pe masa de operalii, intre umbreld 9i
Nu
- Nu. 1ii minte? rrra;ina' de cusut, in cada lui Marat transfonnatd in balon zburdtot, la
- Sanrarkand intr-un palat din o mie de nopfi 9i o noapte, in delir: delirul,
paharu {ii minte cd l-ai sparl!
-- _Ql izvorul tuturor compromisurilor. Dar nu te mai po{i recuza. Cine fi-ar oferi
Nici.
lrlirpost? S-a zis cu tine, ovreiagule, intelectualule, or[ganule:.ai inc.dlpt
prie-tend. ($i mi-o aratd, ciramatic, ceremonios.)
o^^..'.*,
Kecuno$tl Ya:
opincile realitalii, au sd-ii bdtdtoreascd tdlpile. De-acum s-a isprdvit cu
ci li-€.
prietend?
ii-e rlclicatelurile qi iluziile mdngAietoare, cu pleoapele lSsate peste lascive,
Recunosc.
- Atunci? De ce ar spune cra ai auzit ce n_ai auzit? Ce, nu culrva
otlihnitoare alcatuiri de alte lumi, mai bldnde, mai ductile. Nu te rnai poqi
vrei sd-spui cd minte? rcllgia in ir-naginar: egti bun de front, bun de rezistenla, bun de minciuni
slinte gi grijuliu ticluite, bun de inddrdtnicie. Egti bun de foc. Nu !i-a rners
^ Nu. gtiu.e Nu
ceainicul
spun cd minte. Spun ca nu_mi reamintesc eu nimic.
ceainic. Soba nu-i eiefant. in pamanf incoileqte graut.
lir refonnare, Nuhdm. Inainte, marg!
Din piatrd se fac case ,si se dnreazd rtutri. A,-irio.";;-i^il;, ezeu ar
-- Nae Ionescu spune cd citte nlt are sAnge rotnAuesc poate fi ,,bun
neordnduiehl ql ul mdgtilor.
* {"p4,
Coetdrtd grert cle ,ai- -
ItornAn", dar cu nici un pre! gi orice s-ar peh'ece nu poate fi ,,RomAn".
lar ea? Ea e cu ei simpiu ca bund z1ua. E de partea -iei'nou;
cealaltd. Da, Aqa gi este, dacd nu-i decAt pe mdsura putinlelor omeneqti. Dar ce
au lzcut ei ceva incd. nelzcut. Au adus, e drept, in Luile pana luu e cu putinld la oameni e cu putin!5 la Dumnezeu. Pe cale omeneascd,
acum dacd voiai sd pic'zi un oln te adresai dtigrnanilo,lrai,-roii.i
a.drvorlat, prictcn'lui rlc.ca.e s-a rupt, asociarLrlrri pe carc i-a tar6t ra
dc care obignuiti, dupd fire, nu po{i trec-e de la insuqirea de ,,bun RomAn" la starea
de ,,Rorrdn".-Dar prin bbtezul sAngelui, ca vdrul meu Teodor la Mdrdqegti,
tribunal; aportul nrttlui, i.rrovatia cc. mai clc seanri! pentru clar pe cale de transfigurare? Cum de nu gi-a adus Nae Ionescu aminte de
";;;-.; copii,a
dishuge.un ins ci nr.r rrrcrg,ra ccri,lii.ci la prictcnii-t,ii, i.li."aJta,'la
Maiei 19,26, de Maicu 10,27, de Luca 18,21? Cum de n-a inleies cd 9i
j-b:"^':l:.,,t. c.ci yr9 c^r.c-i.iunclrc: ;i-rr cirr.c 5i_. pris.
l:rncrederca aici existd un drnm presdrat cu flori de iasomie gi cu minuni, al innoirii
$r sctca dc albcIirrrrc. "i,.'.;;"ii;lproste$re. care face ca toate sd devini cu putinld, ugoare? Cui crede cd vinul se poate
. Arl.efeali. Anrclcala c scnzatia cca lnai chinrritoarc. Nici o durere preschimba in sdnge, nu-i vine greu a recunoa$te cd duhul poate sdvdr;i
nu-i atdt.de cunrplitd. A'c1!ala. Lr-rmca se invdrtc, s. J.rilr.", t" desfaci
$r tu, e$tr. rupt in buca{i. obiectele se rdsucesc, am vdzut eu un filn"r ' semiotice cu sAngele.
rnutafii
Biologic, etnic, da. Mistic, problemele se pun insd cu totul altfel 9i
expresionist dupd Crimd.;i pedeapsa,' toate erau strAmbe: acoperigurite,
gardurile, felinarele. chinui e atioce. Rdstumarea, p.i"1.nri'te ceea ce nu e cu putinld pe un plan devine cu totul posibil, degrabd, pe
acuzd. cclSlalt.
Pl::llil_:-r... pTib".l"r". Pa."" ctincolo, aclrm e din ce in
marfa!") mai chircitl. Cutremurul spintecd ".
*ui plictisiia, (Matei 19,26:,,Dar Iisus, privind la ei le-a zis'. La oameni aceasta
!::l-r.::,rtjj?,Uite-1i iolul qi_ti c cu niputinli, ia Dutnnezeu insh toate sunt cu putin!5"; Marcu 10,2'7:
sprnteca lirnia. pe o Iinie mediand.
,,lisus pt'ivind la ei, le-azis'. La oameni lucrul e c:r neputin,td,^dar nu la
-- Hqi, hai, Dostoievski nu a predicat amefeala, ci pe Domnur Hristos.
Hai, inlelege gi dd-1i seama de ce nu-ti vine a'crede,
brrrnn"r"r. Cdci la Dumnezeu toate sunt cu putinld"; Luca 18,27: ,,lat P.l
pi"" fi"icos gi a zis: Cele ce sunt cu neputiniS la oameni sunt cu putin!6 la Dumnezeu
nu e gti sofisticat. A pdtruns $.1-n 'tjn9 ceva din"i,bruta' "sti vulpenie a Aten{ie la acel privind la ei care aratd cdtd insemnitate didea Iisus
'

rnahalagiului, din incrpdtanarea garanului. Hai, gtii ." uia" a*t,hai -

nu trccstor cuvinte pline de tAlc, gi gren, poate, nu de inleles, ci de asimilat.)
te
.rnai amdgi, ai gi ales; poli rezista qi egti treaz'pe deprin, tra; inletege -
oricAt te-ar uimi, te-ar sp-erih da-1i seama cit ai 'castigar, iin.-r p"
-
tau.-suprareaiisnrur e doar o reorie. ri"ru ni-l ioi'u-,.,a'.u,risrr,
NU in
!l:l:: ".al
arcr nu-l ceaindric de opiurn 5i nici salon al suavelor rniresnre,
2tl August, 1964
aici e un
ticdlos de birou de anchetd, statistica dovedegte *"li;i;; nu-i vis: Nintcni rn se.face cregtin, mdcar de prirneqte botezul, ca mine,
Val6ry avea dreptate. ", tArzig in vialrir. GAldesc ci nu-i altminteri nici in conversiulile
24 25