Fișa de lucru 2
Pornirea de pe loc a autovehiculului
Obiective operationale
1. Verificarea pozitiei manetei
schimbatorului de viteze
2. O prima actionare a
pedalei de accelaratie
3. Actionarea clapetei de aer
(socul) a carburatorului
4. Introducerea cheii de
contact
5. Actionarea pedalei de
acceleratie
6. Manevrarea volanului
7. Apasarea totala a pedalei
de ambreiaj
8. Cuplarea manetei
schimbatorului de viteze in
treapa I
9. Avertizarea celorlalti
participanti la trafic de intentia
de a porni de pe loc
10. Eliberarea totala a franei
de ajutor
Modul de desfasurare
 Maneta schimbatorului de viteze trebuie sa se afle
la punctul mort.
 Se actioneaza pedala de acceleratie prin apasare
de doua- trei ori.
 Se trage butonul socului, iar imediat dupa pornirea
motorului se impinge la jumatatea cursei, iar apoi,
treptat, pana la pozitia initiala.
 Inainte de introducerea cheii in contact se calca
pedala de ambreiaj.
 Se va roti cheia de contact pana la pozitia reperului
“M” cand se aprind doua becuri rosii la tabloul de
bord si se continua rotirea pana la pozitia reperului
“D”, concomitent cu apasarea pedalei de ambreiaj,
mentinandu-se in aceasta pozitie maximum 10-15
sec, dupa care se elibereaza pedala de ambreiaj.
 In momentul in care motorul incepe sa functioneze,
se elibereaza cheia de contact, care revine automat
in pozitia “M” si se actioneaza asupra pedalei de
acceleratie.
 Se apasa cu piciorul drept pedala de acceleratie
pana la stabilirea regimului de lucru al motorului.
 Volanul se manevreaza cu ambele maini, exluzand
cazul cand cu una din maini se executa o alta
manevra necesara. Pozitia corecta a mainilor pe
volan corespunde zonelor de pe cadranul unui
ceas, prin care se indica ora 9 si 15.
 Se executa in vederea decuplarii motorului de
transmisie (debraiere), pentru a permite
introducerea menetei schimbatorului de viteze din
punctul mort in treapta I.
 Se actioneaza maneta schimbatorului de viteze in
pozitia pentru treapta I, mentinand apasata pedala
de ambreiaj.
 Se pun in functiune luminile intermitente pentru
semnalizarea schimbarii directiei de mers spre
stanga si se asigura (in fata si in spate) ca manevra
de pornire poate fi executata.
 In caz contrar se acorda prioritate participantilor la
trafic, dupa care se asigura din nou in vederea
executarii manevrei.
 Se actioneaza asupra manetei franei de ajutor
pentru a cobori la podea
11. Actionarea pedalei de  Se apasa pedala de accelaratie, la inceput moderat
acceleratie, progresiv, si se continua progresiv pana la accelerara
concomitent cu eliberarea motorului, concomitent cu eliberarea lenta a pedalei
pedalei de ambreiaj de ambreiaj efectuata in trei etape succesive:
 ambreiere rapida- se elibereaza partial pedala
ambreiajului pana cand turatia motorului incepe sa
scada putin, fara a ridica piciorul de pe pedala de
acceleratie;
 oprirea ambreierii- se continua accelerarea pana
cand automobilul va porni de pe loc, fara ca
ambreiajul sa fie complet cuplat;
 se continua eliberarea progresiva si lenta a pedalei
de ambreiaj pana la pozitie de ambreiere completa
(pedala ridicata sus), concomitent cu continuarea
accelararii, pentru ca autovehiculul sa poata porni
de pe loc.

Oprirea autovehiculului
 Obiective operationale
1. Semnalizarea intentiei de a
opri
2. Ridicarea piciorului drept de
pe pedala de acceleratie
3. Trecerea piciorului drept de
pe pedala de acceleratie pe
pedala franei de serviciu
4. Actionarea pedalei de
ambreiaj
5.Actionarea manetei
schimbatorului de viteze
6. Eliberarea pedalei de
ambreiaj si blocarea franei de
ajutor
7. Oprirea motorului
Modul de desfasurare
 Se va semnaliza schimbarea directiei de mers
spre dreapta, concomitent cu asigurarea in
oglinda retrovizoare ca manevra este posibila.
 Prin apasarea pedalei franei de serviciu se aprind
lampile “STOP” pentru a semnaliza intentia de
oprire
 Se ridica piciorul drept pentru a elibera pedala de
acceleratie pana cand aceasta se va afla in
pozitia de sus.
 Se apasa usor pedala franei de serviciu, pentru o
reducere usoara a vitezei autovehiculului, prin
scaderea turatiei motorului.
 Cand turatia motorului se reduce suficient,
concomitent cu apasarea pedalei de ambreiaj
pana la podea, se va apasa si pedala franei de
serviciu pentru oprirea automobilului.
 Pentru oprirea completa a automobilului se
apasa piciorul stang pe pedala de ambreiaj pana
la podea si apoi se actioneaza maneta
schimbatorului de viteze in pozitia punctului mort.
 Se elibereaza pedala de ambreiaj prin ridicarea
piciorului stang si se actioneaza frana de ajutor
prin ridicare pana la cuplarea ei.
 Se elibereaza frana de serviciu, cand automobilul
nu se mai deplaseaza, dupa care se opreste
functionarea motorului prin rotirea cheii de
contact in sens invers acelor de ceasornic.
 UTILIZAREA SCHIMBATORULUI DE VITEZA

Obiective operationale Modul de desfasurare

1. Introducerea manetei schimbatorului  Pentru treapta I de viteza se procedeaza
de viteze in treapta I ca in cazul pornirii de pe loc, accelerandu-
se progresiv pana cand viteza ajunge la
15-20 km.

2. Introducerea manetei schimbatorului  Pentru treapta a II-a de viteza, schimbarea

de viteze in treapta a II-a treptei se executa atunci cand viteza
ajunge la 15-20 km/h, astfel:
- se apasa pedala de ambreiaj pana la podea si
se elibereaza brusc pedala de acceleratie;
- tinand in continuare ambreiajul apasat, se ridica
mana dreapta de pe volan pentru a scoate
maneta schimbatorului de viteze din treapta I, iar
dupa ce se duce la punctul mort, se va continua
deplasarea manetei spre inapoi, pana cand se
introduce in treapta a II-a de viteza.
- dupa introducerea manetei schimbatorului in
treapta a II-a, se readuce mana dreapta pe volan
si se elibereaza ambreiajul ceva mai rapid decat
la treapta I, continuand sa se accelereze
progresiv pana cand autovehiculul atinge viteza
de 30-35 km/h.
3. Introducerea manetei schimbatorului  Pentru treapta a III-a de viteza,
de viteza in treapta a III-a schimbarea se face dupa ce s-a parcurs
un spatiu suficient in treapta II-a, pana
cand viteza automobilului ajunge la 30-35
km/h astfel:
- se apasa pedala de ambreiaj pana la podea si
se elibereaza brusc pedala de acceleratie
- tinand in continuare pedala de ambreiaj
apasata, se scoate maneta schimbatorului de
viteza din treapta a II-a, iar dupa ce se duce la
punctul mort, se va continua deplasarea manetei
catre inainte si la dreapta, pana cand se
introduce in treapta a III-a, eliberandu-se
ambreiajul mai rapid decat la treapta a II-a,
continuand sa se accelereze progresiv, pana
cand se atinge viteza de 50-60 km/h.
4. Introducerea manetei schimbatorului  Pentru treapta a IV-a de viteza,
de viteze in treptele IV si V. schimbarea se face dupa ce s-a parcurs
un spatiu suficient in treapta a III-a, pana
cand viteza ajunge la 50- 60 km/h,
eliberandu-se apoi pedala de ambreiaj mai
rapid decat la treapta a III-a. Daca
automobilul este dotat cu o cutie cu 5
trepte, schimbarea in ultima treapta se
face dupa ce s-a parcurs un spatiu
suficient in treapta a IV-a, atunci cand

Obiective operationale
1. Asigurarea vizibilitatii in
executarii manevrei
2. Actionarea pedalei de ambreiaj si a
manetei schimbatorului de viteze
3. Actionarea pedalei de acceleratie si a
pedalei de ambreiaj
viteza ajunge la 75-80 km/h, eliberandu-se
apoi pedala de ambreiaj rapid.
Mersul inapoi
Modul de desfasurare
vederea  Pentru a asigura o vizibilitate optima,
cursantul isi va rasuci bustul catre
dreapta, intorcand capul pentru a
putea sa priveasca prin toata
suprafata lunetei, avand mana
dreapta rezemata pe spatarul
scaunului alaturat, pozitie ce-i va
permite sa poata aseza corect
picioarele pe pedale. Mana stanga o
va mentine pe volan, in zona orei 12
de pe cadranul unui ceasornic.
 Se apasa pe pedala de ambreiaj si
simultan se introduce maneta
schimbatorului in pozitia de mers
inapoi
 Se actioneaza progresiv pedala de
acceleratie, prin apasarea ei simultan
cu eliberarea progresiva a pedalei de
ambreiaj, permitand astfel deplasarea
inapoi a autovehiculului.
 Intoarcerea
Obiective operationale
1. Pozitionarea autovehiculului
2. Semnalizarea intentiei de mers
3. Actionarea comenzilor (pedala de
ambreiaj, maneta schimbatorului de viteze)
si virarea rotilor spre stanga
4. Virarea rotilor spre dreapta
5. Asigurarea si executarea manevrei de
mers inapoi
6. Redresarea volanului
7. Asigurarea si efectuarea virajului pentru a
se intra pe noua directie
Modul de desfasurare
 Se porneste din zona cea mai apropiata
de limita din dreapta a drumului pe care
urmeaza a se efectua manevra
 Se semnalizeaza intentia de
schimbare a directiei de mers spre
stanga, luandu-se masuri
corespunzatoare de asigurare
 Se apasa pedala de ambreiaj pana la
podea si se introduce maneta
schimbatorului in treapta I, virandu-se
rotile la maximum spre stanga, dupa
care se porneste pentru a se deplasa
automobilul pana la bordura de pe
partea opusa
 Inainte ca rotile sa atinga bordura
opusa, se opreste si se vireaza rotile
la maximum spre dreapta
 In pozitia de mai sus, se va asigura
din dreapta si din stanga,
introducandu-se maneta
schimbatorului in treapta de mers
inapoi, concomitent cu debraierea,
executandu-se pornirea
autovehiculelor spre inapoi
 Spre sfarsitul deplasarii prin mers
inapoi, se redreseaza volanul, se
ruleaza cu viteza lenta si se opreste
cu rotile din spate in bordura.
 Pentru a se efectua virajul pentru
intrarea in trafic pe noua directie, se
va asigura din nou din stanga si din
dreapta, se va introduce maneta
scgimbatorului in treapta I,
concomitent cu debraierea,
executandu-se astfel pornirea spre
inainte.
 Parcarea laterala
Obiective operationale
1. Depasirea locului unde se face parcarea
2. Ocuparea pozitiei pentru mers inapoi
3. Executarea manevrei de parcare
4. Redresarea rotilor
Modul de desfasurare
 Se depaseste cu cel mult doua lungimi
de masina locul de parcare, asigurandu-
se in acelasi timp o distanta laterala 60-
70 cm.
 Dupa ocuparea pozitiei de mers
inapoi si asigurare, se vor executa
actiunile de deplasare cu spatele cu
viteza redusa si ambreiaj patinat.
 Se face astfel:
- Cand autovehiculul a depasit cu jumatate
din portbagajul sau vehiculul in spatele
caruia urmeaza sa se parcheze, pentru a
intra in zona stabilita pentru parcare, se
incepe virajul catre dreapta (sau stanga)
concomitent cu deplasarea spre spatiul
rezervat parcarii.
- Cand stalpul autoturismului din dreapta
(respectiv stanga) din fata a ajuns in dreptul
spatelui vehiculului in urma caruia urmeaza
a se parca, se redreseaza volanul, dupa
care se continua deplasarea catre inapoi
circa 30 cm. Din aceasta pozitie se vireaza
invers, spre stanga (dreapta) pentru a
permite intrarea autovehiculului in spatiul
dorit si a se evita lovirea bordurii sau
urcarea pe trotuar.
- Concomitent, se urmareste cu atentie ca
aripa din fata dreapta (stanga) sa nu
loveasca vehicului in spatele caruia se
parcheaza.
 Se indreapta si aseaza autovehiculul
intr-o pozitie convenabila pentru
iesirea din parcare. La nevoie,
aceasta pozitie poate fi realizata prin
deplasari scurte, inainte si inapoi,
executate in spatiul dintre vehiculele
intre care s-a facut parcarea.
 Oprirea in rampa
Obiective operationale
1. Alegerea treptei de viteza
2. Oprirea in rampa
3. Finalizarea manevrei
Modul de desfasurare
 Se face in functie de inclinarea rampei
si de lungimea sectorului de drum
respectiv, astfel incat deplasarea
autovehiculului sau nu necesita
schimbarea treptelor de viteza.
 Se face in aceleasi conditii ca la orice
oprire in plan drept, cu singura
diferenta ca intervalul de timp dintre
actionarea pedalei franei de serviciu
si actionarea pedalei de ambreiaj
trebuie sa fie mai scurt decat in cazul
unei opriri in plan (inclinarea rampei
contribuie la reducerea vitezei)
 Dupa ce autovehicului a fost oprit
(motorul oprit) se trage frana de
ajutor, fara a se elibera pedala franei
de serviciu, pentru a asigura
imoblizarea. Apoi se aduce maneta
schimbatorului de viteze la punctul
mort, simultan cu apasarea pedalei
de ambreiaj, dupa care cele doua
pedale vor fi eliberate (ambreiaj si
frana de serviciu)
 Pornirea din rampa

Obiective operationale Modul de desfasurare

1. Alegerea treptei de viteza  Se apasa pedala de ambreiaj pana la
podea, simultan cu introducerea
manetei schimbatorului de viteze in
treapta I.
2. Pornirea din rampa  Volanul se tine cu ambele maini,
efectuandu-se manevra astfel:
- cu pedala de ambreiaj apasata, se
actioneaza pedala de acceleratie pentru
turarea moderata a motorului
- se elibereaza progresiv pedala de
ambreiaj, se ridica mana dreapta de pe
volan, slabind rapid si complet maneta
franei de ajutor, concomitent cu cresterea
turatiei motorului prin apasari ale pedalei de
acceleratie cu piciorul drept.
3. Finalizarea manevrei  Se readuce mana dreapta pe volan,
slabind pedala de ambreiaj pana la
eliberarea completa, pentru a pune
autovehiculul in miscare, concomitent
cu sporirea acceleratiei pentru a se
avita deplasarea catre inapoi sau
oprirea motorului.
 Depasirea
A. Manevrele executate de conducatorul auto ce depaseste un vehicul
Obiective operationale
1. Asigurarea ca depasirea este permisa si
posibila
2. Pregatirea manevrei de depasire
3. Executarea manevrei de depasire
4. Revenirea la pozitia initiala
Modul de desfasurare
 Conducatorul auto trebuie sa se
asigure:
- daca in locul respectiv depasirea este
permisa
- ca drumul, conditiile de trafic si meteo
permit efectuarea manevrei de depasire in
cele mai bune conditii
 Actiunile care preced executarea
manevrei sunt:
- semnalizarea intentiei de depasire pentru
vehiculul care circula in fata
- asigurarea din spate, lateral stanga si din
sens opus ca manevra poate fi executata
- deplasarea pe o distanta de cel putin 50 m
in localitati sau cel putin 100 m in afara
localitatilor, fara a se schimba directia de
mers, cu mentinerea functionarii
semnalizatoarelor.
- asigurarea din nou si, daca sunt indeplinite
conditiile de depasire, se va lua decizia de a
incepe executarea manevrei
 Manevrele executate sunt:
- schimbarea directiei de mers spre stanga
cu mentinerea functionarii
semnalizatoarelor; deplasarea cu viteza
sporita a autovehiculului, pastrand distanta
laterala fata de vehiculul depasit si tinand
seama de rezerva de putere a motorului
- apropierea de vehicul depasit, dublarea
acestuia si depasirea lui cu
semnalizatoarele mentinute in functiune.
 Actiunile executate sunt:
- asigurarea fata de vehiculul depasit,
vehiculele care circula din sens opus,
vehiculele din spate angajate in depasire
- semnalizarea intrarii in partea dreapta a
directiei de mers
- schimbarea directiei de mers spre dreapta
cu mentinerea functionarii semnalizatoarelor
- incadrarea corespunzatoare pe pozitia
initiala de mers
- oprirea semnalizarii si continuarea
deplasarii pe pozitia initiala de mers.
B. Obligatiile conducatorului auto depasit

Obiective operationale Modul de desfasurare

Respectarea obligatiilor 1. Cand este depasit de parteneri de trafic:
- mentinerea vitezei de deplasare
-angajarea cat mai aproape de marginea
dreapta a drumului pentru a se permite
executarea depasirii
2. Cand este depasit de coloane oficiale
insotite de politie: la semnalul agentilor de
politie prin balansarea bastonului in plan
vertical sau prin semnale sonore prelungite,
se va opri imediat in afara spatiului carosabil
sau, daca nu este posibil, cat mai aproape
de marginea din dreapta drumului.
Circulatia prin dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun

Obiective operationale Modul de desfasurare

1. Circulatia prin dreptul statiilor de tramvai
fara refugiu
2. Circulatia prin dreptul statiilor de tramvai
cu refugiu
3. Circulatia prin dreptul statiilor de autobuz,
troleibuz fara alveola
4. Circulatia prin dreptul statiilor de autobuz,
troleibuz cu alveola
 Observarea mijloacelor de semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare
 Cand tramvaiul este oprit in statie, se va
opri in spatele ultimului vagon
 Se va pune in miscare dupa ce s-au
inchis usile tramvaiului
 Cand tramvaiul este oprit accidental
intre statii sau la cap de linie, intrare in
depou, chiar daca usile sunt deschise,
se circula cu viteza redusa si cu atentie
sporita
 Observarea mijloacelor de semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare si
circulatia cu atentie sporita
 Observarea mijloacelor de
semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare
 Depasirea mijlocului de transport cu
viteza redusa si cu sporirea atentiei
 Observarea mijloacelor de
semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare, astfel
incat sa se poata opri si sa se acorde
prioritate mijlocului de transport cand
conducatorul acestuia si-a manifestat
intentia de a se pune in miscare
Circulatia prin dreptul trecerilor pentru pietoni
Obiective operationale
1. Circulatia prin dreptul trecerilor de pietoni
semnalizate
2. Circulatia prin intersectiile unde nu exista
semnalizare pentru trecerile de pietoni
Viteza de deplasare
Obiective operationale
1. Respectarea vitezei in localitati si in afara
localitatilor
2. Situatia de adaptare a vitezei in asa fel
incat sa se opreasca in limita campului de
vizibilitate catre inainte si inaintea oricarui
obstacol previzibil
Modul de desfasurare
 Observarea mijloacelor de semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare
 Atunci cand trebuie sa se acorde
prioritate pietonilor, intentia de a opri
trebuie sa fie evidenta, incurajand
traversarea pietonilor
 Observarea mijloacelor de semnalizare
 Adaptarea vitezei de deplasare
 Circulatia cu atentie
 Nu se va opri pentru a se acorda
prioritate pietonilor aflati in traversare
Modul de desfasurare
 Nedepasirea vitezei maxime admise, in
localitati si in afara localitatilor, in functie
de categoria de autovehicul condusa
 Selectarea treptei de viteza
corespunzatoare pentru a se asigura un
consum economic (treapta de viteza
mare, acceleratie mica)
 Pentru iesirea din situatii dificile se
foloseste o treapta de viteza mica si o
turatie mare
 Executarea opririi la punct fix la viteza
de deplasare mare
 Determinarea distantei fata de vehiculul
din fata, la deplasarea in coloana,
repectandu-se regula celor 2 secunde
 Aprecierea vitezei de deplasare in
functie de vizibilitatea catre inainte si
simularea evitarii unui obstacol aparut
brusc
 Trecerea prin toate situatiile la care
legislatia rutiera creeaza obligatia
adapatarii vitezei de deplasare
 Prioritatea de trecere
Obiective operationale
1. Situatia cand conducatorul are prioritate
2. Situatia cand conducatorul nu are
prioritate
3. Situatia de nedeterminare de prioritate
Modul de desfasurare
 Observarea mijloacelor de reglementare
a prioritatii
 Trecerea prin fiecare punct in care
legea stabileste ca vehiculele au
prioritate
 Observarea mijloacelor de reglementare
a prioritatii
 Trecerea prin fiecare punct in care
legea stabileste ca vehiculele nu au
prioritate, prezentandu-se modul de
rezolvare a fiecarei situatii in parte
 Observarea mijloacelor de semnalizare
si configuratia locului in care apare
conflictul de prioritate
 Rezolvarea fiecarei situatii in parte

4. Zona rezidenţială Zona rezidenţială reprezintă perimetrul dintr-

o localitate unde se aplică reguli speciale de
circulaţie, având intrările şi ieşirile
semnalizate în conformitate cu prevederile
legale.
În zona rezidenţială, semnalizată ca atare,
pietonii pot folosi toată lăţimea părţii
carosabile, iar jocul copiilor este permis.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi:
- să circule cu o viteză de cel mult 20 km/h;
- să nu staţioneze sau să parcheze
vehiculul în afara spaţiilor anume destinate
şi semnalizate ca atare;
- să nu stânjenească sau să împiedice
circulaţia pietonilor, chiar dacă în acest
scop, trebuie să oprească.

5. Zona pietonală Este perimetrul care cuprinde una sau mai

multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor,
unde accesul vehiculelor este supus unor
reguli speciale de circulaţie, având intrările
şi ieşirile semnalizate în conformitate cu
prevederile legale.
În zona pietonală conducătorul de vehicul
poate intra numai dacă locuieşte în zonă
sau prestează servicii publice „din poartă în
poartă” şi nu are altă posibilitate de acces.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi:
- să circule cu o viteză maximă de 5 km/h;
- să nu stânjenească sau să împiedice
circulaţia pietonilor şi dacă este necesar, să
oprească pentru a permite circulaţia
acestora;
- la ieşirea din zona pietonală, semnalizate
 ca atare, conducătorii de vehicule sunt
obligaţi să acorde prioritate de trecere
tuturor vehiculelor cu care se intersecteaza.

Traversarea intersectiei prin viraj la dreapta

Obiective operationale Modul de desfasurare

a. Virajul la dreapta
b. Traversarea intersectiei
 Observarea mijloacelor de semnalizare
pana in intersectiei
 adaptarea vitezei de deplasare: cand
aderenta este scazuta se foloseste
frana de motor, cand aderenta este
bune se foloseste frana de serviciu
 semnalizarea schimbarii directiei pe
toata zona de preselectare pana la
incheierea manevrei
 rezolvarea situatiilor de prioritate fata de
pietoni si fata de celelalte vechicule, in
functie de mijloacele de reglementare
de prioritate
 pe timp de noapte, semnalizare prin
alternarea luminilor de drum cu cele de
intalnire
 respectarea traiectoriei de deplasare
(se porneste din banda 1 si pe celalalt
drum se inscrie in banda 1 sau celelalte
benzi)
 observa mijloacele de semnalizare pana
la intersectie
 preselectarea benzii corespunzatoare
 se circula cu atentie sporita
 rezolva situatiile de prioritate fata de
pietoni, fata de celelalte vehicule, fata
de mijloacele de reglementare a
prioritatii
 la intersectia nedirijata, adaptarea
vitezei de deplasare
 in noul drum se va ocupa o banda
corespunzatoare pozitiei din care a
plecat la traversare.

Traversarea intersectiei prin viraj la stanga

 Obiective operationale
a. Pozitia mainilor pe volan
b. Miscarea mainilor pe volan pentru
pregatirea executarii virajului spre stanga
c. Inceperea virajului
d. Miscarile suplimentare ale mainilor in
situatia in care nu s-a virat suficient.
e. Redresarea volanului
Modul de desfasurare
Se afla in zona orei 9 si 15 de pe cadranul
ceasornic.
De la pozitia initiala a mainilor se trange
ceva mai mult volanul cu mana stanga,
concomitent cu slabirea acestuia cu mana
dreapta.
Inceperea virajului se realizeaza cu tragerea
progresiva a volanului cu mana stanga in
jos, fara ca mana dreapta sa participe la
manevra, dar permitand rotirea volanului
pana in dreptul zonei 8 de pe cadranul unui
ceasornic.
Daca se ajunge cu mana stanga in dreptul
orei 8, iar miscarea volanului nu a fost
suficienta pentru executarea virajului, se va
strange volanul cu mana dreapta, iar mana
stanga va fi readusa, prin alunecare ei pe
volan in dreptul orei 10, dupa care se va
relua miscarea de tragere a volanului in jos.
In functie de raza virajului, alternarea
miscarii mainilor pe volan se poate repeta
pana cand autovehiculul se va inscrie corect
in curba respectiva.
Redresarea se face astfel:
-se strange volanul cu mana dreapta,
concomitent cu slabirea acestuia din mana
stanga
-se trage progresiv volanul cu mana dreapta
in jos, mana stanga neparticipand la
manevra
-daca se ajunge cu mana dreapta in dreptul
zonei orei 4, iar volanul nu este suficient
redresat, atunci mana dreapta va fi readusa
prin alunecarea ei pe volan, in dreptul orei 2,
dupa care se va relua miscarea de tragere a
volanului in jos
-in functie de raza virajului, alternarea
miscarii mainilor pe volan se poate repeta
pana cand autovehiculul se va inscrie in linie
dreapta.
 Traversarea intersectiei pe directia inainte

Obiective operationale Modul de desfasurare

 Traversarea intersectiei Pentru ca traversarea unei intersecţii să se

efectueze în condiţii de deplină siguranţă,
conducătorul auto trebuie să ia măsuri de
rezolvare a următoarelor stări conflictuale
întâlnite:
1) înainte de intersecţie între vehicul şi
pietoni; 2) la pătrunderea în intersecţie între
vehicul şi vehicul;
3) la ieşirea din intersecţie între vehicul şi
pietoni.
În vederea soluţionării eventualelor conflicte,
conducătorul de vehicul v-a trebui să
respecte următoarele:
- la intersecţiile prevăzute cu indicatoare
şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea
direcţiei de mers, conducătorii de vehicule
trebuie să se încadreze pe benzile
corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu
cel puţin 50 metri înainte de intersecţie, fiind
obligaţi să respecte semnificaţia
indicatoarelor şi marcajelor;
- la intersecţiile fără marcaje de delimitare a
benzilor, conducătorii de vehicule ocupă, în
mers, cu cel puţin 50 metri de intersecţie,
următoarele poziţii:
 rândul de lângă bordură sau
acostament, cei care vor să schimbe
direcţia de mers spre dreapta;
 rândul de lângă axa drumului sau de
lângă marcajul de separare a
sensurilor, cei care vor să schimbe
direcţia de mers spre stânga;
 oricare dintre rânduri, cei care vor să
meargă înainte.
- se interzice intrarea într-o intersecţie chiar
dacă semnalul luminos ori un indicator de
prioritate permite, dacă din cauza
aglomeraţiei conducătorul riscă să rămână
imobilizat, stânjenind sau împiedicând
desfăşurarea traficului;
- conducătorul de vehicul este obligat să
circule cu o viteză care să nu depăşească
30 km/h în localităţi şi 50 km/h în afara
localităţilor la trecerile pentru pietoni
nesemnalizate, semnalizate prin indicatoare
şi marcaje, când drumul are cel mult o
bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar,
 în imediata apropiere a părţii carosabile,
intenţionează să se angajeze în traversare;
- când două vehicule urmează să se
întâlnească într-o intersecţie cu circulaţia
dirijată prin indicatoare, venind de pe
drumuri publice unde sunt instalate
indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehicule
care vin din dreapta au prioritate.

Trecerea la nivel cu calea ferata

Cu instalatie automata de semnalizare luminoasa:

Obiective operationale Modul de desfasurare

Cand luminile de culoare rosie intermitente
sunt in functiune
Cand functioneaza lampa cu lumina alba cu
cadenta lenta
 se opreste in ordinea sosirii
 nu se va parasi autovehiculul
 nu se vor bloca caile de acces laterale
 la schimbarea semnalului se poate
executa trecerea
 se reduce viteza de deplasare
 se asigura ca pe calea ferata nu circula
vehicul feroviar
 daca nu exista vehicul feroviar se
executa trecerea

Trecere la nivel cu calea ferata nepazita/fara bariere

Obiective operationale
Trecere la nivel cu o cale ferata simpla sau
dubla fara bariere
Trecerea la nivel cu calea ferata industriala
Modul de desfasurare
 se opreste fara depasirea indicatorului “
Trecerea la nivel cu cale ferata simpla
sau dubla fara bariere”
 se asigura individual ca pe calea ferata
nu circula vehicul feroviar
 traversarea se face fara a schimba
treapta de viteza
 traversarea se face fara a schimba
treapta de viteza
 se reduce viteza de deplasare
 se vor conforma numai semnificatiei
semnalelor agentilor de cale ferata

Oprirea de urgenta. Evitarea obstacolelor aparute brusc

Scopul lectiei: cunoasterea pricipalelor riscuri generate de diferitii participanti la traficul
rutier si formarea comportamentului necesar pentru evitarea acestor situatii.
Obiective operationale
Cunoasterea locurilor unde pot aparea
astfel de obstacole, precum si natura
acestora
Sesizarea si anticiparea aparitiei unor astfel
de obstacole pe partea carosabila si masuri
de evitare a lor
Modul de manevrare si control al
autovehiculului la sesizarea onstacolelor
aparute brusc, in special in cazul
coleziunilor
Pregatirea pentru efectuarea deplasarii/transportului, inclusiv instalarea la postul de
Modul de desfasurare
 Intersectii (vehicule, pietoni, gropi, balti)
 Statii de mijloace de transport in comun
(pietoni, calatori, vehicule)
 Curbe (vehicule, pietoni, animale,
pietre, deteriorari ale partii carosabile)
 Scoli, parcuri, locuri de joaca (copii)
 Ambele maini trebuie sa fie de regula
pe volan in dreptul cifrelor 9 si un sfert,
daca asociem volanul cu un ceas, iar
mainile cu acele ceasornicului.
 Ocolirea obstacolului cu calm pe partea
unde exista loc, fie prin folosirea
acostamentului, daca este suficient ca
latime si nu-i imbibat cu apa, fie prin
parasirea drumului-iesirea in decor,
daca exista conditii pentru
materializarea acestei intentii.
 Franarea fara blocarea rotilor sau
ridicarea piciorului de pe pedala de
acceleratie si ocolirea fara pericole a
obstacolului pe partea unde exista
spatiu suficient, cu o viteza care sa-ti
mentina stabilitatea autovehiculului.
 Transformarea coleziunii frontale intr-o
coleziune laterala, cu consecinte mult
mai mici, printr-o stergere laterala.
 conducere si verificarea conditiilor necesare in vederea plecarii

Obiective operationale Modul de desfasurare

Urcarea în automobil:  Atunci când automobilul se află parcat
pe partea dreaptă a drumului accesul se
face ocolind prin partea din fata pentru
a putea supraveghea vehiculele care
circulă pe banda alăturată şi a evita
acroşarea de către acestea.
 Părăsirea automobilului se face ocolind
prin spatele acestuia.
 Înainte de a ocupa postul de conducere
se v-a face un control sumar al
autovehiculului, verificând vizibilitatea
parbrizului şi a geamurilor, presiunea în
pneuri, vizibilitatea numărului de
înmatriculare, funcţionarea luminilor şi a
semnalizatoarelor, a ştergătoarelor de
parbriz, nivelul uleiului din carterul
motorului, lichidul de frână, nivelul
combustibilului etc.
 După urcarea în automobil se va regla
poziţia fotoliului, a spătarului şi oglinzilor
retrovizoare şi se va cupla centura de
siguranţă.
 Poziţia corectă a fotoliului trebuie să
permită acţionarea completă a pedalei
de ambreaj fără a se întinde piciorul şi
fără a-l mişca din şold, precum şi
acţionarea a celui mai îndepărtat buton
din bord, fără îndepărtarea corpului de
spătar.
Reglarea fotoliului:  Se face prin deplasarea acestuia cu
ajutorul manetei specifice. Asigură-te că
ai recepţionat clicul de blocare a
fotoliului după ce l-ai poziţionat.
Spătarul se poate înclina pe spate sau
în faţă prin acţionarea rozetei din partea
stângă. Tetiera trebuie ajustată prin
ridicare sau coborâre, în aşa fel încât să
sprijine capul, nu ceafa. În cazul unei
coliziuni din spate, la o frânare bruscă,
capul trebuie să aibă susţinere verticală
prin sprijinirea pe tetieră.

Reglarea oglinzilor retrovizoare:  Oglinda interioară se reglează în

înălţime (manual) şi trebuie să ne
permită vederea clară a traficului din
spatele autovehiculului prin lunetă, iar
cele laterale sunt comandate electric

Reglarea centurii de siguranţă:
Pornirea funcţionării motorului:
Obligaţiile conducătorului auto la pornirea
de pe loc
de la postul de conducere. Niciodată
nu regla oglinzile în timpul conducerii.
Dacă pe traseu observi că oglinzile
retrovizoare nu sunt bine poziţionate,
găseşte un loc potrivit pentru a opri şi
reglează-le. Totuşi nu uita să le
reglezi înainte de a pleca la drum
 Se face prin mărirea sau micşorarea
buclei de întindere a acesteia, astfel
ca distanţa faţă de corp să permită
introducerea a maximum două
degete. Centurile cu pretensionare nu
necesită reglare. Este important să te
asiguri că toţi ceilalţi pasageri şi-au
cuplat centura de siguranţă.
 De obicei automobilul este parcat cu
maneta schimbătorului de viteză în
treapta I şi frâna de staţionare
activată. Pentru a porni funcţionarea
motorului, se introduce cheia în
contact, se apasă total pedala de
ambreaj, se duce maneta
schimbătorului de viteze în poziţia
liber, se acţionează puţin pedala de
acceleraţie, se roteşte cheia în
contact până la acţionarea de scurtă
durată a demarorului, apoi, când
motorul a pornit, se eliberează cheia.
După pornirea motorului se
eliberează pedala de ambreaj.
- să se asigure de închiderea uşilor;
- să se asigure, că pe drumul pe care v-a
intra nu circulă vehicule pe care le poate
stânjeni;
- să semnalizeze intenţia de a se angaja în
trafic; - să dezactiveze frâna de ajutor, după
care se execută:
• apăsarea totală a pedalei de ambreaj
(debreiere);
• cuplarea în treapta I de viteză; • aşezarea
piciorului drept pe pedala de acceleraţie;
• asigurarea în oglinda retrovizoare laterală,
stângă;
• apăsarea moderată a pedalei de
acceleraţie (şi urmărirea turaţiei motorului);
• eliberarea progresivă a pedalei de
ambreaj, până când turaţia motorului scade
semnificativ şi accelerarea simultană până
când automobilul porneşte uşor de pe loc;
• se continuă slăbirea lentă, progresivă a
pedalei de ambreaj, evitând apariţia
şocurilor.
 Volanul se acţionează cu mişcări de mică
amplitudine până la înscrierea pe prima
bandă de circulaţie.
Toate manevrele se efectuează cu scrutarea
câmpului de vizibilitate, fără a privi
picioarele, mâinile, maneta schimbătorului
de viteze sau pedalele autovehiculului.
Oprirea autovehiculului se realizează printr-
o frânare lină, progresivă fără a se produce
disconfort pasagerilor.

Cunoasterea modului de a privi in jur in vederea adaptarii modului de deplasare la

conditiile de drum si de trafic

Conducerea autovehiculului în timpul iernii

Elemente care pot genera pericole:

• aderenţă redusă pe zăpadă, gheaţă, polei;
• vizibilitate diminuată;
• pietonii circulă pe carosabil pentru că trotuarele sunt înzăpezite sau acoperite de gheaţă;
• alternare între porţiuni de drum uscat şi altele cu aderenţă scăzută;
• spaţiul de frânare crescut;
• partea carosabilă se îngustează datorită zăpezii de pe părţile laterale;
• creşte rezistenţa la înaintare a vehiculului; • marcajele nu se observă sub mâzgă sau zăpadă.

Măsuri preventive:
• nu se bruschează frâna, acceleraţia, direcţia;
• folosirea judicioasă a frânei de motor;
• mărirea distanţei faţă de autovehiculul care în precedă;
• folosirea lanţurilor de zăpadă;
• viteză moderată;
• utilizarea luminilor de întâlnire în permanenţă şi a celor de ceaţă (dacă este cazul);
• degivrarea parbrizului, geamurilor laterale şi lunetei;
• sporirea atenţiei la pietoni şi avertizarea sonoră din timp a acestora.

Măsuri de ordin tehnic:

• verificarea instalaţiei de climatizare;
• folosirea anvelopelor de iarnă la temperaturi sub +70 C;
• verificarea densităţii lichidului antigel;
• folosirea uleiurilor de iarnă sau multigrade.

Conducerea autovehiculului primăvara

Elemente care pot genera pericole:
• carosabilul este degradat;
• marcajele sunt şterse;
• traficul este mai aglomerat decât iarna;
• apar în trafic cei care nu conduc iarna;
• reapar în trafic bicicliştii, mopediştii, motocicliştii;
• fenomenele meteorologice alternează neaşteptat.

Măsuri preventive:
• adaptarea vitezei la factori de aderenţă, vizibilitate, trafic;
• viteză redusă în locuri supuse curenţilor de aer în care se formează, de regulă polei sau gheaţă
(poduri, tunele, pasaje).

Conducerea autovehiculului vara

Elemente care pot genera pericole:
• motorul se supraîncălzeşte, în localităţile urbane, în care traficul se desfăşoară cu viteză redusă;
• sistemele de rulare şi frânare se suprasolicită şi pierd din eficienţă;
• traficul este aglomerat şi eterogen;
• vara se execută lucrări de întreţinere a carosabilului;
• copiii sunt în vacanţă şi se joacă neatenţi pe carosabil sau în apropriere;
• este perioada concediilor în care, apar în trafic, conducători auto „de duminica”;
• căldura crează o stare de disconfort conducătorilor auto;
• pot apărea, neaşteptat, ploi torenţiale însoţite de descărcări electrice şi grindină;
• temperaturile ridicate, care deformează îmbrăcămintea asfaltică a drumurilor;
• la deplasarea pe autostradă poate apărea adormirea la volan.

Măsuri preventive:
• asiguraţi-vă o stare fizică şi psihică bună înainte de la porni „la drum”;
• stabiliţi un traseu de bază şi unul de rezervă dacă plecaţi într-o cursă mai lungă;
• etapizaţi traseul astfel încât să includeţi şi pauze pentru odihnă;
• consumaţi multe lichide;
• folosiţi ochelari de protecţie;
• adaptaţi în permanenţă viteza de deplasare în funcţie de trafic, drum, aderenţă.

Conducerea autovehiculului toamna

Elemente care pot genera pericole:
• alternarea intempestivă a fenomenelor meteorologice;
• sectoare de drum cu aderenţă bună alternează cu sectoare de drum cu aderenţă scăzută;
• frunzele copacilor cad, putrezesc şi formează un strat alunecos;
• toate tipurile de utilaje şi maşini agricole sunt întâlnite în trafic;
• porţiuni de carosabil pe care sunt împrăştiate paie, fân, boabe de grâu şi de porumb, reducând
aderenţa la sol;
• se pot întâlni pietoni sub influenţa alcoolului.

Măsuri preventive:
• adaptaţi viteza permanent la situaţiile întâlnite;
• reduceţi viteza când circulaţi în locuri supuse curenţilor de aer pentru că acolo se formează
adesea polei sau mâzgă;
• atenţie la maşinile şi utilajele agricole întâlnite şi/sau depăşite în trafic.

Conducerea autovehiculelor pe timp de ploaie

Elemente care pot genera pericole:

• vizibilitatea este redusă;
• geamurile se aburesc;
• şinele de tramvai alunecă periculos;
• noaptea, apa de pe carosabil reflectă lumina farurilor;
• piatra cubică umedă;
• pietonii nu se asigură la traversarea străzii, apărând surprinzător în fugă, mai ales în zona
staţiilor pentru mijloacele de transport în comun;
• apare acvaplanarea;
• se apreciază mai greu distanţele şi vitezele cu care se deplasează ceilalţi participanţi la trafic;
• datorită concentrării şi sporirii atenţiei apare mai repede oboseala pentru conducătorul auto; •
mâzga determină derapaje, patinare, mărirea spaţiului de frânare.

Măsuri preventive:
• adaptaţi viteza de deplasare pentru a evita acvaplanarea;
• anticipaţi situaţiile periculoase;
• evitaţi bruscarea comenzilor;
• folosiţi luminile de întâlnire, sistemul de climatizare, dezaburire, spălare şi ştergere a parbrizului
şi lunetei;
• activaţi instalaţia de spălat parbrizul înainte şi în timpul trecerii pe lângă un alt vehicul care
circulă în sens opus;
• curăţaţi lentilele farurilor, ale lămpilor de semnalizare şi plăcuţelor cu numerele de înmatriculare;
• atenţie sporită la intersectarea cu un drum folosit de maşinile şi utilajele agricole, care aduc
noroi pe carosabil;
• dacă plouă torenţial, diminuând câmpul de vizibilitate, opriţi în afara părţii carosabile cu luminile
de poziţie şi avarie în funcţiune;
• în cazul călătoriilor lungi, este indicat să faceţi pauze de odihnă şi relaxare frecvente.

Conducerea autovehiculelor pe timp de ceaţă

Elemente care pot genera pericole:
• ceaţa poate fi de mai multe feluri: uscată – praf, ciment, fum; 9 umedă – naturală formată din
particule foarte fine de apă; smogul (smoke + fog) – ceaţă îmbâcsită cu substanţe gazoase şi
pulverulente nocive, formată în oraşele mari, industrializate;
• distanţele se apreciază greu;
• semnalizatoarele şi luminile farurilor se observă greu şi târziu;
• asigurarea la intersecţii este îngreunată;
• pe drumurile fără marcaje orientarea devine problematică;
• prezenţa în trafic a bicicliştilor, pietonilor, maşinilor şi utilajelor agricole, foarte greu de observat
în aceste condiţii.

Măsuri preventive:
• se folosesc luminile de întâlnire şi de ceaţă, sistemul de climatizare şi dezaburire;
• se adaptează viteza în raport cu câmpul de vizibilitate;
• nu se opreşte pe partea carosabilă; • se măreşte distanţa între autovehicule, în mers.

Conducerea autovehiculului în mediul rural

Elemente care pot genera pericole:
• pietonii folosesc partea carosabilă neregulamentar;
• prezenţa pe carosabil a animalelor nesupravegheate;
• tractoare, căruţe, remorci, utilaje agricole staţionate, prin spatele cărora trec în fugă şi fără să se
asigure copiii nesupravegheaţi;
• drumurile au carosabilul deteriorat;
• lipsesc indicatoarele sau marcajele rutiere;
• lipsesc trotuarele;
• intersecţiile cu circulaţie nedirijată, unde pot apărea în mod surprinzător tractoare sau utilaje
agricole;
• noaptea, toate aceste pericole sunt accentuate de iluminatul public deficitar.

Măsuri preventive:
• anticiparea pericolelor;
• folosirea judicioasă a mijloacelor de avertizare sonoră şi luminoasă;
• reducerea vitezei, sporirea atenţiei;
• păstrarea unei distanţe corespunzătoare la depăşirea bicicliştilor, căruţelor şi a tractoarelor;
• prudenţă sporită în condiţii meteo nefavorabile.

Conducerea autovehiculului în mediul urban

Elemente care pot genera pericole:
• trafic intens;
• diversitatea mare de vehicule (autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, biciclete, etc.);
 • număr mare de intersecţii cu geometrii şi semnalizări diferite;
• semnalizare verticală aglomerată şi nu foarte uşor de observat;
• semnalizare luminoasă, de la unele intersecţii se observă mai greu din cauza reclamelor de tot
felul

Măsuri preventive:
• reducerea vitezei în funcţie de valorile de trafic, aderenţă, vizibilitate etc.;
• un comportament preventiv şi civilizat;
• alegerea unor trasee neaglomerate;
• evitarea orelor de vârf;
• la intersecţia cu circulaţia nedirijată asiguraţi-vă întâi din partea stângă (primul punct de conflict);
• semnalizaţi din timp manevrele pe care doriţi să le executaţi;
• nu măriţi viteza la intersecţia semaforizată pentru a prinde culoarea verde.

MODUL DE UTILIZARE A COMENZILOR AUTOVEHICULELOR

Comenzi manuale:
• frâna de staţionare şi levierul schimbătorului de viteze;
• comanda lămpilor de semnalizare (pentru virajul la stânga/dreapta, fazele de întâlnire sau de
drum, a farurilor de ceaţă şi luminile de avarie);
• ştergătoarele de parbriz, dezaburizatorului, ale aerului condiţionat etc.;
• avertizorul sonor (claxonul).
Ar trebui să găseşti toate aceste comenzi fără să-ţi iei privirea de la drum, sau să le găseşti cu o
foarte scurtă privire.
Tabloul de bord
Tabloul de bord îţi va înfăţişa următoarele dispozitive:
• Turometrul (tahometrul) – indică numărul de rotaţii pe minut ale vibrochenului;
• Vitezometrul – îţi indică rapiditatea cu care se deplasează autovehiculul, exprimată în km/h;
• Indicatorul de temperatură a lichidului de răcire – odată ce motorul s-a încălzit, nivelul
temperaturii acestuia trebuie să rămână constant;
• Indicatorul de combustibil – fiind atent la cantitatea de combustibil rămasă în rezervor;
• Limitatorul de viteză – limitează motorul în turaţie şi autovehiculul în deplasare;
• Tahograful digital – înregistrează un important număr de date privitoare la conducător şi la
autovehicul;
• Tempomatul – dispozitiv electronic care menţine (automat) viteza autovehiculului stabilită de
către conducătorul acestuia.
Martorii luminoşi - avertizează asupra eventualelor disfuncţionalităţi, cum ar fi:
• lumina roşie, înseamnă pericol şi trebuie să opreşti autovehiculul imediat ce o poţi face în
condiţii de siguranţă;
• lumina portocalie, înseamnă „atenţie”, situaţie ce presupune rezolvarea problemei indicată în
etapa următoare. Înainte de a porni la drum, verifică vizual:
• Nivelul combustibilului;
• Nivelul uleiului în carterul motorului;
• Nivelul lichidului de răcire în vasul de expansiune;
• Funcţionarea instalaţiei de iluminare – semnalizare;
• Presiunea în pneuri, gradul de uzură a anvelopelor, eventualele tăieturi şi/sau crăpături;
• Asigurarea încărcăturii (arimarea);
• Curăţenia parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale, a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare.

OBSERVĂ
După ce te-ai pregătit de drum prin reglarea scaunului, oglinzilor şi centurii de siguranţă, priveşte
de jur împrejur pentru a observa ceilalţi participanţi la trafic, în special pietonii şi bicicliştii. Priveşte
peste umăr să te asiguri că nu se află nimic în unghiul mort.
UTILIZAREA PĂRŢII CAROSABILE

Clasificarea benzilor de circulatie:

a) benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiere
b) benzi imaginare (rânduri) nematerializate cu ajutorul marcajelor rutiere
Cînd benzile de circulație sunt materializate, drumul public are atîtea benzi, cate s-au materializat
(marcat ). Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare
de la marginea din partea dreaptă a drumului către axa acestuia.
În cazul autostrăzilor, banda de urgenţă nu intră în numerotarea benzilor de circulaţtie.
Cînd benzile sînt nematerializate (imaginare), un drum public oricît de lat ar fi, nu are decît două
benzi în același sens (în această situație pentru termenul de bandă se mai folosește denumirea de
rînd , deci circulația se desfășoară pe maxim două rînduri sau două benzi imaginare
Regulamentul precizează și locul de amplasare a rîndurilor (benzilor imaginare) pe sensul de
circulaţie astfel: randul din dreapta va fi amplasat întotdeauna langă bordura din dreapta sau
acostament, iar randul din stanga va fi amplasat întotdeauna lîngă axa drumului. Ocuparea părţii
carosabile, circulaţia pe benzi Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe
care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreaptă a drumului public, în sensul de
circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării
rutiere și a regulilor de circulație. Când drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers,
vehiculele se conduc pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi
folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulație utilizată este ocupată, cu
obligația de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
Dacă un drum este prevazut cu o pistă specială destinată circulaţiei bicicletelor, acestea vor fi
conduse numai pe pista respectivă.
Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată vehiculelor lente sau transportului public de
persoane, semnalizată ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivă.
Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora,
dacă o astfel de bandă există și este semnalizată ca atare. Pe aceeași bandă pot circula și
autovehiculele cu regim de circulație prioritară când se deplasează în acțiuni de intervenții sau în
misiuni care au caracter de urgență.
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens și cu o a treia bandă pe care este amplasată
linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu
obligația să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depășite sau cele care se deplasează cu viteză
redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de
mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule
circulă în aceeași direcție, dar pe benzi diferite și intenționează să se înscrie pe banda liberă
dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga
să ocupe acea bandă.
Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se
sfârșește, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea
vehiculelor care circulă pe acea bandă.
Regulă
Schimbarea direcției de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecție
circulând pe același drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului
intersecției, fără intersectarea traiectoriei acestora.
Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părții carosabile se ocolesc prin partea
dreaptă.
Preselecţia la intersecţii, încadrarea pe benzi
Preselecţia reprezintă acţiunea conducătorilor de a ocupa poziţia corespunzatoare direcţiei de
mers dorite cu cel puţin 50m înaintea colţului de intersecţie.
 Conducătorii de vehicule trebuie să respecte următoarele reglementări:
Regulă: La intersecţiile fără marcaje de delimitare a benzilor, conducătorii vehiculelor ocupă în
mers, cu cel puţin 50m înainte de intersecţie, următoarele poziţii:
a) rândul de lângă bordură sau acostament, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre
dreapta;
b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor, cei care vor să
schimbe direcţia de mers spre stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.
Excepţie 1: La intersecţiile prevăzute cu indicatoare şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea
direcţiei de mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzatoare
direcţiei de mers voite cu cel puţin 50m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi să respecte
semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor. (art.107 alin.2 din Regulament)
Excepţie 2: Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu
permite circulaţia pe două sau mai multe rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de
direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul
tramvaiului
Excepţie 3: Când circulaţia se desfăşoară pe drumuri cu sens unic, conducătorii de vehicule care
intenţionează să vireze la stânga sunt obligaţi să ocupe rândul de lângă bordură sau acostamentul
din partea stângă.

CIRCULAŢIA ÎN INTERSECŢII CU SENS GIRATORIU

Virajul la dreapta în sensul giratoriu
Pentru a vira la dreapta, pe prima ieşire din sensul giratoriu se vor respecta următoarele reguli:
- se face preselecţia pe banda nr.1, cu cel puţin 50 metri înainte de intersecţie;
- se semnalizează intenţia schimbării de mers către dreapta, cu cel puţin 50 metri înainte în
localitate şi cel puţin 100 metri înainte, în afara localităţii;
- se reduce viteza de deplasare până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1, cu semnalizarea dreapta în funcţiune, până la finalizarea
manevrei;
- se asigură în oglinda retrovizoare dreapta pentru a acorda prioritate eventualilor biciclişti, scutere
sau mopede;
- se realizează încadrarea pe banda nr.1 a drumului public.
Circulaţia pe direcţia înainte
Pentru traversarea intersecţiei cu circulaţia în sens giratoriu, părăsim intersecţia pe direcţia
înainte, cu respectarea următoarelor reguli:
- se face preselecţia pe banda nr.1, cu cel puţin 50 metri înainte;
- nu se utilizează semnalizarea în zona de preselecţie, întrucât nu se schimbă direcţia de mers;
- se reduce viteza până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate de trecere tuturor vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1 din intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu, fără
acţionarea semnalizării până se trece de prima ieşire din sens;
- după prima ieşire se acţionează semnalizarea dreapta;
- se face asigurarea în oglinda retrovizoare din partea dreaptă; - se realizează încadrarea pe
banda nr.1 a drumului public pe care ieşim.
Virajul la stânga în sensul giratoriu
Pentru a efectua virajul la stânga vom părăsi intersecţia pe cea de a treia ieşire.
Intrarea în intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu
Intrarea, în intersecţia cu circulaţia în sens giratoriu se efectuează cu respectarea următoarelor
reguli:
- se realizează preselecţia pe banda nr.2, cu cel puţin 50 metri înaintea intersecţiei;
- se semnalizează intenţia, cu semnalizare stânga, cu cel puţin 50 metri înainte în localităţi şi 100
metri în afara localităţii;
- se reduce viteza de deplasare până la cel mult 30 km/h;
- se acordă prioritate vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
- se continuă deplasarea pe banda nr.2, din interiorul sensului giratoriu, având permanent în
funcţiune, semnalizarea stângă;
- după cea de a treia ieşire se comută semnalizarea dreapta;
- se asigură în oglinda retrovizoare dreapta şi se acordă prioritate vehiculelor care circulă pe
banda nr.1;
- se realizează încadrarea pe banda nr.1 a sensului giratoriu, după acordarea priorităţii vehiculelor
care circulă pe această bandă;
- se continuă deplasarea pe banda nr.1cu respectarea următoarelor reguli:
 se efectuează preselecţia pe banda nr.2, cu cel puţin 50 metri înaintea intersecţiei;
 se cuplează semnalizarea stânga, pe ultimii 50 metri înaintea intersecţiei;
 se reduce viteza până la cel mult 30 km/h;
 se acordă prioritate vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei;
 se continuă deplasarea pe banda nr.2 din interiorul sensului giratoriu, având în funcţiune
permanent semnalizarea stânga;
 după cea de a treia ieşire se comută semnalizarea dreapta;
 se asigură, în oglinda retrovizoare dreapta şi se va acorda prioritate vehiculelor care circulă
pe banda întâi;
 se realizează încadrarea pe banda nr.1 a sensului giratoriu, după acordarea priorităţii ce
se impune la schimbarea benzii de circulaţie;
 deplasarea pe banda nr.1 al sensului giratoriu se face cu semnalizarea dreapta în
funcţiune, permanent;
 se realizează asigurarea în oglinda retrovizoare din dreapta;
 se face încadrarea pe banda nr.1 a drumului public în care am ieşit cu semnalizarea
dreapta, permanent în funcţiune;
 se asigură în oglinda retrovizoare din partea dreaptă;
 se finalizează manevra de întoarcere, prin încadrarea pe banda nr.1 a drumului public în
care veţi ieşi.

PRIORITATEA DE TRECERE PENTRU TRAMVAIE

În intersecţiile cu circulaţia nedirijată conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate

vehiculelor care circulă pe şine; acestea pierd prioritatea când efectuează virajul spre stânga sau
când semnalizarea rutieră stabileşte o altă regulă de circulaţie.
Conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere
vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă.
În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de reglementare a priorităţii, regula priorităţii de
dreapta se respectă şi în situaţia în care conducătorii de vehicule întâlnesc indicatoare cu aceeaşi
semnificaţie, de prioritate sau de pierdere a priorităţii.