Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de DE PSIHOLOGIE, ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Specializarea Psihologie

REFERAT
la disciplina Neuropsihologie
Titlul referatului: Sistemul nervos

Titular de disciplină: Dr. Alice Pruteanu

Autor: Nechifor Ionuț

Anul de studiu : Anul 1
 Sistemul nervos
Sistemul nervos este un complex de organe, celule și țesuturi specializate în
transmiterea și procesarea informațiilor în organism. El este responsabil pentru
coordonarea și controlul activităților voluntare și involuntare, precum și pentru percepția
și răspunsul la stimuli din mediu.

Sistemul nervos este esențial pentru funcționarea adecvată a organismului,

inclusive pentru reglarea funcțiilor vitale, precum respirația, circulația sângelui și
digestia. Este alcătuit din două componente principale: sistemul nervos central (creierul și
măduva spinării) și sistemul nervos periferic (nervii și ganglionii nervoși din afara
creierului și măduvei spinării).

În ceea ce privește istoria sistemului nervos:

Cercetarea și Inovațiile
Contemporane:
-În prezent, cercetarea continuă să
exploreze complexitatea și funcționalitatea
sistemului nervos la nivel molecular,
celular și de sisteme.
-Progresele în tehnologie, cum ar fi
imagistica cerebrală avansată și metodele
de înregistrare neuronală, permit
cercetătorilor să exploreze mai bine
funcțiile și disfuncțiile sistemului nervos.
Anatomia sistemului nervos
-În secolele XVIII și XIX, anatomia sistemului
nervos a fost studiată în detaliu, datorită
progreselor în tehnologiile de microscopie și
disecție.
-Cercetători precum Santiago Ramón y Cajal au
realizat descoperiri fundamentale privind
structura neuronilor și a sinapselor.
-În secolul al XIX-lea și începutul secolului al
XX-lea, au fost realizate progrese majore în
înțelegerea organizării sistemului nervos central
și periferic.

Anatomia Sistemului Nervos este

extrem de complexă, deoarece acest sistem
este responsabil pentru coordonarea și
reglarea unei game variate de funcții în
corpul uman. Sistemul nervos este alcătuit
din două părți principale: sistemul nervos
central (SNC) și sistemul nervos periferic
(SNP).
I. Sistemul Nervos Central (SNC):

Creierul:

Creierul este centrul de comandă al sistemului nervos și este responsabil pentru procesarea
informațiilor senzoriale, controlul mișcărilor voluntare și funcțiile cognitive superioare.

Structura creierului este extrem de complexă, împărțită în mai multe regiuni sau lobii cu funcții
specializate, cum ar fi lobul frontal (controlul executiv), lobul parietal (procesarea senzorială),
lobul temporal (procesarea auditivă și a memoriei), și lobul occipital (procesarea vizuală).

În plus față de lobii creierului, există și alte structuri importante, cum ar fi hipotalamusul
(reglarea homeostaziei), hipocampul (memorie), și trunchiul cerebral (controlul funcțiilor vitale
precum respirația și ritmul cardiac).

Măduva Spinării:

Măduva spinării este o structură cilindrică situată în canalul vertebral și servește ca cale de
transmitere a impulsurilor nervoase între creier și corp.
Măduva spinării este implicată în controlul mișcărilor voluntare și involuntare și în transmiterea
informațiilor senzoriale către creier pentru procesare.
Aceasta este organizată în segmente, fiecare corespunzând unui nivel specific al coloanei
vertebrale și având perechi de nervi spinali care ies din ea.

II. Sistemul Nervos Periferic (SNP):

Nervi Cranieni:

Nervii cranieni sunt 12 perechi de nervi care se conectează direct la creier și sunt implicați în
transmiterea informațiilor senzoriale și motorii între creier și diverse părți ale capului, gâtului și
organelor senzoriale (cum ar fi ochii și urechile).
Nervi Spinali:

Nervii spinali sunt 31 de perechi de nervi care se ramifică din măduva spinării și se conectează la
diferite părți ale corpului.
Acești nervi transmit semnale senzoriale de la piele, mușchi și organe către măduva spinării și
creier, precum și semnale motorii de la creier și măduva spinării către mușchi și glande.
Ganglioni Nervoși:

Ganglionii nervoși sunt grupări de corpuri celulare neuronale situate în afara creierului și
măduvei spinării.
Acești ganglioni servesc ca locuri de releu pentru prelucrarea și integrarea informațiilor
senzoriale înainte de a fi transmise mai departe către creier și măduva spinării.
Plexuri Nervoase:

Plexurile nervoase sunt rețele complexe de nervi și ganglioni nervoși care se formează în afara
măduvei spinării și servesc la distribuirea semnalelor nervoase către diverse regiuni ale corpului.

Anatomia Sistemului Nervos (Continuare)

Celule și Țesuturi Nervoase:

Neuronii:
Neuronii sunt celulele de bază ale sistemului nervos, specializate în transmiterea semnalelor
electrice și chimice.
Există diverse tipuri de neuroni, inclusiv neuroni senzoriali, motori și interneuroni, fiecare cu
roluri specifice în transmiterea și prelucrarea informațiilor.
Celulele de Susținere:
În plus față de neuroni, sistemul nervos include și alte tipuri de celule numite celule de susținere,
care îndeplinesc diverse funcții de suport și protecție pentru neuroni.
Exemple includ celulele gliale, care includ astrocitele, oligodendrocitele și celulele microgliale.
D. Organizarea Specifică a Sistemului Nervos în Corp:

Diviziunile Regionale ale Sistemului Nervos:

Sistemul nervos este organizat în mod specific în diferite regiuni ale corpului, inclusiv sistemul
nervos central și periferic, precum și subdiviziunile acestora, cum ar fi sistemul nervos somatic și
vegetativ.
Fiecare regiune are roluri și funcții specifice în coordonarea și reglarea activităților organismului.

Topografie Anatomică:
Sistemul nervos este organizat în mod topografic în ceea ce privește conexiunile și relațiile sale
anatomice cu alte țesuturi și organe din corp.
Această topografie este importantă pentru înțelegerea modului în care semnalele nervoase sunt
transmise și procesate în diverse regiuni ale corpului.

Bariera Hemato-Encefalică și Meningele:

Creierul este protejat de un ansamblu de structuri numite meninge, care includ dura mater,
arahnoida și pia mater.

În plus, sistemul nervos central este separat de circulația sanguină generală printr-o barieră
specială numită bariera hemato-encefalică, care controlează fluxul de substanțe între sânge și
creier.

Patologii Neurologice: O Analiză Complexă a Afecțiunilor Sistemului Nervos

Boli Neurodegenerative:

1.Alzheimer: o afecțiune progresivă care afectează memoria, gândirea și comportamentul.

2.Parkinson: caracterizat prin tremor, rigiditate musculară și dificultăți în mișcare.

3.ALS (scleroza laterală amiotrofică): afectează neuronii motori, ducând la slăbiciune musculară
și dificultăți de vorbire și respirație.

Tulburări Psihiatrice:

1.Depresie: caracterizată prin sentimente de tristețe persistentă, pierderea interesului sau plăcerii
și alte simptome cognitive și fizice.

2.Schizofrenie: o tulburare mentală severă care poate afecta gândirea, percepția și

comportamentul.

Tulburări ale Sistemului Nervos Periferic:

1.Neuropatie periferică: afectează nervii periferici și poate provoca durere, amorțeală, furnicături
și slăbiciune musculară.

2.Sciatică: caracterizată prin durere în partea inferioară a spatelui, care poate coborî pe picioare,
din cauza iritației sau compresiei nervului sciatic.

Tulburări ale Sistemului Nervos Autonom:

1.Hipertensiune arterială autonomă: o afecțiune în care sistemul nervos autonom nu reglează

corect tensiunea arterială, ceea ce poate duce la creșteri periculoase ale presiunii sanguine.
2.Sindromul intestinului iritabil (SII): o tulburare a sistemului nervos autonom care afectează
tractul gastrointestinal, provocând dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului
intestinal.

Traumatisme și Accidente Vasculare Cerebrale (AVC):

1.Leziuni traumatice ale creierului (LTC): provocate de traume fizice la cap, care pot duce la
diverse simptome și complicații, de la dureri de cap și amețeli la pierderea conștiinței sau
deteriorarea funcțiilor cognitive.

2.AVC: cauzat de un blocaj sau o ruptură a vaselor de sânge din creier, care poate provoca daune
cerebrale severe și disfuncții motorii, senzoriale și cognitive.

Rolul sistemului nervos central în psihologie este esențial datorită funcțiilor sale complexe în
controlul și integrarea activităților mentale și comportamentale ale individului. Această
componentă a sistemului nervos este responsabilă pentru procesarea informațiilor senzoriale
primite de la mediul extern și intern, inclusiv percepția senzorială, cum ar fi vederea, auzul,
gustul, mirosul și simțul tactil.

De asemenea, SNC-ul reglează și coordonează comportamentul și emoțiile individului. Regiunile

cerebrale precum cortexul prefrontal sunt implicate în controlul comportamentului voluntar și în
luarea deciziilor, în timp ce alte zone ale creierului, cum ar fi amigdala, sunt asociate cu
răspunsurile emoționale și motivarea.

Funcțiile cognitive superioare, cum ar fi memoria, atenția, gândirea, limbajul și raționamentul,

sunt, de asemenea, mediate de SNC. Acesta este esențial pentru procesele complexe de învățare,
memorie și rezolvare a problemelor, care stau la baza funcțiilor cognitive umane.

Tulburările psihologice și neurologice pot fi legate de disfuncții ale SNC-ului, cum ar fi

dezechilibrele chimice în neurotransmițători sau anomalii structurale în anumite regiuni
cerebrale. În psihologie, înțelegerea funcționării SNC-ului este esențială pentru dezvoltarea și
implementarea intervențiilor și terapiilor psihologice, care pot modifica activitatea și
funcționarea creierului pentru a îmbunătăți sănătatea mentală și bunăstarea psihologică a
individului.