Analiza datelor empirice a demonstrat faptul că turismul arădean se află actualmente într‐o

stare deficitară, accentuată de criza economică. Judeţul Arad se conturează ca o destinaţie

turistică în mai mică măsură decât judeţele limitrofe. În ancheta la nivel naţional1, întrebaţi
pentru care dintre judeţele din vestul ţării ar opta pentru o excursie de weekend cu familia,
respondenţii au nominalizat Aradul de cele mai puţine ori (9% Arad, 13% Caraş‐Severin, 14%
Hunedoara, 15% Alba, 22% Bihor şi 24% Timiş).
Tipurile de turism la momentul actual presupun șederi scurte și accesarea a puţine servicii în
afara celor hoteliere și de restauraţie. Acest lucru înseamnă că dezvoltarea locală generată de
turism este la un nivel modest, din cauza cheltuielilor reduse și nediversificate pe care le fac
turiștii odată ajunși în locaţie.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-existenţa resurselor naturale diversificate,
acoperind cea mai mare parte din această
categorie
-existenţa resurselor antropice specifice
mediului rural: diversificare, număr, valenţe
-profilul psiho-social al timişeanului, ca
gazdă ospitalieră, ( bănăţean de câmpie) este
evidenţiat prin activităţi de recreere
specifice ( rugi, festivaluri, întâlniri, etc)
- existenţa resurselor antropice cu potential
touristic cultural
-raportul preţ-calitate-ofertă este
avantajul mediului rural
-asemănări ale culturii şi civilizaţiei
timişene ( Banatul de câmpie) cu cultura şi
civilizaţia austro-ungară ( dominantă secole
la rând), conjugată cu cultura şi civilizaţia
sârbă ( slavii de sud)
-Infrastructură de acces dezvoltată, E 68,
aeroportul “Traian Vuia” Timisoara,
aeroportul Internațional Arad, CFR.
-Localizarea într-o zonă apropiată de mari
centre urbane (Timișoara, Arad, Deva) care
pot genera cerere turistică.
-Capacitate de comunicare în alte limbi de
circulaţie internaţională - engleză, germană,
franceză, italiană;
- Mijloacele deficitare de informare turistică.
- Slaba dezvoltare a infrastructurii de servicii
publice în unele localităţi.
- Slaba calificare a personalului.
- Obiective turistice aflate în paragină.
- Lipsa spaţiilor de agrement în zonele
împădurite
-infrastructura din mediul rural pentru
practicarea turismului rural recreativ
-promovarea ofertei din turismul rural recreativ
de la nivelul judeţelor Timiş si Arad.
în -pregătirea generală a populaţiei din mediul
rural, respectiv pregătire de specialitate pentru
anumite persoane responsabile de la nivelul
autorităţilor locale
-limitarea ofertei de cazare, masă şi divertisment
la aspecte general cunoscute şi oferite turiştilor
-investiţii în zone izolate, fără legătură cu alte
zone şi obiective rurale de interes şi attractive -
păstrarea unui echilibru între ,,specificul
mediului rural” şi nevoile moderne actuale
-incapacitatea de a face faţă competiţiei din
zonele limotrofe, atât la nivel national, cât şi la
nivel transfrontalier

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-interesul locuitorilor din mediul urban -numeroşi locuitori din mediul urban au rădăcini
timişean pentru turismul rural recreativ în mediul rural, astfel încât nu există un interes
-deschiderea turiştilor din zona constant pentru turismul rural recreativ
transfrontalieră pentru turismul rural -lipsa de interes a autorităţilor publice locale de a
recreativ se implica necondiţionat şi dezinteresat în
-existenţa de programe şi proiecte cu dezvoltarea turismului recreativ, din perspectiva
finanţareeuropeană ce susţin financiar beneficiilor individuale ale locuitorilor
dezvoltarea de iniţiative pentru turismul comunităţii, respectiv din perspectiva
rural recreativ beneficiilor comunitare
-dorinţa locuitorilor din mediul rural de a-şi -vecinătatea / concurenţa altor zone cu potenţial
depăşi condiţia de locuitori ai zonei şi turistic bine dezvoltat şi valorificat (Bihor,
trecerea lor la statutul de mici Timiş, Arad, Alba, Hunedoara)
întreprinzători rurali - degradarea monumentelor istorice şi de
-existenţa unor programe de formare arhitectură
profesională ( POSDRU) menite a forma - depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş
sau a dezvolta competenţe profesionale - nivel scăzut de trai al unui segment important
specifice turismului rural recreativ - al populaţiei
existenţa unui număr foarte mare de - nerespectarea reglementărilor legale care are ca
evenimente locale, în mediul rural, ce rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a
trebuie să se adreseze şi consumatorilor fondului silvic, poluarea apelor
urbani de astfel de evenimente, nu doar -lipsa uniei autostrăzi care sa imbunătățească
locuitorilor satului fluxul turistic*
-nivelul de dezvoltare economică a judeţului
Timiş care impune o aplicare a principiului
subsidiarităţii şi pentru mediul rural
timişean
-dezvoltarea cooperării transfrontaliere în
domeniul turismului, în contextul realizării
Euro-Regiunii Dunăre, Mureş, Criş, Tisa
-abordarea unor concepte şi strategii de
dezvoltare turistică regională, proiecte
comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5
Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara,
Timiş)
- oportunitatea finanţării interne şi externe a
programelor în care turismul este domeniu
ţintă
- interes crescut pentru domeniul turismului
din partea ONG-urilor locale
 Culoarul din zona studiată între Deva și Lipova constituie un domeniu al pădurilor de foioase, în
structura cărora intră cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), pe alocuri în amestec cu gorun,
stejar, carpen (Carpinus belutus) și ulm. Pajiștile colinare secundare, unele terenuri agricole ocupă mai
frecvent arealele întinse, întâlnindu-se în componența acestora păiuș (Festuca sulcata), iarba vântului
(Agrostis tenuis), păiuș roșu (Festuca rubra), etc.

Șleaurile de luncă se întâlnesc de-a lungul apelor curgătoare. Datorită excesului de umiditate
vegetația este reprezentată prin anin (Aenus glutinosa), salcie ( Salix alba), răchita (Salix grafilix), rogoz
(Carex), pipirig (Juncus), papură (Tipha), trestia (Phagmittes) și piciorul cocoșului (Ranunculus
Scacleratus).

La începutul secolului XX cea mai mare parte a acestor păduri a fost defrișată, fiind înlocuită cu
terenuri agricole și pajiști secundare cu Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Festuca valesiaca, Poa
protensis, Poa bubosa.

Dintre fructele pădurii amintim: fragii (Fragaria vesca), zmeura (Rubus idaeus), mura (Rubus
hirtus), afinele (Vraccinimul myrtilus). Pe lângă ferigi mai întâlnim tufișuri de păducel (Crataegus
monogyna), sânger (Cornus sanguinea), porumbar (Prunus spinosa), măceș (Rosa canina).

Condițiile pedoclimatice au determinat existența unei flore ierboase constituită mai ales din
specii mezofile.

Flora zonei studiate are o valoare economică deosebită, un loc special ocupându-l lemnul
pădurilor situate în zona de deal, folosit atât la încălzirea locuințelor cât și în industrii la fabricarea
mobilei. Pe lângă acestea se mai găsesc plantele medicinale și fructele de pădure. Trebuie amintită de
asemenea baza meliferă din zonă, valorificată prin intermediul albinăritului.

Fauna

Pădurile sut populate cu urs brun (Ursus arctos), cerb carpatin (Cervus elaphus), căprioara
(Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), iepurele în zona
de platou și în luncile râurilor, veverița (Scirus vulgaris). Foarte rar se întâlnește râsul (Lynx lynx). Aceste
specii de animale au importanță cinergetică fiind o sursă bună pentru atragerea turiștilor străini
pasionați de vânătoare.

Fauna ihtiologică prezentă pe râul Mureș este reprezentată prin somn (Silurus glaris), știucă
(Fsox lucius), boiștean (Phoxinus phoxinus), crapul (Cyprinus carpin), scobarul (Chondros xtoma nasus),
mreană (Barbus barbus), cleanul (Leuciscus cephalus).
 Turismul trebuie practicat și planificat în așa fel încât să utilizeze mediul, dar în același timp să
contribuie activ la păstrarea calității lui pentru că mediul înconjurător de calitate favorizează dezvoltarea
turismului de calitate.

Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate, ale căror scopuri sunt protejarea și
conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect fluoristic, forestier, hidrologic,
geologic , speologic , paleontologic și pedologic.