Caracterizarea lui Gavrilescu

Nuvela „La tiganci” a fost scrisa in anul 1959, iar i 1962 a fost publicata
pentru prima oara in revista „Destin”. In Romania a fost pubicata in anul
1967 in revista „Secolul 20”.
Personajul principal al acestei opere este Gavrilescu, un profesor de
pian care traieste in trecut si regreta deciziile luate in viata. In opera, el va
trece de la viata la moarte si va avea parte de foarte multe lucruri
misterioase si de neexplicat.
Este caracterizat in mod direct prin autocaracterizare, dar si de nataor
si de celelalte personaje, dar si indirect. Este o persoana care vede
lucrurile superficial, se considera norocos pentru faptul ca a prins
tramvaiul si locul de la geam. Este energic, merge repede. El se
atocaracterizeaza ca fiind un om cult, cand de fapt el dovedeste contrariul
a ceea ce spune. O fire sociabila si vorbareata, el intra in discutie cu
calatorii si abordeaza diferite teme, dintre care si viata lui personala. Din
discutia din tramvai reiese ca se plange constant de trecutul lui, spunand
ca el trebuia sa fie artist, dar dincauza pacatelor tineretii, este profesor de
pian, cat despre situatia lui financiara si calculand venitul pe care il are,
demonstreaza ca este preocupat de acest aspect si ca isi preda lectile
doar pentru bani. Tot in tramvai, a vazut bordeiul tigancilor si toata lumea
spunea ca locul acela este o rusine, pe cand Gavrilescu admira gradina si
nucul ca pe o opera de arta, asta demonstrand ca are o viziune de artist si
apreciaza natura si esteticul. In acea zi, el si-a uitat partiturile la eleva sa,
Otilia si a coborand din tramvai, asta insemnand schimbarea destinului.
Atunci el a inceput sa oboseasca si isi spune ca are 49 de ani si ca este in
floarea varstei, asta reprezentand moartea acestuia. Cand ajunge la
bordei, baba ii cere 300 de lei. El cautand prin buzunare portofelul, da de
lucruri nefolositoare, ceea ce inseamna ca este o persoana dezordonata.
Cand baba il intreaba daca este muzicant, el sustine in continuare ca este
artist si din cauza greselilor a ajuns profesor de pian. El este supus la
proba ghicitului, iar el nefiind atent la detalii, o pica deoarece se pierde in
trecut si ii este frica de necunoscut. In bordei, gaseste un pian si isi
traieste visul de a deveni artist. Cand trebuie sa treaca prin labirint, da de
tot felul de lucruri nefolositoare ca si viata lui de altfel. Cand aude
tramvaiul, el paraseste bordeiul si se loveste de o realitatea pe care nu-l
mai accepta si da de tot feluri de schimbari. El a vrut sa-si ia ramas bun de
la persoanele si locurile dragi, dar se intoarce la bordei. Baba ii cere 100
de lei in schimbul nemtoaicei pe care o refuase la inceput, dar trebuie sa
treaca de 7 usi, iar la usa a 7-a trebuie sa bata de 3 ori. In spatele usii o
regaseste pe Hildegard, marea lui iubire. Ea ii spune sa vina cu ea, iar
Gavrilescu, fiind un caracter slab, inventeaza tot feluri de scuze ca sa nu
mearga cu ea. Dupa insistentele ei, accepta si vor merge catre o padure
cu un birjar condus de un fost dricar care conduce sufletele mortilor.
In concluzie, Gavrilescu este personajul creionat pe baza unei actiuni
asemenea unui labirint, reprezentand geniul neimplinit in orice domeniu,
specific operelor lui Eliade.