GhidulVerde Prescolari

GHID CU ACTIVITĂȚI PRACTICE PENTRU EDUCAȚIA DE MEDIU
CICLUL PREȘCOLAR
Micii lideri ai marilor schimbări

Autori
Dana Busuioc
Sunt educatoare de peste 25 de ani. Dragostea și respectul pentru natură mi le-au sădit în inimă bunicii mei, cei care m-au
învățat că pământul are grijă de noi dacă și noi avem grijă de el. Incerc să transmit mai departe cuvintele lor și incurajez copiii
să descopere, protejeze și iubească natura.
Roxana-Maria Zimmer
Lucrez în educatie de peste 10 ani cu aplecare atât către educația non-formală, cat și educația formală. Am descoperit pasiunea
pentru natură prin activitățile create pentru elevii mei în care, cu grijă pentru mediu, foloseam doar materiale naturale,
petrecând majoritatea timpului în afara școlii.
Cenzori științifici
George Nazareanu și Bogdan Petre Matei
Ghidul Verde pentru Învățământul Preșcolar
Educația în domeniul mediului și dezvoltarea durabilă sunt esențiale în societatea noastră modernă. Ghidurile ver-
zi pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial promovează o abordare holistică a învățării, încurajând copiii
să devină cetățeni responsabili și proactivi în ceea ce privește protecția mediului.
La grădiniță, copiii sunt încurajați să exploreze minunile naturii înconjurătoare prin activități interactive și jocuri
educaționale. Profesorii și educatoarele îi învață pe cei mici să observe natura, să înțeleagă ciclurile vieții și să își
dezvolte compasiunea față de plante și animale. Proiectele pe termen lung implică cultivarea unui grădințe școlare,
unde copiii învață să planteze și să aibă grijă de plante, să studieze ciclul plantelor și să înțeleagă importanța
polenizării. Experimentele simple, cum ar fi crearea unui terariu, îi învață pe copii despre ecosistemele naturale.
Interacțiunea cu natura și discuțiile deschise despre importanța păstrării ei într-o stare sănătoasă sunt fundamentale
în acest ghid.
În școlile primare, elevii sunt încurajați să se implice în proiecte pe termen lung pentru protejarea mediului. Fie
că este vorba despre reducerea consumului de energie în școală, reciclarea deșeurilor sau plantarea de arbori în
comunitate, elevii sunt implicați activ în proiectarea și implementarea acțiunilor pentru a face lumea un loc mai
bun. Experimentele științifice devin mai complexe, explorând fenomene precum efectul de seră și impactul poluării
asupra mediului înconjurător. Prin dezbateri simple și discuții interactive, elevii își dezvoltă abilitățile de comunicare
și înțeleg mai bine problemele complexe legate de mediu. Ei învață despre importanța conservării biodiversității și
despre impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor.
La nivelul gimnazial, educația despre conservarea mediului devine o parte integrantă a curriculumului, încurajându-i
pe elevi să devină cetățeni activi și să se implice în comunitate. Proiectele de voluntariat și activitățile de
sensibilizare sunt la ordinea zilei. Elevii sunt încurajați să inițieze campanii de reciclare în comunitate, să participe la
curățenia parcurilor și a zonelor verzi locale și să organizeze evenimente de conștientizare cu privire la problemele
mediului înconjurător. Dezbaterile devin mai sofisticate, discutând despre politici de mediu, legislație și acțiuni
guvernamentale. Interacțiunea cu natura devine mai profundă, implicând excursii în rezervații naturale, studiul
ecologiei locale și inițierea unor proiecte de restaurare a habitatelor naturale.
Prin aceste ghiduri verzi, copiii devin nu doar beneficiari ai cunoașterii, ci și agenți activi ai schimbării, învățând nu doar
cum să trăiască în armonie cu mediul, ci și cum să-l conserve și să îi faciliteze prosperitatea pentru generațiile viitoare.
Cuprins Primăvara
4 Cuvânt înainte 43 Răsaduri de legume
5 Harta competențelor 44 Dioxidul de carbon
46 Efectul de seră
Rutine
47 Nivelul apei oceanelor
7 Calendarul naturii
49 Construiește un terariu
9 Arborele grupei
11 Păstrăm curățenia 51 Cântecul păsărilor
13 Îngrijim plantele 53 Pictură cu petale
15 Sugestii suplimentare 55 Mijloace de transport prietenoase cu natura
Toamna Vara
16 Vânătoarea Comorilor 57 Stația de compostare
18 Clopoței de vânt 59 Plantele ”beau” apă?
20 Mica sămânță 61 Vas pentru filtrat apa
22 Plantează un copac 63 Colecționarii de insecte
24 Schimbări climatice 65 Plante medicinale
26 Biodegradabilitatea 67 Cifre împietrite
28 Reutilizarea
29 Hotel pentru insecte
Iarna
30 Colectare selectivă
31 Hrănitoare pentru păsări
33 Căsuțe pentru păsări
35 Urșii polari
36 Apa (stările de agregare și circuitul apei în natură)
37 Puncte cardinale
39 Busola și binoclul
41 Formele de relief
3
Cuvânt înainte
Schimbări climatice, încălzire globală, poluare, calitatea aerului - planeta are nevoie de noi pentru a opri încălzirea
globală, cât încă mai există această posibilitate. Toate aceste evenimente fac parte din realitatea zilelor noastre și
celor mai mulți dintre noi ne este destul de clar ce putem face în acest sens, în ce constă responsabilitatea personală
de a conserva natura și planeta Pământ, așa cum o știm azi și pentru generațiile viitoare.
Este foarte ușor să explicăm aceste noțiuni și acțiuni pentru adolescenți și adulți. Dar noi, ca educatori, ne-am
întrebat: ”Este posibil să le explic și copiilor de vârstă preșcolară? Cum o pot face?”
Acest ghid de activități „verzi” vine ca răspuns la aceste întrebări. Da, este posibil ca educația ecologică să fie
introdusă încă din educația timpurie, cu succes. Copiii sunt în mod natural atrași de tot ceea ce înseamnă mediul
înconjurător: animale, ciuperci, plante, pietre. Noi educatoarele știm asta pentru că primim frecvent în dar de la
cei mici pietre, bețe, castane, ghinde. Nu e nevoie să-i învățăm cum să aprecieze natura, pentru că o fac deja. Ei au
nevoie de ghidaj să învețe cum să conștientizeze relații cauză-efect în ceea ce privește efectele dăunătoare asupra
naturii și cum pot ajuta să combată aceste efecte nocive.
Prin acest ghid vrem să facem cât mai ușoară introducerea educației „verzi” în programa școlară și corelarea cu
proiectele tematice comune din planificarea anuală. Activitățile sunt ușor de urmărit și de pus în aplicare, cele mai
multe dintre ele fără să necesite multă pregătire în prealabil, folosind ca resurse elementele naturale sau elemente
reciclate. Adaptați aceste activități atât la dinamica, ritmul și nivelul grupei voastre, cât și la propriul stil de predare.
Știm că fiecare grupă de copii este diferită și are propriile particularități, de aceea propunerile noastre sunt scrise cu
intenția de a fi flexibile și firesc de integrat.
Copiii sunt inspirația și motivația noastră pentru scrierea acestui ghid și ne dorim ca prin ei și împreună cu ei să
lăsăm o planetă mai curată pentru generațiile viitoare.
Dana Busuioc și Roxana-Maria Zimmer
4
Harta competențelor
Această hartă are ca scop principal remedierea unor probleme cu care deja ne confruntăm: prima este poluarea
mediului înconjurător care însoțește schimbările climatice.
A doua problemă este faptul că nu acționăm eficient și suficient în fața acestei degradări și insuflam neputința
și atitudinea ignorantă și următoarelor generații. Harta își propune împuternicirea copiilor să schimbe această
situație. Prin sprijinul acordat de voi, profesorii lor, copiii vor dobândi abilitățile necesare pentru a acționa
sustenabil și a contribui la schimbarea mentalității, în cadrul comunităților în care se află.
Prin intermediul acestui ghid îi încurajăm pe elevii din grupele preșcolare să își formeze deprinderile necesare
identificării problemelor în cadrul schimbărilor climatice, precum și a soluționării lor prin participarea la activități
coordonate de investigare a lumii înconjurătoare și de participarea la acțiuni care reduc impactul negativ asupra
mediului.
Harta are ca punct de plecare profilul absolventului, precum și programele școlare naționale. Considerăm că
ancorarea în harta competențelor verzi a unui demers educațional care vizează formarea unor viitori ambasadori ai
Planetei, pregătiți să răspundă provocărilor, reprezintă fundația acestui demers îndrăzneț.
1. Explorarea mediului înconjurător
Toamna:
Toamna:
Schimbări Vara:
Vânătoarea Vara:
climatice Plantele
comorilor Colecționarii
Realizarea beau apă?
Rutină: Primăvara: de insecte
unor Calendarul Nivelul
activități naturii Primăvara: apei
de Răsaduri oceanelor
Toamna:
investigație Clopoței de legume
Primăvara:
Rutină: de vânt Pictură Vara:
Arborele
Primăvara: cu petale Cifre
grupei
Construiește împietrite
un terariu
Iarna:
Iarna: Puncte Iarna:
Urșii cardinale Busola Primăvara:
Primăvara:
Analiza polari și binoclul
Efectul Pictură
Toamna:
fenomenelor de seră cu petale
Vânătoarea Iarna:
din mediul Iarna:
comorilor Apa (stările de
înconjurător Formele
Toamna: agregare și de relief Primăvara:
Schimbări circuitul apei Nivelul
Toamna: climatice în natură) apei oceanelor
Mica sămânță Vara:
Primăvara: Vas pentru
Dioxidul filtrat apa
de carbon
5
2. Manifestarea atitudinii de respect față de mediu
Toamna:
Toamna: Hotel pentru Vara:
Participarea Plantează insecte Iarna: Stația de
Iarna:
la acțiuni un copac Colectare Căsuțe
compostare
Rutină: Vara:
care reduc selectivă pentru
Păstrăm Plante
impactul curățenia păsări medicinale
negativ Toamna:
Biodegradabilitatea
asupra Primăvara:
mediului Rutină: Toamna: Mijloace de transport
Îngrijim Reutilizarea prietenoase
plantele Iarna: cu natura
Hrănitoare
pentru păsări
Iarna:
Toamna: Colectare Primăvara:
Plantează selectivă Primăvara: Cântecul
Comunicarea un copac Iarna: Dioxidul păsărilor
despre Rutină: Căsuțe de carbon
Vara:
protejarea Păstrăm pentru Plante
curățenia medicinale
mediului Toamna: păsări
Biodegradabilitatea
Primăvara:
Rutină: Toamna: Efectul
Îngrijim Reutilizarea de seră
plantele Iarna:
Urșii
polari
6
Rutine
Calendarul naturii
VÂRSTA
RUTINĂ 3-6 ani
STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI
Calendarul Rutină
naturii
Descrierea
Copiii observă diferența dintre un con de brad/pin expus în mod prelungit la umiditate și unul uscat. Agață
un con afară, în dreptul ferestrei - astfel vor observa cum acesta se închide în zilele ploioase și se deschide
în zilele însorite. Prezintă vremea utilizând simboluri ale fenomenelor meteo sau desenându-le pe calendar.
Utilizează harta României.
Competențele principale exersate în această strategie

1.1 Realizarea unor activități de investigație
Copiii
• Exprimă cum au simțit/observat că este vremea pe durata drumului spre grădiniță.
• Privesc pe fereastră și observă caracteristicile cerului (înnorat/senin, nori albi/gri sau mulți/puțini)
• Observă fenomenele meteorologice și modul în care acestea influențează conul din dreptul ferestrei
(conul închis- ploaie/burniță, conul deschis- lipsa precipitațiilor)
• Observă intensitatea vântului privind crengile copacilor.
• Prezintă ”Știrile meteo”, utilizând harta României. ”Astăzi (data), în localitatea....vremea este caldă/
rece, vântul bate/nu bate, sunt/ nu sunt precipitații....”
• Desenează/ așază simbolurile potrivite pentru vreme pe calendar.
• Când observă modificări ale vremii pe parcursul zilei, modifică/înlocuiesc simbolurile.
Educatoarea
• La începutul anului școlar, explică procedura de desfășurare a prezentării vremii/calendarul naturii:
• Recunosc data: ziua, luna, anotimpul, anul;
• Exprimă observațiile despre vreme realizate pe durata drumului spre grădiniță;
• Observă pe fereastră caracteristici ale vremii;
• Observă conul și constată prezența/lipsa ploii/burniței;
• Localizează pe hartă localitatea;
• Prezintă vremea menținând un tipar (stabilit de fiecare educatoare).
• Reia procedurile zilnic, până acestea sunt însușite de copii.
• Utilizează zilnic Calendarul naturii în timpul întâlnirilor de dimineață.
7
Timp aproximativ: 5-7 min
Resurse
• calendar;
• harta României;
• indicator;
• con de brad/pin.
Recomandări
Urmărește respectarea procedurilor pentru dobândirea rutinei. Calendarul naturii poate fi unul standard
cumpărat, sau poate fi unul confecționat de educatoare și copii.
Pentru a înțelege când se închide și când se deschide un con de brad, realizăm un experiment : introducem
conuri de brad în apă și observăm că acestea se închid în aproximativ 30 minute. Le scoatem și le așezăm la
soare și observăm că se deschid în 30-60 de minute, în funcție de temperatură.
Extensia/Adaptarea*
La grupa mare se poate folosi un termometru pentru exterior și un higrometru.
Referințe și exemple relevante

calendarul naturii - resurse de imprimat și utilizat la grupă
experiment con de brad - Tutorial video
8
Rutine
Arborele grupei
VÂRSTA
Arborele grupei
RUTINĂ Nume/Specia
3-6 ani
Arborele Rutină
grupei
Descrierea
Copiii aleg un arbore din apropiere (curtea grădiniței, vecinătate) care poate fi ușor observat. Recomandăm
un pom (arbore fructifer) pentru a putea gusta și fructele. Acesta va fi observat și ”înregistrat” pe tot parcursul
anului pentru a fi observate modificările ce apar în funcție de anotimpuri.

1.1 Realizarea unor activități de investigație
Copiii
• Vizitează împrejurimile grădiniței.
• Observă arborii și aleg unul pe care să îl adopte.
• Găsesc un nume pentru arbore.
• Descoperă panoul unde își vor expune observațiile și participă la discuții pe baza acestuia.
• Pe parcursul anotimpurilor, observă schimbările prin care trece arborele și le reprezintă pe panou
prin: desene, fotografii, fragmente din arbore (mugure, frunză verde/uscată, floare, fruct, crenguță).
• Realizează conexiuni între arbore - anotimpuri, arbore - fenomene meteorologice, arbore - oameni,
arborele grupei - alți arbori.
• Participă la curățarea spațiului verde din vecinătate, la curățarea crengilor uscate, culegerea fructelor,
amplasarea unei căsuțe pentru păsări
Educatoarea
• La începutul anului școlar invită copiii la o plimbare în împrejurimi a cărei scop este identificarea
unui arbore care va fi adoptat - ”Arborele grupei”.
• Solicită găsirea unui nume pentru arbore.
• Realizează un panou/machetă pe care scrie circular cele 4 anotimpuri și în mijlocul căruia/căreia
este desenat/ așezat simbolul copacului ales. Panoul va fi o resursă permanentă la centrul de știință.
• Prezintă procedurile prin care se formează rutina:
• O dată pe săptămână, într-un interval ce va rămâne constant, observăm arborele notăm/așezăm pe
panou schimbările observate (dacă există), în dreptul anotimpului potrivit.
• Când observăm schimbări, analizăm de ce se produc. (ex. înmugurește, cresc frunzele, apar florile,
etc).
• Generalizăm informațiile oferite de arborele grupei: arborii înmuguresc, înfloresc, fructifică, etc.
Descoperim arbori care se comportă diferit - conifere.
• O dată pe săptămână facem curat în zona arborelui și îl udăm (dacă vremea e secetoasă).
9
Timp aproximativ: Activitatea inițială - 30-45 min
Rutina - 5-10 minute/ la intervale regulate de timp
Resurse
• calendar;
• panou;
• culori;
• materiale din natură.
Recomandări
Urmărește respectarea procedurilor pentru dobândirea rutinei. Panoul poate fi din plută sau o coală de hârtie
cartonată pe care desenăm un cerc, îl împărțim în sferturi în care notăm numele unui anotimp. Dacă optăm
pentru machetă, putem utiliza o tavă împărțită în sferturi (4 pătrate), etichetând fiecare sfert cu numele unui
anotimp.
Extensia/Adaptarea*
Plantăm un copac obținut dintr-o sămânță a arborelui grupei. Vezi activitatea ”Plantează un copac”

Anotimpurile - colecția De ce? De ce? De ce?
Cine are rădăcini

Adânc înfipte în pământ?
Cine are trunchi și crengi
Și se leagănă în vânt?
El te apără de soare,
Îți dă aer mai curat.
În coroana lui măreață
Păsările cuib își fac.
10
Rutine
Păstrăm curățenia
VÂRSTA
RUTINĂ 3-6 ani
Păstrăm Rutină
curățenia
Descrierea
Activitatea ”Colectare selectivă” este primul pas în stabilirea acestei rutine prin care copiii își formează
obiceiul de a păstra curățenia în sala de grupă și în spațiul exterior de joacă.

2.1 Participă la acțiuni care reduc impactul negativ asupra mediului
2.2 Comunică despre protejarea mediului.
Copiii
• Observă imaginile și discută pe marginea lor.
• Răspund la întrebări, prezintă experiențe și acțiuni proprii sau ale membrilor familiei, exprimă
sentimente și caută soluții.
• Zilnic, câte 2-3 copiii își asumă rolul de responsabil al curățeniei: fac curat în spațiul utilizat și sunt
atenți ca și colegii lor să păstreze curățenia.
• Utilizează sacii de gunoi pentru a arunca deșeurile în timpul excursiilor/ drumețiilor.
• Igienizează spațiile din vecinătatea grădiniței de câte ori observă deșeuri aruncate pe jos (această
observație o fac în timpul drumului spre grădiniță iar în momentul colectării deșeurilor utilizează
mănuși/clești de adunat gunoiul).
• Duc această rutină dincolo de sala de grupă, către colegii mai mari, părinți, membri ai comunității.
Educatoarea
• Prezintă copiilor câteva imagini reprezentative cu deșeuri aruncate în zona verde sau în săli de
grupă/cinema.
• Inițiază reflecții pornind de la situații imaginare:
• Imaginează-ți că în camera ta jucăriile sunt amestecate cu ambalaje de la dulciuri și cu sticle goale de
suc. Ce simți? Ce crezi că poți schimba?
• Imaginează-ți că vrei să te joci în curtea grădiniței/casei și în jurul tău vezi tot felul de gunoaie? Ce ai
vrea să schimbi? Cum poți face asta?
• Ce crezi că s-ar întâmpla dacă am fi înconjurați de deșeuri? Cum am putea evita asta?
• Explică procedura de desfășurare a acțiunilor de curățenie:
• Când servim gustarea, câte 2-3 copiii vor avea rolul de responsabil al curățeniei: împart și strâng
coșurile pentru ambalaje, duc deșeurile organice la spațiul de compostare.
• Utilizăm caserole pentru gustare în locul pungilor.
11
• Când desfășurăm activități în spațiul exterior, strângem toate deșeurile pe care le producem sau pe
care le găsim aruncate, folosind echipament de protecție (mănuși/clești)
• În timpul excursiilor/vizitelor avem grijă să nu aruncăm pe jos gunoaie.
• Periodic, ieșim în spațiile din vecinătatea grădiniței și le igienizăm.
• Pe perioada introducerii rutinei, accentuează importanța păstrării curățeniei.
• Validează acțiunile pozitive ale copiilor ori de câte ori se întâmplă.
Timp aproximativ: 30 minute activitatea inițială

5-7 min zilnic/rutină
Resurse
• imagini cu zone verzi acoperite de deșeuri;
• saci de gunoi;
• coșuri de gunoi;
• stație de compostare (dacă există posibilitatea).
Recomandări
Urmărește respectarea procedurilor pentru dobândirea rutinei. Însușirea acesteia poate dura de la două la
patru săptămâni. Există posibilitatea ca unii părinți să fie reticenți, motivând că personalul administrativ
trebuie să realizeze igienizarea spațiilor - pregătește argumente convingătoare.
Extensia/Adaptarea*
Participă la acțiuni de ecologizare în cadrul campaniilor naționale (ex. „Let’s do it, Romania”). Realizează o
campanie de conștientizare a importanței păstrării curățeniei la nivel de grădiniță, școală, comunitate (afișe
desenate de copii, filmulețe cu bune practici).

Poluarea și Degradarea Solului - video
12
Rutine
Îngrijim plantele
VÂRSTA
RUTINĂ 3-6 ani
Îngrijim Rutină
plantele
Descrierea
Pentru a dezvolta dragostea față de mediu și protejarea acestuia, copiii vor fi implicați în activități permanente
de îngrijire a plantelor din spațiul verde al grupei, grădina de flori sau legume a grădiniței.

2.1. Participă la acțiuni care reduc impactul negativ asupra mediului
2.2 Comunică despre protejarea mediului
Copiii
• Participă la vizită și observă plantele, lucrările de îngrijire.
• Pun întrebări și aduc exemple personale sau ale adulților din preajma lor.
• Aleg sau nu să aibă grijă de plante și își motivează alegerea.
• Ascultă explicațiile și urmăresc demonstrația.
• Verifică umiditatea solului și udă plantele când este necesar.
• Curăță plantele de praf și de părțile uscate. La început vor realiza această acțiune sub îndrumare,
după o perioadă vor reuși să se descurce singuri.
• Strâng buruienile și afânează solul (pot utiliza greble și sape în miniatură)
• Descoperă diferențele dintre plantele de cultură și cele sălbatice, recunosc modul în care cele din
urmă pot fi protejate - reducerea culegerii intensive
Educatoarea
• Organizează o vizită la o grădină botanică/seră/grădina unui gospodar.
• Inițiază o convorbire despre importanța plantelor pentru om și despre rolul pe care omul trebuie să
îl aibă în viața plantelor.
• Explică și demonstrează procedura de desfășurare a acțiunilor de îngrijire a plantelor:
• Verificăm zilnic dacă pământul are umiditatea necesară dezvoltării plantelor.
• Ne documentăm despre speciile de plante pe care le îngrijim și le udăm o dată/de două ori pe
săptămână, în funcție de necesarul de apă și temperatura mediului înconjurător.
• O dată pe săptămână curățăm plantele de praf și de părțile uscate. (spațiile verzi din interior)
• Strângem buruienile care pot afecta dezvoltarea plantelor (spațiile verzi de la exterior)
• Pe perioada introducerii rutinei, accentuează importanța îngrijirii plantelor cultivate și compară cu
plantele sălbatice care sunt mai rezistente și nu au nevoie de tratamente speciale.
• Validează acțiunile pozitive ale copiilor ori de câte ori se întâmplă.
• Când servim gustarea, câte 2-3 copiii vor avea rolul de responsabil al curățeniei: împart și strâng
13
Timp aproximativ: între 10 și 30 de minute / o dată sau de două ori pe
săptămână
Resurse
• spații verzi în interiorul sălii de grupă sau straturi la exterior;
• 2-3 recipiente pentru udarea plantelor - stropitori, sticle cu pulverizator.
Recomandări
Urmărește respectarea procedurilor pentru dobândirea rutinei apoi poate lăsa copiii să o realizeze fără
sprijin.
Extensia/Adaptarea*
Putem prezenta părinților acțiunile realizate de copii și solicita să îi implice și în activitățile domestice de
îngrijire a plantelor.

Povestea ”Suflet de copac” de Mihaela Mocanu - video
Cum cresc Plantele - Aventurile lui LittleEdu - video
Plante aromatice | Ingrijire Busuioc la ghiveci | Plantare, tundere si inmultire - video
14
Sugestii suplimentare
Aruncăm gunoiul selectiv: plastic, hârtie, sticlă, menajer

Această acțiune simplă de selectare a gunoiul poate deveni ușor rutină, ea fiind una dintre regulile clasei. Pentru
că în sălile de clasă, în general, nu există coșuri suficiente pentru aruncare selectivă, acestea pot fi confecționate de
către educatoare împreună cu copiii, din cutii de carton suficient de încăpătoare. Se aleg cutiile necesare, se scrie
pe ele cărui tip de gunoi deservesc (plastic/hârtie), se desenează simbolul aferent acestor categorii și sunt gata de
utilizat. Coșul folosit până atunci devine coșul dedicat gunoiului menajer.
Curățenie săptămânală în clasă și curtea grădiniței

Aceasta poate deveni o rutină prin practicarea cu regularitate. De exemplu: vineri, la sfârșit de săptămână, alocăm
30-40 de minute pentru a face curățenie atât în interior, cât și în exterior. Este important să le explicăm copiilor că a
face și a menține curățenie este un obicei care implicit ajută și planeta, mai ales atunci când adunăm gunoaiele din
curtea grădiniței, care au fost aruncate necorespunzător.
Ne spălăm pe mâini, având grijă să economisim apă

Este important să îi ajutăm pe copii să conștientizeze și să controleze folosirea apei în exces. În primul rând ei trebuie
să înțeleagă de ce este nocivă risipa de apă (apa de pe planeta Pământ este o resursă finită, avem aceeași apă de la
începuturile existenței planetei și cu cât o poluăm mai mult, cu atât apa potabilă va fi mai greu de obținut). Putem
folosi rutina spălării mâinilor înainte de masă pentru a introduce o regula de folosire responsabilă: udăm mâinile,
oprim apa, frecăm mâinile cu săpun, pornim din nou apa pentru a clăti.
Stingem becurile dacă avem suficientă lumină naturală

Le explicăm copiilor din ce motiv este important să folosim electricitatea doar atât cât ne este necesar. Discutăm
despre diferențele dintre energia regenerabilă și energia provenită folosind resurse finite. Cu aceste explicații în
minte, poate deveni o rutină, un obicei să observăm perioadele în care avem suficientă lumină naturală și implicit să
stingem / să nu aprindem becurile.
Avem grijă de lucrurile pe care le avem pentru a nu fi nevoiți să cumpărăm

altele
O altă metodă prin care putem ajuta preșcolarii să-și formeze obiceiuri benefice împotriva schimbărilor climatice
este să le aducem în atenție ce este consumul excesiv și cum participă la poluarea mediului. O variantă este să
îngrijim și să folosim pentru cât mai mult timp lucrurile pe care le deținem deja pentru a nu fi nevoiți să cumpărăm
altele noi.
Este important să le reamintim copiilor, ori de câte ori este nevoie, că sunt responsabili de lucrurile și jucăriile lor.
În perioada în care preșcolarii au activități liber alese, și pot folosi resurse și jucării fără supravegherea directă a
cadrului didactic, să le observăm comportamentul și să le reamintim, dacă este necesar, ce responsabilități au.
15
Toamna
Vânătoarea comorilor
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani
Vânătoarea Activitate în cadrul

Domeniului
Comorilor Psihomotric și Știință
Descrierea
Este o activitate plăcută de copii, care promovează aprecierea față de natură, timpul petrecut în aer liber și
presupune identificarea anumitor elemente specifice ale anotimpului toamna.

1.1. Realizarea unor activități de investigație
1.2. Analiza fenomenelor din mediul înconjurător
Copiii
• Identifică elementele naturale pe care urmează să le caute.
• Caută elementele de pe fișă
• Răspund întrebărilor.
Educatoarea
• Face introducerea următoarei activități, explicându-le copiilor că vor urma să facă o vânătoare de
comori cu lucruri pe care le găsim în natură.
• Le oferă exemple de lucruri frumoase/valoroase pe care le putem găsi în natură.
• Creează o fișă cu elementele naturale specifice anotimpului toamna (vezi link mai jos), pe care
fiecare dintre preșcolari urmează să le găsească: o frunză roșie, una galbenă, una portocalie, una maro,
o castană etc.
• După găsirea tuturor elementelor din fișă, discută cu preșcolarii despre particularitățile anotimpului
toamna și diferențele dintre acest anotimp și altele
• Din ce motiv găsim în această perioadă aceste frunze colorate? Când găsim frunze verzi?
• Lista de întrebări continuă în funcție de elementele găsite și de curiozitățile copiilor.
Timp aproximativ: 30-40 minute

Resurse
• Fișa cu elementele necesare pentru vânătoarea de comori.
16
Recomandări
Poate fi introdusă într-un proiect tematic despre anotimpul toamna. Este important ca elementele naturale
cerute să fie adaptate zonei unde se va desfășura activitatea. Alternativ, dacă spațiul nu oferă varietate în
ceea ce privește elementele naturale, acestea pot fi aduse și plasate în diverse locații din curtea școlii de
către educatoare: conuri de brad, ghinde, castane, frunze ale diferitelor specii de copaci etc.
Extensia/Adaptarea*
În funcție de nivelul grupei, le puteți cere preșcolarilor să găsească elemente mai simple și mai puține, sau
mai complexe și mai multe. Activitatea „Vânătoarea de comori” poate fi adaptată pentru orice anotimp.

Autumn Scavenger Hunt craft activity guide | Baker Ross - exemplu de fișă de lucru
17
Toamna
Clopoței de vânt
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani
Clopoței Activitate practică în

cadrul Domeniului
de vânt Om și Societate
Descrierea
Confecționarea din materiale naturale a unor clopoței de vânt. Această activitate are ca scop creșterea
atitudinii de respect și apreciere față de natură în rândul copiilor, iar prin folosirea materialelor naturale în
diverse activități sprijinim dezvoltarea unei astfel de atitudini.

Copiii
• Întreabă unde există neclarități
• Identifică elementele care urmează a fi folosite.
• Respectă pașii
• Lucrează în oglindă cu profesorul
Educatoarea
• Explică faptul că diferite elemente naturale pot fi folosite pentru a crea diverse proiecte. Spre
exemplu, astăzi, cu ajutorul materialelor culese, vor crea clopoței de vânt.
• În continuare explică ce sunt clopoțeii de vânt: un obiect decorativ care stă suspendat, iar atunci
când este mișcat de vânt produce un sunet relaxant.
• Înainte de a începe activitatea propriu-zisă, sunt identificate materialele naturale care vor fi folosite
și de unde provin.
• Educatoarea explică pașii care trebuie urmați pentru a construi acest obiect decorativ
• Pe un băț de aproximativ 10 cm, în poziție orizontală sunt legate între 1-5 sfori de aprox. 20 cm.
• Cu ajutorul capetelor de jos ale sforilor sunt legate materialele naturale culese (conurile, pietrele
etc.).
• Între sfori este lăsată suficientă distanță încât obiectele să se atingă pe diagonale sau în colțuri.
Atunci când suflă vântul se vor ciocni și vor produce sunete.
• Sforile sunt legate de bățul ales, lăsând suficientă lungime pentru a fi suspendate.
18
Resurse
sfoară, pietre, ghinde, coji de nuci, frunze, conuri de pin, bețe, foarfecă.
Recomandări
Culegerea materialelor naturale necesare înainte de începerea activității. Se pot culege împreună cu
preșcolarii sau pot fi aduse de către cadrul didactic . Pot fi folosite multe alte materiale naturale și această
activitate poate fi adaptată și în alte anotimpuri.
Pentru mai multă interactivitate puteți combina obiecte de metal (clopoței reali, chei, șuruburi) cu elemente
naturale tari și cu rezonanță - scoici, cochilii de melc, pietre de diferite forme, coji de nucă, castane, bețe.
Această activitate poate fi inclusă într-un proiect tematic despre anotimpul toamna și caracteristicile ei (sau
alt anotimp) și de aceea este necesar să fie culese materiale naturale specifice anotimpului.
Extensia/Adaptarea*
În funcție de nivelul grupei, modelul clopoțeilor de vânt diferă. La o grupă mică modelul va fi unul foarte
simplu folosind doar 1-2 materiale naturale, iar la o grupă mare se poate experimenta cu mai multe elemente
naturale.

Imagine cu un exemplu de clopoței de vânt
19
Toamna
Mica sămânță
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani
Momentul poveștii: Activitate în cadrul

Mica sămânță de Domeniului Limbă
Eric Carle și Comunicare
Descrierea
Prin lecturarea acestei povești, preșcolarii învață care este procesul natural de înmulțire al plantelor.

Copiii
• Copiii răspund întrebări, emit opiniile personale.
• Ascultă povestea.
• Concluzionează și rezumă împreună cu profesorul cele ascultate.
Educatoarea
• Pentru captarea atenției educatoarea începe activitatea cu o întrebare:
• „V-ați gândit voi oare cum se înmulțesc plantele sau copacii din păduri?”
• Sunt așteptate toate răspunsurile și opiniile copiilor.
• După acest moment, educatoarea îi invită pe copii să citească o poveste despre o mică sămânță, care
le explică procesul natural de înmulțire a plantelor și copacilor.
• Începe prin a citi titlul și autorul poveștii.
• În timpul lecturii, educatoarea va ținea cartea cu imaginile îndreptate către copii. Aceștia asociază
cele auzite cu imaginile, iar aceste două elemente favorizează o mai bună comprehensiune a textului
scris.
• După lectură, educatoarea împreună cu preșcolarii rezumă procesul natural de înmulțire a plantelor.
Acest rezumat se realizează prin întrebări de ghidaj adresate de către profesor și completări acolo unde
este necesar.
• Exemple de întrebări: În ce anotimp suntem în poveste? Ce se întâmplă cu semințele? Ce se întâmplă
cu semințele după ce cad pe pământ?

Resurse
Carte de povești „Mica sămânță” de Eric Carle
20
Recomandări
Pentru începerea activității este nevoie ca educatoarea împreună cu preșcolarii să se așeze într-un spațiu din
sala de clasă sau din curtea grădiniței unde se simt relaxați și pot asculta neîntrerupt povestea.
Este important ca pe tot parcursul lecturii să fie menținut interesul copiilor, iar acest lucru poate fi realizat
prin integrarea intervențiilor copiilor în momentul poveștii când acestea există. Educatoarea poate din când
în când să adauge „Hai să vedem ce se întâmplă”, să întrebe „Ce credeți voi că urmează în continuare?”.
Extensia/Adaptarea*
Se pot folosi și alte cărți cu povești pentru a explica copiilor diferite noțiuni sau fenomene ce țin de protejarea
naturii și nu numai.

Mica sămânță de Eric Carle - Editura Cartea Copiilor
21
Toamna
Plantează un copac
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani
Plantează un copac Activitate în cadrul

Domeniului Știință
Descrierea
Această activitate presupune plantarea unui pom fructifer, un măr. Copiii vor avea șansa de a vedea întreg
procesul de evoluție al mărului întrucât vom începe cu sămânța.

2.2. Comunică despre protejarea mediului
Copiii
• Copiii participă la conversație prin răspunsuri, opinii, alte întrebări.
• Pun în aplicare cele explicate sub îndrumarea cadrului didactic.
• Concluzionează cum putem ajuta mediul înconjurător
Educatoarea
• Începe prin a întreba care este fructul preferat al fiecărui copil? De unde provin fructele? Cum cresc
pomii fructiferi/copacii?
• Le propune un experiment, să crească un măr începând chiar cu sămânța.
• Le explică fiecare etapă pentru a realiza acest proiect: pentru început avem nevoie să încolțim
semințele de măr înainte de a le planta. Pentru a face asta, așezăm semințele pe un șervețel pe care îl
umezim, îl introducem într-o pungă cu închidere etanșă, după care îi punem în frigider aproximativ 30
de zile. Se poate pune în frigiderul unității, dacă există, sau poate fi luat acasă de unul dintre copii sau de
cadrul didactic. Se verifică la 2-3 zile pentru analizarea evoluției și reumezire, dacă este nevoie.
• După ce sămânța de măr a încolțit, este transferată într-un ghiveci ce are găuri pentru scurgere. Se
plantează la aproximativ 2 cm adâncime.
• Ghiveciul este ținut într-un loc cu lumină, temperatură ambientală, și se menține solul umed. Când
mărul are minim 15 cm (primăvara) este transferat în pământ, în curtea grădiniței.
• Educatoarea pune în aplicare cele explicate, atribuind responsabilități pentru toți preșcolarii: unii
copii pun semințele pe șervețel, alții umezesc ușor șervețelul etc.
• Întreabă din ce motiv este important să plantăm copaci?
• Aceasta mai explică care este importanța copacilor/pomilor fructiferi pentru mediu: oferă aer curat,
iar dacă mâncăm fructe din propriul pom, crescute local, reducem poluare mediului (transportul merelor
din alte localități/țări presupune consum de energie = poluare). Explică și că e posibil să nu se bucure
ei de roadele mărului care a fost plantat, ci o generație viitoare. Dar este important să ne gândim la
generațiile viitoare, așa cum generațiile din trecut s-au gândit la noi.
22
Timp aproximativ: 45-60 minute (în două sesiuni diferite)
Resurse
semințe de măr, o pungă sau mai multe cu închidere etanșă (ziplock), un șervețel, sticlă cu pulverizator,
ghiveci, sol fertil.
Recomandări
Putem începe această activitate în cadrul unui proiect tematic despre toamnă, spre exemplu „Coșul bogat al
toamnei” și îl putem finaliza primăvara în cadrul unui proiect „Activități și munci de primăvară”.
Acest proiect poate fi desfășurat ca fiind un proiect al clasei sau fiecare copil poate avea propriul pom fructifer.
Dacă grădinița face parte din proiectul „Laptele și cornul”, în zilele când primesc mere pot păstra semințele
fructelor.
De altfel, multe lucruri pe care le cumpărăm, în general obiecte mici precum nasturi sau bijuterii, sunt
ambalate în aceste pungi cu fermoar. Pot fi păstrate și utilizate în tipul acesta de activități.
Extensia/Adaptarea*
Această activitate începe toamna cu încolțirea semințelor de măr, plantarea într-un ghiveci, creșterea mărului
în ghiveci până la cel puține 15 cm și se finalizează primăvara când transferăm mărul din ghiveci în pământ.
Alternativ, se pot folosi și alte semințe: ghinde, avocado etc.

APPLE TREE Growing From Seed TIME LAPSE - 171 Days - video despre cum crește un măr care urmează a fi
plantat începând cu sămânța
23
Toamna
Schimbări climatice
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani

Ce ne pot spune
copacii despre Activitate în cadrul
schimbările Domeniului Știință
climatice?
Descrierea
Copacii trăiesc chiar și sute ani, iar ei „înregistrează” schimbările climatice care au avut loc în această
perioadă.

Copiii
• Preșcolarii răspund întrebărilor educatorului
• Verbalizează propriile opinii, curiozități
• Analizează ciotul de copac
Educatoarea
• Începe activitatea prin a întreba ce este vremea?
• Dar climatul?
• Explica pe scurt diferența dintre vremea de afară și climat: Vremea este ceea ce se întâmplă în decurs
de câteva ore sau într-o zi. Spre exemplu azi e soare, mâine este posibil să plouă- aceasta este vremea.
În schimb climatul reprezintă condițiile de vreme în medie care s-au înregistrat în ultimii 30 de ani sau
mai mult.
• Întreabă: Cine știe ce este un om de știință?
• Știm deja că oamenii de știință care au studiat și observat schimbările climatice au ajuns la concluzia
că temperaturile au crescut în mod considerabil și au devenit dăunătoare planetei și oamenilor implicit.
• Le spune copiilor că în momentul prezent există modalități moderne de a analiza aceste schimbări
climatice, dar există încă o metodă pe care o poate folosi oricine, și anume analiza unui ciot de copac.
• Astăzi sunt și copiii oameni de știință și vor începe să analizeze ce schimbări climatice s-au produs
în ultima perioadă analizând un ciot de copac. Copacii pot trăi și sute de ani și sunt foarte sensibili la
schimbările climatice; înmagazinează aceste schimbări în interiorul trunchiului.
• Folosindu-se de ciotul de copac, profesorul indică inelele copacului. Dacă numărăm inelele
copacului putem afla ce vârstă avea copacul când a fost tăiat. Inele mai deschise la culoare reprezintă
partea copacului care a crescut în timpul primăverii, iar cele închise la culoare, partea care a crescut în
timpul toamnei.
• Un inel închis plus unul deschis reprezintă un an al copacului.
• Aceste inele oferă informații despre cum au fost condițiile climatice în acel an. Spre exemplu inelele
24
sunt mai late în anii când a fost mai cald și mai umed și sunt mult mai înguste în anii când a fost frig și
fără prea multe precipitații. Dacă este secetă se poate observa că un copac aproape nu a crescut deloc.
• Face analiza ciotului de copac împreună cu preșcolarii.
Timp aproximativ: 15-30 de minute

Resurse
un ciot de copac- educatorul împreună cu preșcolarii se pot deplasa lângă un ciot de copac din apropierea
grădiniței sau poate fi folosită o fotografie.
Recomandări
Dacă există această posibilitate, interesant pentru copiii este să se deplaseze fizic până la ciotul de copac.
Conversația și analizarea ciotului de copac se face în mod liber; preșcolarii pot să intervină, să-și exprime
ideile și curiozitățile. De altfel, este recomandat ca aceste informații să fie transmise pe un ton cât mai blând,
prietenos pentru a atrage copii. Încercați pe cât posibil să-i faceți pe copii parteneri în conversație, acest
lucru este posibil dacă le sunt validate intervențiile.
Extensia/Adaptarea*
La o grupă mare copiii pot număra inelele copacului pentru a stabili vârsta acestuia.

What Can Trees Tell Us About Climate Change? - explicație pe larg despre analiza trunchiului de copac din
perspectiva schimbărilor climatice
25
Toamna
Biodegradabilitatea
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani

Ce se întâmplă cu Activitate integrată
lucrurile pe care le Domeniul Știință și/
aruncăm? sau Domeniul Om și
Societate
Descrierea
O conversație ghidată despre ce se întâmplă cu lucrurile pe care le aruncăm, finalizată cu un experiment
simplu menit să exemplifice cele discutate.

Copiii
• Răspund la întrebări, își exprimă propriile idei
• Oferă ajutor pentru pregătirea experimentului
• Observă periodic ce schimbări s-au produs
Educatoarea
• Pornește o conversație ghidată despre implicațiile pe care le are acțiunea de a arunca un obiect.
• Plan de întrebări:
Voi aruncați lucruri la gunoi?
Ce fel de lucruri?
V-ați gândit ce se întâmplă cu lucrurile pe care le aruncați?
Unde se duc?
Ce efect are asupra mediul?
• Educatoarea oferă explicații suplimentare unde este nevoie.
• Propune un experiment foarte simplu care va dura aproximativ 1 lună: vom alege un spațiu din sala
noastră de clasă unde vom lăsa 2 lucruri diferite să se descompună, să vedem ce se întâmplă cu ele după
ce le aruncăm. Vom lăsa să se degradeze un morcov și o jucărie stricată, ce nu mai poate fi folosită și sunt
așezate într-un spațiu unde pot fi observate cu ușurință.
• La sfârșitul experimentului se face constatarea că morcovul s-a descompus iar jucăria din plastic a
rămas intactă.
• Oare de ce morcovul s-a descompus și jucăria din plastic nu?
• Educatoarea oferă explicații despre influența negativă a plasticului și a altor materiale care dispar
greu, asupra naturii.
• Discută și despre importanța de a limita consumul și să încercăm să folosim lucruri din materiale
naturale, biodegradabile.
26
Resurse
un morcov, o jucărie din plastic stricată
Recomandări
Recomand ca această activitate să fie făcută în cadrul unui proiect tematic despre legume sau fructe care de
obicei au loc toamna sau primăvara.
Recomand ca experimentul să se desfășoare pe o perioadă mai lungă, având în vedere că procesul de
descompunere necesită timp, chiar și pentru materialele biodegradabile.
Extensia/Adaptarea*
Se poate face cu diferite materiale pentru a observa ce se întâmplă cu acestea în momentul în care le aruncăm.

Carrots Timelapse - video despre cum se degradează un morcov
27
Toamna
Reutilizarea
VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani

Prelungim viața Activitate
hainelor și jucăriilor extracurriculară
Descrierea
Această activitate se desfășoară cu sprijinul părinților, care vor fi informați despre modul în care se va
desfășura fiecare secvență a acesteia.
Inițiem o convorbire despre hainele care ne rămân mici, jucăriile și cărțile care nu mai prezintă interes. Ce
putem face cu ele pentru a nu le transforma în deșeuri?
Organizăm un târg: copiii aduc de acasă jucării și cărți care nu mai prezintă interes dar sunt în stare bună,
haine care le-au rămas mici, curate și călcate. Acestea sunt expuse astfel încât să poată fi analizate de copii și
alese în funcție de preferințe. La monedă de schimb putem folosi îmbrățișarea, strângerea de mână, diferite
mișcări hazlii sau putem stabili prețuri simbolice- banii obținuți au o destinație stabilită de comun acord cu
copiii. Obiectele rămase sunt donate unei terțe părți (familii defavorizate, ONG). în acest context, târgul ar
putea avea loc în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Copiii
• Își exprimă ideile personale, pun întrebări sau răspund la ele.
• Aduc jucării, cărți și haine pentru organizarea târgului.
• Stabilesc moneda de schimb sau prețul obiectelor.
• Invită colegii de la școală, părinții, comunitatea locală să participe la târg.
• Participă la târg ca vânzători și cumpărători.
• Împachetează obiectele rămase și le donează.
• Reflectă asupra rezultatelor acțiunii: reducerea poluării prin reutilizare și reducerea deșeurilor,
”cumpărarea” unor obiecte dorite/necesare, oferirea de sprijin unor persoane defavorizate.
Educatoarea
• Prezintă părinților ideea de proiect și le solicită sprijinul.
• Inițiază o conversație despre jucăriile și hainele nefolosite de copii:
• Ce facem cu ele? E sănătos pentru mediu?
• Ce am putea face cu ele?
• Cum ți-ar place să fie jucăria/hăinuță pe care o primești?
• Prezintă ideea organizării unui târg și cere opiniile copiilor.
• Pregătește standurile și sprijină copiii la aranjarea produselor.
28
Toamna
Hotel pentru insecte

VÂRSTA
TOAMNA 3-6 ani

Hotel pentru insecte Activitate în cadrul
Domeniului Știință
Descrierea
Există insecte solitare benefice pentru o grădină, cum ar fi unele albine sau fluturi. Aceste insecte au nevoie
de un loc uscat peste iarnă. Le putem ajuta construind un hotel pentru insecte.

Copiii
• Analizează și identifică materialele pentru a construi hotelul pentru insecte.
• Ascultă instrucțiunile.
• Respectă regulile de conduită.
• Participă la desfășurarea activității prin exercitarea responsabilităților alocate.
Educatoarea
• Folosește materialele kit-ului pentru a asambla hotelul pentru insecte. Dacă nu are la dispoziție un
kit deja conceput, există o alternativă în secțiunea cu Referințe.
• Prezintă materialele de lucru.
• Explică preșcolarilor instrucțiunile.
• Stabilește regulile de conduită pentru desfășurarea activității.
• Alocă sarcini de lucru pentru fiecare.
• Stabilește împreună cu elevii unde vor așeza construcția.
• Cum ți-ar place să fie jucăria/hăinuță pe care o primești?
• Prezintă ideea organizării unui târg și cere opiniile copiilor.
• Pregătește standurile și sprijină copiii la aranjarea produselor.
29
Iarna
Colectare selectivă
VÂRSTA
IARNA 3-6 ani

Colectare selectivă Activitate în cadrul
Domeniilor Științe,
Cunoașterea mediului,
Om și societate
Descrierea
În sala de grupă sunt împrăștiate aleatoriu diferite deșeuri: pet-uri, pixuri defecte, borcane sau sticle mici,
bucăți de hârtie, doze de aluminiu, bucăți de măr și felii de pâine. Într-o parte a sălii sunt așezate 4 coșuri
(sau cutii de carton) cu buline - galben, albastru, verde, negru.
Prin această activitate se observă cunoștințele despre colectarea selectivă deprinse în familie și se introduc
sau dezvoltă (după caz) aceste deprinderi.

Copiii
• Se plimbă prin sala de grupă, strâng deșeurile și le pun în coșuri.
• Motivează alegerea coșului prin experiențe proprii.
• Participă la convorbire: exprimă experiențe personale, pun întrebări sau răspund la ele.
• Reiau strângerea deșeurilor, ținând cont de simbolurile de coșuri.
• Răspund provocărilor jocului, numind întâi culori, apoi deșeurile.
Educatoarea
• Creează o ”ramă” pentru activitate: ”Suntem în parc și trebuie să aruncăm gunoiul la coș.”
• Invită copiii să strângă deșeurile din sala de grupă, fără a oferi alte explicații.
• Observă cum acționează fiecare copil pentru a înțelege în ce măsură a avut sau nu parte de educație
în direcția colectării selective.
• În cazul în care toți copiii au aruncat deșeurile în coșul potrivit, inițiază o convorbire despre nevoia
de colectare selectivă și importanța acesteia.
• În cazul în care deșeurile sunt aruncate aleatoriu, va răsturna conținutul coșurilor în sala de grupă.
Explică ce reprezintă culorile bulinelor și lipește, alături de ele, cartonașe cu reprezentarea deșeurilor:
plastic + metal, sticlă, hârtie, alimente.
• Încurajează copiii să ofere exemple sau opinii personale, să pună întrebări sau să răspundă la acestea.
• Invită copiii să strângă din nou deșeurile, de data aceasta ținând cont de culorile coșurilor.
• Încheie activitatea cu un joc. Educatoarea denumește deșeul cerând copiilor să răspundă numind
culoarea coșului în care trebuie pus. Inversează jocul și numește culoarea cerând copiilor să răspundă
numind deșeurile ce pot fi puse în coșul de culoarea numită.
30
Iarna
Hrănitoare pentru păsări

VÂRSTA
IARNA 3-6 ani

Hrănitoare pentru Activitate în cadrul
păsări Domeniului Om și
Societate
Descrierea
Pe perioada iernii putem observa păsările zgribulite căutând hrană. De multe ori, copiii așază pe pervaz
bucățele de pâine pentru a le ajuta. Din păcate, acestea le pot face mai mult rău decât bine: pâinea și
produsele de panificație conțin o cantitate foarte mare de sare care este toxică pentru păsări, distrugându-
le rinichii. Hrana păsărilor este formată din semințe și fructe crude, nesărate. Copiii trebuie încurajați să
realizeze hrănitori potrivite pentru prietenii lor zburători.

Copiii
• Răspund la întrebări pe baza propriilor experiențe.
• Gândesc și prezintă soluții pentru a veni în ajutor păsărilor.
• Identifică și denumesc materialele cu care vor lucra. Copiii de grupa mare citesc litere cunoscute de
pe etichete și le scriu pe cartonașe.
• Despart în silabe cuvintele și precizează numărul acestora.
• Numără conurile și farfuriile, taie câte o bucată de sfoară pentru fiecare con de legat.
• Măsoară lungimea de tăiere cu un etalon pregătit.
• Împart materialele de lucru.
• Leagă sfoara de con, trecând-o de jur-împrejurul acestuia.
• Cu o spatulă de lemn acoperă conurile cu un strat subțire de untură.
• Rostogolesc conurile prin semințele amestecate, așezate pe farfurii.
• Observă zilnic hrănitoarele realizate și completează cu hrană când este necesar.
Educatoarea
• Adresează întrebări care să conducă spre tema activității:
Cum este vremea?
Ce păsări ați văzut în ultimele zile? Cum vi se par ele?
Cu ce se hrănesc păsările? Oare mai găsesc hrană în acest anotimp?
Cum le putem ajuta să treacă mai ușor peste iarnă?
• Prezintă propunerea de activitatea apoi dirijează observarea materialelor de lucru și sprijină copiii
în numirea și numărarea lor.
31
• Descrie și exemplifică modul de lucru.
• Dacă este solicitat, oferă ajutor la tăierea și legarea sforii.
• Agață hrănitoarele la ferestre sau în copaci, cu ajutorul copiilor. Explică importanța locului în care
trebuie așezate acestea pentru a feri păsările de animalele care le pot răni (pisici, câini, dihori, jderi).
• Încurajează copiii să ofere exemple sau opinii personale, să pună întrebări sau să răspundă la acestea.
• Invită copiii să strângă din nou deșeurile, de data aceasta ținând cont de culorile coșurilor.
• Încheie activitatea cu un joc. Educatoarea denumește deșeul cerând copiilor să răspundă numind
culoarea coșului în care trebuie pus. Inversează jocul și numește culoarea cerând copiilor să răspundă
numind deșeurile ce pot fi puse în coșul de culoarea numită.
32
Iarna
Căsuțe pentru păsări

VÂRSTA
IARNA 3-6 ani

Căsuțe pentru păsări Activitate extracurriculară
- poate fi inclusă în
secțiunea ”Voluntariat
pentru natură”
Descrierea
Se poate desfășura în două moduri:
1. În parteneriat cu părinții: folosind un șablon al căsuței pentru păsări, se taie scândurile după dimensiuni,
se îmbină și se fixează în copaci de echipele părinte-copil (grupa mică-mijlocie).
2. În echipe de 3-4 copii, utilizând kit-urile pentru căsuțe din comerț (grupa mare). Căsuțele sunt amplasate
în copaci de către adulți.

Copiii
Pentru varianta 1
• Observă acțiunile părinților și participă la confecționarea căsuțelor.
• Numesc fiecare secvență, instrumentele și modul de lucru: taie cu fierăstrăul, înșurubează cu
șurubelnița, bate cuie cu ciocanul.
Pentru varianta 2
• Participă la conversația inițiată și găsesc soluții la problemele expuse.
• Identifică materialele cu care vor confecționa căsuța.
• Observă secvențele de lucru.
• Participă la formarea echipelor.
• Asamblează căsuțele, solicitând sprijin când e necesar.
Educatoarea
Pentru varianta 1
• Prezintă proiectul copiilor și părinților, solicită sprijin în adunarea materialelor necesare.
• Pune la dispoziție șabloanele și se asigură că instrucțiunile de asamblare sunt înțelese.
• Oferă sprijin pentru găsirea locurilor potrivite pentru amplasarea căsuțelor.
33
Pentru varianta 2
• Inițiază o convorbire despre viața păsărilor iarna și solicită soluții care le-ar ajuta să supraviețuiască.
• Prezintă copiilor kit-ul cu care vor lucra și instrumentele ce vor fi utilizate.
• Exemplifică modul de lucru.
• Formează echipe de 3-4 copii, astfel încât aceștia să poată realiza toate secvențele de lucru.
• Oferă sprijin când îi este solicitat.

Resurse
Varianta 1: Varianta 2:
• șablon; • kit-uri pentru căsuțe pentru păsări;

• scânduri; • șurubelnițe/ciocane.
• fierăstrău;
• cuie/șuruburi;
• ciocan/șurubelniță;
• șmirghel;
• scară.
Recomandări
Pentru o bună desfășurare a activității, recomand să aveți un șablon al căsuței pentru păsări și să confecționați
una înainte, pentru a observa care ar fi dificultățile ce pot apărea pentru copii și pentru a găsi soluții de
îmbunătățire. Este important să avem în vedere și unele reguli ce ar trebui respectate pentru a ne asigura
că păsările le vor folosi și vor fi în siguranță în căsuțe: lemnul netratat și nevopsit, ușa de intrare potrivită
mărimii păsărilor, amplasarea căsuțelor la o înălțime care să asigure protecție împotriva animalelor ce le-ar
putea vâna. Aceste aspecte sunt prezentate copiilor și părinților.
Recomandăm și poezii precum cea inclusă aici pentru etapizarea procesului complex în pași ușor de urmărit.
Căsuța pentru păsări
O căsuță pentru păsări
Este ușor de făcut
Dacă te ajută tata.
E meșter neîntrecut!
Scândurile-s pregătite,
Avem cuie și ciocan.
Imediat treaba e gata
Dacă ne uităm pe plan.
Apoi căutăm o scară

În copac s-o așezăm.
O prindem bine de-o creangă
Și păsările așteptăm.
Extensia/Adaptarea*
Copiii sunt încurajați să repete această activitate acasă, împreună cu părinții și să așeze căsuțele pentru
păsări în pomii din livada proprie.

Confecționează un cuib. Nu o căsuță • Societatea Ornitologică Romană
Planuri pentru Casuta de Pasari | PlanurileMele.Ro
Cum să faci o căsuță pentru păsărele
34
Iarna
Urșii polari
VÂRSTA
IARNA 3-6 ani

Urșii polari Activitate în cadrul
Domeniului ”Om și
societate”.
Descrierea
Unul dintre efectele încălzirii globale este acela că urșii polari nu mai au suficientă hrană, fapt care poate
duce în viitor la extincția speciei.

Copiii
• Copiii identifică animalul prezentat
• Observă și trag concluziile necesare
• Numesc/concluzionează în ce fel pot ajuta oamenii stoparea acestui fenomen de topire a gheții care
afectează și urșii polari
Educatoarea
• Începe prin a le arată copiilor o figurină urs polar, cerându-le să identifice animalul prezentat. După
ce este identificat animalul, educatorul le explică copiilor că această specie de urși este afectată de
schimbările climatice, mai exact de faptul că temperaturile continuă să crească.
• Pentru a supraviețui climatului dur, urșii polari au nevoie să se hrănească foarte bine.
• Datorită încălzirii globale, banchizele de gheață se formează mai târziu, lucru ce afectează reproducerea
focilor. În lipsa focilor, urșii suferă de subnutriție și pot să nu reziste distanțelor lungi de înotat.
• Într-un container de plastic transparent sunt așezate 2-3 bucăți de gheață, suficient de late pentru a
așeza o figurină urs polar, apoi se toarnă apă, aproximativ 2-3 cm adâncime.
• După ce toate materialele au fost așezate, începe observarea. În timpul observării educatorul
adresează anumite întrebări pentru a-i ajuta pe copii să identifice relațiile de cauzalitate.
• De ce este importantă gheața pentru urșii polari?
• Ce se întâmplă cu gheața? Din ce motiv se topește? Cum se deplasează urșii polari de la o banchiză
la alta?
• Au nevoie de energie pentru asta? De unde iau energia?
• Când experimentul este încheiat se concluzionează că urșii polari au nevoie de gheață pentru a
supraviețui.
• Ce pot face oamenii pentru a ajuta urșii polari?
• Conversația continuă în funcție de răspunsurile copiilor.
• Educatoarea punctează faptul că oamenii pot ajuta situația prin comportamentul lor responsabil
față de natură.
35
Iarna
Apa (stările de agregare și circuitul apei în natură)

VÂRSTA
IARNA 3-6 ani
Apa (stările de Activitatea în cadrul

agregare și circuitul Domeniilor ”Științe”
apei în natură) și ”Estetic și creativ”
Descrierea
Prin intermediul unui experiment simplu, copiii observă sub ce formă poate fi întâlnită apa și cum circulă ea
în natură. În prima fază a experimentului, realizează și tablouri de gheață.

Copiii
• Participă la conversație aducând exemple personale, punând întrebări când au nelămuriri și oferind
răspunsuri.
• Toarnă apă în farfurii și așază materiale din natură pentru a realiza o compoziție artistică.
• Așază farfuriile în exterior, pentru ca apa să înghețe (dacă temperaturile sunt cu câteva grade pe minus).
• Analizează transformarea apei și descriu tablourile de gheață realizate.
• Primesc informații despre etapele următoare ale experimentului.
• Așază bucata de gheață pe folie.
• Observă fenomenele care se produc: aburul se ridică, ajunge la folia alimentară, se transformă în apă
datorită temperaturii date de bucata de gheață, apa picură sau se prelinge pe pereții borcanului. Bucata
de gheață se micșorează, transformându-se în apă, datorită căldurii care se ridică la suprafața borcanului.
• Găsesc corelații în natură sau în viața proprie.
Educatoarea
Ziua 1
• Inițiază o conversație despre apă: Unde întâlnim apa? Pentru cine este folositoare? Ce s-ar întâmpla
dacă nu ar exista apă? Sub ce formă întâlnim apa? Gheața este apă?
• Prezintă primul pas al experimentului: turnăm apă în farfurii și o lăsăm să înghețe peste noapte (pe
pervaz, în curtea școlii într-un spațiu prestabilit).
• Pentru a realiza un tablou de gheață, așezăm în farfurii materiale din natură (pietricele, crenguțe,
flori uscate).
Ziua 2
• Solicită copiilor să observe ce s-a întâmplat cu apa din farfurii și să descrie tablourile de gheață.
• Enumeră etapele experimentului apoi îl realizează cu sprijinul copiilor: pune apa la fiert, o toarnă în
borcan, așază deasupra folia alimentară în două straturi, o leagă cu elastic de gura borcanului. Numește
un copil care va pune o bucată de gheață pe folia alimentară.
• Solicită copiilor să observe ce se întâmplă cu apa din borcan și cu gheața de deasupra lui.
• Exemplifică circuitul apei în natură și prin intermediul unui film pentru copii.
36
Iarna
Puncte cardinale
VÂRSTA
IARNA 3-6 ani
De unde răsare Activitatea în cadrul

soarele? Domeniului ”Științe”
cu elemente de
literație
Descrierea
Cunoașterea punctelor cardinale ne ajută să ne orientăm în spațiu în zonele în care nu există indicatoare
(câmpuri, păduri), iar copiii se simt ca adevărați exploratori care cuceresc regiuni necunoscute.

Copiii
• Arată cu degetul/mâna direcția din care răsare soarele sau menționează un element aflat în acea
direcție.
• Pun întrebări sau răspund la ele.
• Repetă noțiunile noi în grup și individual.
• Observă desenul și recunosc elementele care îl compun.
• Analizează busola și observă din ce este compusă.
• Notează simbolurile punctelor cardinale.
• Se așază lângă busolă, cu fața spre nord și denumesc punctele cardinale apoi elementele ce se află
pe direcția acestora.
• Desenează soarele.
• Cu ajutorul busolei, numesc punctele cardinale care corespund răsăritului și apusului.
• Răspund la întrebările de final folosindu-se de experiențe proprii, de cunoștințele asimilate anterior
sau de imaginație.
Educatoarea
• Le propune copiilor să descopere 4 puncte foarte importante pentru oameni.
• Care credeți că sunt cele 4 puncte? (întrebare deschisă care poate oferi informații relevante despre
copii și despre ce consideră ei că e important)
• Solicită copiilor să indice direcția din care răsare soarele și drumul lui până la apus.
• Introduce noțiunile noi, explicându-le cu ajutorul desenului pregătit: puncte cardinale, nord, est,
sud, vest, busolă.
• Menționează că busola va arăta întotdeauna nordul și exemplifică modul în care se citește aceasta:
așază busola pe desenul care reprezintă grădinița și se așază lângă busolă, cu fața spre nord; în spate
este întotdeauna sudul, în dreapta este estul iar în stânga vestul.
• Solicită copiilor să noteze pe marginea colii simbolurile (N,E,S,V) și să realizeze corespondența între
punctele cardinale și elementele reprezentate în desene.
• Așază diferite obiecte și solicită copiilor să le localizeze în funcție de punctele cardinale după
exemplul oferit de ea.
• Propune copiilor să deseneze soarele la răsărit și la apus, pe coala utilizată în timpul activității.
• Cu ajutorul întrebărilor, ajută copiii să descopere punctele cardinale ale răsăritului și apusului.
• Oferă sprijin atunci când îi este solicitat.
37
• Întrebări de final:
• Cu ce ne ajută punctele cardinale?
• Oare care au fost primii oameni care le-au folosit?
• Cum știm încotro mergem când circulăm cu mașina? (indicatoare)
• Dar dacă circulăm cu avionul/vaporul?
• Există indicatoare în aer/apă?
• Dar în pădure/deșert?
• Cum vi se pare busola?
• Când credeți că v-ar fi de folos?
38
Iarna
Busola și binoclul
VÂRSTA
IARNA 3-6 ani

Activitate integrată pe parcursul
Busola și binoclul unei zile
Dezvoltarea limbajului - Domeniu
”Om și societate”
Activitate practică - Domeniul
”Științe” / Joc de rol
Descrierea
Copiii confecționează o busolă cu ajutorul căreia pot determina așezarea în spațiu a unor obiecte.

Copiii
• Ascultă povestea și participă la convorbire.
• Descriu imaginile din carte, pun întrebări sau răspund la ele.
• Își aleg colegii de echipă în funcție de preferințe.
• Observă busola și recunosc poziția obiectelor în funcție de punctele cardinale.
• Confecționează busola respectând instrucțiunile.
• Determină așezarea în spațiu a unor obiecte cu ajutorul busolei confecționate.
• Observă binoclul și îl utilizează.
• Oferă informații despre modul în care binoclul modifică percepția vizuală.
• Confecționează un binoclu din materialele puse la dispoziție, folosindu-se de instrucțiuni/model.
• Participă la jocul de rol, păstrând echipele inițial formate.
• Participă la jocul de rol.
• Participă la conversația de reflecție, imaginându-și cum ar putea utiliza binoclul și busola în diferite
situații imaginare.
Educatoarea
• Citește cu copiii cartea ”Ghici ce e în depărtare?” de Simona Epure.
• Inițiază o convorbire pe baza cărții, direcționată către două elemente folosite de navigatori: busola
și binoclu.
• Împarte copiii în grupe de navigatori, în funcție de culoarea bărcuței (albastru, galben, roșu, verde),
fiecare echipaj având sarcina să își confecționeze propria busolă.
• Prezintă busola și importanța ei.
• Demonstrează etapele de realizare a busolei și prezintă materialele de lucru.
• Lipim acul de magnet.
• Introducem acul în dopul de plută sau îl așezăm pe bucata de carton.
• Punem apă în castron.
• Așezăm dopul de plută/bucata de carton pe apă.
• Observăm că se învârte și așteptăm să se oprească.
39
• Comparăm cu busola reală pentru a observa ce puncte cardinale indică cele două capete ale acului.
• Se asigură că fiecare copil reușește să confecționeze busola.
• Prezintă binoclu și îl pune la dispoziția copiilor.
• Demonstrează etapele de realizare a binoclului și prezintă materialele de lucru:
• Lipim cele două tuburi de carton între ele cu bandă adezivă.
• Decorăm binoclul obținut.
• Se asigură că fiecare copil confecționează un binoclu.
• Solicită copiilor să joace jocul de rol ”De-a navigatorii!”.
• Inițiază conversația de reflecție:
• Ce s-ar întâmpla dacă navigatorii nu ar avea busolă? Dar binoclu?
• Ce s-ar întâmpla dacă nu am călători pe apă? Ce plante, animale, teritorii nu am cunoaște?
40
Iarna
Formele de relief
VÂRSTA
IARNA 3-6 ani
Forme de relief Activitate în cadrul

Domeniului ”Științe
/ Cunoașterea
mediului” - machetă
Descrierea
Pe un suport de lemn/placaj se realizează din lut o machetă cu forme de relief: munți, dealuri, câmpii. Cât
timp lutul este încă umed, se așază copacii. După uscare se pictează formele de relief și apele care le străbat.

Copiii
• Vizionează filmul
• Participă la conversație și observă caracteristicile principalelor forme de relief.
• Observă materialele cu care vor lucra și răspund la întrebări pentru a demonstra că au înțeles modul
de lucru.
• Fac diferența între conifere și foioase după forma coroanei și le amplasează pe relieful potrivit.
• Pictează lutul, respectând culorile specifice fiecărei forme de relief.
• Trasează apele și pictează Marea Neagră.
• Analizează lucrările proprii și lucrările celorlaltor echipe.
Educatoarea
• Prezintă un film despre relieful României.
• Inițiază o convorbire pe baza filmului, cu evidențierea caracteristicilor principalelor forme de relief.
• Prezintă materialele și modul de lucru:
• Pe suprafața verde, vom întinde un strat subțire de lut, deoarece câmpiile sunt joase.
• Pe suprafața portocaliu/maro deschis, vom așeza un strat mai gros, deoarece reprezintă dealurile.
• Pe suprafața maro închis, vom modela munții, ca niște ridicături mai înalte și mai colțuroase decât
dealurile.
• Vom lipi coroanele copacilor pe scobitori.
• Vom așeza scobitorile astfel încât pe munți să fie conifere, pe dealuri să fie conifere + foioase, pe
câmpie să regăsim foioase.
• Așteptăm ca lutul să se usuce (o zi).
• Pictăm formele de relief cu culorile potrivite.
• Pictăm Marea Neagră, Dunărea și câteva ape din regiunea geografică în care ne aflăm.
• Inițiază reflecția utilizând metoda galeriei.
41
Timp aproximativ: 35-40 de minute / în două zile
Resurse
• carton gros sau placaj pe care este desenată harta României, cu grupele mari de forme de relief,
Marea Neagră;
• lut pentru modelat;
• culori acrilice;
• scobitori și forme de copaci decupate din hârtie colorată;
• lipici.
Recomandări
• macheta poate fi realizată după ce copiii au câteva cunoștințe despre formele de relief.
• activitatea se desfășoară în grupe de 4-5 copii, pentru ca fiecare dintre ei să participe.
• pe ecran rulează filmul cu relieful României sau rămâne imaginea machetei, pentru a ghida lucrările
copiilor.
• pentru a nu consuma mult lut, scheletul de bază al machetei pentru zona de deal și munte poate fi
din polistiren, lemne sau orice material solid.
Extensia/Adaptarea*
• realizarea unui vulcan și observarea modului în care acesta erupe.
• realizarea unui experiment prin care să observe cum s-au format munții.

Lectia despre Romania - machetă relieful României
Formele de Relief din România - Aventurile lui LittleEdu - video
Formele de relief din România (grupa mare) - video
42
Primăvara
Răsaduri de legume
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Răsaduri de legume Activitate în cadrul

Domeniul ”Știință”
Descrierea
Copii învață cum cresc anumite legume, mai exact roșiile și ardeii grași.

Copiii
• Răspund la întrebări
• Pun pământ în recipientele speciale
• Plantează semințele
• Îngrijesc ceea ce au plantat
Educatoarea
• Întreabă dacă preșcolarii știu de unde provin legumele pe care noi le mâncăm?
• Cum cresc? Cum le îngrijim? Care sunt legumele preferate ale fiecărui copil?
• În continuare, le arătă copiilor semințele de roșii și ardei și le transmite că azi și ei fac activități
agricole specifice primăverii și anume că vor planta aceste legume delicioase pentru a le mânca în vară
sau chiar început de toamnă. Când exact vor fi gata de mâncat depinde foarte mult și de cum este vremea
în următoarea perioadă.
• Le explică că este necesar ca semințele să fie plantate inițial într-un mediu care le permite să se
dezvolte mai repede - în ghiveci în interior.
• După ce au crescut puțin și devin răsaduri de legume, plantele se mută în grădina de afară.
• Împreună cu elevii, umple recipientele în care urmează să fie plantate semințele cu pământ, plantează
semințele (aproximativ 3-4 semințe în fiecare recipient), udă.
• Recipientele sunt așezate într-un loc călduros cu multă lumină. Peste recipiente, poate fi așezată
folie alimentară pentru a genera mai multă căldură.
• În primele 1-2 săptămâni se udă zilnic pentru a menține pământul umed, ajută semințele să
încolțească.
• Când semințele se transformă în răsaduri gata de plantat, acestea pot fi plantate în curtea grădiniței,
luate acasă de fiecare copil sau donate.
• Educatoarea explică de ce este benefic pentru natură să mâncăm fructe și legume produse local,
crescute natural.
43
Primăvara
Dioxidul de carbon
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Ce este dioxidul de Experiment în cadrul

carbon? Domeniului ”Știință”
Descrierea
Dioxidul de carbon este un gaz care contribuie într-o proporție foarte mare la încălzirea globală. Prin acest
experiment, putem ajuta copii să conștientizeze că acesta există chiar dacă nu îl putem vedea, atinge sau
mirosi.

Copiii
• Răspund întrebărilor
• Fac micul experiment și verbalizează propriile observații și concluzii.
• Participă activ la realizarea experimentului principal sub îndrumarea educatoarei.
• Comunică despre acțiuni pe care le pot face care reduc producerea CO2
Educatoarea
• În ce anotimp suntem? Cu ce se deosebește acesta de anotimpul iarna?
• Ghidează răspunsurile preșcolarilor încât să marcheze faptul că primăvara este mult mai cald decât
în anotimpul precedent.
• Punctează faptul că în prezent este mai cald decât era în aceeași perioadă acum 10, 20 sau 30 de ani.
Acest eveniment numit încălzire globală s-a întâmplat din cauza unui gaz numit dioxid de carbon.
• Roagă preșcolarii să expire. După câteva scurte expirării, aceasta îi întrebă:
• Când ați expirat, ați reușit să vedeți aerul care a ieșit din plămânii voștri?
• După ce ascultă răspunsurile copiilor, le explică faptul că ceea ce au expirat/suflat ei este chiar gazul
numit dioxid de carbon pe care l-a menționat mai devreme.
• Le propune elevilor un experiment prin care vor produce dioxid de carbon: într-o sticlă goală de
plastic se toarnă o cană și jumătate de oțet. Într-un balon (fără să fie umflat) se pune o linguriță de
bicarbonat de sodiu.
• Același balon în care există bicarbonatul de sodiu se așază pe gura sticlei cu oțet având grijă ca
bicarbonatul de sodiu să nu ajungă încă în sticlă.
• În momentul în care balonul este așezat bine pe gura sticlei se ține în sus încât să permită bicarbonatului
de sodiu să ajungă în sticlă și să pătrundă în balon dioxidul de carbon , ca urmare a reacției dintre cele
44
două elemente. Gazul va umfla balonul.
• După acest experiment, educatoarea explică că multe dintre activitățile întreprinse de oameni din
întreaga lume produc acest gaz care favorizează încălzirea globală, provocând astfel daune planetei/
naturii.
• Îi roagă pe copii să dea exemple de activități care produc dioxid de carbon (CO2): transport cu mașina,
încălzirea cu gaz, electricitate care nu provine din surse regenerabile, focul – când ard păduri, sectorul
industrial - fabrici, tăierea pădurilor, suprafețele unde se aruncă tot gunoiul etc.
• Educatoarea explică de ce este benefic pentru natură să mâncăm fructe și legume produse local,
crescute natural.
45
Primăvara
Efectul de seră
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Efectul de seră Activitate în cadrul

Domeniului ”Știință”
Descrierea
Ca urmare a experimentului cu gazul dioxid de carbon urmează un alt experiment simplu care explică ce este
efectul de seră.

Copiii
• Preșcolarii răspund întrebărilor, emit opinii personale, trag concluzii.
• Participă la aranjarea materialelor pentru experiment.
• Observă schimbările și diferențele de pe cele două termometre.
Educatoarea
• Ca urmare a experimentului precedent, se continuă explicarea efectului de seră pe care îl creează
dioxidul de carbon.
• Le comunică celor mici că rezultatul efectului de seră duce la creșterea temperaturii globale, ceea ce
are impact negativ asupra planetei și bunăstării tuturor locuitorilor săi.
• Acest efect de seră se creează din cauza faptului că dioxidul de carbon acționează ca un înveliș asupra
planetei cauzând supraîncălzire.
• Pentru a înțelege cele expuse mai bine, educatoarea propune un experiment afară: într-un loc
însorit din curtea grădiniței, se așază primul termometru, iar lângăbolul cu cel de-al doilea termometru
înăuntru. Bolulului i se pune capacul și se așteaptă 5-10 minute pentru a verifica temperatura. Se poate
repeta acest proces de 2-3 ori.
• Se trag concluziile experimentului: în bolul acoperit termometrul indică o temperatură mai mare.
• Explică că același lucru se întâmplă și cu planeta noastră și din acest motiv se întâmplă încălzirea
globală.
• Îi roagă pe copii să numească acțiuni pe care le pot face ei să ajute la combaterea încălzirii globale:
să vină cu bicicleta/pe jos/cu autobuzul la grădiniță, să nu arunce gunoaie în natură, să recicleze, să
cumpere cât mai puține lucruri noi, să doneze lucrurile pe care nu le mai folosesc etc.
46
Primăvara
Nivelul apei oceanelor

VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Nivelul de creștere al Activitate-experiment

- în cadrul Domeniilor
apei oceanelor
”Știință” și ”Om și
societate”
Descrierea
Una dintre consecințele schimbărilor climatice este creșterea nivelului apei oceanului și putem să-i ajutăm
pe preșcolari să înțeleagă acest efect printr-un experiment simplu de pus în aplicare.

Copiii
• Răspund întrebărilor adresate, verbalizează propriile curiozități, emit opinii personale.
• Participă activ la desfășurarea experimentului.
• Observă schimbările produse.
Educatoarea
• Pregătește activitatea: pe lateralul vasului folosit este așezată o bucată de plastilină, lipită și presată
bine pe o porțiune a marginii recipientului.
• Această bucată de plastilină reprezintă uscatul/pământul și este important să fie netedă pentru a
putea așeza cât mai multe cuburi de gheață pe ea.
• După modelarea plastilinei sunt așezate cuburi de gheață, minim 4 pentru un impact mai mare.
Cuburile de gheață reprezintă ghețarii. Apoi, se toarnă apă în recipient având grijă să nu atingă cuburile
de gheață. Apa reprezintă apa oceanelor și a mărilor (opțional se pot pune câteva picături de colorant
alimentar albastru pentru o reprezentare vizuală mai bună a apei de mare). Se marchează nivelul apei
actual cu o linie.
• Explică copiilor faptul că schimbările climatice, respectiv încălzirea globală, produc efecte negative,
printre acestea fiind și topirea ghețarilor.
• Întreabă copiii: Ce credeți că se întâmplă cu nivelul apei când se topesc ghețarii? Ce o să se întâmple
cu apa din vasul pregătit de noi când o să se topească cuburile de gheață?
• Educatoarea primește răspunsurile copiilor, apoi, le propune să observe ce se întâmplă.
• Pe măsură ce gheața se topește, se măsoară din nou nivelul apei, marcând cu o nouă linie.
• Se fac constatările asupra a ceea ce s-a întâmplat.
• Educatoarea îi ghidează pe copii să facă corelația dintre experimentul făcut în clasă cu ceea ce se
întâmplă în realitatea zilelor noastre.
• Le explică copiilor că această creștere a nivelului apei nu este benefică pentru oamenii care trăiesc
aproape de țărmul mării: sunt nevoiți să se mute, sunt afectați de inundații, afectează agricultura.
• Au loc discuții pe baza celor aflate.
47
Resurse
vas pentru apă transparent, plastilină, cuburi de gheață, cariocă, colorant alimentar albastru (opțional)
Recomandări
Vasul pregătit pentru experiment poate fi pregătit dinainte sau împreună cu preșcolarii. În cazul în care
vasul este pregătit ca parte din activitate, poate fi necesară planificare unui timp în plus pentru desfășurarea
activității.

Imagini relevante cum se poate pune în aplicare experimentul
48
Primăvara
Construiește un terariu
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Realizarea unui Activitate în cadrul

terariu Domeniului ”Știință”
Descrierea
Vom construi o mini grădină numită ”terariu verde” care poate fi resursă permanentă la centrul de știință. Este
ușor de construit și necesită îngrijire minimă, în schimb oferă informații esențiale despre mediul înconjurător.

1. Explorarea mediul înconjurător
Copiii
• Identifică elementele folosite.
• Fiecare contribuie la alcătuirea terariului.
• Așază noul terariu la centrul de știință pentru observare.
Educatoarea
• Expune materialele ce vor fi folosite în cadrul activității și cere elevilor să le identifice.
• Prezintă elementele care sunt folosite azi: borcan, pietre, cărbune activ, sol, mușchi și care este
scopul lor - construirea unui terariu.
• Profesorul explică ce este un terariu: o grădină în miniatură, închisă, care are nevoie de atenție
minimă pentru îngrijire. Cel mai important aspect al terariului este faptul că apa care se evaporă din
sol ajunge pe capacul borcanului iar apoi va pica înapoi pe solul și plantele din terariu. Același lucru se
întâmplă și cu apa din natură, ea circulă. Acest lucru se numește circuitul apei în natură.
• Educatoarea explică cum se alcătuiește un terariu: se așază în 4 straturi elementele componente,
primul fiind stratul de pietre care facilitează scurgerea surplusului de apă, al doilea strat este de cărbune
activ care ajută la menținerea apei cât mai curată, al treilea strat este de sol cât mai fertil, iar la suprafață
sunt plantele, în cazul de față mușchiul (orice tip de mușchi este potrivit pentru un terariu). La sfârșit se
udă plantele prin pulverizare, cam 3-4 pulverizări.
• Educatoarea va numi preșcolarii care vor așeza stratul de pietre, urmează un strat subțire de cărbune
activ, apoi de sol, apoi plantele și în cele din urmă cine va uda.
• Cadrul didactic oferă explicații despre circuitul apei în natură în condițiile încălzirii globale.
• Se poate face următorul experiment: pentru o săptămână terariul va sta într-un loc din sala de clasa
unde nu bate soarele direct iar în următoarea săptămână în lumină directă a soarelui și se observă ce se
întâmplă cu umiditatea din interiorul borcanului.
49
Resurse
un borcan cu capac de minim 900 de ml (mai mare este chiar mai bine), pietre de dimensiune mică, cărbune
activ, sol, mușchi, sticlă cu pulverizator (se poate păstra și refolosi o sticlă cu pulverizator de la produsele de
curățenie).
Recomandări
Resursele de care avem nevoie le poate aduce cadrul didactic sau pot fi pregătite împreuna cu preșcolarii
(culese din curtea școlii sau aduse de părinții anuntați în prealabil).
La o grupă mică și mijlocie recomandăm pregătirea resurselor de către educator, iar pentru o grupă mare
este de dorit să contribuie și preșcolarii.
La o grupă mică și mijlocie recomandăm alcătuirea unui terariu pe clasă, iar la o grupă mare educatorul și
preșcolarii pot lucra în oglindă, iar fiecare preșcolar va avea propriul terariu.
Extensia/Adaptarea*
În următorul an se pot adăuga și alte plante: plante suculente sau alte opțiuni propuse de copii. De altfel,
se poate lua mai mult în considerare și partea estetică a terariului. În cazul adăugării mai multor plante, se
va impune ca terariul să nu rămână închis tot timpul. Lipsa de aer proaspăt și implicit a posibilității variației
umiditătii atmosferice în interioriul terariuluipoate duce la moartea plantelor superioare.

Video tutorial despre cum se asamblează un terariu
50
Primăvara
Cântecul păsărilor
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Cântecul păsărilor Activitate în cadrul

Domeniului ”Știință”
Descrierea
O activitate care ajută copiii să respecte natura, dar și să-și îmbunătățească puterea de concentrare printr-un
exercițiu foarte simplu, dar cu multe beneficii.

Copiii
• Participă la conversație cu răspunsuri, întrebări, opinii.
• Folosesc tehnica respirației pentru relaxare.
• Numesc sunetele pe care le-au auzit.
Educatoarea
• Întreabă care sunt semnele venirii primăverii.
• Unul din aceste semne este acela că păsările care au plecat peste iarnă, s-au întors, iar acum le putem
zări și chiar asculta din nou cântecul.
• Întreabă: Vouă vă place cum cântă păsările?
• Propune să-și reamintească cum sună cântecul acestora folosind o metodă foarte simplă, să asculte
cu foarte mare atenție.
• Educatoarea împreună cu preșcolarii se așază pe o pătură pentru picnic sau direct pe iarbă.
• Propune să respire adânc de câteva ori pentru a se relaxa și a fi pregătiți să asculte cântecul păsărilor.
• După această scurtă tehnică de respirație, toată lumea ascultă concentrată.
• La intervale de 1-3 minute (în funcție de nivelul grupei), profesorul întreabă dacă au auzit păsările
cântătoare. În cazul în care nu s-au auzit păsările, copii pot numi ce alte sunete venite din natură au auzit.
• Se repetă minim 2-3 runde.
• Li se explică preșcolarilor de ce cântă păsările (marcarea teritoriului de către masculi, atragerea și
curtarea femelelor).
• În afara de ce aud live, copiii pot asculta câteva cântece ale celor mai cunoscute păsări sălbatice
dar și domestice pe telefonul mobil/tabletă/laptop (specii cunoscute cum sunt cucul, pupăza, cioara,
guguștiucul, porumbelul, cocoșul) pe care să le asocieze cu imaginea păsării care produce respectivul
cantec de pe o cartolină.
• Activitatea se încheie menționând că natura merită protejată de oameni.
51
Resurse
O pătură pentru picnic, sunete înregistrate, telefon/tabletă/laptop, cartoline cu diferite specii de păsări
Recomandări
Această activitatea poate fi introdusă într-un proiect tematică despre primăvară. Ea poate începe în sala de
grupă pentru partea introductivă și desfășurarea activității poate continua afară, sau poate avea loc de la
început până la final în natură.
Extensia/Adaptarea*
Timpul de concentrare este mai mare în funcție de nivelul grupei. La o grupă mai mare copiii vor fi concentrați
să audă cât mai multe sunete pentru a fi primii care le numesc, în schimb la o grupă mică spiritul competitiv
încă nu s-a dezvoltat prea mult și aceștia vor asculta cu multă curiozitate. Educatoarea poate menționa când
se aude un sunet: Ce se aude? Voi ați auzit?
Poate încuraja copiii și prin expresiile faciale să asculte și să se concentreze.
52
Primăvara
Pictură cu petale
VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Pictură cu petale Activitate în cadrul

Domeniului ”Estetic și
creativ”.
Descrierea
Florile felurite și colorate sunt perfecte pentru a „picta” cu ele și nu este complicat deloc. Avem nevoie doar
să zdrobim petalele florilor alese pe o coală de hârtie sau pânză de bumbac de culoare alb.

Copiii
• Răspund, emit opinii personale.
• Presează florile pentru a obține diferite culori și forme.
• Își așază lucrările în locul din sală dedicat expoziției, iar apoi evaluează propria lucrare și pe cele ale
colegilor.
Educatoarea
• Explică preșcolarilor că în natura găsim fel și fel de culori care înfrumusețează mediul înconjurător.
• Le cere să se gândească și să facă o comparație din punct de vedere vizual între anotimpul iarna, care
tocmai ce a trecut și primăvară. Cum este natura? Ce schimbări observă?
• După această conversație, educatoarea le propune preșcolarilor să experimenteze culoarea provenită
din petalele florilor de primăvară.
• Pentru aceasta este nevoie să pună petale de flori între două foi/bucăți de pânză și să înceapă să le
zdrobească tare. Petale pot fi zdrobite cu mâna sau cu ciocănele din cauciuc, plastic sau din alte materiale
care sunt sigure pentru a fi folosite de către copii. Vor obține fel și fel de culori și forme. Preșcolarii sunt
lăsați să folosească această nouă tehnică de pictură liber.
• La sfârșit fiecare copil îți așază lucrarea într-un loc dedicat pentru a expune toate lucrările și se face
turul galeriilor. Se observă și se apreciază lucrările celorlalți colegi.

Resurse
flori de primăvară, coală albă de hârtie sau pânză albă de bumbac, ciocănele din materiale flexibile
Recomandări
RFlorile pot fi culese împreună cu preșcolarii dacă există această posibilitate.
53
Activitatea poate fi inclusă într-un proiect tematic despre primăvară și florile primăverii.
Extensia/Adaptarea*
În funcție de nivelul grupei, timpul de lucru variază. O grupă mare va dori să experimenteze mai mult această
tehnică de a obține culoare prin zdrobirea de petale în comparație cu o grupă mică. Și cei mici vor aprecia o
astfel de activitate, dar ei se vor concentra mai mult pe a zdrobi petale în mâini și mai puțin în a le pune pe
hârtie/bumbac. Copiii dintr-o grupă mică vor aprecia foarte mult partea senzorială a acestei activități.
Poate fi adaptată și pentru alt anotimp, folosind flori specifice acelui anotimp.

Imagini relevante pentru pictură cu petale
54
Primăvara
Mijloace de transport prietenoase cu natura

VÂRSTA
PRIMĂVARA 3-6 ani
Mijloace de transport Activitate în cadrul

prietenoase cu natura Domeniului ”Om și
Societate”
Descrierea
În contextul climatic actual este important să diferențiem între mijloace de transport cu impact negativ
asupra mediul înconjurător și cele care sunt prietenoase cu natura.

Copiii
• Răspund și emit propriile opinii despre subiectul în discuție.
• Oferă exemple din viața personală.
Educatoarea
• Întreabă preșcolarii cu ce au venit în ziua respectivă la grădiniță.
• După ascultarea răspunsurilor, cadrul didactic explică că metodele de transport pe care le folosim
influențează mediul înconjurător - există mijloace de transport care au impact negativ asupra calității
aerului pe care noi îl respirăm și există mijloace de transport care sunt neutre, prietenoase cu natura.
• Le dă oportunitatea elevilor să spună dacă ei știu despre aceste mijloace de transport.
• Plecând de la răspunsurile elevilor, profesorul explică mai departe despre mijloace de transport
care emit gaze și poluează aerul și despre cele care nu emit nici un fel de gaz – se folosește de resursele
pregătite pentru a le prezenta.
• În încheierea activității se reamintește faptul că planeta este casa noastră și trebuie să o păstrăm
curată, atât pentru noi cât și pentru generațiile următoare.
Timp aproximativ: 15-30 de minute în funcție de nivelul grupei

Resurse
fotografii sau machete cu mijloace de transport prietenoase cu natura: bicicletă, tricicletă, trotinetă, mașină
electrică, trenuri și mașini electrice.
Recomandări
Activitatea poate fi făcută tot timpul anului, dar este recomandată primăvara, întrucât vremea începe să
devină mai potrivită pentru vehiculele în discuție.
Această activitate poate fi încadrată în cadrul unui proiect tematic despre mijloacele de transport.
55
Extensia/Adaptarea*
Putem discuta și despre cum ne deplasăm pe distanțe lungi, având în vedere că toate mijloacele de transport
prietenoase cu natura au limitările lor. Cu ce alegem să mergem pe o distanță lungă? Cu mașina personală
sau cu mijloc de transport în comun?
Dacă există posibilitatea, la o grupă mare putem merge la o plimbare scurtă prin comunitate/cartier împreună
cu părinții, ca parte a activității.

Starea Planetei: Care este cel mai ecologic mijloc de transport? - video
56
Vara
Stația de compostare
VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Stație de compostare Activitate practică
Descrierea
Construirea unei stații de compostare oferă posibilitatea de a observa cum are loc descompunerea și de a
fertiliza solul în care vom planta (la exterior sau interior) semințe sau răsaduri.
Activitatea poate fi realizată cu sprijinul unor adulți din comunitate.

Copiii
• Participă la convorbire. O mare parte a copiilor din mediul rural sunt familiarizați cu stațiile de
compostare și pot oferi exemple personale sau ale adulților cunoscuți.
• Vizionează prezentarea și observă o stație de compostare și modul în care funcționează.
• Participă la amenajarea stației de compostare: caută un loc potrivit, așază scândurile, bat cuie.
• Utilizează stația de compostare ori de câte ori strâng deșeuri organice.
Educatoarea
• Pornind de la activitatea ”Biodegradabilitatea”, inițiază o convorbire despre modul în care se pot
utiliza resursele biodegradabile – fertilizarea solului.
• Prezintă modelul unei stații de compostare.
• Solicită copiilor sprijin pentru a găsi un loc potrivit pentru amenajarea acesteia (distanță față de
clădire, loc însorit).
• Participă la amenajarea stației de compostare.
Timp aproximativ: 2 ore

Resurse
• sprijinul părinților sau al altor adulți din comunitatea locală;
• scânduri, cuie, ciocane – pentru stațiile de compostare deschise;
• recipiente refolosibile de capacitate mare sau stații de compostare de la firmele de salubritate –
pentru stațiile de compostare închise.
Recomandări
Estimați cantitatea de deșeuri organice obținute pe parcursul unui an pentru a stabili dimensiunile stației
de compostare (la o grupă cu 20 de copii vor fi mai puține deșeuri decât la o structură cu mai multe grupe.
57
Dimensiunea stației poate varia între jumătate de metru cub și 2-3 metri cubi). Analizați dacă există
posibilitatea realizării unei stații de compostare deschise (direct pe sol, cu drenaj natural) sau închise
(recipient, fără drenaj).
Amplasarea stației de compostare trebuie bine gândită, astfel încât să nu afecteze activitățile în aer liber și
să nu deranjeze vecinii.
Această activitate poate fi încadrată în cadrul unui proiect tematic despre mijloacele de transport.
Extensia/Adaptarea*
Materia organică descompusă va fi utilizată ca fertilizator pentru plantele în ghiveci sau grădina exterioară a
grădiniței.
Stația de compostare este utilizată zilnic în cadrul rutinei ”Păstrarea curățeniei”.

Cum poți să construiești compartimente pentru compost la tine în grădină
Deșeurile biodegradabile și compostarea - Harta Reciclarii
Poluarea și Degradarea Solului - video
58
Vara
Plantele ”beau” apă?

VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Plantele ”beau” apă? Activitate practică în

cadrul Domeniului
”Științe/Cunoașterea
mediului”
Descrierea
Copiii vor observa dacă ”beau” plantele apă și efectul pe care aceasta îl are asupra lor.
Activitatea se va desfășura pe durata a două zile consecutive. Sunt necesare recipiente transparente, colorant
alimentar, plante cu flori albe sau frunze de țelină/salată.

Copiii
• Vizionează videoclipul în care este prezentat experimentul.
• Realizează experimentul:
• Un recipient rămâne gol, într-unul toarnă apă, iar în două toarnă apă cu colorant alimentar (sau cerneală).
Așază plantele în recipientele pregătite. Așază recipientele pe o măsuță și le lasă până a doua zi.
• Observă schimbările.
Educatoarea
• Introduce activitatea prezentând etapele experimentului și videoclipul: într-un recipient vom avea
doar apă, în două recipiente vom adăuga colorant alimentar, iar ultimul recipient va rămâne gol. În cele
4 recipiente vor fi așezate plantele și vor fi lăsate până a doua zi.
• Pune întrebări cu rolul de a clarifica rezultatelor experimentului:
• Ce s-a întâmplat cu planta din recipientul fără apă? Dar din cel cu apă? Dar din cele în care ați pus
colorant alimentar? De ce credeți că s-a uscat/ s-a colorat planta? Cum credeți că a ajuns apa la floare/
frunză?
• Oferă și cere exemple de activități ce pot fi realizate de copii pentru a asigura apa necesară plantelor.
Timp aproximativ: două secvențe de 20-25 de minute, în două zile consecutive
Resurse
• recipiente transparente (borcane sau pahare de sticlă);
• -4 plante cu flori albe (trandafiri, margarete, garoafe) sau/și 4 frunze de țelină/salată;
• colorant alimentar - două culori: roșu, albastru;
• apă.
59
Recomandări
Pentru a înțelege mai bine modul de lucru, recomandăm să prezentați copiilor la început videoclipul în care
este prezentat experimentul. Activitatea poate fi realizată individual, în echipe sau cu întreg grupul de copii
(în funcție de nivelul de dezvoltare al acestora).
Pentru o mai bună analiză și reflecție ulterioară, recomandăm fotografierea plantelor înainte și după
experiment.
Extensia/Adaptarea*
Amenajați un spațiu verde în interiorul sălii, cu plante în ghivece, și oferiți-le copiilor posibilitatea să ude și
să îngrijească singuri plantele, să le observe evoluția.

Plantele beau apă - video
Trecerea apei prin tulpina plantei - video
60
Vara
Vas pentru filtrat apa

VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Vas pentru filtrat apa Activitatea practică în

cadrul Domeniilor ”Științe/
Cunoașterea mediului”, ”Om
și societate” și ”Educarea
limbajului”
Descrierea
Activitatea se va desfășura în curtea grădiniței, deoarece sunt necesare materiale din natură. Copiii vor fi
încântați că pot realiza singuri toți pașii activității practice. Într-un borcan, copiii vor pune apă, apoi vor
adăuga elemente din natură: crenguțe, frunze, pământ . Astfel vor obține apa murdară pe care o vor filtra. În
recipientul pentru filtrat vor fi așezate straturi, de jos în sus, astfel: un strat de pietriș, un strat de frunze, un
strat de crenguțe mărunte sau mușchi. Apa murdară va fi turnată în vasul pentru filtrat iar copiii vor observa
caracteristicile apei care se scurge din acesta.

Copiii
• Umplu un borcan cu apă.
• Observă apa și caracteristicile ei.
• Adaugă câteva frunze, flori, crenguțe.
• Amestecă și observă apa și caracteristicile ei.
• Adaugă pământ.
• Amestecă și observă caracteristicile ei - devine apă murdară.
• Pun pietriș, crengi, frunze și mușchi în vasul pentru filtrat.
• Așază un borcan transparent dedesubt.
• Toarnă în vasul pentru filtrat apa murdară.
• Așteaptă să se scurgă apa în borcanul de dedesubt și observă caracteristicile ei.
• În timp ce așteaptă, ascultă povestea citită de educatoare.
• Participă la convorbire, pun întrebări și răspund la ele.
Educatoarea
• Invită copiii să umple un borcan cu apă curată și să observe caracteristicile ei.
• Pune întrebări:
• Ce fel de apă folosim noi în gospodărie?
• Ce fel de apă credeți că folosesc plantele?
• Ce este ploaia? Dar furtuna?
• Ce se întâmplă cu apa de ploaie când ajunge pe pământ?
• Cum credeți că putem transforma apa murdară în apă curată?
• Oferă copiilor libertatea de a adăuga în borcan diferite elemente din natura apropiată, amestecându-
le cu apa.
61
• Explică modul în care trebuie pregătit vasul pentru filtrat apa: un strat de pietriș, un strat de frunze,
un strat de crenguțe mărunte sau mușchi.
• Supraveghează activitatea copiilor și oferă sprijin când îi este solicitat.
• Sprijină copiii să filtreze apa prin vasul pregătit.
• Citește ” Cum se filtrează apa în pădure” din cartea ”Auzi cum vorbesc copacii?”
• Conduce convorbirea, încurajând copiii să expună experiențe personale, să pună întrebări și să
răspundă la acestea.
Resurse
• borcane transparente
• o găleată cu fundul găurit
• elemente din natură (frunze, flori, pământ, crenguțe, mușchi, pietriș)
• cartea ”Auzi cum vorbesc copacii” - Peter Wohlleben
Recomandări
• activitatea este recomandată pentru spațiul exterior, deoarece copiii pot lucra cu elemente strânse
direct din natură.
• în funcție de numărul de copii și de nivelul lor de dezvoltare, activitatea de ”murdărire” a apei poate
fi realizată individual sau colectiv.
Extensia/Adaptarea*
Pornind de la această activitate, propunem și:
• Realizarea unui experiment științific de laborator cu ajutorul setului de purificare a apei din link-ul
de mai jos.
• Drumeție/excursie într-o zonă unde se află o sursă de apă, pentru a observa calitatea acesteia și a
descoperi factorii care influențează această calitate.
• Vizită la o stație de epurare a apei.
• Activitate de ecologizare a perimetrului din apropierea unei ape.

Set științific pentru purificarea apei
Paxi - Circuitul apei în natură
62
Vara
Colecționarii de insecte
VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Colecționarii de Activitate practică în

insecte cadrul Domeniilor ”Științe/
Cunoașterea mediului”,
”Psiho-motric” și ”Educarea
limbajului”
Descrierea
Activitatea se desfășoară în curtea grădiniței, în parc/pădure sau orice alt spațiu verde din apropiere. Copiii
vor observa, recunoaște și denumi insectele din mediul apropiat.

Copiii
• Parcurg, alături de colegi, traseul poveștii, respectând regulile de grup.
• Ascultă povestea.
• Pun întrebări sau răspund la ele.
• Recunosc și numesc insectele din poveste, apoi cele de pe carduri.
• Aleg partenerii de echipă în funcție de culoarea cartonașului.
• Numără echipele și membrii fiecărei echipe, specificând dacă sunt tot atâția, mai mulți sau mai puțini.
• Așază în borcan un strat subțire de fire de iarbă și frunze.
• Extrag carduri cu insecte.
• Observă insecta de pe cartonaș, o numește, o identifică în natură și o pune în borcan.
• Observă insectele cu lupa. (atunci când este ținută în mână, lupa nu se pune lipită de ochi, ci se
pozitioneaza între ochi și subiectul studiat, în funcție de distanță, fie la o treime de ochi și două treimi de
subiect, fie la jumătatea distanței dintre ochi și subiect)
• Prezintă colegilor insectele găsite.
• Eliberează insectele în mediul natural.
• Se deplasează precum insectele: furnică, greier, fluture.
Educatoarea
• Pregătește un traseu cu panouri pe care se află paginile poveștii propuse, apoi îl parcurge alături de
copii citind povestea.
• Pune întrebări sau răspunde la ele.
• Pune la dispoziția copiilor carduri cu insecte și ajută la recunoașterea și numirea lor.
• Anunță că urmează o activitate științifică în cadrul căreia copiii vor fi entomologi și vor observa
insectele pe care le pot găsi într-un anumit areal (curtea grădiniței, parc).
• Explică și exemplifică cum se va desfășura colecționarea de insecte:
• vor fi formate echipe de copii cu ajutorul unor cartonașe colorate;
• în borcanele pregătite vor fi strânse insectele de pe cartonașe, câte un singur exemplar din fiecare;
• acestea vor fi observate apoi eliberate în natură, fără a fi rănite.
63
• Prezintă cutia cu cartonașe colorate și ajută la formarea echipelor.
• Pregătește cardurile pentru extragere.
• Oferă sprijin când acesta este solicitat.
• Solicită o retrospectivă a activității de observare: fiecare echipă va desemna un reprezentant care va
numi insectele găsite și unele caracteristici ale acestora.
• Inițiază un joc de mișcare în cadrul căruia copiii se vor deplasa asemeni unei insecte.
• Numește insecta pe care copiii urmează să o imite.
• Oferă feed-back pe tot parcursul activității.
Timp aproximativ: 1 zi
Resurse
• Cartea ”Colecționarul de insecte”
• Panouri cu paginile cărții
• Cartonașe de 4-5 culori, în funcție de numărul echipelor care vor fi formate.
• Carduri cu insecte
• Lupe
• Borcane cu capac găurit
• Hârtie și creioane colorate
• Fileu entomologic
Recomandări
• Paginile cărții vor fi printate și așezate pe panouri cu picior, apoi distribuite în curtea grădiniței, în
ordinea cronologică a poveștii. Copiii se vor deplasa în grup de la un panou la altul, urmărind povestea
citită de educatoare.
• După înțelegerea textului, se vor face echipe de 3-4 copii.
• În cazul grupelor mixte, copii de 5-6 ani vor fi încurajați să ofere sprijin colegilor mai mici.
• Insectele culese cu mâna vor fi manipulate cu atenție, pentru a nu le rupe membrele sau deforma
aripile și pentru a evita înțepăturile/pișcăturile. Pentru mai multă siguranță, se poate utiliza un fileu
entomologic.
• Dacă există posibilitatea, pot fi utilizate borcanele speciale pentru insecte.
Extensia/Adaptarea*
Copiii de grupă mare:
• recunosc pe cartonaș numele insectelor și îl scriu;
• desenează insectele găsite;
• găuresc capacele borcanelor cu ajutorul unui cui și a unui ciocan, ajutați de un adult.
Se propune copiilor ca acasă (în cazul copiilor care locuiesc la casă) sau pe parcursul plimbărilor cu părinții
în parcuri, să descopere și alte insecte, să le fotografieze și să utilizeze Google Lens pentru a le recunoaște.
Pot împărtăși cu colegii informațiile astfel obținute.
Realizarea unui ”Hotel pentru insecte” (Vezi activitatea Hotel pentru insecte)

Carduri cu insecte
Capac inox cu maner din plastic si gauri pentru scurgere
Observarea insectelor - borcane cu capac cu lupă
64
Vara
Plante medicinale
VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Plante medicinale Proiect ce se

desfășoară timp de o
săptămână
Descrierea
Copiii prepară ceai cu plante aduse de acasă și îl servesc. După o conversație despre plantele medicinale și
rolul lor terapeutic, li se propune o drumeție în timpul căreia vor culege plante pentru confecționarea unui
ierbar.

2.Manifestarea atitudinii de respect față de mediu
Copiii
• Oferă exemple din viața personală, povestind cum se prepară ceaiul în familiile lor.
• Prepară ceaiul și îl servesc când temperatura nu este periculoasă pentru ei.
• Observă plantele medicinale. Le numesc pe cele cunoscute și spun cum le folosesc în gospodărie.
• Recoltează părți ale plantelor pentru ceai și plante întregi pentru ierbar. Le pun în pungi de hârtie, pe
specie, folosind un determinator de plante împreună cu părinții sau educatoarea.
• Așază plantele pentru ceai la uscat, pe hârtie.
• Pun la presat plantele pentru ierbar.
• Învârt plantele pentru o uscare uniformă.
• Verifică presarea plantelor.
• Așază plantele uscate pentru ceai în pungi de hârtie, le etichetează.
• Așază plantele pentru ierbar pe o coală albă, le lipesc cu bandă adezivă, scriu denumirea plantei,
leagă colile într-un ierbar.
Educatoarea
• Pregătește elementele necesare (ceainic, strecurătoare, plante pentru ceai, apă, pahare, miere) și
explică cum va fi utilizat fiecare în prepararea ceaiului.
• Oferă copiilor libertatea de a prepara și servi ceaiul, dar urmărește cu grijă temperatura apei și
manipularea corectă a veselei.
• Prezintă plantele medicinale din zona în care vor realiza recoltarea și modul în care aceasta se va
face: recoltăm puține plante de pe o suprafață, pentru a evita dispariția speciei și recoltăm plante din
medii nepoluate, pentru ca ceaiul obținut să aibă proprietăți curative. Pentru ierbar, planta va fi culeasă
în întregime, cu tot cu rădăcină. Pentru ceai vor fi culese doar anumite părți ale plantei (flori, frunze).
• Observă cum recoltează copiii și intervine atunci când i se solicită ajutorul.
• Coordonează așezarea plantelor la presat apoi în ierbar. (Plantele întregi se așază la presat între filele
unei cărți, se verifică după o săptămână și se lipesc pe coli albe cu bandă adezivă. În partea de jos a foii se
65
scrie numele plantei. Foile se perforează în partea de sus sau în partea stângă apoi sunt legate cu sfoară.
Toată grupa poate lucra la un singur ierbar).
• Pune întrebări și răspunde la întrebările copiilor, inițiază conversații despre plante și rolul lor în viața
oamenilor.
Timp aproximativ: o săptămână
Resurse
• ceainic, sursă de încălzire a apei, plante pentru ceai, pahare, miere;
• pungi de hârtie;
• bandă adezivă;
• coli A4 și A5;
• creioane.
Recomandări
• este indicat să vă familiarizați din timp cu plantele medicinale care cresc în zona aleasă pentru
recoltare, pentru a le putea prezenta copiilor.
• în funcție de nivelul copiilor, puteți să îi lăsați să prepare și să servească ei ceaiul sau să îi ajutați.
• puteți implica și părinții în acest proiect - ca invitați la ceai, ca participanți la drumeția de colectare
a plantelor medicinale.
Extensia/Adaptarea*
• adăugați o activitate în care să prezentați (cu ajutorul copiilor și părinților) alte preparate care au
la bază plantele medicinale: creme, tincturi, săpunuri, lumânări parfumate. Poate fi organizată ca o
invitație la ceai sau ca un mic târg al produselor pe bază de plante.
• provocați părinții la o activitate practică de preparare de siropuri din plante medicinale, pe parcursul
căreia să accentuați importanța utilizării responsabile a plantelor și beneficiile avute (pentru om, pentru
natură) prin înlocuirea produselor cumpărate cu cele preparate în gospodărie.

Culege plante cu proprietăți medicinale
O Săptămână Altfel - Viata la tara
Cum sa faci un ierbar - EmaLaScoala
Ierbar de grup, dintr-o tabără de neuitat
Cum sa faci un ierbar
66
Vara
Cifre împietrite
VÂRSTA
VARA 3-6 ani
Cifre ”împietrite” Activitatea practică

(jucării și materiale în cadrul Domeniului
didactice din ”Estetic și creativ” -
materiale naturale) Pictură
Descrierea
Copiii sunt atrași de pictură, în special când este realizată pe materiale neconvenționale. Sunt tentați să
picteze pereții, mobila, ferestrele.
Folosind culori acrilice și pensule subțiri, realizăm material didactic pentru activitățile matematice. Activitatea
se poate desfășura în sala de grupă, sau în natură (curtea grădiniței, parc)

Copiii
• Caută pietre și le aduc la grădiniță.
• Numără pietrele.
• Participă la conversație exprimând opinii proprii.
• Pictează pietrele.
• Decorează cutiile.
• Strâng materialele de lucru și le așază la locul lor.
Educatoarea
• Prezintă copiilor setul-model și explică tehnicile de lucru: f fiecare copil are nevoie de 10 pietre plate,
de dimensiuni aproximativ egale (pot fi mai multe, pentru că sigur copiii vor vrea să picteze și diferite
forme). Acestea pot fi găsite pe drumurile de țară pietruite, pe malul râurilor sau în grămezile de balast
pregătite pentru construcții.
• Într-un loc vizibil sunt afișate carduri cu cifrele 0-9, astfel încât fiecare copil să și le poată aminti. Se
poartă o scurtă conversație despre modul în care putem proteja mediul limitând utilizarea plasticului,
înlocuindu-l cu materiale din natură - de exemplu pietre pictate în loc de jetoane plastifiate sau cuburi
cu cifre.
• Pe fiecare piatră copiii pictează o cifră, astfel încât să realizeze un set cu toate cifrele 0-9. Le lasă la
uscat apoi le dau cu lac incolor. Le lasă din nou la uscat . Dacă e necesar, mai aplică un strat de lac. Fiecare
copil își așază setul de pietre într-o cutie de carton sau lemn, o personalizează cu numele sau simbolul
propriu și o va folosi la activități pe tot parcursul anului.
• Oferă sprijin când acesta este solicitat.
• Oferă feedback fiecărui copil.
• Facilitează conversația și reflecția.
67
Resurse
• un set de pietre pictate ca model;
• cutii de carton sau lemn, potrivite ca mărime pentru seturile de pietre;
• un set carduri cu cifre;
• pietre plate de dimensiuni aproximativ egale;
• vopsea acrilică de diferite culori;
• lac incolor;
• pensule subțiri.
Recomandări
Activitatea este recomandată pentru grupele mijlocie-mare. Copiii mai mici pot picta pe pietre diferite
simboluri sau forme.
Vopselele acrilice pot fi înlocuite cu markere.
Extensia/Adaptarea*
Pe pietre pot fi pictate litere, realizând un alfabetar al grupei.
Pietrele pictate cu diferite modele devin obiecte decorative ce pot fi dăruite cu diferite ocazii.
Pietre mai mari, cu forme diferite, pot fi pictate și așezate în curtea grădiniței, personalizând spațiul de joacă
și învățare.

Idei pictură pe pietre
68
Idei și notițe
69
Idei și notițe
70
Idei și notițe

GhidulVerde Prescolari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GhidulVerde Prescolari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID CU ACTIVITĂȚI PRACTICE PENTRU EDUCAȚIA DE MEDIU

Micii lideri ai marilor schimbări

13 Îngrijim plantele 53 Pictură cu petale

15 Sugestii suplimentare 55 Mijloace de transport prietenoase cu natura

18 Clopoței de vânt 59 Plantele ”beau” apă?

20 Mica sămânță 61 Vas pentru filtrat apa

22 Plantează un copac 63 Colecționarii de insecte

24 Schimbări climatice 65 Plante medicinale

26 Biodegradabilitatea 67 Cifre împietrite

1. Explorarea mediului înconjurător

RUTINĂ 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie

Referințe și exemple relevante

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie

Referințe și exemple relevante

Cine are rădăcini

RUTINĂ 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 30 minute activitatea inițială

Referințe și exemple relevante

RUTINĂ 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie

Referințe și exemple relevante

Aruncăm gunoiul selectiv: plastic, hârtie, sticlă, menajer

Curățenie săptămânală în clasă și curtea grădiniței

Ne spălăm pe mâini, având grijă să economisim apă

Stingem becurile dacă avem suficientă lumină naturală

Avem grijă de lucrurile pe care le avem pentru a nu fi nevoiți să cumpărăm

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Vânătoarea Activitate în cadrul

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 30-40 minute

Referințe și exemple relevante

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Clopoței Activitate practică în

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 30-40 minute

Referințe și exemple relevante

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Momentul poveștii: Activitate în cadrul

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 15-25 minute

Referințe și exemple relevante

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Plantează un copac Activitate în cadrul

Competențele principale exersate în această strategie

Referințe și exemple relevante

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie

Timp aproximativ: 15-30 de minute

Referințe și exemple relevante

TOAMNA 3-6 ani

STRATEGIA TIPUL STRATEGIEI

Competențele principale exersate în această strategie