Modern Times – Charlie Chaplin – 1936

Regia: Charlie
Chaplin
Scenariu: Charlie
Chaplin
Producator: Charlie
Chaplin
Actori: Charlie
Chaplin
Paulette Goddard
Henry Bergman
Tiny Sandford
Chester Conklin

Filmul Modern
Times a fost prima
incercare a lui
Charlie Chaplin de a
realiza un film cu
sonor, dar a
renuntat la aceasta
idee revenind la un
format mut cu
efecte de sunet
sincronizat.
Inca de la primul
cadru al filmului cu
turma de oi, urmata
de secventa cu
oamenii care vin la
fabrica, regizorul ne
atrage atentia
asupra problemelor
in industrie, fiind o
critica dura la
adresa acesteia.
Chaplin compara
imaginile oilor care
ies din tarc cu cea a
muncitorilor care se
duc spre fabrica.
Critica asupra
muncii in fabrica
continua intr-un stil
comic, dar care-i
arata pe muncitori
cum sunt exploatati
de catre sefii
fabricii.
Ridicularizarea
continua cand se
propune ideea unei
masinarii care sa-i
hraneasca pe
muncitori in timp ce
acestia lucreaza, ca
sa nu se mai piarda
timp nici macar cu
pauza de masa. Iar
in esenta,
muncitorii sa devina
la randul lor niste
masinarii,
pierzandu-si astfel
complet
umanitatea. De
aceea,
“Vagabondul”, are o
cadere nervoasa si
ajunge sa fie
internat in spital.
Filmul discuta
despre multe alte
probleme sociale,
precum revoltele,
somajul sau saracia
intr-un stil comic,
critica fiind foarte
subtila. Societatea
paranoica poate fi
observata dupa ce
personajul
interpretat de
Chaplin este
externat din spital,
si plimbandu-se pe
strada, gaseste un
steag rosu pe care il
ia in mana. Oamenii
legii vazandu-l cu
steagul in mana,
presupun ca e
liderul unei miscari
comuniste si il
aresteaza.
Inegalitatea sociala
se remarca prin
viata la inchisoare a
personajului, care
duce o viata mai
buna in inchisoare
decat in libertate,
deoarece acolo ii
este asigurat un pat
si o masa calda.
Cand ii se comunica
faptul ca va fi
eliberat,
“vagabondul” e mai
degraba trist decat
fericit, deoarece stie
ca se va intoarce la
dificultatile pe care
le prezinta asa zisa
libertate.
Temele filmului sunt
aratate si prin
povestea de
dragoste dintre
vagabond si o fata
ramasa orfana dupa
ce tatal ei este
omorat intr-un
conflict de munca.
Cei doi viseaza sa
detina o casa si sa
aiba o viata normala
si frumoasa, dar
toate incercarile lor
ajung sa esueze.
Casa darapanata in
care ajung cei doi sa
traiasca pentru o
perioada este un alt
semn al saraciei
acelei perioade si a
dificultatilor
oamenilor de rand.
Insa, dincolo de
toate aspectele
critice, filmul
contine multe
momente
amuzante, putand fi
astfel privit de
absolut oricine. Cu
atat mai mult poate
fi considerat o
capodopera, prin
felul in care a reusit
printr-o comedie
romantica sa aduca
atat de multe critici
asupra unei
societati robotizate.
De asemenea, la
finalul filmului se
aude pentru prima
data in istorie vocea
lui Chaplin, atunci
cand personajul
improvizeaza
cantecul fara sens.
Dupa acest cantec,
autoritatile vin la
localul unde lucrau
cei doi indragostiti
sa o ia pe orfana
(care fugise dupa
moartea tatalui
atunci cand trebuia
sa ajunga intr-un
orfelinat), dar cei
doi reusesc sa fuga.
Din pacate, aceasta
intamplare ii lasa
din nou fara locuri
de munca, neavand
incotro sa se
indrepte.
Descurajata,
Gamine (orfana) il
intreaba pe
vagabond ce rost
mai are sa incerce.
Acesta reuseste s-o
consoleze si
totodata s-o
motiveze pe fata, iar
filmul se termina cu
cei doi tinandu-se
de mana, pe un
drum deschis care
sugereaza ca cei doi
se indreapta spre o
viata mai buna,
lasand astfel
spectatorul sa
creada in speranta
unui destin mai bun
a celor doi.

Surse de inspiratii: Eseul despre Modern Times a lui Jeffrey Vance.