Sunteți pe pagina 1din 2

La ignci, de Mircea Eliade rezumat Mircea Eliade recunotea nc din adolescen mi-a plcut s scriu nuvele, povestiri i chiar

r nuvele fantastice. Aceast nclinare spre fabulos se va accentua n urma vastelor sale lecturi i a numeroaselor clatorii. El va fi atras mereu de spaiul romnesc i de oraul Bucureti: pentru mine Bucuretiul este centrul unei mitologii inepuizabile. i n nuvela La ignci aciunea se petrece n Bucureti avndu-l ca protagonist pe profesorul de muzic Gavrilescu. Nuvela ilustreaz o alegorie a morii sau a drumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfoar n opt secvene care alctuiesc nuvela construit cu echilibru i armonie clasic. Alterneaz planul real cu cel ireal. Secvena I (expoziiunea) prezit eroul n tramvai, este vorba de Gavirescu care se ntorcea acas de la leciile de pian date domnioarei Otilia. n tramvai se discut despre bordeiul igncilor, de existena cruia se prefac c se scandalizeaz brbaii. Pentru profesor acesta este un palat cu grdini i nuci pe care el l vede de trei ori pe sptmn. i aduce aminte c a uitat servieta la meditaie i coboar repede ca s ia tramvaiul n sens invers. n aceast prim secven autorul introduce cteva leitmotive: cldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spaiul misterios), Elsa. Ateptnd tramvaiul este atras hipnotic de mirosul amrui al frunzelor de nuc i de nefireasca rcoare nc fr s-i dea seama s-a aflat n faa porii. Secvenele II, III i IV ale naraiunii dezvolt intriga marcat de ptrunderea lui Gavrilescu la ignci. Desfurarea aciunii se face prin nararea ntmplrilor eroului n acest spaiu, visul lui. Intrnd la ignci este ntmpinat de baba care-i cere trei sute ca s l lase la bordei, s-i aleag o fat. Se ntlnete cu trei fete, trebuind s identifice pe cea de a treia, dar nu reuete. Cade ntr-un vis i apoi se trezete cu gndul c trebuie s-i recupereze servieta i se duce la tramvai. Acest nucleu conine mai multe mituri mereu aprofundate n lucrrile lui Eliade. Bordelul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre via spre moarte. Este un spaiu al iniierii n ritualurile morii. Trecerea prin bordel este o trecere dincolo. Cele trei fete amintesc de ursitori, ele l supun pa Gavrilescu unor ncercri pe care el nu le poate trece, danseaz n jurul lui, i cer s o ghiceasc pe iganc, dar el le scap mereu. Personajul alunec mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard i Elsa. El nu reuete s ghiceasc iganca nici dup ultima ncercare. Trebuie s interpretm acest lucru n sensul c profanul rateaz intrarea lui n domeniul sacrului. Apare o nou tentativ de intrare n real prin muzic. Secvena IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaz c ncearc s ghiceasc fetele, se pierde n camere ciudate cu tavane scunde i neregulate, cu pereii uor ondulai, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rtcete mereu n sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaz. Visul se termin cu o scen a luptei lui cu o draperie simbolic. Visul are mai multe semnificaii. La nceput el apare ca o aspiraie a eroului sprea o alt realitate alturi de Hildegard. Apoi n secvena IV visul devine simbolul comarului traversrii materiei de ctre spirit a vieii spre moarte nsoit de spaime i sufocri. Draperia i aprea ca un giurgiu i-l ngrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept prob ghicitul, simbol al riturilor de iniiere n taina morii, o vam luat sufletului ca o ultim ans de desprire a condiiei umane. Cifra trei i multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaz momente semnificative.

Caracterizarea lui Gavrilescu Numele personajului este sugestiv pentru existenta si caracteristicile acestuia. Numele provine de la Arhanghelul Gavril, sugerand aspiratia spre o existenta spirituala inalta. Personajul visa arta pura, probabil sa atinga perfectiunea in muzica sau in arta interpretarii la pian. Nu a reusit acest lucru si a devenit un modest profesor de pian si a ramas toata viata un om comun, un anonim, lucru reflectat de terminatia numelui sau -escu. Este un orfeu ratat care incearca sa-si compenseze esecurile prin refugiul in reverie, este genul anonimului dominat de teama si care nu s-a implinit nici profesional si nici existential. Eroul a urmat studii universitare in Germania si si-a dorit sa ajunga in domeniul muzicii, fie un mare compozitor, fie un pianist celebru. Declara mereu ca a visat arta pura , insa s-a complacut in statutul de profesor de pian care pregatea in particular copii din familiile bogate. Daca personajul ar fi activat intr-o institutie ( scoala, facultate) s-ar fi implinit profesional pentru ca ar fi pregatit copiii care puteau sa devina oameni celebri. Statutul sau este acela al omului comun care castiga modest de la oamenii bogati. Gavrilescu nu s-a realizat nici material, el a trait aproape de saracie. Banii castigati din lectiile de pian nu i-au permis o existenta deosebita. A locuit toata viata intr-o casa extrem de modesta, nu si-a permis niciun exces sau vreo placere. Nu a frecventat nici cafenelele, nu a fost nici macar la carciuma. Sigurul lucru de pret pe care l-au avut el si Elsa a fost un pian. Exista doua femei in viata protagonistului Hildegard, iubirea adevarata, pe care a considerat-o femeia vietii sale, si banala Elsa, femeia rutinei cotidiene intalnita prin hazard cu repercursiuni nefaste asupra existentei artistice a eroului, care il hranise de cateva ori pentru ca era student sarac. Casnicia lui nu este fericita, are un aspect formal. In plan afectiv, Gavrilescu a avut deceptii. Totul s-a datorat fricii sale si sentimentului de datorie gresit inteles. A iubit-o pe Hildegard, insa in mod inexplicabil o paraseste pentru ca se simtea dator fata de Elsa. Cei doi soti nu au avut sentimente profunde unul fata de celalalt si s-au acceptat reciproc. Elsa e o femeie simpla, fara pretentii intelectuale. Atasamentul ei fata de Gavrilescu a fost de suprafata, dovada in acest sens este faptul ca ea pleaca rapid in Germania la rude, dupa ce Gavrilescu dispare. Personajul lui Mircea Eliade nu s-a realizat nici in plan social sau uman. El nu a avut urmasi si nici nu a reusit sa se integreze mult in societate. Nu a avut prieteni, iar relatiile de rudenie sunt aproape inexistente. Nefacand nimic deosebit, nu a intrat in memoria colectiva. Vecinii nu isi amintesc de el, iar ceilalti cu care a venit in contact l-au uitat foarte repede. Personajul a fost dominat de teama, el nu a intreprins nicio actiune care sa-I puna in valoare calitatile de profesor sau uman. Este genul de om timid, incapabil de gesturi marete pentru sine sau pentru cei din jur. Se defineste ca un om cult, politicos si comunicativ, insa toate acestea sunt elemente de suprafata pentru ca lipsa curajului il dirijeaza spre masa de oameni insignifianti. Este un personaj mediocru, un veritabil anti-erou ce nu poate sa ajunga initiat, In schimb isi regaseste trecutul. Fiind un om corect si familist, pentru el spatiul tigancilor este tabu. Gavrilescu face parte din agentii istoriei profane, reprezentantii spiritului ingust. Este un artist camuflat in urma vicisitudinilor vietii intr-un rutinier professor de pian. Existenta sa este dominata de logica dublului, bovarismul existentei artistice pure fiind dublat de tribulatiile cotidiene acumulate sub zodiac pacatului umilitor. Motivul esecului de a trece in moarte e usor de decriptat:ratacind in trecut protagonistul ramane captive formelor vietii intr-un perimetru al mortii in care intruparile nu mai au nicio relevant (este un ratat in viata si in moarte). In mod simbolic eroul devine pentru o clipa artist la tiganci, pierzandu-si partiturile, cantecele ii veneau unul dupa altul, se apleca asupra pianului, parca ar fi vrut sa rascoleasca clapele, sa le smulga si sa-si faca loc cu unghiile in pantecul pianului.

S-ar putea să vă placă și