Sunteți pe pagina 1din 2

Tema 11 - Aram Khachaturian – date biografice.

Children's album (Album pentru copii) în 2 volume, 1947, 1965.

Aram Ilici Haciaturian (n. 24 mai/6 iunie 1903, Tbilisi, Imperiul Rus – d. 1
mai 1978, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un compozitor și dirijor armean. A compus balete,
creații simfonice, sonate, cântece, romanțe, coruri, muzică pentru teatru și film. Printre cele mai
cunoscute creații: baletele „Gayane” și „Spartacus”, Simfonia nr. 2, „Concertul pentru vioară și
orchestră”, muzica la drama lui Lermontov „Маскарад”.
S-a născut la Tbilisi. La 10 ani începe studiile la colegiul de comerț. De sine stătător, învață
să cânte la instrumente aerofone. Participă în orchestra de fanfară. La 15 ani pentru prima oara
vizitează teatrul și rămâne impresionat. Tot atunci hotărăște sa devină muzician. La 19 ani
susține examenul la Colegiul muzical din Moscova, unde studiază violoncelul, pianul și
compoziția. La conservator el compune primele lucrări muzicale (1929-1934), iar „Simfonia
nr.1” va fi lucrarea sa de diplomă. În scurt timp intră la aspirantură.
Printre primele sale creații se numără: baletul „Fericirea”, „Concertul pentru pian”. „Concertul
pentru vioară”, muzica la drama „Bal mascat”. În anii de război compune un șir de cântece
patriotice, marșuri pentru orchestra de fanfare, baletul „Gayaneh”(cu premiera în 1942). Tot
atunci compune „Simfonia nr. 2” numită și „Simfonia cu clopot”, în care sunt redate suferințele
oamenilor în anii de război. În anii ’50–’60 începe cariera de dirijor, apoi de profesor la
Conservatorul din Moscova. Concertează în țară și peste hotare. În 1954, înființează baletul
„Spartacus” (cu premiera în 1956 la Leningrad). În 1960 compune 4 suite orchestrale în care sunt
incluse numerele din balet. În anii ’60–’70 compune 3 sonate, și 3 concerte-rapsodii: unul
pentru vioară și orchestră, altul pentru violoncel și orchestră, și celălalt pentru pian și orchestră.
Aram Haciaturian a fost laureat al Premiului Lenin (1959) și al Premiului Stalin în anii 1941,
1943, 1946, 1950 și 1971.
Cu siguranță, cea mai faimoasă piesă a lui Haciaturian este Dansul săbiilor din actul al patrulea
al baletului Gayane. Celebrul dans este adesea folosit în circ sau în numere magice sau
acrobatice, ceea ce l-a făcut legat pe nedrept pe compozitor, de imaginea circului și nu de cea a
scenariilor orientale.
O altă piesă foarte faimoasă a compozitorului armean este „Concertul pentru pian și orchestră”,
una dintre puținele piese în care este folosit un instrument de nouă generație, flexatonul. Cu o
structură clasică, concertul se inspiră mult din opera compozitorului contemporan Serghei
Rahmaninov.
De asemenea, renumită este foarte cunoscuta Tocata pentru pian in mi bemol minor (1932),
una dintre putinele tocate moderne prezente in repertoriul pianului. Adagioul „Gayane” este
folosit de Stanley Kubrick pentru a marca celebra secvență „Jogging on the Discovery
spaceship” din capodopera sa 2001: O odisee spațială (film).
Piesă la fel de celebră este și adagio-ul din baletul Spartacus devenit binecunoscut ca muzica
de titlu a serialului britanic de televiziune Linia maritimă Onedin (The Onedin Line), precum
și muzica de scenă Masquerade.

Audiții:
Album pentru copii Volumul I (1947) - https://www.youtube.com/watch?v=ZTg1jwGKkyk
- Video cu compozitorul - https://www.youtube.com/watch?v=1WnnCVh2_9o
 Adagio din baletul ,,Spartacus” - https://www.youtube.com/watch?v=fnFeXa0nGao
 Dans cu săbiile din baletul ,,Gayane” -
https://www.youtube.com/watch?v=8ob0nRhSKAw
Sonatina în C-Dur - https://www.youtube.com/watch?v=9CZiHazpgK0” -
 Drama ,,Mascarad” -Vals - - https://www.youtube.com/watch?v=GstoQF6LDP4

S-ar putea să vă placă și