Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Recenzie
În primul capitol, autorul prezintă o scurtă istorie a învățării accelerate, aceasta fiind arta de
a „împinge” oamenii spre capacitatea lor maximă, respectiv către potențialul lor maxim. Tot aici,
este menționat faptul că pentru accelerarea procesului de învățare este necesar un echilibru între
minte și corp, între suflet și fizic, dar și prin abordarea „ținând cont de anumite principii ale
neurologiei și psihologiei omului”. (p.11)
Sugestopedia, un subiect dezvoltat amănunțit în lucrarea doctorului Lozanov: Suggestology
and Outlines of Suggestopedy, este o metodă de învățare, folosită mai ales în vederea studierii
limbilor străine, având o capacitate de reținere de aproximativ trei până la cinci ori mai rapid,
decât prin metodele clasice. Aceasta a fost dezvoltată în anii ’70 și reprezintă o transpunere în
practică a superînvățării, fiind „dificil de definit cu exactitate [...] pentru că, pe de o parte,
aceasta s-a răspândit de-a lungul anilor punând accentul când pe un aspect, când pe altul [...].”.
(p.7)
O ședință de sugestopedie avea loc după cum urmează: pregătirea (cadrul didactic prezenta
conținutul întâlnirii, creând o relație amicală cu elevii), prezentarea (scurtă poveste citită de
profesor către elevi, în limba studiată, fiind și tradusă în limba de origine), reluarea și elaborarea
textului (revenire asupra lecturii și realizarea unor jocuri, cântece pe baza acestuia).
GHERMAN KARINA-ANDREEA
FPSE, PIPP, ANUL I, GRUPA 14LF232
Cel de-al II-lea capitol, evidențiază influența motricității oculare și a posturii asupra
modului în care studiem.
Drapeau sugerează cititorului să verifice eficiența vederii cu câteva exerciții simple, pentru a
vedea dacă suferă/nu suferă de tulburări de motricitate oculară, probleme de mișcare a ochilor,
mult mai frecvente decât poate realiza. Aceste probleme pot încetini procesul de învățare,
datorită faptului că are loc o creștere a dificultății de citire.
De asemenea, pentru tulburările de postură, este bine de știut că există o legătură strânsă
între aparatul oculomotor și sistemul tonic postural. Citatul „Cel care a spus „picior bun, ochi
bun” nu știa, poate, câtă dreptate avea.”
În acest capitol, putem pune accentul și pe microgalvanism, acesta presupunând prezența
mai multor metale pe sau în interiorul corpului.
Un microgalvanism poate fi prezent între o plombă și o coroană dentară, între două plombe,
etc., și poate dezvolta curenți electrici ce pot afecta sistemul nervos și activitatea electrică a
corpului.
În cel de-al III-lea capitol, sunt prezentate diferențele funcționale dintre emisfera stângă și
emisfera dreaptă. Autorul face trimitere către lucrările lui Robert Ornstein, care susține faptul că
„orice activitate este îndeplinită cu mult mai multă ușurință și abilitate atunci când cele două
emisfere sunt solicitate simultan” (p.27).
În continuare, sunt propuse spre abordare mai multe probleme, ce vizează importanța naturii
emisferei drepte în priceperea unor informații importante ale realității umane.
Un exercițiu interesant, care atrage atenția cititorului, constă în vizualizarea cu ochii închiși a
unui pod care unește cele două emisfere cerebrale, urmată de traversarea podului de la o emisferă
la alta. Desigur, sunt importante și celelalte exerciții, care favorizează concentrarea, fiind
prezentate prin ilustrații.
Acest capitol este despre conștientizarea legăturii dintre cele două emisfere și efectul fiecăreia
asupra individului. „Atunci când cele două emisfere lucrează împreună, avem cea mai mare
capacitate de a învăța.” (p.39)
Capitolele IV și V evidențiază cele șapte metode ale inteligenței, ale lui Gardner (cap.
IV) și relaxarea, aspectul fundamental al învățării accelerate (cap. V).
Conform Dicționarului „Le Petit Larousse”, inteligența reprezintă „capacitatea de cunoaștere, de
înțelegere”. Gardner a avut multe dileme cu privire la acest subiect, dar a realizat că există mai
multe forme de manifestare și că „sistemul de învățământ actual nu face apel, în realitate, decât
la inteligența de tip verbal și matermatic.”.
Totodată, când există o stare tensionată, sunt afectate capacitățile de învățare și aptitudinea
pentru un efort intelectual, iar soluția constă în relaxare. Aceasta poate fi un mijloc de destindere
pentru eliberarea stresului zilei și e o modalitate bună de detensionare a sistemului nervos.
Capitolele VI, VII, VIII, IX, X evidențiază influența muzicii, a sunetelor, asupra sistemului
nervos, vizualizarea și imagistica mentală (fotografierea mentală a unor detalii, până la fixarea și
vizualizarea în totalitate a acestora), mnemotehnica (parte determinantă a procesului de învățare
accelerată, prin armonizarea emisferelor cerebrale, prin relaxare, muzică, vizualizare), luarea de
notițe în imagini (implică desenul, culorile, formele, respectiv o ordine logică, de gândire
sintetică) și superînvățarea și concertele pasive (sintetizarea informației, realizarea exercițiilor
GHERMAN KARINA-ANDREEA
FPSE, PIPP, ANUL I, GRUPA 14LF232
Sintetizând, această lucrare este una dintre cele mai detaliate despre învățarea accelerată și
prezintă noi orizonturi pentru cititori, pentru persoanele cu dificultăți de reținere a informațiilor.
De asemenea, prezintă modalități inovatoare de asimilare a teoriilor, fiind „trucuri” utile pentru
studenți, elevi, etc.
O lucrare structurată ideal, dinamică, cu potențial ridicat, constituie un „must-have” pentru tinerii
care au nevoie de o metodologie, înaintea începerii studierii propriu-zise.
Bibliografie
C. Drapeau, (2000). Învață cum să înveți repede. Tehnici de învățare accelerată. Editura Teora.
https://www.dropbox.com/s/u88c9q7bimktltm/Invata_sa_inveti_repede.pdf?dl=0
G. Andriescu, (2021). Recenzia de carte. În Revista Educației, EDICT.
https://edict.ro/recenzie-invata-cum-sa-inveti-repede-tehnici-de-invatare-accelerata-de-christian-
drapeau/