GhidulVerde Primar

GHID CU ACTIVITĂȚI PRACTICE PENTRU EDUCAȚIA DE MEDIU
CICLUL PRIMAR
Micii lideri ai marilor schimbări

Autori
Dana Busuioc
Sunt educatoare de peste 25 de ani. Dragostea și respectul pentru natură mi le-au sădit în inimă bunicii mei, cei care m-au
învățat că pământul are grijă de noi dacă și noi avem grijă de el. Incerc să transmit mai departe cuvintele lor și incurajez copiii
să descopere, protejeze și iubească natura.
Roxana-Maria Zimmer
Lucrez în educatie de peste 10 ani cu aplecare atât către educația non-formală, cat și educația formală. Am descoperit pasiunea
pentru natură prin activitățile create pentru elevii mei în care, cu grijă pentru mediu, foloseam doar materiale naturale,
petrecând majoritatea timpului în afara școlii.
Cenzori științifici
George Nazareanu
Educația în domeniul mediului și dezvoltarea durabilă sunt esențiale în societatea noastră modernă. Ghidurile verzi
pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial promovează o abordare holistică a învățării, încurajând copiii să
devină cetățeni responsabili și proactivi în ceea ce privește protecția mediului.
La grădiniță, copiii sunt încurajați să exploreze minunile naturii înconjurătoare prin activități interactive și jocuri
educaționale. Profesorii și educatoarele îi învață pe cei mici să observe natura, să înțeleagă ciclurile vieții și să își
dezvolte compasiunea față de plante și animale. Proiectele pe termen lung implică cultivarea unui grădințe școlare,
unde copiii învață să planteze și să aibă grijă de plante, să studieze ciclul plantelor și să înțeleagă importanța
polenizării. Experimentele simple, cum ar fi crearea unui terariu, îi învață pe copii despre ecosistemele naturale.
Interacțiunea cu natura și discuțiile deschise despre importanța păstrării ei într-o stare sănătoasă sunt fundamentale
în acest ghid.
În școlile primare, elevii sunt încurajați să se implice în proiecte pe termen lung pentru protejarea mediului. Fie
că este vorba despre reducerea consumului de energie în școală, reciclarea deșeurilor sau plantarea de arbori în
comunitate, elevii sunt implicați activ în proiectarea și implementarea acțiunilor pentru a face lumea un loc mai
bun. Experimentele științifice devin mai complexe, explorând fenomene precum efectul de seră și impactul poluării
asupra mediului înconjurător. Prin dezbateri simple și discuții interactive, elevii își dezvoltă abilitățile de comunicare
și înțeleg mai bine problemele complexe legate de mediu. Ei învață despre importanța conservării biodiversității și
despre impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor.
La nivelul gimnazial, educația despre conservarea mediului devine o parte integrantă a curriculumului, încurajându-i
pe elevi să devină cetățeni activi și să se implice în comunitate. Proiectele de voluntariat și activitățile de
sensibilizare sunt la ordinea zilei. Elevii sunt încurajați să inițieze campanii de reciclare în comunitate, să participe la
curățenia parcurilor și a zonelor verzi locale și să organizeze evenimente de conștientizare cu privire la problemele
mediului înconjurător. Dezbaterile devin mai sofisticate, discutând despre politici de mediu, legislație și acțiuni
guvernamentale. Interacțiunea cu natura devine mai profundă, implicând excursii în rezervații naturale, studiul
ecologiei locale și inițierea unor proiecte de restaurare a habitatelor naturale.
Prin aceste ghiduri verzi, copiii devin nu doar beneficiari ai cunoașterii, ci și agenți activi ai schimbării, învățând nu
doar cum să trăiască în armonie cu mediul, ci și cum să-l conserve și să îi faciliteze prosperitatea pentru generațiile
viitoare.
Cuprins
4 Cuvânt înainte Clasa a III-a
5 Harta competențelor 30 Hotel pentru insecte
32 Ce mănâncă păsările de Crăciun?
Clasa pregătitoare
7 Grădina cu căpșuni 34 Reciclarea materialelor
9 Unde arunc gunoiul? 36 Stația meteo (pluviometru

și amprentă pentru măsurarea grindinei)
Clasa I 38 R.R.R. - expoziție de deșeuri, punct de informare
11 Numere formăm, 40 Redu-Refolosește-Reciclează
cu materiale din natură ne jucăm
13 Construcții din materiale reciclate Clasa a IV-a
15 BINGO! Am grijă de planetă 42 Arii protejate
17 Nimic nu risipesc, planeta o protejez 44 Anemometrul

46 Construiește un barometru
Clasa a II-a
48 Răsadniță din carton de ouă
19 Estimăm, apoi numărăm!
50 O planetă curată pentru o viață sănătoasă!
20 Apolodor - pinguinul explorator
52 Biodiversitate
23 Excursie în aer liber – arbori din orizontul local
54 Conservarea energiei
25 Ierbar de plante medicinale
27 Atelier de lectură
28 Mic regulament pentru salvarea planetei
3
Cuvânt înainte
În vremurile din vechime, înainte de progresul tehnologic și științific actual, secretele naturii erau rezervate
magicienilor, vrăjitorilor, șamanilor, doar celor inițiați în tainele naturii, care înțelegeau glasul animalelor și
cunoșteau plantele de leac, celor care vedeau semnele venirii unei furtuni în comportamentul animalelor.
Astăzi, această inițiere se întâmplă când deschidem, cu o vie curiozitate, manualele de biologie, de geografie, de
fizică, de matematică și apoi punem în bagaj această cunoaștere și plecăm în natură să observăm, să ne uităm la ea
ca la cel mai grandios spectacol de pe Pământ. Natura cu adevărat ”ne vorbește” și are nevoie de noi.
Această lucrare vă prezintă un ghid cu ajutorul căruia elevii să descopere și să înțeleagă problema schimbărilor
climatice și prin intermediul căruia să accesați împreună soluțiile acestei probleme. Vă propunem împuternicirea
elevilor, să îi însoțiți și să îi susțineți în călătoria lor de a deveni lideri responsabili. Rolul vostru de profesori - mentori
este similar cu rolul ajutoarelor magice din basme și legende fără de care eroul nu-și poate continua călătoria.
Vă propunem de asemenea să vă păstrați curiozitatea de a descoperi împreună cu elevii voștri, de a învăța să ascultați
natura și de a îi răspunde.
Cu stimă,
Anca Bulai și Cristina Mihai
4
Harta competențelor
Această hartă are ca scop principal remedierea unor probleme cu care deja ne confruntăm: prima este poluarea
mediului înconjurător care însoțește schimbările climatice.
A doua problemă este faptul că nu acționăm eficient și suficient în fața acestei degradări și insuflam neputința
și atitudinea ignorantă și următoarelor generații. Harta își propune împuternicirea copiilor să schimbe această
situație. Prin sprijinul acordat de voi, profesorii lor, copiii vor dobândi abilitățile necesare pentru a acționa
sustenabil și a contribui la schimbarea mentalității, în cadrul comunităților în care se află.
Prin intermediul acestui ghid îi încurajăm pe elevii din clasele primare să își formeze deprinderile necesare identificării
problemelor în cadrul schimbărilor climatice, precum și a soluționării lor prin participarea la activități coordonate
de investigare a lumii înconjurătoare și de participarea la acțiuni care reduc impactul negativ asupra mediului.
Harta are ca punct de plecare profilul absolventului, precum și programele școlare naționale. Considerăm că
ancorarea în harta competențelor verzi a unui demers educațional care vizează formarea unor viitori ambasadori ai
Planetei, pregătiți să răspundă provocărilor, reprezintă fundația acestui demers îndrăzneț.
1. Explorarea mediului înconjurător

1.1.Estimarea numărului
1.1. Inventarierea diverselor de elemente din mediul natural
1.1. Inventarierea diverselor elemente din mediul natural
elemente pe baza Estimăm,apoi numărăm!
materialului oferit Numere formăm, 1.2. Identificarea
cu materiale caracteristicilor
Grădina cu căpșuni din natură ne jucăm unor medii naturale
Apolodor - pinguinul explorator

1.2. Familiarizarea Drumeție - arbori din orizontul local
1.2. Investigarea mediului cu surse de
după un plan dat Ierbar plante medicinale
energie alternativă
1.3. Identificarea consecințelor
Grădina cu căpșuni Construcții din acțiunilor umane
materiale reciclate asupra mediilor naturale
Atelier de lectură
Subcompetențe Subcompetențe Subcompetențe

Clasa Pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
Propuneri metodologice Propuneri metodologice Propuneri metodologice

& activități de învățare propuse & activități de învățare propuse & activități de învățare propuse
1.1. Calcularea valorii medii

pentru diverși factori
1.1. Compararea caracteristicilor care impactează schimbările climatice
structurale ale unor organisme
Anemometrul
Stație meteo Construiește un barometru
Conservarea energiei
1.2. Exersarea susținerii unui
1.2. Compararea caracteristicilor demers de cercetare
structurale ale unor medii
naturale pentru a observa Răsadniță din carton de ouă
impactul activității oamenilor
1.3. Exersarea gândirii critice
Hotel pentru insecte în contextul schimbărilor climatice
Ce mănâncă păsările de Crăciun?
Expoziție de deșeuri Arii protejate
Redu-Refolosește-Reciclează O planetă curată pentru o viață sănătoasă!
Biodiversitate
Subcompetențe Subcompetențe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Propuneri metodologice Propuneri metodologice

& activități de învățare propuse & activități de învățare propuse
5
2. Manifestarea atitudinii de respect față de mediu
2.1. Formarea deprinderilor

sustenabile în contextul
schimbărilor climatice
2.1. Exersarea comportamentelor
sustenabile în contextul Bingo! Am grijă de planetă
schimbărilor climatice 2.1. Comunicarea consecințelor
Nimic nu risipesc, planeta o protejez identificate ale acțiunilor
Grădina cu căpșuni umane asupra mediilor naturale
BINGO
Unde arunc gunoiul?
Mic regulament pentru salvarea planetei
Subcompetențe Subcompetențe Subcompetențe

Clasa Pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
Propuneri metodologice Propuneri metodologice Propuneri metodologice

& activități de învățare propuse & activități de învățare propuse & activități de învățare propuse
2.1. Consolidarea unor deprinderi

sustenabile în contextul
schimbărilor climatice
Stație meteo 2.1. Exersarea acțiunilor

Hotel pentru insecte de protecție a mediului înconjurător
Expoziție de deșeuri Anemometrul
Redu-Refolosește-Reciclează Arii protejate
Totul e împachetat - reciclarea materialelor Construiește un barometru
Răsadniță din carton de ouă
O planetă curată pentru o viață sănătoasă!
Biodiversitate
Subcompetențe Subcompetențe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Propuneri metodologice Propuneri metodologice

& activități de învățare propuse & activități de învățare propuse
6
Rutine
Grădina cu căpșuni
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa Grădina cu
Pregătitoare căpșuni
TIPUL STRATEGIEI
Este ideal ca această activitate să se realizeze în cadrul unei ore de MEM,
atât pentru studierea și observarea reală a părților componente ale plantei,
dar și pentru consolidarea noțiunilor de numerație și a unităților de măsură
pentru masă și lungime. De asemenea, activitatea face apel și la creativitate și
îndemânarea artistică a elevilor.
Descrierea
O activitate practică de semănare a unor plante îi atrage pe copii și crește nivelul motivației în sala de clasă.
De asemenea, elevii se vor implica și în pregătirea materialelor necesare: vor colecta și refolosi PET-uri pentru
a obține ghivece. Procesul este unul amplu ce se desfășoară pe o perioadă mai îndelungată de timp dar,
având finalul în minte, copiii nu-și vor pierde interesul pe parcurs, ba chiar vor fi dornici să observe stadiile
de dezvoltare ale plantelor și să asigure un mediu propice acestora.
Competențele principale exersate în această strategie

1.1. Inventarierea diverselor elemente pe baza materialului oferit
1.2. Investigarea mediului după un plan dat
2.1. Exersarea comportamentelor sustenabile în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Etapa 1: Colectează PET-uri pe parcursul câtorva zile (3-4 zile). Se ajută de materialul colectat pentru a socoti
și a număra.
Etapa 2: Pregătesc ghivecele pentru semănat: vor umple PET-urile cu pământ și vor marca cu ajutorul unei
scobitori distanța dintre semințe. De asemenea, vor nota pe ghiveci data semănării.
Etapa 3: Îngrijesc plantele astfel încât să le asigure condițiile optime pentru a se dezvolta.
Etapa 4: Urmăresc plantele și notează/fotografiază schimbările care apar în dezvoltarea acestora (încolțire,
apariția frunzelor, înflorire, formarea fructului etc.)
Etapele 3 și 4 se desfășoară concomitent până la momentul coacerii fructelor. În toată această perioadă elevii
vor face exerciții de numărare (numără frunzele, florile, fructele)
Profesorul
Etapa 1: Explică elevilor ce vor face cu PET-urile și în același timp consolidează abilitățile de numărare și
calcul matematic pe baza materialelor adunate.
Etapa 2: Oferă indicații de lucru și le explică elevilor cum să măsoare spațiul dintre semințe (spațiul dintre
două semințe să fie egal cu lungimea scobitorii). Oferă aprecieri și corectează comportamentul elevilor dacă
este nevoie.
Etapa 3: Discută cu elevii despre condițiile necesare dezvoltării plantelor și fac împreună un plan pentru a
7
asigura un mediu propice.
Etapa 4: Creează o rutină în a verifica stadiul de dezvoltare al plantelor și le reamintește constant elevilor ce
au de făcut.
Creează contextele în care elevii sunt solicitați să realizeze exerciții de numărare, dar și fișe de observații
privind stadiul de dezvoltare al plantelor.
Timp aproximativ: 3-4 luni

Materiale
PET-uri, pământ de flori, semințe de căpșuni, planșe ilustrative pentru stadiile de dezvoltare ale plantelor,
aparat foto/telefon cu cameră, fișe de observație.
Recomandări
Profesorul poate vizualiza cu elevii animații/filmulețe care ilustrează stadiile de dezvoltare ale plantelor
astfel încât elevii să știe ce să urmărească și la ce să se aștepte. Poate consulta la orele de MEM atlase
botanice pentru a analiza planșe cu stadiile de dezvoltare ale diferitelor plante. De asemenea, poate pregăti
exemple de fișe de observație pe care să le afișeze la loc vizibil în sala de clasă pentru ca elevii să aibă acces
permanent la un model corect.
Extensia/Adaptarea*
La clasa pregătitoare, fișa de observații poate fi realizată sub forma unui colaj de fotografii realizate de elevi
pe parcursul desfășurării activităților, urmând ca la clasele mai mari acestea să fie însoțite și de explicații
scrise în concordanță cu nivelul de cunoștințe al acestora.
Referințe și exemple relevante

Exemplu de fișă folosită pentru a ordona etapele de dezvoltare ale unei plante
Exemplu video pentru ilustrarea etapelor de dezvoltare ale unei căpșuni
8
Rutine
Unde arunc gunoiul?
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa Unde arunc

Pregătitoare gunoiul?
TIPUL STRATEGIEI
Această activitate poate fi realizată în cadrul unei
ore de AVAP pentru consolidarea deprinderilor de
tăiere/lipire, în completarea unei ore de MEM pe tema
reciclării.
Descrierea
Activitatea are ca scop educarea elevilor privind colectarea selectivă a deșeurilor. Este o activitate ce se
desfășoară frontal, cu întreg colectivul de elevi. Pe 4 foi de flipchart se vor lipi etichete care să ilustreze tipul
de material colectat (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, deșeuri menajere). La finalul activității se vor
relua regulile de colectare, dar și condițiile pentru o colectare corectă (ex: spălăm recipientele din plastic/
metal/sticlă, rupem etichetele care nu sunt reciclabile).

2.1. Exersarea comportamentelor sustenabile în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Decupează imagini cu diverse obiecte din reviste promoționale ce ilustrează produse/obiecte întâlnite la
școală sau în gospodărie.
Sortează imaginile după criteriile colectării selective: pe rând vor ieși în fața colegilor, vor numi obiectul și
împreună vor stabili în care dintre cele patru coșuri va ajunge acel obiect după folosire.
Lipesc imaginile pe posterul potrivit;
Profesorul
Pregătește cele 4 postere “coșuri”.
Discută cu elevii despre categoriile după care se colectează selectiv; le explică elevilor ce anume pot colecta
în fiecare din cele patru categorii, dar și cum trebuie să fie materialele colectate.
Îndrumă elevii și îi susține cu întrebări ajutătoare;
asigura un mediu propice.
Timp aproximativ: 45 de minute

Materiale
reviste promoționale, foi flipchart, foarfece, lipici.
9
Recomandări
Anterior acestei activități se poate citi elevilor povestea “Coțofana colecționară” în care este vorba despre
dezastrul creat de apariția deșeurilor în natură.
Extensia/Adaptarea*
Pentru a consolida și cunoștințele de comunicare în limba română, la clasa I se pot adăuga liste de cuvinte
care denumesc obiectele ce pot fi colectate în fiecare categorie. Pentru clasa a II-a recomandăm sporirea
gradului de dificultate prin realizarea unor scurte afișe informative cu privire la colectarea selectivă, urmată
de prezentarea lor în fața colegilor.

Ecologie și reciclare - Activitate de sortare
Coțofana colecționară - Poveste PowerPoint
10
Rutine
Numere formăm, cu materiale din natură ne jucăm
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa I Numere formăm, cu mate-

riale din natură ne jucăm
TIPUL STRATEGIEI
Activitatea poate fi realizată la disciplina MEM, în cadrul
lecțiilor de formare a numerelor din zeci și unități.
Descrierea
Această activitate este utilă în explicarea și consolidarea noțiunilor de zeci și unități. Pentru desfășurarea ei
sunt necesare fie boabe (fasole și porumb), fie alte materiale din natură, cum ar fi castane și ghinde. Boabele
de porumb sau ghindele vor reprezenta unitățile, iar boabele de fasole sau castanele vor reprezenta zecile.
Elevii vor învăța că 10 boabe mai mici se vor transforma într-o boabă mai mare, reușind astfel să opereze cu
noțiuni abstracte într-o manieră plăcută.

1.1. Inventarierea diverselor elemente din mediul natural
Elevii
Numără boabe de porumb pentru a forma mulțimi după cerințele profesorului.
Urmăresc explicațiile profesorului și compun și ei același număr individual, folosind regula descrisă de
profesor.
Formează numerele indicate de profesor și se verifică reciproc.
Profesorul
Cere elevilor să formeze mulțimi de elemente în concentrul 0-10, apoi în concentrul 0-20.
Explică transformarea celor 10 boabe de porumb într-un bob de fasole (10 unități formează o zece), apoi
demonstrează prin formarea unui număr: de exemplu 16 (mai întâi numără 16 boabe de porumb, apoi
descompune numărul în 2 mulțimi de 10 și 6 elemente; mulțimea celor 10 boabe de porumb o înlocuiește cu
un bob de fasole, demonstrând astfel formarea zecii).
Le solicită elevilor să compună mai multe numere după procedeul de mai sus. Verifică rezolvările propuse de
elevi și corectează acolo unde este cazul.
Timp aproximativ: 15 - 20 de minute la început, urmând ca, pe mă-

sură ce elevii înțeleg, să se diminueze timpul alocat
Materiale
materialul cu ajutorul căruia vor lucra elevii poate fi colectat într-o scurtă vizită în natură sau adus de elevi
din gospodăriile proprii.
11
Recomandări
Anterior, se va consolida noțiunea de zece, prin gruparea unor obiecte în mulțimi de câte zece (bețișoare
legate în mulțimi de câte zece, care simbolizează zecea astfel încât elevii să înțeleagă că o zece este o mulțime
mai mare);
Se pot combina disciplinele MEM și AVAP: elevii lipesc elementele naturale pe bucăți de lut de diferite forme
și creează un mozaic, un tablou, forme geometrice (piramida, con, triunnghi).
Extensia/Adaptarea*
În predarea adunării și scăderii cu trecere peste ordin, elevii pot simboliza numerele pe care le adună/scad
în același mod, transformând unitățile în zeci și zecile în unități.

Exemplu de operare cu diverse obiecte ca simbol pentru zeci și unități:
https://ro.pinterest.com/pin/704109723009187300/ - foto
12
Rutine
Construcții din materiale reciclate
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa I Construcții din

materiale reciclate
TIPUL STRATEGIEI
Activitate extrașcolară - realizabilă mai ales în

Săptămâna Verde
Descrierea
La această activitate elevii vor învăța să confecționeze construcții din materiale pe care le au la îndemână și
care folosesc alte surse de energie decât cele clasice (electricitatea).
Elevii pot construi: mașinuțe propulsate de vânt, ventilator de mână, moară de vânt și altele.

1.2. Familiarizarea cu surse de energie alternativă
Elevii
Urmăresc prezentarea profesorului, fac completări, pun întrebări.
Vin cu răspunsuri la solicitarea profesorului.
Urmăresc prezentarea profesorului și își pregătesc materialele de lucru solicitate în prealabil.
Construiesc jucăria pas cu pas după indicațiile profesorului.
Au la dispoziție 1-2 săptămâni pentru a aduna materiale și pentru construcția propriu-zisă.
Pot realiza o expoziție a jucăriilor pe care să o viziteze colegii de la alte clase, diseminând astfel ideea
construirii unor jucării ce folosesc alte forme de energie.
Profesorul
Prezintă mai întâi sursele de energie regenerabilă și discută cu elevii dacă aceștia le-au mai întâlnit sau nu.
Îi provoacă pe elevi să se gândească la activități de petrecere a timpului liber care să nu implice folosirea
electricității.
Prezintă elevilor o jucărie realizată de el care nu are nevoie de electricitate (baterii) pentru a funcționa. În
secțiunea referințe veți găsi câteva tutoriale pentru construirea unei astfel de jucării.
Oferă indicații pas cu pas, în funcție de ceea ce alege să lucreze împreună cu elevii.
Activitatea din clasă poate fi urmată de o activitate individuală desfășurată de elevi cu sprijinul familiei:
provocarea constă în confecționarea unei alte jucării după un tutorial descoperit de elevi sau chiar după o
idee proprie.
Supraveghează organizarea expoziției și împuternicește elevii prin oferirea de roluri active ca organizatori ai
evenimentului.
13
Materiale
prezentare Powerpoint despre energii regenerabile, materiale pentru confecționarea jucăriilor (carton,
hârtie colorată, bețe de frigărui, bețe de înghețată, pahare de carton, bandă adezivă, PET-uri, sfoară)
Recomandări
Profesorul le poate solicita elevilor să urmărească acasă câteva tutoriale pentru realizarea acestor jucării,
trezindu-le astfel interesul pentru activitate.
Extensia/Adaptarea*
Competențele dobândite la această activitate pot fi reutilizate mai târziu pentru confecționarea unui cântar
tip balanță ce poate fi utilizat cu succes la orele de MEM, la lecția Unități de măsură (neconvenționale) pentru
masă.

Tutorial pentru confecționarea unui ventilator manual - video
Idee de lucru pentru construirea unei mori de vânt - video
Tutorial pentru confecționarea unei balanțe - video
14
Rutine
BINGO! Am grijă de planetă.
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa I BINGO! Am grijă de BINGO

planetă.
TIPUL STRATEGIEI
Rutină săptămânală pentru conștientizarea

comportamentelor sustenabile și
responsabilizarea elevilor.
Descrierea
Elevii primesc la începutul unei săptămâni o fișă sub forma unui tabel, iar în fiecare celulă este scris câte un
comportament pe care vrem să și-l însușească. Elevii au timp toată săptămâna să realizeze acele activități și
să marcheze pe fișă ce au reușit să îndeplinească. Activitățile scrise pot fi însoțite de imagini sugestive.
Exemplu de fișă:
închid becul opresc îmi șterg îmi pun

când ies din robinetul când încălțămintea uniforma pe
cameră mă spăl pe când vin de la umeraș
dinți școală
împart mărul închid ud plantele cu colectez

cu un coleg videoproiectorul apa în care am deșeurile
când terminăm spălat fructele selectiv
activitatea și legumele

2.1. Formarea deprinderilor sustenabile în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Răspund întrebărilor profesorului și menționează ce efecte pe termen lung au comportamentele lor.
Dau exemple de comportamente pozitive, cele mai potrivite fiind inventariate sub forma unor liste pe care
le vor avea în vedere.
Propun soluții pentru crearea unor rutine care să îi ajute să-și mențină interesul pentru aceste acțiuni pe
termen lung.
Profesorul
Explică modul de utilizare al fișei.
Ghidează o discuție despre impactul fiecărui comportament (cum astfel de gesturi aparent mărunte se
15
adună și contribuie / înclină balanța...)
Provoacă elevii să ‘inventarieze’ cât mai multe astfel de comportamente în perechi/echipe.
Invită elevii să își definească un tabel/o listă cu comportamente identificate și alese de ei, astfel încât să
continue monitorizarea comportamentelor sustenabile.
Periodic, profesorul și elevii discută despre care comportamente sunt mai dificile, în ce moduri sunt ele
provocatoare și cum ar putea să se susțină reciproc oamenii pentru a le realiza inclusiv pe acestea. Discuțiile
vor invita soluții și formarea unor rutine specifice colectivului.
Timp aproximativ: 5 minute zilnic timp de o săptămână inițial;

ulterior, pe tot parcursul anului școlar
Materiale
fișe de lucru
Recomandări
Anterior acestei activități este necesară o trecere în revistă a comportamentelor necesare pentru a reduce
consumul de energie/apă/alimente, dar și impactul pe care îl au acțiunile noastre asupra mediului
înconjurător. Ideal ar fi ca activitatea “Nimic nu risipesc, planeta o protejez” să se desfășoare înainte.
Extensia/Adaptarea*
La clasele mai mari această fișă poate fi gândită chiar de elevi, sub forma unor provocări pentru colegii lor.
16
Rutine
Nimic nu risipesc, planeta o protejez
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa I Nimic nu risipesc,

planeta o protejez
TIPUL STRATEGIEI
Rutină zilnică
Descrierea
Elevii vor fi expuși unor comportamente menite să îi educe împotriva risipei sub forma unor reguli de
respectat la școală și acasă, devenind astfel rutine în activitatea lor zilnică. În fiecare zi copiii vor repeta
câteva reguli pentru a-și forma un comportament sustenabil.

2.1. Formarea deprinderilor sustenabile în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Recită rutina în fiecare zi.
Responsabili vor fi atenți la comportamentele colegilor și îi vor atenționa atunci când este cazul (Acum avem
lumină naturală, putem închide becurile/Te rog să dai apa mai încet la robinet când te speli pe mâini/Nu
arunca mâncarea, donează etc.)
Responsabili vor monitoriza acțiunile colegilor, iar la sfârșitul zilei vor marca pe panou comportamentele
sustenabile prin lipirea unei fețe zâmbitoare (sau orice alt simbol ales).
Profesorul
Exemplu de rutină:
Planeta de vrei s-o protejezi
Reguli simple trebuie să urmezi.
Becul îl aprinzi doar de-i înnorat,
Și nu uiți de el dacă din cameră ai plecat.
Un fruct de ai spălat,
Apa nu o arunca.
Mai bine uzi plantele cu ea.
Haina de s-a descusut,
Nu te grăbi să o arunci,
O poți folosi la altceva,
Lui Azorel să-i faci pat din ea.
Numește câte un elev responsabil cu monitorizarea consumului de energie electrică și apă.
17
Pune la dispoziția elevilor un panou de monitorizare (o listă ilustrată a comportamentelor din poezie) în care
elevul responsabil va bifa zilnic comportamentele cele mai vizibile în rândul colegilor.
Monitorizează elevii astfel încât să le formeze deprinderi sănătoase și prietenoase cu mediul.
Timp aproximativ: 20 de minute inițial + 5 minute zilnic

Materiale
Planșă cu comportamentele ilustrate
Recomandări
Se pot discuta aceste reguli la orele de dezvoltare personală, iar profesorul ar trebui să expună la loc vizibil
un set de reguli ilustrate.
Extensia/Adaptarea*
Începând cu clasa a II-a elevii pot crea postere cu aceste reguli pe care le pot prezenta mai departe în fața
colegilor/familiei.

Idee de poster pentru secțiunea extensie
Idee de ilustrație pentru panoul de monitorizare
18
Rutine
Estimăm, apoi numărăm!
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Estimăm, apoi

numărăm!
TIPUL STRATEGIEI
Această activitate poate fi parte a unei lecții de MEM

desfășurată în aer liber (în livadă, în vie)
Descrierea
Această activitate se poate desfășura în anotimpul de toamnă, în perioada recoltei. Pe lângă activitățile
matematice, elevii pot participa și observa activitățile specifice anotimpului de toamnă. Elevii pot estima
numărul pomilor din livadă, numărul de fructe culese din lăzi.

1.1. Estimarea numărului de elemente din mediul natural
Elevii
Observă și numesc activitățile ce se desfășoară în livadă.
Încearcă să intuiască numărul cerut de profesor, la început prin numărare, apoi prin aproximare.
Își confruntă estimările cu numărul real și fac propuneri pentru soluții prin care să obțină estimări cât mai
apropiate de valoarea reală.
Profesorul
Dirijează discuția astfel încât elevii să obțină cât mai multe informații relevante.
Îi provoacă pe elevi să intuiască numărul de fructe din lăzi/numărul de pomi de pe un rând, din toată livada.
Le indică elevilor strategii prin care să obțină estimări cât mai apropiate de valoarea reală.

Materiale
elevii vor avea pregătite carnețele pentru a-și nota informații despre livadă
Recomandări
Anterior activității, elevii vor exersa abilitățile de estimare cu mai puține obiecte: scaune din sala de clasă,
pixuri, caiete etc.
19
Rutine
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Apolodor - pinguinul

explorator
TIPUL STRATEGIEI
Activitate integrată: la ora de lectură se vor citi pasaje din

“Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum, urmând ca în orele de
AVAP elevii să lucreze la machete din materiale refolosibile/
reciclabile care să ilustreze mediile de viață prezentate în carte.
Descrierea
Această activitate se va desfășura sub forma unui proiect pe parcursul unei unități de învățare. În unitatea
destinată studierii mediilor de viață la MEM, ora de lectură va fi rezervată citirii unor pasaje din “Cartea cu
Apolodor”, elevii notând informații relevante pentru mediile de viață prezentate. Partea a doua a activității
va consta în construirea unor machete care să ilustreze acele medii de viață, realizate preponderent din
materiale refolosibile/reciclabile și a altor materiale deja existente în sala de clasă. Se va evita pe cât posibil
achiziționarea de materiale didactice.
Medii de viață descrise: mediul polar/subpolar (Alaska, Labrador, Antarctica), deșertul Sahara, oază din
deșert, America de Sud (Argentina) etc.

1.2. Identificarea caracteristicilor unor medii naturale
2.1. Comunicarea consecințelor identificate a acțiunilor umane asupra mediilor naturale
Elevii
Activitatea 1: Lectura textului și identificarea trăsăturilor mediului de viață descris
Citesc textul după indicațiile profesorului, apoi numesc trăsăturile de mediu identificate și le notează pe
caiete/fișe.
Activitatea 2: Construirea machetei
Identifică și apoi colectează materialele necesare.
Planifică felul în care ar vrea să arate macheta, cum anume pot construi ceea ce au nevoie, din ce fel de
materiale.
Construiesc elementele componente ale machetei și o asamblează.
Profesorul
Activitatea 1: Lectura textului și identificarea trăsăturilor mediului de viață descris
Explică elevilor modalitatea de lucru: mai întâi se citește textul de mai multe ori în moduri variate (în gând,
cu voce tare în lanț, în cor etc., învățătorul alege variantele cele mai potrivite nivelului de citire al elevilor),
apoi se identifică de către elevi trăsăturile mediului de viață descris și notează informațiile sub forma unui
ciorchine.
20
Activitatea 2: Construirea machetei
Explică modalitatea de lucru și solicită elevilor să identifice materialele necesare pentru construirea
machetei.
Confirmă ideile elevilor și îi sfătuiește în privința modului de lucru.
Oferă indicații și face aprecieri.
Timp aproximativ: 2 ore/săptămână timp de 4-5 săptămâni

Materiale
copii din fragmentele citite pentru fiecare elev, materiale pentru construirea machetelor (polistiren expandat/
carton gros, lipici, hârtie colorată/ziare ce se pot picta, acuarele, markere, PET-uri, cartoane, sârmă moale,
sare/nisip, vată/lână, role de la prosoapele de hârtie/hârtie igienică, cartoane de ouă, cutii de conserve, cutii
de lapte/cereale, orice alte materiale disponibile în gospodărie etc.)
Recomandări
Pentru minimizarea nevoii de a cumpăra materiale, începeți colectarea lor cu o lună înainte. Astfel, implicați
copiii să fie atenți la materialele din jurul lor (de acasă și nu numai) și satisfacția realizării mediilor de viață
va spori.
Extensia/Adaptarea*
După familiarizarea elevilor cu diferite medii de viață, aceștia pot fi încurajați să realizeze postere pe tema
protejării acestor medii. Profesorul ghidează discuțiile despre potențialele consecințe ale acțiunilor umane
asupra acestora. De asemenea, ar putea fi organizate discuții sub forma unor mese rotunde de tipul “Ce s-ar
întâmpla dacă?....” în care elevii să discute scenarii ale schimbărilor climatice și rolul pozitiv pe care oamenii
l-ar putea avea.

Modele de machetă:
Imagine 1
Imagine 2
Imagine 3
21
Rutine
Excursie în aer liber – arbori din orizontul local
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Drumeție - arbori din

orizontul local
TIPUL STRATEGIEI
Această activitate poate fi realizată sub forma unei lecții de MEM la
unitatea ”Forme de relief” și pune în valoare tipurile de arbori ce se
găsesc în mediul în care este localizată școala. Poate fi realizată toamna
sau primăvara. Activitatea inițială necesită o oră în completare, care
poate fi de arte sau o activitate extracurriculară.
Descrierea
După ce au studiat în prealabil formele de relief și au câteva cunoștințe despre vegetația specifică acestora,
profesorul va rezerva o oră unei excursii în aer liber, în apropierea școlii (în pădure/parc/malul unui râu etc.)
în care scopul va fi observarea arborilor, identificarea acestora după anumite trăsături, colectarea frunzelor
și desenarea scoarței copacilor, realizarea de fotografii cu dispozitivele mobile (tabletă, telefon). Explorarea
în aer liber va fi urmată de o activitate de prezentare a informațiilor găsite, elevii realizând un produs al
activității sub forma unui ghid al arborilor din comunitate (acest produs poate fi realizat în cadrul unei ore de
AVAP sau ca activitate extracurriculară).

Elevii
Activitatea 1: Excursia
Numesc regulile de comportament ce trebuie respectate pe parcursul excursiei în aer liber.
Se opresc în dreptul arborilor, îi observă, încearcă să îi identifice.
După ce identifică arborii, vor colecta frunze pe care le vor presa mai târziu.
Pipăie scoarța copacilor și fac aprecieri: netedă / rugoasă, apoi pun foaia de desen peste scoarță și hașurează
cu creionul, obținând astfel un desen fidel al scoarței.
Fac observații asupra formei coroanei (rotundă, ovală, conică, piramidală etc.) Pe foaia cu desenul scriu
denumirea arborelui și pun frunza lângă arborele căruia aparține, pentru a nu o pierde.
Frunzele colectate sunt puse la presat în hârtie de ziar, elevii având grijă să le eticheteze înainte.
Activitatea 2: Ghidul arborilor din comunitate
Fiecare elev are de realizat o pagină de ghid: pe o foaie A3 se lipește desenul cu scoarța respectivului copac
și frunza presată.
În partea de sus a paginii se va scrie denumirea arborelui.
În partea inferioară, elevii vor scrie câteva utilizări ale acelui arbore: este pom fructifer, se folosește în
construcții, părți ale acestuia pot fi folosite în scopuri medicinale (flori, fructe, frunze, muguri), forma frunzei,
forma coroanei.
22
În colțul din dreapta jos, fiecare elev își va scrie numele.
După lucrul individual, elevii vor perfora fiecare pagină și le vor lega împreună sub forma unei cărți.
Profesorul
Activitatea 1: Excursia
Pregătește materialele pentru explorarea în aer liber: foi de desen, creioane, cutii pentru colectarea frunzelor,
ziare pentru presarea frunzelor la revenirea în școală, stickere autoadezive pe care se va nota denumirea
speciei căreia îi aparține frunza/frunzele.
Confirmă și reamintește regulile de comportament pe parcursul drumeției.
Ajută elevii în identificarea arborilor, explicându-le cum să caute informații într-un atlas botanic, determinator
de plante sau chiar online, dacă au acces la tehnologie.
Oferă indicații de lucru pentru desen dar îi și ajută să-și organizeze materialele astfel încât să nu rătăcească
frunzele.
Urmărește activitatea elevilor și oferă indicații unde este nevoie.
Activitatea 2: Ghidul arborilor din comunitate
Explică elevilor ce este un ghid și cum ar trebui să arate acesta: toate informațiile culese de ei pe parcursul
drumeției vor fi adunate și organizate sub forma unei cărți.
Stă la dispoziția elevilor pentru a-i ajuta și a le oferi indicații.
Timp aproximativ: 45 de minute excursia + 45 de minute realizarea

ghidului
Materiale
foi de desen, creioane HB, ziare, foi A3, markere, lipici, laptop/tabletă/telefon
Recomandări
Dacă este posibil, această lecție poate fi legată de ora de comunicare prin studierea textului nonliterar. Se
poate opta pentru texte în care sunt descriși anumiți arbori din orizontul local. Elevii își vor nota informațiile
esențiale și astfel pot exersa și utilizarea organizatorilor grafici pentru structurarea informațiilor. Integrați
notițele în drumeția voastră.
Extensia/Adaptarea*
În anul următor, se poate reveni la acest ghid și poate fi completat cu informații privind condițiile necesare
dezvoltării acelor arbori: tip de sol, cantitatea de apă necesară, prezența/absența luminii și a căldurii.

Imagine ce ilustrează parțial formatul unei pagini din ghid
23
Rutine
Ierbar de plante medicinale
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Ierbar de plante

medicinale
TIPUL STRATEGIEI
Activitate extracurriculară potrivită pentru

Săptămâna Verde
Descrierea
Această activitate are mai multe roluri: pe de o parte îi familiarizează pe elevi cu mediul natural în care
trăiesc, iar pe de altă parte îi ajută să identifice plante din flora locală cu rol medicinal. Astfel, activitatea
va avea două etape: prima constă într-o scurtă explorare pe drumul dintre casă și școală. Elevii vor observa
caracteristicile mediului local, vor culege plante medicinale cu ajutorul profesorului, urmând ca în partea a
doua etapă să construiască împreună un ierbar în care să expună plantele găsite și să descopere proprietățile
medicinale ale acestora.

Elevii
Activitatea 1: Explorare
Înainte de plimbare, fiecare elev trebuie să aibă în ghiozdanul de școală oricare din următoarele: bloc de
desen, caiet mare, agendă sau reviste de supermarket. Între paginile acestora vor așeza frunzele colectate.
Pe măsură ce se deplasează spre destinație, observă mediul înconjurător și fac aprecieri.
Culeg plantele indicate de profesor.
La revenirea în sala de clasă, pun plantele la presat sub o greutate.
Activitatea 2: Realizarea ierbarului
În perechi de câte doi, vor căuta mai întâi informații despre planta pe care o au de descris, iar apoi pe o coală
A4 vor lipi planta și vor nota informații despre aceasta ( Numele științific al plantei; Familia botanică; Numele
comun al plantei; Data și locul colectării; Descrierea habitatului; Numele colectorului; Orice alte informații
relevante, cum ar fi observații privind morfologia plantei, stadiul de dezvoltare, eventualele caracteristici
distinctive etc.)
La final, toate fișele realizate de elevi vor fi colectate sub forma unui ierbar.
Profesorul
Activitatea 1: Explorare
Reamintește regulile pentru o desfășurare a activității fără incidente.
24
Reamintește trăsăturile mediului în care trăiesc (stepă/pădure/deal/câmpie etc.) și le solicită elevilor să le
observe și să exemplifice cu ceea ce văd în timpul drumeției.
Atrage atenția elevilor asupra plantelor medicinale observate.
Explică modul în care se manevrează plantele și oferă indicații elevilor.
Activitatea 2: Construirea ierbarului
Explică modul de lucru: elevii vor lucra în perechi; fiecare pereche va prelua câte o plantă din cele presate, o
va lipi pe o coală A4, urmând ca în partea de jos a foii să noteze informații găsite de ei în surse variate (atlase,
enciclopedii, reviste, internet) despre proprietățile medicinale ale acelor plante.
Timp aproximativ: 2 ore, câte 1 oră în zile diferite (activitate potrivită

în Săptămâna Verde dacă aceasta se desfășoară în perioada mai - iunie)
Materiale
atlase botanice, enciclopedii, coli A4, ziare pentru presarea plantelor, recipiente pentru colectarea lor, bandă
adezivă, markere, instrumente de scris.
Recomandări
Anterior drumeției se recomandă vizualizarea unor filmulețe despre plante medicinale întâlnite în mediul
apropiat, sau chiar citirea unor articole din reviste despre cele mai utilizate dintre ele.
Extensia/Adaptarea*
Această activitate se poate desfășura pe termen mediu și lung, elevii având posibilitatea de a completa
ierbarul pe parcursul unui întreg an școlar. De asemenea, ea poate fi continuată sub forma unor buletine
informative săptămânale sau chiar a unor filmulețe informative realizate de elevi și promovate pe paginile
de social media ale școlii.

Tutorial video pentru realizarea unui ierbar
Plantele medicinale din grădinile noastre
15 PLANTE MEDICINALE DE AVUT IN CASĂ / SĂNĂTATE CURATĂ EP. 4
25
Rutine
Atelier de lectură
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Atelier de lectură
TIPUL STRATEGIEI
Această activitate poate fi aplicată sub forma

rutinei: “Cititorul zilei”.
Descrierea
Fiecare zi de școală poate începe cu rutina cititului cu voce tare pentru colegi, numită “Cititorul zilei”. Se
alocă 10 - 15 minute în fiecare zi cititului cu voce tare, pe rând, de către fiecare elev din clasă. Pentru a atinge
competența scrisă mai jos, am ales pentru această activitate volumul II din seria Țup, “Țup - Salvatoarea iernii”
scrisă de Alex Donovici. Acest volum descrie consecințele depozitării deșeurilor în apropierea pădurilor. Pe
măsură ce elevii citesc din volum, aceștia notează pe o coală de flipchart comportamentele oamenilor și
consecințele acestora asupra naturii. Textul poate fi înlocuit de orice altă poveste cu mesaj similar, poate fi
chiar un text nonliterar.

1.3. Identificarea consecințelor acțiunilor umane asupra mediilor naturale
Elevii
Unul dintre elevi citește textul iar colegii sunt atenți și notează aspectele relevante pe foaia de flipchart.
Manifestă grijă față de mediu prin colectarea selectivă a deșeurilor.
După lucrul individual, elevii vor perfora fiecare pagină și le vor lega împreună sub forma unei cărți.
Profesorul
Urmărește comportamentul cititorului, oferă explicații pentru cuvintele necunoscute, atrage atenția elevilor
asupra celor citite, dacă aceștia nu sesizează informație valoroasă.
Indică elevilor ce să noteze pe foaia de flipchart, face aprecieri pe parcurs, îi provoacă pe elevi la reflecție prin
întrebări suplimentare.
Urmărește comportamentul elevilor și le reamintește constant regulile colectării selective și regula celor 3 R:
redu, refolosește, reciclează.
Pe măsură ce elevii se simt încrezători cu notarea informațiilor relevante, vor face acest lucru în mod autonom.
Foile de flipchart vor fi legate într-o carte gigantică pe care o vor ilustra ulterior ca muncă în echipă, folosind
inclusiv pigmenți naturali.
Timp aproximativ: rutină zilnică 10 minute
26
Materiale
textul de citit, foi flipchart, markere
Recomandări
Concomitent cu rutina zilnică de lectură, elevii pot viziona la școală sau acasă filmulețe despre consecințele
acțiunilor umane asupra mediilor naturale (despre defrișări urmate de inundații/alunecări de teren, poluanți
industriali-creșterea temperaturilor - topirea ghețarilor etc.)
Extensia/Adaptarea*
În urma lecturii, elevii pot realiza postere în care să ilustreze prin desene/colaje consecințele acțiunilor
noastre zilnice. Acestea pot fi afișate într-un loc vizibil și/sau prezentate la activități destinate conștientizării
schimbărilor climatice (Ziua Pământului).

Model de poster realizat în extensie
27
Rutine
Mic regulament pentru salvarea planetei
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a II-a Mic regulament pentru

salvarea planetei
TIPUL STRATEGIEI
Proiect tematic desfășurat în Săptămâna Verde
Descrierea
Elevii vor realiza, pe parcursul unei săptămâni, mai multe postere cu reguli pentru reducerea risipei de
energie/apă/hrană. Aceste postere vor fi grupate sub forma unei cărți gigant, care va fi expusă astfel încât să
aibă acces la ea și elevi din alte clase.

2.1. Comunicarea consecințelor identificate ale acțiunilor umane asupra mediilor naturale
Elevii
Vor descoperi temele propuse și vor grupa informațiile sub forma unor organizatori grafici.
Grupați în echipe de 4-5 membri, vor ilustra prin desene sau colaje sfaturi pentru reducerea consumului de
energie/apă/alimente.
La finalul proiectului, toate materialele obținute vor fi grupate sub forma unei cărți gigant ce va fi prezentată
și colegilor de la celelalte clase.
Profesorul
Invită elevii să lucreze în echipe folosind metoda Mozaicului.
Ghidează activitatea elevilor și oferă răspunsuri la întrebările acestora.
Supraveghează și oferă indicații elevilor.
Timp aproximativ: 1 h / zi timp de 5 zile

Materiale
imagini sugestive, carioci, culori, foi flipchart, bandă adezivă, perforator
Recomandări
Stârniți discuții și reflecții cu elevii pentru a înțelege mai bine de ce este necesar să nu risipim resursele
naturale cu ajutorul unor scenarii/întrebări precum: “Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea electricitate?” sau
“Cum ar arăta planeta fără apă?”
28
Extensia/Adaptarea*
Acest proiect poate continua cu o lecție despre surse regenerabile de energie precum și soluții împotriva
deșertificării și a penuriei de apă potabilă.

WHAT IF electricity suddenly disappeared - video
What If WATER Disappeared? World Without Water | Best Learning Videos For Kids | iWonder - video
29
Rutine
Hotel pentru insecte
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a Hotel pentru insecte
TIPUL STRATEGIEI
Activitate în cadrul unei lecții
Descrierea
Iarna, insectele au nevoie de adăpost - un loc sigur, cald și uscat. Folosind resturi de lemn și alte materiale
naturale, elevii le vor veni în ajutor insectelor construindu-le un hotel. Dar nu numai în anotimpul rece avem
nevoie de un hotel.

1.2. Compararea caracteristicilor structurale ale unor medii naturale pentru a observa impactul activității
oamenilor
2.1. Consolidarea unor deprinderi sustenabile în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Pentru această activitate elevii adună din curtea școlii și împrejurimi tulpini, bețe, conuri de brad, buturugi
de lemn găurite, orice încape în rama de lemn și poate oferi spații în care insectele să mișune.
Aleg un loc potrivit pentru hotel în curtea școlii. Este preferabil să fie un loc adăpostit, cu fața către sud-est
sau sud-vest. Hotelul va atârna de un zid sau va fi pus lângă zid, pe sol.
Profesorul
Face din resturile de lemn o ramă exterioară.
Poate să-i dea orice formă și mărime. Poate acoperi compartimentele cu plasă de sârmă, pentru mai multă
stabilitate.
Dirijează discuția elevilor cu privire la necesitatea construirii mediilor artificiale și hrănirea viețuitoarelor în
anotimpul rece.

Materiale
Conuri de brad, lemne găurite, bețe , crengi uscate, tulpini de flori, cadru de lemn, sârmă (opțional)
30
Recomandări
Activitatea poate fi adaptată astfel încât fiecare elev să-și construiască un hotel mai mic de insecte, din
materiale reciclabile, să urmărească individual și să consemneze într-un jurnal în mod regulat, de preferință
o dată pe săptămână, atunci când intervin modificări (ce insecte apar/dispar).
Extensia/Adaptarea*
MEM (figuri geometrice / corpuri geometrice); AVAP; ȘTIINȚE; GEOGRAFIE
Hotelul de insecte poate contribui la construirea unui ecosistem sănătos și constituie un mod de observare
a elevilor, pe perioade mai lungi în timpul anului școlar, asupra speciilor de insecte care populează hotelul,
dar și asupra ciclului de viață.

How to make a bug hotel - tutorial video - construcția unui hotel de insecte folosind materiale comune
31
Rutine
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a Ce mănâncă păsările de

Crăciun?
TIPUL STRATEGIEI
Activitate în cadrul lecției ”Științe ale vieții - caracteristici

ale lumii vii”, în cadrul disciplinei Științe ale naturii.
Rutină în anotimpul rece
Descrierea
Hrănitoarele sunt de mai multe tipuri și imaginația noastră este singura limită pentru confecționarea lor.
Păsările pot fi ademenite cu hrană de calitate, de aceea elevii vor învăța cum să se bucure de prezența
păsărilor în grădina lor. Vor putea auzi cântece de pițigoi, vrăbiuțe, cinteze, țiclean chiar în mijlocul iernii și
astfel vor deveni mai conștienți de impactul activității pentru supraviețuirea păsărilor în acest anotimp rece.
Activitatea presupune confecționarea unor hrănitoare pentru păsări.

oamenilor
Elevii
Amestecă semințele pregătite cu gelatina preparată de învățător. Așază formele de biscuiți pe o bucată de
hârtie de copt.
Etapa următoare presupune umplerea formelor cu amestecul obținut, presând foarte bine cu lingurița: elevii
creează o mică gaura în partea de sus folosindu-se de un creion/băț/scobitoare. Lasă formele de biscuiți să
se răcească aprox. 20 de minute.
Scot cu grijă hrănitoarele pentru pasări și leagă sfoara prin partea de sus găurită.
Agață hrănitoarele în copacii din curtea școlii și urmăresc când acestea sunt consumate pentru a le înlocui
cu altele noi.
Profesorul
Pregătește plicul de gelatină conform instrucțiunilor.
Supraveghează activitatea oferind sprijin acolo unde este necesar.
Dirijează discuția elevilor cu privire la necesitatea construirii mediilor artificiale și hrănirea păsărilor în
anotimpul rece.
32
Materiale
1-2 plicuri de gelatină sau slănină topită, apă caldă, hârtie de copt, forme de biscuiți, lingură, semințe pentru
păsări, sfoară.
Recomandări
Se pot realiza în cadrul lecțiilor de AVAP și alte tipuri de căsuțe, din cutii de lapte sau iaurt, în care să se așeze
mâncare, apoi să fie agățate în pomi.
Extensia/Adaptarea*
Activitatea poate fi dezvoltată în cadrul unității “Caracteristici ale lumii vii” pentru disciplina Științe ale
naturii. Elevii vor realiza în echipe proiecte cu tema “Carte de identitate” pentru un tip de pasăre ce se
hrănește iarna cu ajutorul hrănitoarelor.

Ghid pentru identificarea păsărilor • Societatea Ornitologică Romană - carte
Păsări la hrănitoare • Societatea Ornitologică Romană - imagine cu păsări care iarna mănâncă din hrănitori,
cu sunetele păsărilor
De ce hrănim păsările iarna - tutorial video despre hrănirea păsărilor iarna
33
Rutine
Reciclarea materialelor
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a Reciclarea materialelor
TIPUL STRATEGIEI
Activitate în cadrul orei de AVAP
Descrierea
Elevii vor înțelege care este rostul împachetării produselor și vor putea face diferența între risipirea
materialelor pentru împachetat și reciclarea acestora.Oare de ce cumpărăm mult mai ușor același produs
dacă e împachetat frumos, decât dacă se află pe raft neîmpachetat? Împachetarea constituie 10-15% (uneori
50%) din costul produsului și materialele pentru împachetat reprezintă 1/3 din deșeurile pe care o familie le
aruncă.
Excesul de materiale pentru împachetare și faptul că multe dintre ele nu sunt reciclabile constituie o cauză a
faptului că, încet, toată planeta e plină de deșeuri.
Scopul acestei activități este ca elevii să înțeleagă de ce companiile își împachetează produsele.

Elevii
Vor încerca să găsească modalități cât mai puțin risipitoare de a împacheta produsele folosite zilnic și își vor
împărtăși ideile cu colegii.
În prima etapă, vor da exemple de tipuri de împachetări: cum se împachetează alimentele, obiectele casnice,
lucrurile electronice, etc. Profesorul poate să aducă și el exemple.
Răspund la următoarele întrebări:
• Din ce cauză se împachetează un produs? Răspunsurile pot fi: pentru protecția produsului, pentru
protecția sănătății, pentru prevenirea furtului sau falsificării produsului, pentru a atenționa sau convinge
cumpărătorul, pentru a promova cumpărarea lui, pentru a-l face să pară mai mare, mai atrăgător.
• Împachetarea este necesară, esențială sau risipitoare?
• Pe baza căror criterii decideți să cumpărați de obicei un produs?
În următoarea etapă, după ce răspunsurile posibile au fost discutate frontal, clasa este împărțită în grupe de
câte 4-5 elevi. Fiecare grupă primește un produs diferit de al celorlalți (banane, sticlă de parfum, sticlă de
suc, articol vestimentar).
Fiecare grupă reprezintă o companie care a creat produsul respectiv. Compania se plânge din cauză că
se folosește prea mult material pentru împachetarea produsului. Elevii au sarcina de a găsi o metodă de
reducere a risipirii materialului pentru împachetare.
Fiecare grupă trebuie să găsească soluții și să deseneze, să scrie măsuri creative pentru reducerea
împachetării.
În etapa finală, grupele își prezintă ideile profesorului și colegilor, explicând ce criterii au luat în considerare
când au decis materialul de împachetare.
34
Profesorul
Explică faptul că există și beneficii în împachetarea produselor: protejează produsul în timpul transportului,
protejează consumatorul de contaminare și produsul de falsificare.
Împachetarea este o importantă latură a marketingului și diferă din cultură în cultură.
Lecția începe prin discuție liberă despre exemplele aduse, cadrul didactic fiind moderatorul discuției.
Americanilor le place ca obiectele cumpărate să fie împachetate în pungi de hârtie sau plastic, pentru a
putea fi mai ușor transportate acasă; românii pornesc la cumpărături cu sacoșele proprii, pe care le folosesc
de mai multe ori. Împachetarea este deseori o latură a promovării unui produs. De multe ori suntem dispuși
să cumpărăm obiecte de care nici nu avem cu adevărat nevoie doar pentru că sunt împachetate arătos.
Împarte clasa în grupe și oferă fiecărei grupe un produs.

Materiale
Diferite obiecte aduse de elevi sau profesor care pot fi împachetate, materiale de împachetat, instrumente
de scris, hârtie.
Recomandări
Invitați o persoană dintr-o companie locală, responsabilă de împachetarea produselor fabricate, care să
vorbească elevilor despre diferitele modalități de împachetare. Elevii pot pune întrebări despre felul cum se
împachetează produsele fabricate.
Extensia/Adaptarea*
Activitatea poate continua în ora următoare prin împachetarea propriu-zisă a unor obiecte, ornarea acestora,
dezvoltând astfel latura creativă la elevi.

Cele Mai Bune Sfaturi de RECICLARE a Hârtiei - Doza de Reciclare ep.2 - tutorial video reciclare hârtie
35
Rutine
Stația meteo (pluviometru și amprentă pentru măsurarea grindinei)
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a Stație meteo (pluviometru

și amprentă pentru
măsurarea grindinei)
TIPUL STRATEGIEI
“Unități de măsură” din cadrul disciplinei Matematică

“Anotimpurile și modificările vremii” din cadrul
disciplinei Științe ale naturii
Descrierea
Elevii vor deveni mici meteorologi și vor putea face predicții despre vreme, măsurând foarte rapid precipitațiile
(grindina și ploaia) cu ajutorul unui pluviometru și a unei amprente de grindină.
Activitatea este captivantă și amuzantă pentru că presupune îndemânare și ieșit afară în ploaie, ceea ce în
genere copiilor le place. Pot construi o stație meteo adăugând pe parcurs și alte instrumente.
Vor construi două instrumente interesante:
• amprentă de grindină, cu care vor măsura dimensiunile bucăților de grindină;
• pluviometru, cu care vor măsura cantitatea precipitațiilor.

Calcularea valorii medii pentru diverși factori care impactează schimbările climatice
2.1. Exersarea acțiunilor de protecție a mediului înconjurător
Elevii
Pentru a confecționa un instrument de măsurare a grindinei, elevii îmbracă în staniol o bucată de spumă
poliuretanică groasă de aproximativ 3 cm. Atunci când cade grindina se așază afară cu partea netedă în sus.
Urmele lăsate de grindină pot fi măsurate cu instrumentele de măsură convenționale (riglă, centimetrul) sau
neconvenționale (degetul, bățul). Pot fi comparate pe baza lungimilor, grosimii.
Pentru pluviometru, fixează liniarul pe PET și folosește un marker pentru a desena o linie în dreptul fiecărui
centimetru, pornind de la baza sticlei. Numerotează centimetrii și îi marchează din 5 în 5, până ajunge la 20
de centimetri. Marcarea de pe sticlă ajută la citirea cu ușurință a gradațiilor în centimetri. Volumul de apă,
din sticlele de colectare a apei, trebuie citit în mod regulat, de preferință în fiecare zi, iar datele introduse, cu
atenție, într-un tabel. Nu uitați să notați și data și ora.
Ia partea de sus a recipientului decupat și o așază cu capul în jos, în partea de sus a sticlei de plastic.
Poziționează pluviometrul obținut pe suprafața plană, eventual utilizează un suport rotund de fixare, pentru
a nu se răsturna și verifică constant vremea, alegând perioada oportună pentru experiment. După efectuarea
măsurătorilor discută pe baza informațiilor următoare:
25 mm de apă adunată în pahar produce:
• 1. Pe metru pătrat - 25 litri de apă
• 2. Pe acru - 102.971 litri de apă care cântăresc 102.7 tone
• 3. Pe hectar - 250.000 litri de apă care cântăresc 250.00 tone
• 4. Pe kilometru pătrat - 25.000.000 litri de apă care cântăresc 25.000 tone
Pentru rezultate optime. pluviometrul trebuie să fie citit în fiecare zi la aceeași oră.
36
Profesorul
Oferă informații cu privire la schimbările climatice și transformarea apei în natură. (vezi video)
Prezintă planșa cu transformările apei în natură și explică fenomenul “grindină”, ce urmări are pentru oameni
și mediul înconjurător.
Decupează partea sticlei care se află deasupra liniei care marchează 20 de centimetri, realizând o gaură în
sticla de plastic.
Confecționează un suport stabil pentru pluviometru.

Materiale
spumă poliuretanică, staniol, riglă; pluviometru: o sticlă de plastic de 2L; suport fixare, un liniar cu lungime
de 30 cm; carioci/marker; foarfecă; bandă adezivă tip scotch.
Recomandări
Activitățile pot fi realizate în echipe de 2-3 elevi sau individual. Jumătate din efectivul de elevi pot realiza
amprenta de grindină și cealaltă jumătate pot confecționa pluviometrul. Măsurarea cantității de precipitații
poate fi urmărită pe parcursul celor 4 anotimpuri, pentru a arăta elevilor diferențele existente între perioadele
anului.
Extensia/Adaptarea*
Activitatea poate continua sub forma unui proiect la disciplina matematică, unde elevii vor avea sarcina să
cerceteze ce alte instrumente au fost confecționate de oamenii de știință, realizând și ei astfel de instrumente
din materiale reciclabile. Astfel, elevii vor lucra aplicat la disciplina matematică, activitatea implicând
măsurători și calcule necesare confecționării unor astfel de instrumente.
Poate fi prezentată o hartă a precipitațiilor în țară. Se compară regiuni diferite. Se evidențiază unitatea de
măsură utilizată: în milimetri sau litri pe metru pătrat.

Paxi - Circuitul apei în natură
37
Rutine
R.R.R. - expoziție de deșeuri, punct de informare
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a R.R.R. - expoziție de

deșeuri, punct de
informare
TIPUL STRATEGIEI
Lecție în cadrul disciplinei Științele naturii

Rutină zilnică
Descrierea
Oare cei din jurul nostru știu câți ani necesită o mască de unică folosință să se dezintegreze în natură? Copiii
pot oferi aceste informații importante despre procesul de dezintegrare a gunoiului, totodată fiind fascinați de
informațiile descoperite. Activitatea constă în crearea, în curtea școlii, a unei expoziții care oferă curiozități
despre reciclarea și descompunerea gunoiului. Este de fapt un muzeu al deșeurilor care îi face pe elevi, și nu
numai, să conștientizeze care este impactul faptelor noastre asupra mediului când suntem nepăsători față
de acesta.

oamenilor
Elevii
Vor merge la o plimbare prin comunitate sau în jurul școlii, pentru a colecta deșeuri care poluează masiv
mediul. Colectarea deșeurilor se face având echipament de protecție și ținând seama doar de categoria
cerută: pungi plastic, ambalaje spumă, sticlă, măști de unică folosință, conserve aluminiu, baterii, cutii de
lapte/suc, textile nailon, mucuri de țigară, haine de bumbac.
După colectare, pun în borcane de sticlă fiecare tip de deșeu.
Cu ajutorul unui dispozitiv (PC, laptop sau tabletă), culeg informații și adaugă detalii despre durata
descompunerii și cum se putea recicla corect acel obiect. Informațiile pot fi scrise de mână sau la calculator,
apoi adăugate în dreptul borcanului.
Închid ermetic borcanul cu capac și îl expun pe suportul fixat, într-un loc în care toți elevii școlii sau alte
persoane din comunitate au acces.
Deșeurile și borcanele pot fi schimbate lunar, adăugând noi informații.
Profesorul
Oferă sprijin în colectarea deșeurilor, supraveghează elevii în afara școlii pe toată durata colectării și se
asigură că nimeni nu colectează alte gunoaie.
Oferă dispozitive electronice pentru căutarea informațiilor și verifică selecția corectă a informațiilor care vor
apărea pe borcanele cu deșeuri.
38
Printează sau desenează/scrie informațiile acolo unde este cazul.
Fixează scândurile suport pe un perete sau panou în curtea școlii. (vezi imagine).
Poate fixa borcanele pe scândura suport cu silicon.

Materiale
mănuși, saci de plastic, trusă medicală, soluție dezinfectanta, 4 scânduri de 1,5 m, borcan cu capac, etichete,
markere, PC / laptop, coli, imprimantă.
Recomandări
Proiectul se poate adapta în funcție de nivelul clasei, astfel încât elevii să lucreze pe parcursul mai multor
ore, pot integra informații referitoare la cât economisești dacă reciclezi acel produs.
Extensia/Adaptarea*
Științe, Matematică, Educație civică
Pot confecționa din materiale reciclabile un panou pe care să adauge informații despre stațiunea pedagogică
de reciclare, să adauge un cod QR cu informații despre reciclare.(vezi foto)
Poate funcționa ca proiect în echipe, prezentat apoi colegilor de la clasele mai mici.
Resursă cu informații pentru o astfel de activitate
39
Rutine
Redu-Refolosește-Reciclează
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a III-a Redu-Refolosește-

Reciclează
TIPUL STRATEGIEI
Lecție în cadrul disciplinei AVAP

Rutină zilnică
Descrierea
Strategia R.R.R. îi va învăța pe elevi obiceiuri de consum responsabil, astfel încât să utilizeze resursele
disponibile optim și să înțeleagă cum este redusă amprenta de carbon (cantitatea de gaze generate ca
urmare a acțiunii umane).
Această activitate presupune refolosirea materialelor pentru construirea unui cerc de ciuperci magice,
spațiu ce poate fi utilizat pentru ora de lectură în natură sau ca stațiune pedagogică unde elevii își dezvoltă
abilitățile practice.
Elevii vor transforma câteva ambalaje de plastic și bețe de la acadele/bețe de lemn în ciuperci magice, vor
amplasa ciupercile în curtea școlii și vor folosi spațiul ca zonă de învățare.

oamenilor
Elevii
Un elev împarte materialele reciclabile conform instrucțiunilor cadrului didactic.
Elevii vor pune jumătate de formă de ou, farfurie sau caserolă într-o bucată lungă de staniol.
O mulează pe exterior că să obțină pălăria ciupercii.
Împing un băț în pălărie prin staniol. Strâng staniolul în jurul lui pentru a-l ține fix.
Înfășoară restul în jurul bățului. După ce ciuperca a prins formă vopsesc pălăria ciupercii cu culoarea dorită.
După ce se usucă, pictează puncte de altă culoare.
O pun în cofrajul de ouă la uscat.
După finalizare, toți merg în curtea școlii, unde aleg un spațiu și înfig capătul bățului în pământ, făcând un
cerc din ciuperci.
Profesorul
Vorbește elevilor despre reciclarea materialelor, dobândirea unei atitudini mediu-protective și implicarea în
activități eco-recreative.
40
Atribuie fiecărui elev materialul reciclabil în funcție de complexitatea acestuia, ținând cont de ritmul de
lucru al fiecărui elev.
Numește un elev să distribuie materialele.
Le prezintă elevilor câteva informații referitoare la proprietățile ciupercilor.
Prezintă elevilor pașii necesari realizării produsului final.
Oferă sprijin elevilor acolo unde este necesar.
Adresează întrebări suplimentare precum:
• În ce anotimp întâlnim ciupercile în natură?
• Cum deosebim speciile de ciupercile? Otrăvitoare sau comestibile?
• Ce culoare au ciupercile?
• Ce formă au ciupercile?
• Cu ce figură geometrică o asemănăm, astfel încât să atingă subiecte transdisciplinare?

Materiale
ouă de plastic, farfurii de plastic, caserole din diferite materiale, staniol de la ciocolată, cofraj de ouă, bețe de
acadele, vopsea acrilică, pensule.
Recomandări
Pălăria ciupercii se poate realiza și din lut/ipsos, înfiptă apoi într-un băț de lemn cules din pădure. După
ploaie, când iese soarele, acestea pot decora minunat grădina școlii.
Extensia/Adaptarea*
Științe, Matematică, Educație civică
Elevii pot studia câte tipuri de ciuperci se întâlnesc în mediul natural, formă, mărime, condiții de viață.
Pot face la AVAP amprentele ciupercilor.
Pot viziona clipuri despre cultivarea industrială a ciupercilor în hale și pot face o ieșire în pădure (sau viziona
online) unde pot identifica diverse specii de ciuperci. În urma activităților întreprinse, se face o dezbatere
asupra modului de dezvoltare a ciupercilor crescute în ambele medii.

Ciupercărie în Hărman - tutorial video - mediul artificial de viață pentru cultivarea ciupercilor
Imagine - ciuperci din lut
41
Rutine
Arii protejate
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Arii protejate - dezbatere

pe echipe
TIPUL STRATEGIEI
Activitate în cadrul unei lecții sau unei unități

de lecție la disciplina Științele naturii
Descrierea
Obiectivul principal al acestei activități este de a iniția discuții între elevi, din care să rezulte înțelegerea
necesității existenței/desemnării ariilor protejate. Prin aceste exerciții, elevii își vor dezvolta și aptitudinile
de comunicare și colaborare.
Este foarte important să evidențiem serviciile pe care ariile protejate le aduc societății umane, chiar dacă
de cele mai multe ori protejarea lor presupune a le feri de impactul negativ al omului (defrișarea pădurilor,
distrugerea sistemelor ecologice).

1.3. Exersarea gândirii critice în contextul schimbărilor climatice
Elevii
Se formează grupe de câte 2-3 elevi. După ce elevii au fost grupați, li se vor prezenta cele mai importante
principii:
• importanța exprimării părerilor;
• respectarea acestor păreri de către toți participanții.
Nu există păreri sau răspunsuri greșite.
Elevii vor fi încurajați să fie atenți la răspunsurile colegilor de grup, chiar dacă acestea sunt diferite.
Următoarea etapă presupune prezentarea unor fotografii care să reflecte atât mediul natural, cât și cel
impactat de mâna omului.
Fiecare grup va primi câte un set de fotografii cu peisaje naturale deosebite și fotografii cu peisaje parțial
modificate.
Se alocă cinci minute pentru analiza atentă a fotografiilor, pentru a „conecta” elevii la conținutul acestora.
Elevii identifică principalele caracteristici ale fotografiilor, observând clar diferențele între categorii, notând
detalii pentru fiecare fotografie în parte, discutând motivele principale ale schimbării naturii şi a reducerii
suprafețelor cu peisaje naturale.
Elevii vor conștientiza importanța protejării naturii prin răspunsul la câteva întrebări din partea cadrului
didactic.
Profesorul
Vorbește elevilor despre reciclarea materialelor, dobândirea unei atitudini mediu-protective și implicarea în
Începe cu prezentarea temei și a obiectivului principal.
Este responsabil de formarea grupelor și înmânarea fotografiilor pentru fiecare echipă.
42
În timpul studierii fotografiilor, poate da indicații: ”Observați atent și descrieți ce vedeți în fotografiile
primite”; „Grupați fotografiile care credeți că pot fi puse într-o categorie cu anumite caracteristici comune”.
Exemplu de întrebări:
• Alegeți acele imagini care vă plac cel mai mult. De ce le-ați ales pe acestea?
• De ce a rămas natura intactă în aceste poze și s-a deteriorat în acestea?
• Care credeți că a fost motivul pentru care omul a modificat peisajele în această fotografie?
• Ce soluții ați găsi pentru conservarea zonele naturale? De ce?
• În care peisaje v-ați plimba cu cea mai mare plăcere? De ce?
Primele întrebări ar trebui să clarifice diferența dintre „natural” și „antropic / artificial” (puternic modificat
de om). Elevii pot fi rugați să separe pozele care, după părerea lor, au în totalitate sau în bună parte elemente
naturale, de acele poze în care „natura” nu este prezentă sau este prezentă în măsură mică.
După ce au terminat sortarea, sunt rugați să argumenteze alegerea făcută și să definească ce este „natura”.
Acest exercițiu este interesant şi pentru că arată cum percep elevii „natura” şi ce trăsături asociază ei cu
„natura”.
După acest exercițiu urmează explorarea motivului principal pentru care „natura” poate să se deterioreze.
Discuțiile în jurul acestor teme pot scoate în evidență faptul că omul modifică peisajele din diferite motive
(de la extinderea spațiilor construite, la extinderea suprafețelor agricole), dar în același timp există regiuni
care nu sunt alterate drastic de activitatea umană.
După încheierea dezbaterilor, profesorul face o scurtă prezentare a conceptului de arii protejate pe baza
materialelor/fotografiilor/studiilor de caz pe care le găsește pe internet (de exemplu pe paginile web ale
parcurilor naționale și naturale din România).
Materiale
fotografii care să ilustreze peisaje mai mult sau mai puțin modificate de om
Recomandări
Lecția se poate introduce prin prezentarea naturii în contextul activităților umane.
De exemplu:
Activitățile umane afectează natura atât de mult încât se justifică crearea unor zone pentru a asigura
persistența naturii împreună cu speciile de plante și animale protejate.
sau
Ariile protejate reprezintă principala strategie pentru a feri „natura” de impactul negativ al activităților
umane.
Este important ca setul de fotografii să includă cel puțin o imagine din fiecare ”tip de peisaj”: fotografii cu
peisaje naturale deosebite (eventual chiar din parcuri naționale și naturale), de preferință cu turiști sau stâne
de oi, animale pășunând; fotografii cu peisaje parțial modificate, adică cu peisaje plăcute în care ”petece”
naturale alternează cu terenuri agricole și așezări; fotografii cu peisaje cu e
Extensia/Adaptarea*
Elevii pot fi încurajați:
• să afle care sunt ariile protejate din zona (județul) în care locuiesc și să ceară părinților să le viziteze
ca să le cunoască frumusețile;
• să viziteze parcurile naționale și naturale ale țării, fie cu părinții, fie beneficiind de tabere dacă este
posibil.

Pașaport Natura - resursă interactivă
43
Rutine
Anemometrul
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Anemometrul
TIPUL STRATEGIEI
Activitate ce poate fi integrată în lecțiile:

“‘Clima României” ,”Puncte cardinale” din cadrul disciplinei Geografie
“Unități de măsură”, “Axa de rotație” din cadrul disciplinei Matematică
“Surse de energie” din cadrul disciplinei Științe ale naturii
Descrierea
Știai că utilizând un uscător de păr poți înțelege mai bine legătura dintre știință și tehnologie? Da, este
distractiv și poți afla viteza vântului!
Prin această activitate elevii conștientizează existența, forța și direcția vântului, constată că aerul în mișcare
poate exercita o forță.
Copiii vor încerca să construiască un instrument și să găsească modalități de a măsura sau de a produce
vânt.

1.1 Calcularea valorii medii pentru diverși factori care impactează schimbările climatice
Elevii
Pentru confecționarea anemometrului, trasează cu markerul un X
împărțind farfuria în 4.
Lipesc apoi o fâșie de bandă colorată adezivă în jurul unui singur pahar.
Lipesc paharele de spatele farfuriei, cu gura în aceeași direcție, și suprapun
centrul lor pe capătul unei linii.
Înfig piuneza în guma creionului prin centrul farfuriei că să se rotească
ușor. Dacă este necesar, cer ajutorul unui coleg pentru acest pas.
Ies în curtea școlii într-o zi cu vânt și țin farfuria în bătaia vântului,
numărând rotațiile paharului cu bandă colorată.
10 rotații pe minut = circa 1,6 km/h viteza vântului
În situația în care vremea nu este favorabilă pentru acest experiment, (Sursa imaginii: “365 De Activitati In Aer
Liber Pe Care Trebuie Sa Le Încerci! “–
cadrul didactic utilizează un uscător de păr pentru a produce efectul de Jamie Ambrose)
vânt și activitatea se poate desfășura în clasă.
44
Profesorul
Oferă informații cu privire la schimbările climatice.
Explică ce înseamnă un anemometru = instrument de măsură cu ajutorul căruia se măsoară, de regulă, viteza
vântului.
Distribuie materialul necesar şi sprijină elevii în asamblarea instrumentului.

Materiale
4 pahare de hârtie, farfurie de carton, marker, riglă, piuneză, creion cu gumă, bandă dublu adezivă, bandă
adezivă colorată, uscător de păr.
Recomandări
La disciplina Comunicare în limba română se pot studia textele:
„Vrăjitorul din Oz” de Lyman Frank Baum, „Povestea băiețelului pe care l-a prins furtuna în pădure” de Lev
Tolstoi.
Se pot face diferite dezbateri pe aceste texte astfel încât elevii să înțeleagă forţa şi viteza vântului.
Extensia/Adaptarea*
Activitățile pot fi realizate în echipe de 2-3 elevi sau grupul de elevi din
clasă poate fi împărțit în jumătate.
Orele de știință, AVAP, geografie, matematică pot continua cu construirea
diverselor instrumente de măsurare a fenomenelor naturii.
Cu ajutorul materialelor reciclabile, elevii pot construi o adevărată stație
meteo sau un cadran solar cu care pot afla ora: aveți nevoie de ghiveci
pentru flori, lipici, carton roșu, portocaliu și galben, diblu lung, plastilină/
lut, foarfecă. Desenați și apoi decupați un soare cu multe raze pe cartonul
galben (pentru rezistență lipiți un cerc din carton pe spate). Tăiați raze
(Sursa imaginii: “365 De Activitati In Aer
roșii și portocalii și lipiți-le între cele galbene, astfel încât cele 3 culori să Liber Pe Care Trebuie Sa Le Încerci! “–
alterneze. Dați o gaură în centrul soarelui din carton și introduceți diblul Jamie Ambrose)
prin soare (trebuie să fie mai lung decât ghiveciul cu 20 cm), apoi prin
gaura ghiveciului. Fixați-l cu lut sau plastilină de ghiveci. Puneți cadranul
confecționat în lumina soarelui, afară, astfel încât umbra naturală să cadă
pe o rază a soarelui confecționat din carton. Linia umbrei ce se formează
marchează ora 12. Marcați orele până la apus, apoi de dimineața până la
amiază, cu ajutorul unui pix.

Realizarea instrumentelor pentru o stație meteorologică (PDF)
45
Rutine
Construiește un barometru
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Construiește un

barometru
TIPUL STRATEGIEI
Activitate ce poate fi integrată în lecțiile:

“‘Clima României” din cadrul disciplinei Geografie
“Multiplii și submultiplii metrului” din cadrul disciplinei Matematică
“Anotimpurile și modificările vremii” din cadrul disciplinei Științe ale naturii
Descrierea
Activitatea apropie elevii de misterioasa presiune atmosferică! Folosind materiale surprinzător de simple, îi
veți obișnui pe elevi cu o dimensiune a schimbărilor meteorologice ce adesea rămâne neînțeleasă până în
momentul în care cunoștințele dobândite sunt aplicate în practică.
Un barometru confecționat de elevi îi va face pe aceștia să înțeleagă mai bine noțiunile despre schimbările
climatice.

Calcularea valorii medii pentru diverși factori care impactează schimbările climatice
Elevii
Taie o bucată mare din calota balonului și o întind peste bol. O fixează ulterior cu bandă adezivă.
Crestează capătul unui pai și înfig celălalt pai în el, apoi le lipesc. Unul dintre capete se lipește de mijlocul
balonului.
Cu un creion și o riglă, trasează mai multe linii la 5 mm, una de alta pe o bucată de carton pliată în două.
Pun cartonul vertical, lipit de capătul paiului, și observă pe o perioadă de câteva minute ce se întâmplă cu
poziția paiului.
Profesorul
Oferă informații cu privire la schimbările climatice, definiția barometrului. (vezi video)
Explică ce înseamnă un barometru = când aerul se încălzește sau se răcește determină schimbări de presiune
atmosferică ce modifică starea vremii.
Elevii vor înțelege mai ușor că aceste schimbări de presiune determină schimbările climatice care au loc pe
Terra.
Oferă suport în fixarea balonului pe bol.
Urmărește corectitudinea asamblării barometrului.
Timp aproximativ: 15 minute
46
Materiale
bol plastic, balon, foarfecă, bandă adezivă, 2 paie de băut, carton colorat, cariocă, riglă.
Recomandări
Activitățile pot fi realizate în echipe de 2-3 elevi sau individual. Poate continua sub forma unui proiect la
disciplina Matematică, unde elevii vor avea sarcina să cerceteze ce instrument poate fi confecționat de mâna
omului în funcție de ora predată (ex: unități de măsură - cântarul, balanță).
Extensia/Adaptarea*
Orele de știință, AVAP, geografie, matematică pot continua cu construirea diverselor instrumente de măsurare
a fenomenelor naturii.
Cu ajutorul materialelor reciclabile elevii pot construi o adevărată stație meteo.

Ce este barometrul, ce măsoară și cum este folosit | Meteorologia rețelei - sursă interactivă
47
Rutine
Răsadniță din carton de ouă
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Răsadniță din carton

de ouă
TIPUL STRATEGIEI
Rutină în cadrul unei ore. Aceste activități pot fi folosite în cadrul unității dedicate:
Unităților de măsură standardizate în situații concrete – disciplina Matematică
Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice,
părțile plantei – disciplina Științe
Descrierea
Multe lucruri pe care le folosim pot avea mai multe întrebuințări.
De exemplu, cartonul de ouă poate fi o răsadniță și chiar ajută plantele să crească. Elevii vor conștientiza,
cu ajutorul acestui experiment, ciclul vieții plantelor și vor putea să se bucure de rezultatul propriului efort,
sădind plante aromatice și boabe de fasole într-un carton de ouă.
Dacă vor compara modul de creștere al plantelor, observând transformările care se produc, atunci satisfacția
si mirosul produs de plante vă fi greu de uitat!

1.2. Exersarea susținerii unui demers de cercetare
Elevii
Rup capacul cartonului.
Umplu cartonul cu compost/pământ.
Presară semințe de busuioc, mentă, cimbru și câteva boabe de fasole în cuiburi diferite. Acoperă cu pământ.
Realizează etichete cu detalii: numele plantei, data plantării.
Completează pe parcursul următoarelor zile un jurnal de observare a creșterii plantei. (exemplu mai jos)
Udă cu grijă planta notând în tabel ziua, câți cm are planta, câte frunze, îndepărtează plantele slabe/firave.
După ce răsar, atunci când apare al doilea rând de frunze, se pot transplanta în jardiniere sau grădină.
Profesorul
Oferă informații despre etapele de plantare și vizionează un film cu părțile componente ale unei plante.
Sprijină elevii în activitatea realizată, oferindu-le fișe/jurnal de observare.
Ajută elevii să depoziteze cofrajele în clasă într-un spațiu cu lumină și căldură.
48
Adresează întrebări suplimentare pentru a determina gândirea critică:
• De ce a crescut mai repede bobul de fasole?
• Cât timp a fost necesar pentru a crește?
• De ce are nevoie o plantă pentru a se dezvolta?
• De ce credeți că nu a răsărit nimic sau s-a ofilit planta aceasta?
Timp aproximativ: 20 min/h
Materiale
carton de ouă, compost pentru răsadniță sau pământ, semințe, lopățică, apă, fișă de observare
Recomandări
Frunzele viguroase arată momentul răsădirii.
Pământul trebuie să fie umed, dar nu ud.
Plantarea se poate face în tuburi de hârtie igienică - acestea se descompun când sunt plantate și nu necesita
transplantare.
Boabele de fasole se pot planta în pungi transparente, astfel încât să se vadă tot procesul de germinare
(părțile componente).
Extensia/Adaptarea*
Elevii pot învăța în orele următoare la Științe cum se realizează humus de frunze pentru a-l utiliza în
următoarele activități de plantare (exemplu: se pot strânge frunze uscate într-un sac, se udă atunci când
este plin, se leagă sacul și se dau câteva găuri. Se așază la umbră și după un an se utilizează ca îngrășământ).
La orele de Educație civică pot descoperi plantele aromatice printr-o activitate senzorială de depistare a
mirosului / gustului (exemplu: Un elev legat la ochi trebuie să ghicească ce plantă a mirosit sau gustat, la ce
poate fi folosită) sau să descopere beneficiile curative ale acestor plante.

Exemplu de fișă / jurnal de observare
Partile plantei si functiile lor - tutorial video - părțile componente ale plantei
Plante aromatice de ghiveci: beneficii, cultivare si ingrijire - website cu informații despre plante
49
Rutine
O planetă curată pentru o viață sănătoasă!
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a O planetă curată pentru

o viață sănătoasă!
TIPUL STRATEGIEI
Strategia poate fi o activitate în cadrul orei de Științe

sau Matematică
Descrierea
Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă fiecare dintre noi și-ar arunca gunoiul pe stradă.
Mediul înconjurător este afectat de foarte mulți factori, unul dintre cei mai dăunători fiind deșeurile, în
special cele necolectate și depozitate corespunzător.
În cadrul orei elevii vor măsura cantitatea de deșeuri produsă de clasă într-o singură zi şi vor socoti cam cât
gunoi se produce în toată țara.
Activitatea ajută elevii să cunoască cele mai importante surse de poluare, de producere a deșeurilor și să
înțeleagă că acestea trebuie reduse, să încurajeze și alți elevi să producă cât mai puține deșeuri.

Elevii
La începutul orei, vor fi întrebați dacă ei produc multe deșeuri la școală.
În funcție de răspunsurile oferite se vor nota cifrele discutate pe tablă de către un elev.
După începerea discuției, observă sacul prezentat de către învățător cu deșeurile produse în ziua precedentă
de colectivul clasei, conținutul sacului și dacă conține materiale murdare.
Un elev chemat în fața clasei va măsura cu ajutorul cântarului sacul menajer.
Datele vor fi notate de fiecare elev pe o coală de hârtie.
Elevii trebuie apoi să se gândească la cantitatea care poate fi produsă de colectivul școlii, a orașului sau
a județului, să calculeze aceste cantități înmulțind cantitatea de deșeu produsă de o singură persoană
(greutatea sacului menajer se împarte la numărul elevilor din clasă) cu numărul elevilor din școală, oraș sau
județ.
Aceasta este doar cantitatea de deșeuri produsă într-o singură zi
Următoarea etapa a activității presupune să socotească cantitatea produsă în decurs de un an (înmulțind cu
365).
Ultima etapă presupune măsurarea din nou a conținutului sacului fără materialele reciclabile .
Ce greutate are? Se prezintă diferența și în cazul cantității de deșeuri produse de colectivul școlii, a orașului,
a județului într-o singură zi și într-un an, realizând calculele necesare.
50
Profesorul
Explică elevilor că în cadrul activității vor măsura cantitatea de deșeuri produsă de clasă într-o singură zi și
vor socoti cam cât gunoi se produce în toată țara. Activitatea este individuală.
Discută despre care dintre aceste deșeuri sunt reciclabile și care nu sunt și care sunt metodele adecvate
pentru reciclarea materialelor.
Pentru fiecare gunoi aruncat, elevii se vor gândi la locul de unde poate proveni și la locul unde va ajunge.
Profesorul va aduna deșeurile produse într-o zi de colectivul clasei, punând deoparte conținutul coșului de
gunoi. Va colecta separat deșeurile reciclabile și cele nereciclabile.
Sprijină elevii în cântărirea sacului folosind cântarul.
Oferă informații privind datele numerice solicitate pentru școală, oraș, județ.
Întreabă apoi:
• Oare ce se întâmplă cu deșeurile?; Există vreun loc unde se efectuează reciclarea ?
• Se discută cu elevii despre materialele reciclabile: materialele plastice, metale, sticlă, hârtie și în
timp ce profesorul explică diferența dintre ele, dând și exemple, le pune în saci diferiți.
Materiale
Un cântar, deșeuri acumulate într-o zi, un sac menajer, mănuși
Recomandări
Activitatea trebuie să respecte regulile de igienă, este recomandată utilizarea mănușilor de unică folosință.
Vizionarea unor tutoriale care să identifice metodele de colectare a deșeurilor.
Extensia/Adaptarea*
Activitatea poate fi continuată pe parcursul următoarelor ore, elevii putând să organizeze clubul lor de
reciclare împreună cu alți elevi ai școlii sau alte colective din oraș. Acest club poate funcționa în afara sălii de
clasă pentru ca elevii să nu rămână cu ideea că această activitate se leagă strâns de școală.
Cadrul didactic poate cere elevilor să adune informații despre eforturile comunității de compostare sau
reciclare a deșeurilor și să discute despre cele observate. Sunt satisfăcuți de rezultatele obținute? Ce s-ar
mai putea face?

Colectarea selectivă a deșeurilor - lecție de Eco-Educație - tutorial video despre poluare
Protejarea mediului: ce putem face pentru a ajuta planeta - imagini și informații privind protejarea mediului
51
Rutine
Biodiversitate
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Biodiversitate
TIPUL STRATEGIEI
Rutină, o activitate în cadrul unei lecții de științe.
Descrierea
Elevii pot înțelege foarte ușor termenul de diversitate în natură prin această activitate, deoarece sunt
implicați în mod direct și activ.
Pentru conservarea biodiversității în general, ariile protejate joacă un rol foarte important în prezervarea
speciilor și a habitatelor.
Așadar, o întrebare care stârnește curiozitatea elevilor din primul moment este: “Oare ce ne indică varietatea
frunzelor?”

Elevii
Activitatea începe cu o temă pentru acasă: elevii vor fi rugați să adune cât mai multe feluri de frunze din
diferite locații aflate în cadrul sau în împrejurimile localității lor.
Vor fi împărțiți pe grupe, astfel încât fiecare grup va ști de unde să colecteze frunzele.
În următoarea etapă, elevii vor fi rugați să se grupeze în funcție de locațiile de unde au colectat frunzele
(elevii care au colectat frunzele din cartiere de blocuri vor forma un grup, elevii care au colectat din parcuri
vor forma un alt grup, iar elevii care au colectat din pădure vor forma al treilea grup etc).
Fiecare elev va așeza pe jos frunzele pe care le-a adunat din locații similare și le vor grupa pe baza formei,
fără a le amesteca însă. Această activitate se va face simultan în fiecare dintre cele trei grupe.
La sfârșitul acestui exercițiu, vom avea o imagine de ansamblu asupra comunităților de arbori din cele trei
locații de unde s-au colectat frunzele.
Ultima etapă presupune stabilirea asemănărilor și a diferențelor prin compararea celor trei grupe (exemplu:
cei din cartierul de blocuri vor avea în total patru tipuri (”forme”) de frunze, iar elevii care au colectat din
pădure vor avea cinci tipuri de frunze).
Elevii trebuie să afle câte tipuri de frunze au în comun cele trei grupe și câte nu. Cele comune vor arăta
similaritatea dintre comunitățile de arbori, iar cele care s-au găsit exclusiv într-o singură locație vor arăta
caracterul special al comunității respective de arbori.
52
Profesorul
Identifică clar trei locații cu caracter diferit ( cartier de blocuri, parcuri din centrul orașului, pădurea din
apropierea localității, interiorul satului, pădure, arborii aflați de-a lungul pârâului).
Coordonează selecția frunzelor într-un spațiu deschis în care nu bate vântul.
Cu ajutorul câtorva întrebări, poate evalua experiența elevilor după exercițiul de mai sus și poate stimula
înțelegerea conceptului de diversitate în natură prin discuții sau vizionarea unui video.
Recomandă elevilor exerciții simple cu scopul de a fi familiarizați cu diversitatea formelor de viață, importanța
lor și efectele negative ale activităților umane asupra acestora.
Materiale
frunzele arborilor, foi de flipchart, instrument de scris
Recomandări
Se recomandă ca elevii să le preseze în caiete după colectare și să le folosească la orele de AVAP pentru
diferite lucrări artistice.
Se pot folosi drept materiale și alte specii: fructe, plante medicinale, cochilii diferite de melci, etc.
Extensia/Adaptarea*
Rezultatele acestui exercițiu pot fi expuse în școală în cadrul unui proiect realizat de copii și poate fi continuat
având ca temă de discuție – Poluarea, pe baza următoarelor întrebări: „La ce fel de poluare crezi că a fost
expus acest copac?”, „Ce crezi că a afectat creșterea acelui copac?”
Pentru a arăta în mod practic opțiunile pe care biodiversitatea le oferă oamenilor, elevii se pot implica în
activități care să arate diversitatea plantelor medicinale sau a ceaiurilor folosite. Fiecare elev poate prezenta
ceaiurile preferate către colegii de la clasele mai mici oferindu-le astfel și lor informații despre biodiversitate.

O colecție de materiale video despre regiuni din România – tutorial video - sursă de informare
53
Rutine
VÂRSTA STRATEGIA
Clasa a IV-a Conservarea energiei
TIPUL STRATEGIEI
Lecție în cadrul disciplinei Științele naturii

Rutină zilnică
Descrierea
În această lecție, elevii vor înțelege ce efect au asupra mediului încălzirea globală, resursele regenerabile,
resursele naturale și pierderea acestora. Prin experimente, studii și discuții, vor fi capabili să găsească cele
mai adecvate modalități de conservare a energiei.
Vor înțelege prin această activitate că energia joacă un rol important în viața generațiilor viitoare și trebuie
conservată.
Dioxidul de carbon aflat în atmosferă acționează ca o “pătură” transparentă, contribuind la încălzirea globală
a pământului și la “efectul de seră”.

1.1. Calcularea valorii medii pentru diverși factori care impactează schimbările climatice
Elevii
Pentru ca resursele naturale să poată fi folosite şi în viitor, e important să conservăm resursele care ne stau
la dispoziție sau să le folosim pe cele care pot fi reînnoite.
Trebuie să încerce să definească termenul “energie” și să enumere toate activitățile pe care le-au făcut cu
plăcere în ultima săptămână.
Ar fi putut să le facă fără electricitate?
Un elev scrie toate răspunsurile pe tablă, pentru ca ceilalți să le poată vedea.
Apoi, clasa este împărțită pe grupe, fiecare grupă va reprezenta o sursă de energie: energie eoliană, solară,
hidroenergie, energie geotermală, nucleară, ulei, gaz, cărbune.
Folosind enciclopedii și cărți de știință împrumutate de la bibliotecă, respectiv informații de pe internet,
elevii citesc despre sursele de energie pe care le reprezintă.
Elevii trebuie să afle cum poate fi înlocuită această sursă de energie, care este costul ei relativ față de alte
surse, avantajele și dezavantajele folosirii ei, să găsească cea mai bună sursă de energie pe care o poate
folosi comunitatea.
În cadrul celei de-a doua lecții, se face un experiment. Un elev pune termometrul în punga de plastic mai
mică și umflă punga cu aer, înnodând partea ei superioară. Apoi introduce punga mică în cea mare.
Umflă și a doua pungă cu aer, o înnoadă și o pune la soare, lăsând al doilea termometru lângă ea.
Unul dintre elevi citește termometrul după 30 de minute, iar altul observă ce s-a întâmplat cu pungile și în
interiorul lor.
54
Profesorul
Discută cu elevii următoarele aspecte:
Conservarea energiei previne poluarea și ajută la păstrarea resurselor și pentru generațiile viitoare
• dacă omul continuă să folosească sursele de energie într-un ritm atât de ridicat, peste puțin timp
aceste surse vor deseca;
• folosirea combustibililor fosili duce la poluarea aerului: dioxidul de carbon e produs din arderea
uleiului, a gazului în motoarele mașinilor, în centralele electrice, etc.
Explică elevilor că există multe feluri de energii, energia electrică, pe care o folosim zilnic, fiind una dintre
ele.
Diferența dintre sursele de energie regenerabile și cele neregenerabile, ca de exemplu: soare, vânt, apă,
vegetație, căldura internă a pământului (surse regenerabile) și combustibili fosili (resurse ne-regenerabile).
Oferă informații privind experimentul, ambele straturi au lăsat ca energia solară să intre, iar această radiație
este absorbită și reținută, ca apoi să fie reflectată de suprafața pământului. Ca rezultat, temperatura crește
deasupra pământului, formând un înveliș cald, ceea ce generează “efectul de seră”. Similar, în demonstrația
noastră, când razele solare pătrund în pungă (în atmosfera pământului), punga dinăuntru (sau gazele
atmosferice, de exemplu dioxidul de carbon) absorb și emană căldura înapoi spre termometru (sau pământ),
aceasta cauzând încălzirea termometrului (a pământului). Acest fenomen este încălzirea globală.
Timp aproximativ: Două lecții de 50-55 de minute. Lecțiile nu sunt

interdependente, nu trebuie ținute una după cealaltă.
Materiale
Două termometre, două pungi de plastic (una mică, una mare), două sfori pentru a lega pungile, materiale
despre sursele de energie, instrumente de scris.
Recomandări
Acest experiment trebuie făcut la începutul orei, deoarece rezultatul va putea fi văzut abia după 30 de minute.
Se va discuta ce se întâmplă după experimentul executat cu pungile de plastic.
Le putem cere elevilor să numească toate instalațiile și dispozitivele de acasă despre care cred că consumă
energie. Făcând o mică cercetare (citind cărți de la bibliotecă, uitându-se pe internet sau în cutiile instalațiilor),
elevii trebuie să afle care instalație consumă cea mai multă energie. Elevii trebuie să creeze un “Chestionar
energetic al dispozitivelor de casă”. Scopul acestuia este ca oamenii să își dea seama cât de multă energie
consumă. Chestionarul poate fi distribuit membrilor de familie, prietenilor, clasei și poate fi chiar tipărit în
presa locală.
Extensia/Adaptarea*
Activitatea poate fi conectată cu lecția de la Științe despre ”Încălzirea globală”. Activitatea poate conduce
către pregătirea pentru o dezbatere despre fenomenul de încălzire globală și posibilele schimbări pe care le
putem face.

Încălzirea globală - video despre încălzirea globală
55

GhidulVerde Primar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GhidulVerde Primar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID CU ACTIVITĂȚI PRACTICE PENTRU EDUCAȚIA DE MEDIU

Micii lideri ai marilor schimbări

9 Unde arunc gunoiul? 36 Stația meteo (pluviometru

17 Nimic nu risipesc, planeta o protejez 44 Anemometrul

1. Explorarea mediului înconjurător

Apolodor - pinguinul explorator

Subcompetențe Subcompetențe Subcompetențe

Propuneri metodologice Propuneri metodologice Propuneri metodologice

1.1. Calcularea valorii medii

Propuneri metodologice Propuneri metodologice

2.1. Formarea deprinderilor

Subcompetențe Subcompetențe Subcompetențe

Propuneri metodologice Propuneri metodologice Propuneri metodologice

2.1. Consolidarea unor deprinderi

Stație meteo 2.1. Exersarea acțiunilor

Propuneri metodologice Propuneri metodologice

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 3-4 luni

Referințe și exemple relevante

Clasa Unde arunc

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 45 de minute

Referințe și exemple relevante

Clasa I Numere formăm, cu mate-

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 15 - 20 de minute la început, urmând ca, pe mă-

Referințe și exemple relevante

Clasa I Construcții din

Activitate extrașcolară - realizabilă mai ales în

Competențele principale exersate în această strategie

Referințe și exemple relevante

Clasa I BINGO! Am grijă de BINGO

Rutină săptămânală pentru conștientizarea

închid becul opresc îmi șterg îmi pun

împart mărul închid ud plantele cu colectez

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 5 minute zilnic timp de o săptămână inițial;

Clasa I Nimic nu risipesc,

Competențele principale exersate în această strategie

Numește câte un elev responsabil cu monitorizarea consumului de energie electrică și apă.

Timp aproximativ: 20 de minute inițial + 5 minute zilnic

Referințe și exemple relevante

Clasa a II-a Estimăm, apoi

Această activitate poate fi parte a unei lecții de MEM

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 50 de minute

Clasa a II-a Apolodor - pinguinul

Activitate integrată: la ora de lectură se vor citi pasaje din

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 2 ore/săptămână timp de 4-5 săptămâni

Referințe și exemple relevante

Clasa a II-a Drumeție - arbori din

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 45 de minute excursia + 45 de minute realizarea

Referințe și exemple relevante

Clasa a II-a Ierbar de plante

Activitate extracurriculară potrivită pentru

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 2 ore, câte 1 oră în zile diferite (activitate potrivită

Referințe și exemple relevante

Clasa a II-a Atelier de lectură

Această activitate poate fi aplicată sub forma

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: rutină zilnică 10 minute