Funiculare

Figura 1
Clasificarea funicularelor
Avantajele transporturilor cu sistemul pe cabluri(funiculare)
 Distanta cea mai scurta dintre punctele care urmeaza sa fie legate;
 Nu ocupa pe teren suprafete importante;
 Trece deasupra altor sisteme de transport, cale ferata, drum;
 Costurile transporturilor sunt reduse;
 Investitia pt constructi este mica;
 Sistemul de transport pt funicular este capabila de producere de energie;
 Constructia se poate demonta usor si monta in alte parti;
 In zone montane acest sistem este cel mai eficient;
 pentru transport
Sistem circular (vehicul legat de de persoane
cablu) pentru transport
Cu un singur de marfa
cablu (sistem
englezesc) pentru transport
sistem circular cu vehicol legat sau de persoane
dezlegat pentru transport
de marfa
pentru transport
sistem circular cu vehicol legat sau de persoane
dezlegat (sistem german) pentru transport
de marfa
Funiculare

Cu doua cabluri Cu 2 cabine si

cablu ancorat (A)
pentru transport Fara cablu
Sistem naveta de persoane ancorat (A)
(sistem austriac) pentru transport
cu o cabina
de marfa

Sistem cu 2P si 1T(sistem elvetian)

Sistem cu 1P si 2T
Cu mai multe
cabluri
Sistem cu 1P+1T+1F

Sistem 1P+1T+1Ta
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Tipuri de cabluri
Impletirea cablului fig.5 si fig.6
Lungimea de impletire (7-12) x diametru cablului

ω= unghi de impletire;

Figura 5 Figura 6

Fortele in firele impletite- fig.7, 8

Figura 7 Figura 8
Variatia modului de elasticitate in functie de incarcare – fig.9
D=54 mm

Figura 9
Cablurile cu o singura impletire
La cabluri
Alungirea datorita variatiei de temperatura:

l=lungime cablu;
diferenta de temperatura;
Alungirea datorita fortei de intindere in cablu:

A= suprafata sectiuni metalice;

Cabluri de sustinere
Aceste cabluri trebuie sa sustina vehicole telescaune,telecabine. Etc. Care circula pe cabluri.
Aceste cabluri pot fi:
 Structuri spirale – fig.10 a,b;
 Structuri semiinchise – fig. 10 c;
 Structuri inchise – fig.d,e,f;
 Figura 10

Avantajele stucturii inchise:

 Surafata de rulare neteda
 Coeficient de frecare prin rostogolire 0.006 la roti metalice si coeficient de frecare
prin alunecare 0.13;
 Firul rupt nu se desface si ia parte in continuare la preluarea eforturilor;
 Rezistenta la coroziune;
Avantajele Cablului cu structura spirala:
 Coeficient de frecare prin rostogolire 0.008;
 Coeficient de frecare prin alunecare 0.17;
 .....mai mare la coroziune;
Datele privind cablurile cu structura spirala sunt in tabelul 1.
Tabel.1
Cablu
Lungime
Diam. Diam. Forta
Masa fabricati
Structura spirala cablu fir Supr de
Kg/ e
mm mm mm2 rupere
m m
kp
20 4,00 239 33 440 2,00 400
22 4,40 289 40 450 2,43 400
1+6+12=19 fire 25 5,00 372 52 250 3,13 350
28 4,00 466 65 120 3,90 400
30 4,20 514 71 740 4,30 400
33 4,70 642 89 870 5,40 400
1+6+12+18=37
35 5,00 725 101 750 6,10 330
fire
Eforturi in cablurile de sustinere
Efort unitar de intindere:
Efort unitar de incovoiere pe un disc de raza R:
diametru fir;
D=diametru disc D=2R;
modul de elasticitate cablu;
Tabel.2
Diam. Nr. de
Structura Randul Rezistenta la Masa
cablu linii
spirala exterior tractiune,kp kg/m
mm interne
22 1 1 29 000 2,8
24 1 1 90 35 000 3,3
33 2 1 kp/m 64 000 6,0
m2
38 2 1 87 000 8,0
30 2 1 71 000 4,9
32 2 1 120 78 000 5,5
39 3 1 kp/m 120 000 8,2
40 3 1 m2 123 000 8,7
45 3 1 151 000 11,1
36 2 1+1 101 000 7
120
42 2 1+1 140 000 10
kp/m
45 2 1+1 157 000 11,7
m2
52,5 3 1+2 201 000 16,2
54,5 3 1+2 248 900 17,65

Daca asupra cablului (axa cablului) actioneaza o forta V si forta de intindere in cablu este T
conform fig.11 atunci momentul incovoietor in sectiunea x este:

solutiea ecuatiei difernetiale:

Conditiile pentru determinarea constantelor a si b:

Figura 11

In punctul x=0 raza de curbura:

Relatia exprimata de Dukelgszkij:

Eforturile unitare de contact care iau nastere la contactul cablu-roata:

a= depinde de materialul rotii;

a=185 – roti din otel;
a=140 – roti din fonta;
a=14 - roti cu poliamid;
V= forta concentrata data de roata [daN];
r = raza de curbura a cablului;
= raza de curbura a roti;
= raza de curbura la roata cu bandaj;
Pentru verificarea cablului este necesar calculul efortului unitar de compensatie:
unde
Alegerea cablului de sustinere
diametrul cablului in cazul vehiculului cu doua roti:

u;v depind de tipul cablului;

Q – greutatea vehiculului [daN];
greutatea cablului [daN/ml];
w – distanta dintre vehicule [m];
K – forta rezulatata din frangerea cablului [daN];
Tabel.3
Structura cablu
Tipuri de Structura cablu spirala
inchis
urmari
90 120 125 120 130 140 145
t,s
kp/mm2 kp/mms
50 1,16 1,10 1,07 1,18 1,12 1,06 1,03
40 1,25 1.18 1,15 1,28 1,21 1,14 1,11
30 1,33 1,26 1.23 1,37 1,30 1,22 1,19
20 1,43 1,35 1,31 1,46 1,38 1,31 1,27
10 1,53 1,44 1,40 1,55 1,46 1,38 1,35
 Tabel.4
Tipuri de Cablu Cablu
functionari inchis spirala
Un schimb
1,00 1,00
(0—7 ora)
Un schimb
1,09 1,13
(7—14 ora)
Trei schimburi
1,18 1,25
(14—21 ora)

Figura 12
Cabluri de tractiune
Tabel.5
Cablu
Forta de rupere
Diam. Diam. 150 | 180
Structur
cablu fir Supr Masa kp/mm3
a cablu
mm mm mm2 kg/m rezistenta la
tractiune
kp
12 1,3 55,70 0,53 8 350 10 020
13 1,4 65 0,62 9 750 11 700
14 1,5 74 0,70 11 100 13 320
6x7 = 42 15 1,6 84 0,80 12 600 15 120
fire 16 1,7 95 0,90 14 250 17 100
17 1,8 107 1,02 16 050 19 260
18 1,9 119 1,13 17 850 21 420
19 1,5 127,44 1,20 19 120 22 940
20,2 1,6 144,72 1,35 21 710 26 050
21,5 1,7 163,44 1,55 24 520 29 420
6x12 =
22,8 1,8 182,88 1,70 27 430 32 920
72 fire
25 1,6 229,10 2,18 34 380 41 220

26 1,7 258,80 2,46 38 810 46 620

6x19 =
28 1,8 289,60 2,76 43 610 52 200
114 fire
 Tabel.6
120 130 140 150 160 180 200

totala mm2
cablu mm

Suprafata

Masa /ml
Diametru
Diametru fir mm

Kg/m
Rand Rand Rand rezistenta cablului kp/mm2 forta de rupere daN
centru mijloc exterior
0,
8 0,37 0,65 26,7 0,26 3 200 3 450 3 740 4 000 4 250 4 800 5 340
8
10 0,95 0,45 0,8 39,9 0,38 4 790 5 150 5 590 5 990 6 350 7 150 7 980
12 1,2 0,55 0,95 57,8 0,55 6 940 7 500 8 090 8 670 9 250 10 400 11 560
14 1,4 0,65 1,1 78,4 0,75 9 410 10 150 10 980 11 760 12 550 14 100 15 680
16 1,6 0,7 1,3 104,5 1 12 540 13 550 14 630 15 670 16 700 18 800 20 900
18 1,7 0,8 1,4 123,8 1,18 14 860 16 100 17 330 18 570 19 800 22 250 24 760
20 1,9 0,9 1,6 159,9 1,53 19 190 20 750 22 390 23 990 25 550 28 750 31 980
22 2,2 1 1,7 187,7 1,79 22 520 24 400 26 280 28 150 30 000 33 800 37 540
24 2,4 1,1 1,9 231,5 2,2 27 780 30 100 32 410 34 720 37 000 41 650 46 300
31;
26 2,6 1,2 2 262,5 2,5 34 100 36 750 39 370 42 000 47 250 52 500
500
28 2,8 1,3 2,2 313,8 2,98 37 660 40 800 43 930 47 070 50 200 56 500 62 760
31 3 1,4 2,4 369,8 3,51 44 380 48 050 51 770 55 470 59 150 66 550 73 960
 Figura 13

U= forta pe directia de tractiune [kp];

V= viteza [m/s];
= coeficient de randament (0.8...0.9)
forta de tractiune
forta in cablul neintins [kp];
e= 2.718;
0.2 coeficient de frecare;
unghiul in radiani;

forta in cablul intins;

B= coeficient de siguranta;

forta de tractiune necesara;

forta de tractiune maxima;
Tabel.7
D/d Iránytorés
>60° 5...60° 0...5»
Diametru disc/ ≥ 75 ≥ 50 ≥ 10
diametru cablu ≥ 750 ≥500 ≥ 100
Cabluri de ancorare(de intindere)
Tabel.8
Fir
Cablu

unui disc de
cablu mm

cablu mm
inchidere
Diametru

Diametru
Structura

ancorare

Masa/ml
cablu de

Forta de rupere*

kg/m
u fir mm

suprafat
Diametr
120...150 160...180

a mm2
kp/mm2 rezistenta
la tractiune kp
30 1,4 341 40 400 54 500 3,14 1000
32 1,5 392 47 000 58 800 3,72 1000
39 1,8 564 67 700 90 200 5,36 1200
40 1,9 629 75 500 100 000 5,97 1200
42 2,0 697 83 600 111 500 6,62 1200
46 2,1 769 92 300 123 000 7,30 1400
6X37 = 222 48 2,2 844 101 135 000 8,02 1400
fire 300
50 2,3 922 110 147 500 8,76 1400
600

cablu de convoi( de intindere cablu)

Continuizare
Legarea cablurilor

Figura 14
Elemente metalice de asigurare a continuizarii

Figura 15

Geometria traseelor de cabluri la sisteme suspendate

Traseul (geometria) cablului suspendat sub actiunea greutatii propri
Lantisorul

Figura 16
g= greutatea proprie a cablului;
= greutatea proprie a cablului de tractiune;
cabine( vehicule) pline si goale;

= incarcarea uniform distribuita care actioneaza asupra cablului;

 Figura 17.

In cablu ia nastere un efort T conform fig. 18.

Figura 18

Conform fig.18/b
Impartind ecuatiile

c= parametru cablu;

notam

daca c=1 => ecuatia lantisorului

Daca conform fig 18./a originea sistemului de axe se va adopta in varful parabolei:

la o abscisa x :
 Lungimea cablului:

lungimea cablului in punctul de abscisa x.

conform fig 18./a
Lungimea lantisorului intre doua puncte de sustinere – fig.19

Figura 19

Raza de curbura a lantisorului

centrul de greutate a lantisorului pe lungimea OP fig.18/a.

Centrul de greutate al lantisorului intre punctele A si B:

Determinarea tensiuni in cablul(lantisor)

unde

Recapitulare

Figura 20
 Calculul aproximativ a cablurilor la incarcarcari uniform distribuite
Aproximarea cu parabola de gradul II

luand in considerare primii doi termeni:

in cazul sistemului de axe cu originea axei in varful parabolei – fig.21

Se accepta aproximarea ca lungimea arcului este egala cu abscisa arcului:

Figura 21
In figura 22 se prezinta la lantisor si la parabola parametrul c si incarcare a uniform
distribuita:

Figura 22

Ecuatia transformata a parabolei

Conform fig.22 se considera originea sistemului de axe in punctul de sprijin
A

unghiul tangentei in punctul de abscisa x.

daca

la jumatatea arcului tangente este paralela cu coarda.

Lungimea parabolei

Efectuand ecuatiile

utilizand ecuatia parabolei transformatei

sageata la jumatatea de lungime , folosind aceasta relatie

raza de curbura

Figura 23

Figura 24
 Determinarea pe cale analitica a geometriei lantisorului supus la actiunea fortelor
concentrate
Sunt analizate trei tipuri de curbe care difera in functie de pozitia(simetrica sau asimetrica) a
fortelor concentrate Q:
 tip A – pozitionarea fortelor concentrate este simetrica in punctul de la varf – nu
avem forte concentrate fig.25
 tip B – pozitionarea fortelor concentrate este simetrica in punctul de la varf - avem
forte concentrate fig.25
 tip C – pozitionarea asimetrica a primei forte de la varf la o distanta αw- fig.25

functia lantisorului in acest caz are forma in campul „i”

c – parametrul lantisorului; ;
i – camplul aflat intre fortele concentrate i-1 si i+1, i=1,2,...n;
Ecuatia pentru lantisorul de tip A pentru campul „i”:

Pentru cele trei tipuri ABC constantele de integrare si abscisele punctelor sunt date in
continuare:
Prima portiune (camp)

A doua portiune

Campul i (portiunea)
Figura 25
 Figura 26

Proiectarea traseului
La proiectarea traseului funicularelor trebuie sa se tina seama in afara de criterile tehnice si
de cele economice.
Proiectul trebuie sa satbileasca pozitia in planul orizontal si vertical a suporturilor (inaltimea
acestora), traseul(geometria) cablului pe aceste suporturi (unghiul pe aceste suporturi).

Figura 27
Un profil longitudinal si un plan de situatie este prezentat in figura 28.

Figura 28

In continuare se prezinta calculul cablului de sustinere tensionat cu ajutorul contrasagetilor.

Tensiunea in cablu este influentata de:
a) greutatea(masa) sagetii (G);
b) tensiuni din pozitia cablului (pozitie in planul vertical);
c) tensiuni din frecarea cablului (Δt);
 Aceste trei componente se regasesc in relatia tensiuni din cablu :

G = contrasageata [kN];
g = greutate cablu [N/m];
h = diferenta de inaltime dintre contrasageata si punctul considerat [m]/rezistenta din
frecarea cablului [kN];

Valoarea maxima a contrasagetii

=rezistenta la rupere;
= coeficient de siguranta;
Componenta din pozitia punctului

Figura 29
Componenta din frecare
forta de frecare pe rezemari, fig. 30;
forta de frecare de la intinderea cablului cu contrasageata fig. 31/a/b;
Conform figuri 30 : ,
coeficient de frecare;
unghiul dintre cele doua capete;

la unghiuri mici

lungimea inclinata a cablului;

Q = greutatea vehiculului;
w = distanta dintre vehicule;
unghi fig 31/a;

coeficient de rigiditate a cablului;

unghi de frecare;
unghi conform fig 31./b
d = diametru pivot;
D = diametru disc;

Efortul admis in cablul de sustinere:

se adopta valoarea

presupunand

cablu cu structura inchisa

cablu cu structura spirala

Figura 30
 Figura 31/a,b

Geometria lantisorului
Determinarea distantei pana la originea lantisorului
Originea sistemului de axe se considera in varful lantisorului sau a parabolei
Deosebim doua cazuri conform fig.32/a,b.

Figura 32.a/b
a – originea se afla in afara reazemelor;
b – originea se afla intre reazeme;
Conform fig.32/a

utilizand relatia:

rezulta:

Conform fig.32/b
Daca lantisorul este aproximat cu o parabola la cele doua cazuri de mai sus:
a)

b)

Calculul sagetilor la curbele de tip lantisor

Figura 33

Conform dispuneri sistemului de axe din fig.33/a,b sageata la curba lantisorului se

calculeaza:

folosind relatia se obtine:

In cazul reprezentat in fig.33/b daca avem

daca

Calculul aproximativ lucrand cu parabola

la mijlocul deschideri
parametrul curbei .
Calculul sagetii tinand seama de fortele care actioneaza asupra lantisorului
Schema de calcul este prezentata in fig.34.

Figura 34
Scriind ecuatia de moment fata de sectiunea x:

inlocuind in prima ecuatie:

unde este momentul incovoietor ca la o grinda simplu rezemata.

Conform fig.34

momentul incovoietor la incarcarea simplu rezemata;

momentul incovoietor la actiunea fortelor concentrate;
notam ordonatele de la stanga sectiuni x cu , iar ordonatle de la dreapta notate cu

In felul acesta

notam in acest caz sageata este:

Determinarea sagetii maxime se face conform fig.35/a,b ca si determinarea momentului

incovoietor maxim la grinzi simplu rezemate.

Figura 35
Unghiul format de cablu la reazeme
Conform fig 36:
Punctul unghiular pe reazemul n :

ecuatia lantisorului: ; ecuatia parabolei:

ecuatia lantisorului: ; ecuatia parabolei:

Figura 36
Utilizand ecuatia aproximativa(parabola de gradul II) conform fig.37:

derivata functiei

in punctul

Unghiul format pe reazemul i:

Figura 37

Considerand fortele conform fig.38 rezulta:

eforturi din cablu;

reactiuni pe reazeme;

Figura 38
Siguranta rezemari cablului
Siguranta remarii pe reazemul „i” conform fig.39, este carazterizat de :
(siguranta absoluta)
(siguranta relativa)

Figura 39
Pe portiunile concave reazemele sunt pe portiuni supraintinse
parametrul cablului

componenta orizontala a tensiuni din cablu [daN];

contrasageata[daN];
greutatea cablului de sustinere [daN/m];
din ultima expresie se observa ca k este o constanta a cablului (
daca atunci avem siguranta absoluta ( );
daca atunci avem siguranta relativa ( );