Cuprins

Argument.............................................................................................................................................
Capitolul I. Potențialul turistic al judetului Arad.............................................................................
I.1. Potențialul turistic natural................................................................................................................
I.2. Potențialul turistic antropic..............................................................................................................
Capitolul II. Infrastructura turistica...................................................................................................
II.1. Căi de acces....................................................................................................................................
II.2. Baza materială.................................................................................................................................
II.3. Baza de agrement si sportivă..........................................................................................................
II.3. Baza de alimentație publică............................................................................................................
Capitolul III. Cererea si oferta turistică privind județul Arad .........................................................
III.1. Cererea si consumul turistic..........................................................................................................
III.2. Tipuri și forme de turism ..............................................................................................................
III.3. Caracteristici ale judetului ............................................................................................................
Capitolul IV.Dezvoltarea turistică, marketing-ul şi valorificarea potențialului turistic al
județului Arad .....................................................................................................................................
IV.1. Elemente de strategie in dezvoltarea turistică...............................................................................
IV.2. Acțiuni in sarcina intituțiilor si organizațiilor specializate...........................................................
IV.3. Stadiul actual de valorificare a potențialului turistic.....................................................................
Concluzii si recomandari.....................................................................................................................
Bibliografie............................................................................................................................................
Anexe.....................................................................................................................................................
 ARGUMENT
Turismul a apărut din dorinţa omului de a cunoaşte mai mult, de a vedea locuri minunate,
unice, sau marcate de evenimente din trecutul apropiat sau mai îndepărtat. Turismul îmbracă o
multitudine de forme, de la cel al drumeţiei montane până la cel de afaceri, acoperind o paletă largă
de gusturi şi cerinţe.
În acelaşi timp, turismul este o parte componentă a economiei unei regiuni, foarte dinamică
şi deopotrivă versatilă. Cu toate acestea, activitatea turistică depinde atât de prezenţa unor obiective
turistice, cât şi mai ales de modul în care acest potenţial este valorificat şi pus în valoare prin
servicii de bună calitate.
Municipiul Arad este principalul oraş al judeţului, oraşul care, prin natura poziţiei
geografice şi a evenimentelor istorice care şi-au pus amprenta asupra acestui colţ de ţară, a polarizat
întreaga viaţă economică, socială şi culturală a judeţului. Ca atare, în perimetrul său identificăm
numeroase obiective turistice, laice sau ecumenice, ele devenind principalele puncte de interes
pentru cei care poposesc în oraşul de pe Mureş. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice
laice (grupate în funcţie de specificul lor) şi evenimente culturale.
Pe măsura trecerii timpului motivaţiile de călătorie s-audiversificat, pe măsură ce au apărut
nevoi si dorinţe noi, multipleşi mult mai complexe, determinate de trasformările înregistratela
nivelul societăţii, în diferitele epoci istorice. Experţii în domeniu, consideră turismul ca fiind un
fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o
trăsătură caracteristică a secolului nostru. Pe măsura trecerii anilor şi amplificării călătoriilor,
abordările fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar definiţia turismului s-a îmbogăţit,
încercând să reflecte cît mai fidel complexitatea acestei activităţi.
Pe plan social, turismul îşi aduce un aport substanţial la ridicarea nivelului de instruire, cultură şi
civilizaţie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizează îmbogăţirea
orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia locală. “Materia primă”
a industriei turismului, resursele naturale şi antropice, se vor transforma în “produse turistice”
numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestaţiile de servicii turistice.
Arad este un județ în regiunea Banat, în vestul României. Reședința județului este municipiul
Arad.
Situat în vestulţării, în provincia istorică Banat, Judetul Arad se învecinează în vest cu Ungaria, în
nord cu Bihor , în est cu Alba Iulia si Hunedoara iar in sud cu Timiș.. Teritoriul judeţului aparţine
Câmpiei Mureșului, cu altitudini de 20 m în sud şi 175 m în nord. Principalele ape curgătoare sunt
Mureș , Crișul Alb , Ardeleni,Bogoz, iar dintre apele stătătoare (lacuri, bălţi, iazuri) cea mai mare
este Lacul Pădurice.
 Judeţul Arad este format aṣadar din trei municipii, 9 oraşe şi 68 de comune, cu 98 de sate.
Ca tipologie funcţională, Arad este un municipiu din categoria oraşelor mijlocii cu funcţiuni
economico-sociale complexe, cu rol de coordonare şi armonizarea dezvoltării în teritoriu. Ineu este
un municipiu din categoria oraşelor mijlocii, nod feroviar, cu funcţiuni industriale şi de servire a
localităţilor din nord-vestul judeţului. Similar, Curtici se încadrează în tipologia oraşelor mijlocii,
fiind totodată un centru industrial şi portuar cu rol de servire a localităţilor din sud-vestul judeţului.
Majoritatea satelor din judeţul Arad au profil predominant agricol însă principala problemă legată
de reţeaua de localităţi este gradul scăzut de urbanizare al judeţului.
Accesul în judeţ este excelent din toate direcţiile principale (Timiș, Hunedoara,Bihor), atât
pe calea ferată, cât şi pe şosea. De asemenea, există posibilitatea trecerii directe în Ungaria –
pietonal sau auto– prin porturile Turnu şi Curtici, care dispun de serviciu ferry–boat.
Activităţile de agrement, în special cele de week–end, sunt favorizate de numărul mare de
zile senine, de precipitaţiile reduse, iar pădurea (sleaul) de câmpie, cu o suprafaţă totală de peste 28
mii hectare constituie refugiul ideal în zilele toride de vară. Printre cele mai ”ospitaliere” păduri
sunt Vedea, Dandara, Drăgăneşti de Vede, Roşiorii de Vede, Scrioastea, Brânceni, Păuleasca,
Nanov, Trivalea–Mosteni, Lăceni, Slăvesti, Tătărăştii de Sus, Ciolăneşti, Stejaru, Nicolae Bălcescu,
Plopii Slăvitesti.
Prezenta lucrare urmărește să prezinte potențialul turistic pe care îl deține și valorificarea lui
la ora actuală, ea finalizându-se cu câteva concluzii în acest sens.
În vederea obținerii de informații pentru lucrare m-am documentat din diferite surse
bibliografice, desigur, respectând structura pe capitole, a temei pe care am abordat-o.
Conținutul lucrării pe care am realizat-o este structurat pe patru capitole ce încearcă să prezinte
faptul că potențialul existent nu este suficient în dezvoltarea turistică a zonei, ci se impune să fie
susținută de un management adecvat, de o putere economică și de o strategie bine pusă la punct în
vederea amenajării și reamenajării cadrului turistic cât și demararea unor proiecte care să aducă
beneficii din turism, economiei.
Pe plan social, turismul îşi aduce un aport substanţial la ridicarea nivelului de instruire,
cultură şi civilizaţie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizează
îmbogăţirea orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia locală.
“Materia primă” a industriei turismului, resursele naturale şi antropice, se vor transforma în
“produse turistice” numai printr-un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestaţiile de servicii
turisti.

CAPITOLUL I
 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
I.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL
Județul Arad este situat din punct de vedere geografic în Regiunea de Dezvoltare Vest,
respectiv în regiunile istorice Crișana și Banat, de o parte și de alta a Mureșului și Crișului Alb,
având ca vecini județul Bihor la Nord şi Nord-Est, județul Hunedoara la Sud-Est, județul Alba la
Est, judeţul Timiș la Sud, iar în partea de Vest, Ungaria.
Județul Arad are o suprafață de 7.754 km2 cu care deține un procent de 3,65% din suprafața
totală a României, ocupând locul 6 ca mărime la nivel național.
Are în componență un municipiu – Arad, 9 orașe (Chișineu-Criș, Curtici, Ineu, Lipova,
Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana și Sebiș), 68 de comune și 206 de sate.
Potenţialul turistic natural este dat de totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv
caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.
Relief
Localizat geografic la 2100 19’longitudine estică şi 4600 11’ latitudină nordică, Aradul a
beneficiat de aşezarea geografică înscriindu-se pe linia oraşelor de la frontiera de vest. Aflat în
partea centrală a Câmpiei de Vest, municipiul Arad este localizat în câmpia aluvionară-piemontană
a Aradului (cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb), subunitate a Câmpiilor Mureşului. Oraşul se găseşte
la o altitudine de 108,5 m pe malul râului Mureş, foarte aproape de ieşirea acestuia din culoarul
Deva-Lipova. Câmpia Joasă a Aradului este încadrată la sud de Câmpia Vingăi, câmpie piemontan
terasată (se suprapune peste partea de sud a teritoriului administrativ al oraşului), la vest de Câmpia
Nădlacului, la nord Câmpia Joasă a Crişurilor, şi la est de Masivul Highiş, (Munţii Zarandului).
Pe teritoriul administrativ al municipiului există pădurea Ceala, în partea de vest, parte din
Parcul Natural Lunca Mureşului.
Relieful județului este variat, cu întinderi relativ egale între zonele de câmpie, cele colinare
și cele muntoase, crescând de la vest la est, rezultând astfel 3 mari unităţi de relief: Câmpia de Vest,
Dealurile Vestice şi Munţii Apuseni, iar între culmile montane formându-se Depresiunea
Zărandului.

La nivelul județului unitățile de relief, cele mai reprezentative sunt 3, respectiv:

 Munții Codru-Moma cu altitudinea maximă de 1.112 m, în vârful Pleşu; unt o
grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai
înalt vârf, din cadrul acestor munți, este Vârful Pleșu, cu 1.112 metri.
 Munţii Bihorului - vârful Piatra Aradului (1.429 m) și vârful Găina (1.488 m) aflat
la limita dintre judeţele Arad, Bihor, Hunedoara şi Alba; Munții Bihorului sunt o grupă montană a
Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este
Vârful Bihor(Curcubăta Mare), cu 1.849 metri.
 Dealurile Lipovei în locul unde Carpații Occidentali întâlnesc Câmpia de Vest, în
apropiere de Timișoara se află Dealurile Lipovei, această unitate de relief facând practic tranziția de
la munte la zona de câmpie, Deși nu se remarcă prin altitudini mari, maximul fiind undeva în jur de
300m are un avantaj enorm și anume că se află la doar 20km depărtare de Timisoara și cam tot atât
de Arad.
Clima
Radiaţia solară, poziţia geografică, altitudinea, poluarea, circulaţia maselor de aer sunt o
parte din factorii genetici ai climei ce determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a unui climat
temperat continental moderat, cu influenţe oceanice. În comparaţie cu clima din regiunea Câmpiei
Române, în câmpia Aradului se resimt şi nuanţe moderate cu temperaturi medii anuale apropiate de
valoarea de 10oC, astfel, vara înregistrându-se temperaturi de 21oC iar iarna de 1oC cu precipitaţii
bogate de 600 mm.
Pe altitudine temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 10,8oC în zona de
câmpie şi 6oC la cele mai mari înălţimi; detaliat situaţia se prezintă astfel: la câmpie sunt
înregistrate temperaturi mai mari de 10oC, în dealurile piemontane valoarea medie anuală scade cu
un grad (9oC), iar în regiunile muntoase se resimt între 8o -6oC. În zona de câmpie, precipitaţiile
medii anuale sunt în jurul valorii de 600 mm, iar în zona de contact dintre câmpie şi dealurile
precipitaţiile cresc şi ajung la valori cuprinse între 700-800 mm în dealurile piemontane şi la valori
de maxim 1.200 mm în zona montană. Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de ninsoare se
ridică la 18-30 pe an. Valori extreme au fost în anul 1928 la Arad şi în 1947 la Chişineu-Criş când
au fost înregistrate minimele precipitaţiilor, sub 300 mm, iar maxima precipitaţiilor a fost
înregistrată în anul 1926, de 1.200 mm la Ineu. În sectorul nordic şi vestic există o frecvenţă mai
mare a vânturilor, cu viteze medii de 3-4 m/s.

Rețeaua hidrografică
Județul Arad are una din cele mai importante rezerve de apă din România, atât prin resursele
de apă de suprafață, cât şi prin cele de apă subterană. Rețeaua hidrografică a județului este formată
din resursele de apă de suprafață, acestea formând un bazin, ale cărui dimensiuni sunt de 7.654 km2
, fiind compus în proporție de 41% de Mureş, 41% Crişul Alb, 15% Crişul Negru şi 3% Bega
Veche. Cel mai important râu care străbate teritoriul județului Arad este râul Mureș, cu o lungime
de 716 km și o suprafață hidrografică de 27.890 km2 , clasându-se astfel pe locul 2 în România,
după fluviul Dunăre.
 De asemenea, acesta reprezintă și râul cu cel mai mare debit, intrând în județul Arad cu
142m3 /s; debitul maxim atins este de 2.150m3 /s, provocând inundații. Utilizarea lui este însă
restricţionată de calitatea apelor, deoarece la capăt de bazin hidrografic râul concentrează poluanţi
care îl fac utilizabil numai pentru industrie şi agricultură.
Crișul Negru se află la limita nordică a județului și are o pondere mai redusă; debitele
înregistrate de acesta au valori medii de 29 m3 /s la Zerind.
Crișul Alb intră în județ cu un debit de 14,2 m3 /s având creșteri notabile la Gurahonț (13,7
m3 /s), la Bocsig (18,6 m3 /s) și la Chişineu-Criş (21,4 m3 /s), acest râu fiind utilizat numai pentru
agricultură, în special pentru unitățile piscicole. Acestora li se adaugă o serie de afluenţi din care se
remarcă, pentru râul Mureş – Valea Corbeşti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, pentru Crişul Alb –
Hălmăgel, Leuci, Tecasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontişor.
Fauna
Biodiversitatea faunei este asigurată de particularităţile reliefului, climei şi vegetaţiei, acesta
având o compoziţie şi răspândire variată. Iepurele, fazanul, raţa, gâsca, cocorul, barza, ariciul,
cucuveaua, corbul, bufniţa, şorecarul, ursul, vulpea, vidra, veveriţa, căpriorul, mistreţul, râsul,
potârnichea fac parte din speciile existente în judeţul Arad.
În judeţ există specii ameninţate şi protejate prin lege, printre care se numără: şoimul
dunărean, egreta mică, dropia, stârcul galben, barza neagră şi râsul.

Flora
Flora din judeţul Arad este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale
datorită factorilor fizico-geografici. Vegetaţia judeţului Arad este caracterizată de predominarea
formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor
azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale. Numai 44% din
teritoriul judeţului este ocupat de vegetaţie naturală propriu-zisă sau foarte puţin transformată
(inclusiv fondul forestier, păşunile şi fâneţele) iar restul vegetaţiei, în proporţie de 56% a fost
antropizată, transformându-se foarte mult prin înlocuirea vegetaţiei naturale cu cea de cultură. În
judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale: arborele Gingo biloba, Tuia silvestris,
brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm.

I.2. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Județul Arad deține un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevarat
muzeu in aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX si XX, monumente de arta si
istorie, spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziții de arta plastică, expoziții muzeale
de istorie, artă si sțiinte ale naturii, festivaluri si sărbători.Iubitorii de arhitectură pot admira cladiri
construite in stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession.
Dintre cele mai reprezentative obiective turistice laice (grupate în funcţie de specificul lor)
şi evenimente culturale amintim:
 Vestigii arheologice
Cetatea Aradului
Într-un meandru al Mureşului, la sud de acesta, este localizată cetatea Aradului, construită în
anii 1762-1783, după sistemul Vauban din faza târzie, urmând planurile elaborate de Filipp
Ferdinand Harsch (arhitect militar austriac). Stilul baroc este specific, stil care poate fi uşor observat
la poarta principală, precum şi în cazul clădirilor din interiorul fortăreţei. Cel mai caracteristic
edificiu îl constitue fosta biserică a garnizoanei, care domină de departe panorama cetăţii.
Turnul de Apă
În piaţeta existentă între străzile Ioan Russu-Şirianu şi P. I. Ceaikovski (Piaţa Turnului, nr.
1) se află turnul de apă, înalt de 35 m, construit odată cu darea în folosinţă a uzinei de apă (1896) şi
restaurat în anul 1927. Turnul a servit pentru pomparea apei potabile în reţeaua de distribuţie.
Clădirea, în formă de prismă alungită, este asemănătoare unui donjon medieval de factură romanică.

 Monumente de artă și arhitectură

Palatul Cultural – Complexul Muzeal Arad localizat în Piaţa George Enescu care
coabitează Filarmonica Arădeană şi Complexul Muzeal Judeţean Arad. Proiectat de arhitectul
Ludovic Szántay, Palatul Cultural a fost construit în anii 1911-1913 şi restaurat de mai multe ori
până în prezent, conservându-i-se elementele specifice: scările monumentale, coloanele cu
capiteluri în stil corintic şi frontonul triunghiular decorat cu un basorelief dedicat muzelor (lucrat de
sculptorul Géza Rubleczky). Cele două aripi laterale ale Palatului cultural sunt dominate de
elementele neorenascentiste, vizibile mai ales în forma şi decoraţia ferestrelor de la parter. În cea
de-a patra latură a clădirii (spre parc), elementele cele mai remarcabile sunt inspirate din castelul
Corvineştilor de la Hunedoara.
Palatul Administrativ primăria sau „Palatul Primăriei” este o construcţie impunătoare,
ridicată în anul 1875 după planurile arhitectului Pekár Ferencz, în stil neorenascentist, care a
modificat planul iniţial propus de arhitectul maghiar Lechner Ődőn. Planul clădirii este în forma
asemănătoare literei U, iar turnul central, înalt de 54 m, aminteşte de primăriile flamande.
Palatul Cenad este construit de Societatea de Cale Ferată Arad-Cenad şi face parte din
ansamblul urbanistic al pieţei Primăriei. Clădirea este construită la sfârşitul secolului al XIX-lea,
după planurile arhitectului Jivaszek
 Palatul Trezoreriei clădirea se ridică somptuos la sud de Palatul Administrativ. Construită
la sfârşitul secolului XIX, în stil eclectic, palatul a avut aceeaşi Palatul Administrativ Arad (foto F.
Zoltan) destinaţie (pentru trezoreria judeţului) încă de la început. Etalând elementele stilului rococo
vienez, clădirea mai are un balcon rotund, pe colţ, deasupra căruia se ridică un turn elegant
Palatul Bohus inscriindu-se în rândul clădirilor monumentale ale municipiului Arad, Palatul
Bohus, situat pe strada Vasile Goldiş, nr. 1-3, la intersecţia acesteia cu strada Grigore Alexandrescu,
se evidenţiază prin proporţiile considerabile. Finalizată în anul 1912, clădirea reprezintă una dintre
cele mai de seamă realizări locale în stil secession, elementele sale fundamentale rămânând
neschimbate în decursul numeroaselor restaurări
 Edificii culturale
Casa memorială „Dr. Ştefan Cicio Pop” construită în stil eclectic, are un singur
etaj. Aici a locuit Ştefan Cicio Pop, impozant om politic, membru al Partidului Naţional
Român, care este unul din arhitecţii Unirii din 1918.
Casa de Cultură a Municipiului Arad localizată la intersecţia străzii Gheorghe
Lazăr cu Bulevardul Revoluţiei, în colţul sud-estic al Pieţii „Avram Iancu”, Casa de
Cultură a Municipiului Arad este găzduită de Casa Iacob Hirschl. Casa este una din cele
mai vechi clădiri de locuit din municipiu şi a fost construită în 1817 de către comerciantul
Iacob Hirschl, originar din Viena. Clădirea are un etaj, iar stilul reprezentativ este cel al
barocului de provincie.
Muzeul memorial Vasile Goldiș /Palatul „Românul”: a fost ridicat în a două parte a
secolului XIX, în stil eclectic. Aici era sediul ziarului „Românul” în perioada 1911-1916, condus
de către marea personalitate politică Vasile Goldiş şi totodată reşedinţa acestuia în ultimii ani ai
vieţii. În coloanele ziarului au publicat personalităţi de seamă ale culturii româneşti, ca istoricii
Nicolae Iorga şi A. D. Xenopol, scriitorii Octavian Goga şi George Coşbuc, politicienii Vasile
Goldiş, Ştefan Cicio Pop şi Ioan Suciu.
În prezent, aici se află un muzeu memorial dedicat acestuia, unde sunt expuse documente de epocă,
acte cu o bogată corespondenţă (printre cei care se regăsesc în aceste mesaje sunt nume celebre
precum Ion Luca Caragiale, Octavian Goga, Nicolae Titulescu), piese de mobilier, fotografii, cărţi
etc.
Vasile Goldiş (1862-1934) a fost pedagog, om politic, membru de onoare (1919) al Academiei
Române, şi rămâne în istoria românească datorită rolului crucial în negocierile pentru înfăptuirea
Marii Uniri din 1918.
 CAPITOLUL II.
INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

II.1. CĂI DE ACCES

Localizarea județului Arad creează avantajele unui nod de tranzit, aflându-se la intersecția
de drumuri europene - Coridorul European rutier IV și drumul rapid care va face legătura dintre
Ucraina și Serbia – și la distanțe relativ scurte de 4 capitale ale Europei: Budapesta – Ungaria (284
km), Belgrad - Serbia (215 km), Viena – Austria (506 km) și, nu în ultimul rând, București -
România (603 km).
În cadrul regiunii Vest, județul Arad ocupă locul 3 în ceea ce priveşte lungimea totală a
drumurilor publice, beneficiind de existența unui coridor pan-european, coridorul IV: frontier
Nădlac-AradTimişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-
Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera
Calafat.
Cai rutiere:
 Autostrăzi :
o A1, tronson VII Timișoara - Arad: 32,3 km și 12,3 km centura Arad, dat în exploatare în
decembrie 2011, respectiv iunie 2012; o A2, tronson VIII Arad – Nădlac: 38,9 km din care lotul 1
(Pecica – Nădlac, 22,2 km) și 6 km din lotul 2 date în exploatare în decembrie 2014, diferența de lot
fiind preconizată a fi dată în exploatare în iunie 2015.

 Drumuri naționale (405 km):

o 3 trasee de drum european:
 E 68 (DN 7) – traversează județul de la est spre vest de la Petriș spre Lipova, până la ieșirea din
ţară prin punctul de frontieră Ro/Hu Nădlac, face parte din Coridorul IV Paneuropean;
 E 671 (DN 69, DN 79) – traversează județul de la sud la nord de la Timișoara la Oradea;
 E 79 (DN 76) - traversează județul de la sud la nord de la Deva la Oradea, prin
localitatea Vârfurile; o 2 trasee de drumuri naţionale:
 DN 7B – traversează județul de la sud la nord, prin localitatea Turnu, spre punctul de trecere al
frontierei Turnu – Battonya;
 DN 79A - traversează judeţul de la est spre vest, cu originea în localitatea Vârfuri, trece prin
oraşele Ineu, Chişineu-Criş, cu ieşire din ţară spre Ungaria la Vărşand.
 Drumuri județene și comunale/ locale (1.927 km):
o 39 trasee de drumuri judeţene (1.208 km);
o 114 trasee de drumuri comunale
Cai ferate
Județul Arad este traversat de calea ferată care face parte din Coridorul IV Trans-european Curtici –
Brașov – București – Constanța (Frontiera Curtici – Arad – Simeria - Vinţu de Jos - Alba Iulia –
Coşaliu - Copşa Mică – Braşov – Bucureşti – Feteşti – Medgidia - Constanţa cu ramură de la Arad
spre Timişoara - Caransebeş - Drobeta Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Frontiera Calafat),
coridor stabilit la Conferința Pan-europeană a Transporturilor de la Creta din 1994 și reconfirmat la
Conferința de la Helsinki din iunie 1997, fiind un coridor multimodal, având o mare importanță în
structura traficului derulat pe rețeaua C.F.R.
Cai aeriene
Aeroportul Internaţional Arad, fondat în 1935, este deschis traficului internaţional de pasageri şi
marfă, în suprafaţă totală de 157 ha, fiind situat la 4 km vest faţă de centrul municipiului Arad.
Aeroportul se bucură de o poziţie strategică bună, aflându-se la 250 km de Budapesta şi 300 km de
Belgrad, la 30 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei - Turnu şi 20 km de cel mai
apropiat punct feroviar de trecere a frontierei – Curtici și la o distanţă de doar 60 km de la
Aeroportul Internaţional Timişoara, al doilea mare aeroport din România.

II.2. BAZA DE CAZARE

În funcție de serviciile de cazare oferite sunt clasificate mai multe tipuri de structuri de
primire turistice cu funcţiuni de cazare ȋn județul Arad : Hotel, Motel, Hostel, Pensiune,
Apartament, Vilă, Casă de oaspeți, Cabană, Casă de vacanță și Camping.
Mai jos sunt exemplificate câteva unități de cazare din Arad:
 Hotel Coandi ***,Motel Cet Arad ** ,Pensiunea Vlad *** ,Maria Residence Arad
**** ,Vila Ziridana **** ,Hotel Iris *** ,Pensiunea Roua ** ,Casa Clau **.
În funcţie de tipul unității de cazare se oferă turiștilor diverse facilități și servicii
de cazare, masă, organizarea de evenimente la cerere, organizarea de circuite la diferite
obiective din zonă, sport și agrement și o serie de informații utile.
În acest sens prezint în continuare câteva unități pe care le-am selectat din multitudinea existentă,
spre exemplu din judeţul Neamţ.
Hotel Iris *** este amplasat pe una dintre cele mai circulate artere din Arad - Str. Andrei
Șaguna. Vă oferim 50 de locuri de cazare, in camere single, duble, triplă și matrimoniale, sală de
conferințe. Oferim servicii calitative pentru toți clienții nostri. Dotările de 3 stele, climă, cablu TV,
parcare supravegheată, terasă, acces la internet, aduc hotelul nostru in atenția turistilor aflați in
tranzit sau care viziteaza orașul și județul Arad, precum și a oamenilor de afaceri care călătoresc.
Facilităţi şi servicii - televizor, minibar, balcon şi baie proprie individual.
Sporturi: sală de billiard, şah/table, pescuit.
Pensiunea Vlad sificată pensiune de 3 margarete, oferă cazare la doar cateva minute de
centrul orașului. Va punem la dispoziție 8 camere confortabile dotate cu grup sanitar propriu, aer
conditionat, minibar, televizoare LCD, numeroase facilități, internet wireless și parcare interioara,
bucatarie complet utilata si sala de mese, pentru toți clienții pensiunii. Pensiunea Vlad este situata la
doar 1 km de autostrada si 2 km de zona centrala a orasului Arad (15 min. mers pe jos).
Facilități și servicii- grup sanitar propriu, aer conditionat, minibar, televizoare LCD, numeroase
facilități, internet wireless și parcare interioara, bucatarie complet utilata si sala de mese

II.3. BAZA DE AGREMENT ȘI CAZARE

Turismul sportiv se practică în Ineu spre exemplu, unde există o cabană de vânătoare la
Pădurea Baltă şi trei amenajări piscicole; în Pecica se practică pescuitul; în Birchiș există
acumularea Somonita, unde se practică pescuit şi vânătoare pe cele 4000 ha de pădure; râul Mureş
ce străbate judeţul Arad de la Est la Vest, oferă condiţii propice pentru pescuit; în Bocsig,
funcţionează Pescăria Sodom ‐ 11ha şi Pescăria Moara Balucana ‐ 0,5ha; în Buteni se practică
vânătoare și pescuitul pe Valea Crişul Alb; în Dieci este funcţional fondul de vânătoare Crocna‐
Zimbru; alte localităţi în care se practică vânătoarea şi pescuitul sunt: Felnac, Ghioroc (în zona
lacului Ghioroc), Gurahonţ (există o pescărie şi o asociaţie de vânătoare), Macea (pescuit), Sintea
Mare (pescuit sportiv, baltă amenajată) şi Tauţ (vânătoare și pescuit pe lacul artificial Tauţ),
Bârzava, Vărădia de Mureş, Săvârşin etc. La Revetiş (comuna Dieci), dar mai ales la Şiria se
practică parapanta și deltaplanorismul
Zonele de agrement de la nivelul județului, disponibile pentru practicarea turismului în orice
anotimp, cuprind:

Municipiul Arad
 Zona centrală - rezervaţie de arhitectură
 Faleza Mureșului (Malul Mureșului): locul de relaxare al arădenilor, optim pentru jogging,
mersul cu rolele sau plimbări în aer liber. Faleza cuprinde Parcul Copiilor, Parcul Eminescu și
Parcul Europa;
 Parcul Reconcilierii este unul din punctele de atracție turistică din Arad, a fost inaugurat în 25
aprilie 2004, ȋn prezenţa oficialităților române şi maghiare și cuprinde atât “Statuia Libertății”
(“Szabadság-szobor”, realizată de sculptorul Adolf Huszár), închinată celor treisprezece generali ai
revoluției maghiare executați de habsburgi la Arad, cât și un “Arc de Triumf” realizat din marmură
și închinat lui Avram Iancu și liderilor revoluției române de la 1848;
 Ştrandul Neptun;
 Pădurile de luncă de la est şi vest: Ceala, Vladimirescu.
Orașul Lipova
 Bazarul turcesc, situat la capătul străzii Nicolae Bălcescu, una dintre cele mai vechi clădiri din
oraș;
 Figurează în catalogul monumentelor Semilunii în lume şi este unic pe teritoriul românesc.
Valea Mureşului
 Zona cuprinsă între localităţile Lipova şi Petriş;
 Zona montană până la creasta Munţilor Zărand;
 Zona la sud de râul Mureş, până la limita cu judeţul Timiş;
 Centrul de informare: Muzeul Lipova.
Valea Crişului Alb
 Zona cuprinsă între localităţile Ineu şi Hălmagiu;
 Zona la sud de râul Crişul Alb, inclusiv versantul nordic al Munţilor Zărand;
depresiunile Hălmagiu şi Gurahonţ;
 Centrele de informare: de înfiinţat la Hălmagiu, Buteni (muzeul local).

II.4. BAZA DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

 Restaurante:
 Artist Lounge - restaurant. Bucătăria Artist Lounge se bazează pe un mod echilibrat și
creativ de a găti.
 Bells Gastro Pub - pizzerie, meniul zilei, cele mai mici prețuri.
 Berăria Nenea Iancu - În meniu, șuvițe de pastramă uscată, cei mai buni burgeri și
nelipsiții mici asortați cu cartofi prăjiți.
 Crepes d'Art Restaurant - Clătitărie. Clătite cu umpluturi îndrăznețe, care să rupă
monotonia unei mese tradiționale.
 Noir Restaurant - Meniu fascinant, cu puternice rădăcini europene, combinat discret cu
deliciile asiatice ți orientale.
 Restaurant Diesel - Preparate gastronomice la comandă, ciorbele și dulciurile pregătite în
fiecare dimineață.
 The Times - restaurant. Locul perfect atât pentru micul dejun, cât și pentru evenimentele
tale sociale sau de afaceri.
 Urban Lounge & Restaurant. Vino și incearcă felurile principale pregătite de cei mai în
vogă chefi din România. La Urban găsesti o varietate de băuturi perfecte pentru orice
moment din zi.
 Bonjour Cafenea - Snack - Bar. Bonjour e genul de cafenea în care ajungem fără să ne
dăm seama. Dacă vreți o masă rapidă și savuroasă, Bonjour este soluția.
 Marrocco Lounge CAFE. Bar și club iarna, vara și terasă. Eșți avertizat chiar de la intrare
că poți comanda mâncare: „burgeri* grill* fructe de mare* salate”, așa că nu-ți fă griji dacă
te întinzi la șpriț și ți se face foame.
 Caffe Casablanca. Când îți propui să faci o pauză de la viața aglomerată de oraș, musai

trebuie să faci o vizită la Caffe Casablanca.

 CAPITOLUL III.
CEREREA ȘI OFERTA TURISTICĂ A ZONEI

III.1. CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC

Cererea turistică reprezintă ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se
deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii pentru alte motive decât prestarea unor
activităţi remunerate la locul de destinaţie
Consumul turistic este manifestarea cererii consumatorilor pentru produsele turistice
oferite pe piaţă.
În ce priveşte consumul turistic există categorii ce preferă diverse activitaţi turistice, in scop
activ cum ar fi explorarea zonei prin urmarea unor trasee turistice – drumeţii pentru a descoperi
numeroase resurse naturale ale stațiunii, terapeutic valorificând astfel numeroasele resurse
balneare și de agrement.
La nivel regional, dintre structurile de primire turistică cele mai răspândite sunt pensiunile
turistice (32,9%), hotelurile şi motelurile (29,8%), pensiunile agroturistice (16,6%), vilele turistice
şi bungalourile (9.9%) şi cabanele turistice (3,1%).
La nivelul judeţelor din regiune, în intervalul 2005-2011, toate judeţele regiunii cu excepţia
judeţului Hunedoara au o creştere a structurilor de primire turistică mai mare decât media naţională
(15,5%) Arad – 63,5%.
Analizând indicele de utilizare netă a capacităţii în funcţiune, toate regiunile de dezvoltare
au înregistrat scăderi ale acestui indicator în perioada 2005-2011 (vezi fig. 8.18). Dintre acestea,
Regiunea Vest a înregistrat o scădere de -23.6%, aceasta fiind mai mare decât scăderea de la nivel
naţional: -21,3%.
În sens larg, potenţialul turistic al județului Arad reprezintă ansamblul elementelor naturale,
economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o
anumită funcţionalitate pentru turism şi constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism.
Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic, în măsura în care oferă resurse turistice
naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.
Circulaţia turistică , aces flux de turişti , este reprezentată cu ajutorul volumului şi structurii
cererii turistice.
În analiza circulaţiei turistice zonale se au în vedere următorii indicatori:
 numărul de turişti
 numărul de înnoptări
 sejurul mediu
  densitatea circulaţiei turistice.
Cererea turistică se formează la locul de reşedinţă al turistului pe care îl numim bazinul
cererii caracterizat prin diferite trăsături , economice , sociale şi politice ale staţiunii.
Consumul turistic este o formă de materializare a cererii ce include totalitatea cheltuielilor
efectuate de cererea turistică.

III.2. TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Dezvoltarea infrastructurii turistice pentru practicarea turismului durabil (ecoturismul,
practicarea sporturilor, de agrement şi cultural-religios) se face prin: armonizarea infrastructurii
turistice cu peisajul natural al fiecărei zone, asigurarea durabilităţii sistemelor naturale (capacitatea
productivă şi de suport, bunurile şi serviciile furnizate de către componentele capitalului natural) şi
conservarea bunurilor naturale cu valoare deosebită (formaţiunile hidrogeologice, paleontologice,
arheologice, ecosistemele naturale, flora, fauna, peisajul).
Avand in vedere potentialul turistic reprezentiv din județul Arad, acesta sustine practicare
diferitelor forme de tuism, derivate din particularitatile componentelor cadrului natural si antropic.
Ecoturismul este o formă durabilă de turism bazată pe natură, care furnizează oportunităţi
vizitatorilor, pentru a studia şi înţelege natura şi mediul cultural, precum şi de a învăţa despre
importanţa conservării biodiversităţii şi a culturii locale.
Având în vedere multitudinea şi diversitatea obiectivelor turistice, precum și complexitatea
și frumusețea peisajului din județul Arad, se poate spune că oferă posibilitatea practicării mai
multor forme de turism, în cadrul teritoriului său identificându-se următoarele forme: turism
cultural , turism de leisure, recreere şi odihnă, turism de leisure, recreere şi odihnă,turism religios,
turism de afaceri, turism de eveniment.
Principalul tip de turism regăsit în judeţul Arad este cel de tranzit, cu toate că există și un
anumit tip de turism de afaceri, de recreere în perioada de vară și turismul balnear, ultimul fiind însă
dependent de subvenţii. Agroturismul, menţionat frecvent ca oportunitate de dezvoltare a turismului
în cadrul interviurilor de grup, nu pare a avea deocamdată o tendinţă ascendentă. nclusiv
caracteristici moTurismul de recreere si agrement. Scopul practicarii este satisfacerea nevoilor
psihofiziologice a populatiei in general, dar indeosebi il practica persoanele antrenate in munci
solicitante, cu mare consum de energie psihica, sau locuind in habitate stresante (urban).
 Turismul de afaceri
Municipiul Arad este cel mai însemnat centru de practicare a turismului de afaceri din județ.
Totuşi, există puţini operatori care au capacitatea de a furniza aceste servicii (facilități de conferinţe,
team building, etc.) la nivelul de exigenţă cerut pentru acest tip de turism. Spre exemplu, slaba
salarizare a angajaţilor în turismul din judeţ nu poate sprijini turismul de afaceri. La salarizarea
slabă, se adaugă şi caracterul temporar al multor angajări. Această problemă ilustrează un alt cerc
vicios din turism: profiturile mici fac imposibile salariile mari în sector – majoritatea angajaţilor
primesc salariul minim pe economie – ceea ce conduce la caracterul temporar al acestor angajaţi, și,
implicit, la scăderea calităţii serviciului oferit, a numărului de clienţi și, deci, a profiturilor.

 Turismul de tranzit
Turismul de tranzit este principala formă de turism întâlnită în județul Arad. Conform datelor
cuprinse în Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Arad 2012‐2016, reiese că aproximativ
jumătate dintre cei care au trecut vreodată prin judeţul Arad au făcut‐o în drum spre sau dinspre
Ungaria. Se poate considera că cel puţin o parte ar fi preferat să viziteze câteva obiective în drum,
dacă, însă, ar fi știut ce și cum să viziteze. Prin urmare, se justifică în mod evident faptul că oferta
turistică a județului Arad trebuie scoasă în calea acestor turiști aflaţi în tranzit prin pliante lăsate în
camerele lor, prin mesh‐uri plasate pe rutele auto și feroviare, precum și prin alte modalităţi.
 Turism de agrement
În județul Arad, turismul de agrement include o plajă destul de largă de activități:
 Stațiuni turistice și zone de agrement (plimbări, ieșiri in aer liber, etc.);
 Observarea și cunoașterea florei și a faunei;
 Turismul rural (obiceiuri de vară, de toamnă, de iarnă, gastronomie locală, meșteșuguri
tradiționale, etc.).

 Turism speologic
În județul Arad, turismul speologic are un potențial deosebit, datorită numărului mare de
peșteri amplasate pe teritoriul județului. Turismul speologic poate fi dezvoltat ca un produs nou în
domeniul turismului, ca urmare a creșterii exigențelor turiștilor, dar și a preocupărilor specialiștilor
din domeniu de a veni cât mai mult în întâmpinarea acestor cerințe cu produse noi și interesante.
Vizitarea peșterilor are și o componentă economică considerabilă, un exemplu în acest sens fiind
prima peșteră amenajată în România pentru a fi vizitată de turiști (peștera Urșilor de la Chișcău,
județ Bihor), care a generat un flux mare de turiști, reușind ca, într-un an de la deschidere, să își
acopere un sfert din investiția necesară pentru amenajare.

 Turismul sportiv
Turismul sportiv în județul Arad este reprezentat de numeroase domenii de activitate, după cum
urmează:
 Turismul ce vizează competițiile sportive (auto-moto, fotbal, baschet, înot);
 Drumețiile și traseele montane;
 Pescuit și vânătoare;
 Navigație cu vâsle (caiac, canoe, pluta, etc.).

 Turismul cultural istoric

Turismul cultural istoric este reprezentat atât de clădirile vechi și foarte vechi (palate, conace,
muzee şi alte clădiri), cât și arhitectura lor, dar și de cultura oamenilor și obiceiurile acestora.
Turismul ecumenic este ȋn strânsă legătură cu turismul cultural deoarece ambele au la bază
construcții istorice de arhitecturi impresionante, deosebite, multe dintre ele fiind încadrate ca
monumente istorice. Judeţul Arad, ca spaţiu istorico-geografic a fost cunoscut şi străbătut de
importante artere de circulaţie încă din vechime, aflat în contact permanent cu civilizaţia
occidentală, ceea ce a însemnat şi tranzitarea acestor locuri de numeroşi călători. Cât despre cartea
de vizită a „oraşului de pe Mureş”, supranumit cândva „mica Vienă”, comparaţia cu celebra capitală
austriacă nu poate decât să ne onoreze ca beneficiari ai unei moşteniri nepreţuite.
 Turismul balnear
Stațiuni balneoclimaterice .Turismul balneo-climateric reprezintă o formă de turism cu tradiţie în
judeţul Arad şi care dispune de un potenţial natural semnificativ. După conţinutul chimic, apele
minerale din limitele judeţului Arad pot fi clasificate astfel:
 Izvoare termale bicarbonatate, sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este
pusă pe seama sistemului de falii şi a sâmburilor vulcanici (ape carbogazoase alcaline, de 25-30°C
la Moneasa);
 Izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
 Izvoare bicarbonatate calcice termale carbogazoase şi sulfatate sodice în sectorul deluros al văii
Mureşului. Această repartiţie a izvoarelor de ape minerale a modelat repartiţia spaţială a staţiunilor
balneoclimaterice: Moneasa, la poalele Munţilor Codru Moma şi Lipova, situată în Dealurile
Lipovei. În judeţul Arad mai există şi alte izvoare minerale şi geotermale (Curtici, Şofronea, Macea,
Dezna), dar lipsa resurselor finanicare a reprezentat o piedică în valorificarea acestui potenţial
natural. Condiţiile climatice specifice etajului munţilor se concretizează, alături de alte
caracteristici, şi prin oscilaţii termice pregnante, resimţite în depresiuni şi culoare de vale înguste,
unde apar inversiuni termice; acestea, la rândul lor, favorizează menţinerea stratului de zăpadă o
perioadă mai îndelungată.
 III.3. CARACTERISTICI ALE JUDETULUI
Judeţul Arad are un potenţial turistic ridicat - peisaj natural variat și atractiv, numeroase
biserici, castele, vestigii istorice şi monumente. În pofida existenţei acestui potenţial, valorificarea
lui în ansamblu este cu mult sub pragul dorit de autorităţile, agenţii economici sau ONG-urile
implicate în promovarea turismului, aportul sectorului turistic în economia judeţului situându-se
extrem de jos ca și valori absolute. Obiectivele de patrimoniu, precum şi activităţile cu impact
turistic şi dotările care deservesc domeniul turistic caracterizează centrele urbane ale județului,
existând o răspândire destul de uniformă pe întreg teritoriul acestuia.
Prin valoarea estetică, dar şi prin cea ştiinţifică, zonele naturale constituie un potenţial
valoros pentru dezvoltarea turismului în județul Arad. Ca potenţial de atractivitate, cel mai
semnificativ și ușor accesibil dintre obiectivele naturale este Parcul Natural Lunca Mureşului. Aici
există locuri de cazare, sunt organizate trasee pentru ciclism, se închiriază bărci, caiace și canoe, se
pescuieşte şi se organizează drumeţii.
Rezervaţia îşi finanţează aproximativ 30% din venituri din prestarea de servicii cu caracter
turistic. Alte repere turistice importante sunt Balta Şoimoş din Lipova (rezervaţie de broaşte
ţestoase, arborele secular, parcul dendrologic de la Băile Lipova), Balta Ghioroc, lacul artificial
Tauţ, Grădina botanică de la Macea sau Pădurea Vladimirescu. Prin investițiile preconizate a fi
realizate în perioada 2014‐2020, județul Arad trebuie să se reîntâlnească cu moștenirea sa culturală
și istorică. Densitatea și amploarea lucrărilor de conservare și de reabilitare a valorilor de
patrimoniu contribuie la îmbogățirea culturală a Regiunii Vest, constituind un veritabil ”cluster”
cultural. Județul Arad are elemente de originalitate și identitate a peisajului cultural și istoric, ce
oferă un plus de atractivitate, contribuind la dezvoltarea turismului. Acest patrimoniu, ca urmare a
acțiunii distructive a timpului sau a activității omului, trebuie atent urmărit și reconstruit acolo unde
este cazul.
 CAPITOLUL IV.
DEZVOLTAREA TURISTICĂ, MARKETINGUL ȘI
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

IV.1. ELEMENTE DE STRATEGIE ÎN DEZVOLTAREA TURISTICĂ

Strategia de dezvoltare a județului Arad are rolul de a furniza un cadru de dezvoltare a
turismului pentru perioada actuala, în contextul corelării cu obiectivele propuse, la nivel european,
național și regional.
Operațional, strategia cuprinde planuri de bază care trebuie coordonate în cadrul legislativ
existent, pe baza unor analize de necesități de referinta turistica. Strategia generează o serie de
costuri, dar şi beneficii, datorită impactului programelor de dezvoltare turistica propuse, a
metodelor de monitorizare şi control in acest sector. Prezentul document se constituie ca bază a
coordonării investițiilor multi-anuale şi a pregătirii administrației publice locale pentru absorbția
fondurilor europene planificate, pentru perioada actuala in vederea sustinerii patrimoniului turistic
existent.
Scopul Strategiei de dezvoltare turistica este de a determina direcțiile, ritmul şi nivelul stadiului
actual in care se regaseste turismul la nivelul judetului Arad, de a eficientiza activitatea autorităților
publice locale în acest sens. In acest sens, gestionarea problemelor legate de turism la nivel
județean, prin institutiile abilitate, consilii judetene si primarii, isi gasesc suportul în utilizarea
resurselor financiare, pentru a promova județul Arad din punct de vedere turistic, si de a fi mai bine
cunoscut.
Obiectivul Strategiei este de a oferi Consiliului Județean Arad, un instrument metodologic
şi legal pe baza căruia acesta să poată structura şi planifica implementarea pachetului de politici,
programe şi proiecte in sectorul touristic atat ,pe termen mediu, cat și lung.
Grupurile de interese locale sunt formate din specialisti, grupuri sau organizații care dețin
informații necesare, pot susține acțiunile, resursele sau rezultatele acțiunilor de planificare propuse
in acest domeniu al serviciilor, și care sunt interesate de rezultatele planului strategic realizat.
Viziunea de dezvoltare turistica a județului Arad este generată de rezultatul analizei
patrimoniului turistic existent , precum si a conditiilor socio-economice a populatiei , din partea
careia se formuleaza cererea turistica. Practic, situațiea existenta, pleaca de la identificarea punctele
tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările in sectorul touristic. Concluziile care se desprind
În procesul de planificare strategică pun bazele dezvoltarii turismulu, la nivelul judetului arad .
 IV.2. ACȚIUNI ÎN SARCINA INSTITUȚIILOR ȘI ORGANIZAȚIILOR
SPECIALIZATE
Având în vedere că resursele Consiliului Judeţean Arad trebuie focalizate într‐un număr
limitat de direcţii prioritare, anume în direcţiile în care judeţul Arad are sau îşi poate dezvolta un
avantaj comparativ în materie de turism faţă de regiunile vecine, recomandăm concentrarea pe
direcţiile prioritare: obiective naturale şi culturale (permanente și nepermanente), activităţi sportive
şi, ca direcţie secundară, integrarea obiectivelor în circuite turistice.
Crearea de circuite turistice are două scopuri strategice:
 Turiştii care vin într‐o localitate (inclusiv cei sosiţi în tranzit) să fie atraşi să meargă şi în
altele alăturate, diversificând astfel oferta de petrecere a timpului liber din judeţul nostru. 2
 Să crească atractivitatea destinaţiei turistice pentru acei turiști care nu ar fi venit altfel.
Următoarele organizaţii trebuie implicate în punerea la punct a circuitelor de promovare mai
intensă a elementelor de potențial turistic existent, atât la nivelul județului cât și în principalele
orașe turistice.
În acest sens instituțiile abilitate ca factor de decizie în organizarea sau promovarea unor
produse turistice vor iniția mai multe demersuri pentru a raspunde cât mai diversificat cererii
turistice

 Compania de Transport Public SA

 tururi cu autobuze publice/tramvaiul electric (reconversia turistică a tramvaiului electric din
Podgoria Aradului poate fi studiată în acest sens)
 Centrul Cultural Judeţean Arad
 crearea de evenimente culturale și promovare turistică (online, materiale de promovare
turistică)
 Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică a judeţului Arad
 panouri si indicatoare turistice
 informare cu privire la oferta de turism de circuit
 promovare turistică (online, materiale de promovare turistică)
 cooperare cu entitati si organizaţii din domeniul turismului, educaţiei de profil şi a celor
conexe turismului
 Complexul Muzeal Arad
 informare, reclama, promovare online
 furnizarea de ghidaj turistic specializat
 Administraţia Publică Locală şi Grupurile de Acţiune Locală/alternative
  construcţia de piste de biciclete
 întreţinerea traseelor turistice montane şi realizarea/omologarea de noi trasee, construcţia de
refugii şi locuri de odihnă
 reabilitarea şi modernizarea unor drumuri comunale şi judeţene ce fac parte din circuit

IV.3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI

TURISTIC
Obiectivele naturale ale județului Arad sunt însă mult mai diverse și prezintă un potenţial
turistic semnificativ: Munţii Zărandului, Munţii Codru‐Moma, Câmpia Aradului, văile Mureșului și
Crișului Alb, Valea Cladovei (un loc unde există un baraj de acumulare, care atrage în timpul verii
mulţi vizitatori pentru agrement), parcurile dendrologice și amenajări precum plantaţia de trandafiri
Eutopia (obiectiv unic în ţară). Un aspect important legat de sfera patrimoniului natural este clima
blândă, care asigură un sezon turistic lung, aproape de întregul an.
Municipiul Arad este cel mai însemnat centru turistic , in ideea practicării diferitelor forme
de turism cultural - city break-uri, până la turismul de afaceri , de odihnă sau relaxare in județ.
Totuşi, există puţini operatori care au capacitatea de a furniza aceste servicii (facilități de
conferinţe, team building, etc.) la nivelul de exigenţă cerut pentru acest tip de turism.
Caracteristicile geografice şi etnografice ale spaţiului rural arădean reprezintă elemente de
luat în considerare de către majoritatea turiştilor care îşi doresc petrecerea vacanţei la ţară, departe
de aglomeraţia urbană. Oferta turistică actuală propune:
 Pensiuni rurale: Şiria, Cladova, Miniş, Juliţa, Hălmagiu, Brusturi, Galşa, Păuliş, Buteni,
Cladova;
 Meşteşuguri tradiţionale: olărit (Târnăviţa, Bârsa); ţesături (Şicula, Almaş), împletituri
nuiele (Ineu, Fântânele, Beliu), pictură naivă (Brusturi, Hălmagiu), curiozităţi: mori de apă (Brazii,
Secaş, Iacobini, Troaş);
 Lăcaşe de cult, obiective turistice: biserici de lemn din sec. XVIII-XIX (Obârşia,
Corbeşti, Roşia, Petriş, Troaş, Poiana, Măgulicea);
 Sărbători tradiţionale: târguri (Târgul de Fete de pe Muntele Găina; Târgul
codrenilorVăsoaia), nedei (Tăcăşele, Şortoc, Dieci, Nedeia Ţării Hălmagiului);
 Obiceiuri: obiceiuri de vară: Praznicul de pită nouă - Pecica, Beliu; obiceiuri de toamnă:
„La cules de vie în Podgorie” - Şiria, „Balul strugurilor„ - Pâncota; obiceiuri de iarnă: colindatul în
Ajunul Crăciunului, „Dubaşii din Săvârşin”;
 Manifestări culturale intrate în circuitul turistic: „Festivalul cântecului şi jocului din Ţara
Zărandului” de la Moneasa; Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa; Festivalul
folcloric „La izvor de cânt şi dor” - Lipova; „Parada fanfarelor”- Festival internaţional al muzicii de
fanfară - Buteni;
 Gastronomie locală: specialităţi culinare (brânzeturi din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă),
preparate din carne (cârnaţi, maioş, caltaboş, slănină afumată), plăcinte („întorsuri” cu varză, cartofi
sau brânză), cozonaci (coardă cu mac sau nucă), eveniment gastronomic: „Festivalul cătlanelor” –
Moneasa;
 Degustări de vinuri produse în Podgoria Miniş-Măderat, la cramele de la: Păuliş, Miniş;
metode tradiţionale de producere a ţuicii din fructe.

CONCLUZII ȘI RECOMADĂRI
 In urma realizarii proiectului cu tema “Dezvoltarea turismului in județul Arad” pot spune ca
se individualizează prin bogaţia resurselor naturale si antropice zonale.
Individualitatea judetului Arad se desprinde din analiza resurselor turistice naturale şi
antropice, premise ale activităţii turistice permanente si de mare perspectivă.
Județul Arad se bucură de o varietate de obiective turistice (de tip istoric, cultural, balnear,
de agrement), însă se poate afirma faptul că patrimoniul istoric și natural nu sunt valorificate la
întregul potential.
Este necesară valorificarea turismului de tranzit pentru a putea contribui pozitiv la creșterea
numărului de turiști care practică și alte tipuri de turism (de agrement, balnear, sportiv etc.). Se
impune o mai mare atenție acordată promovării meșteșugurilor tradiționale (olărit, cojocărit) și
promovării stațiunilor turistice la nivel regional și national.
Accesibilitatea către obiectivele turistice din județ depinde în mod direct de starea
infrastructurii rutiere, care în prezent necesită îmbunătățiri.
Județul se confruntă cu slabă pregătire a personalul angajat în industria turismului, în
special în ceea ce privește cunoașterea unei limbi străine.
Este necesară susținerea activității Centrului Național de Informare și Promovare Turistică
în privința modalităților de promovare turistică, atât materiale (pliante de promovare, hărți, panouri
etc.), cât și imateriale (de exemplu pagina de internet dedicată promovării turistice a județului Arad,
www.arad-turistic.ro).
Creşterea atractivităţii judeţului Arad ca destinaţie turistică pe direcţiile prioritare
recomandate presupune:
 crearea unei imagini unitare, care să scoată în evidenţă experienţele turistice atractive pe
care turistul le poate trăi în judeţul Arad;
 crearea de circuite turistice culturale, naturale (și combinaţii între acestea două) în care să fie
integrate obiectivele turistice din judeţ;
 crearea și/sau dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv a infrastructurii sportive necesare
circuitelor în combinaţia sport, natură și cultură: în special a pistelor de biciclete necesare
pentru cicloturism, centrelor de închiriere pentru caiace, canoe și bărci, parapante, circuite
ecvestre, drumeţii, etc.;
 crearea de oportunităţi sporite pentru evenimente culturale şi comunităţi neconvenţionale;
 creşterea şi regândirea finanţării pentru organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile care
contribuie la dezvoltarea turismului pe direcţiile recomandate.

BIBLIOGRAFIE
 Mihai Ielenicz, Laura Comănescu – România – Potențial turistic, Editura Universitară,
București 2006
 Victorița Novac , Leon Magdan – România Ghid Turistic - Indexul localităților turistice ,
Editura Alpha & Omega , Travel , București 2006
 Ioan Vlăduțiu, Turism cu manualul de etnografie, Editura Sport Turism , București 1976
 Iulia Radu, Silvia Ionescu - Ghidul turistic al României, Editura Publirom , București 2006
 Ghe. Vlăsceanu, Ioan Ionoș - Orașele României, Mică enciclopedie, Casa Editorială Odeon
1998
 w.w.w.viziteazaneamt.ro
 http://colectiimuzeale.ro
 www.consiliuljudeteanArad
 Monografia judeţului arad
 Strategia de dezvoltare a județului arad pentru perioada 2014 – 2020
 Gluck E., Roz Al., Toacsen :, (1974), Arad.
 Ghid turistic al judeţului. Editura pentru turism. Bucureşti Gureanu D., et.all. (2005)
 Monografia turistică montană a judeţului Arad, Editura Carmel Print. Arad Măhară Ghe.
(1979), Arad. Hărţi turistice judeţene.
 Intreprinderea poligrafică Braşov Şimon A. (2000), Repere patrimoniale în zona montană a
judeţului Arad. Semin. Jud. “Civilozaţia montană şi dezvoltarea durabilă”, Moneasa 2002.
 Editura Mediagraf. Arad Ştefanov T., (2000), Munţii Zarandului, ghid turistic.
 Editura Multimedia. Arad Valeria Velcea, Velcea I., Mîndruţ O., (1979), Judeţul Arad, colecţia
Judeţele Patriei. Editura Acaemiei R.S.România. Bucureşti *** (2003),
 Ghid turistic al judeţului Arad. Virtual Arad CD. Arad


ANEXE
 Harta județului Arad

Valea Mureșului

Palatul Cenad

Palatul Cultural
 Casa memorială Dr. Ștefan Cicio Pop

Palatul Bohus

Casa de cultură
Cetatea Aradului

Turnul de apă