Capitolul II

Secolul XX între democrație și totalitarism.

Ideologii și practici politici în Europa și în România

1.Aspecte generale
În secolul XX, în Europa s-a impus democrația, dar s-au instaurat și regimuri totalitare
în care s-au încă lcat drepturile și libertă țile cetă țenești.
Cele Doua Războaie Mondiale au stat la baza apariției și proliferă rii mișcă rilor și
regimurilor totalitare, iar totalitarismul a ajuns la maturitate în preajma anului 1930 în
state ca U. R. S. S., Germania și Italia.
2.Regimurile totalitare au următoarele caracterictici:
- întreaga putere aparține unei singure persoane sprijinită de un partid unic;
- puterea exercitată prin teroare și cu ajutorul poliției politice, numită Gestopo, Obra,
sau K. G. B. (comitet general bolșevic);
- controlul economiei, al culturii și al societă ții civile;
- este admisă o singură ideologie și menționă m naționalismul agresiv, rasismul în cadrul
fascismului și marxism-leninismului în cazul comunismului;
- îndoctrinarea cetă țenilor prin propagandă ;
- încă lcarea drepturilor și libertă ților cetă țenești.
Totalitarismul s-a impus în Europa în perioada interbelică și cele două tipuri de
regimuri totalitare au fost:
- Regimurile fasciste în Italia, Germania (unde s-a numit nazism), Spania și Portugalia;
- Regimuri comuniste: prima țară comunistă a fost Rusia devenită ulterior U. R. S. S;
după al Doilea Ră zboi Mondial, comunismul s-a ră spâ ndit în mai multe state din Europa
Ră să riteană și Centrală , din Asia și America Latină .
3. Regimuri politice, ideologii și practici politice
A) Italia- Context istoric
În Italia, fascismul a apă rut din cauza unei crize profunde cu care se confrunta țara.
Criza s-a caracterizat prin ample mișcă ri sociale, prin nemulțumirea italienilor cu
privire la hotă râ rile sistemului de la Versailles și prin existența unei populații
debusolată de ră zboi și să ră cie.
Ideologie
Fascismul ca ideologie a îmbră cat forma corporatistă propunâ nd organizarea societă ții în
corporații.
Fascismul este o ideologie naționalistă și antidemocratică , iar în plan politic urmă rea înlocuirea
Parlamentului cu Adunarea Corporațiilor.
Capitolul II

Preluarea puterii și practici politice

În octombrie 1922, fasciștii au organizat „marșul asupra Romei” determinâ ndu-l pe regele
Victor Emanuel al III- lea să -l numească prim-ministru pe Benito Moussolini.
Pentru consolidarea puterii au fost adoptate urmă toarele mă suri (practici politice): a fost
interzisă orice formă de opoziție; au fost desființate partidele și sindicatele; a fost organizată o
poliție politică numită Obra; printr-o lege specială , lui Moussolini i s-au acordat puteri sporite;
cetă țenii au fost îndoctrinați prin propagandă și diferite organizații fasciste; a fost înființat
Tribunalul special care stabilea mă suri împotriva adversarilor politici; a fost introdusă cenzura.
B) Germania- Context istoric
Germania a fost învinsă în Primul Război Mondial și s-a considerat umilită prin prevederile
Tratatului de la Paris.
Ideologie
Nazismul ca ideologie promova naționalismul exacerbat, rasismul și antisemitismul. Nazismul a
fost fundamentat de Adolf Hitler în lucrarea „ Lupta mea”. El considera că germanii sunt o rasă
superioară și are dreptul de a domina oamenii inferiori, precum slavi, evrei, negri. El justifica
expansiunea teritorială prin nevoia de „ spațiu vital”. Potrivit lui Hitler, evreii erau considerați
sursa tuturor relelor din societatea germană și de aceea naziștii susțineau eliminarea lor.
În noiembrie 1932, în Germania au avut loc alegeri câ știgate de Partidul Național Socialist al
Muncitorilor Germani/ Partidul Nazist. În ianuarie 1933, Hitler a devenit cancelar al
Germaniei.
Practici politice/masuri- Pentru consolidarea puterii, naziștii au luat urmă toarele mă suri: a
fost interzisă orice formă de opoziție, a fost organizată o poliție politică numită Gestapo,
Parlamentul i-a acordat lui Hitler puteri dictatoriale, cetă țenii au fost îndoctrinați prin
propagandă și prin organizații fasciste și menționă m „Frontul muncii” și „Tineretul hitlerist”., a
fost introdusă cenzura, antisemitismul a fost transformat în politică de stat și s-au desfă șurat
urmă toarele acțiuni: în 1935 sunt adoptate legile de la Nuremberg prin care evreilor li s-au
retras drepturile civile și politice; în 1938 a fost organizată „Noaptea de cristal”, iar din 1942 s-a
aplicat soluția finală, a început Holocaustul și pâ nă în 1945 au fost uciși aprox. 6 mil. de evrei.
C) Rusia- U.R.S.S.
Originea ideologiei comuniste se gă sește în operele lui Marx,în principal „Manifestul Partidului
Comunist”.
Lenin, ideologul bolșevicilor (comuniști) ruși a preluat ideile lui Marx, aprofundâ ndu-le în
lucrarea „Statul și revoluția”. Comunismul ca ideologie susține „lupta de clasă” și dictatura
proletariatului. Potrivit comunismului, obiectivul principal este construirea societății
socialiste și pentru realizarea acestui obiectiv este necesară desfințarea proprietății private
și eliminarea inegalităților economice dintre oameni.
În 1917, în octombrie, în Rusia, bolșevicii conduși de Lenin au organizat o lovitură de stat și
au preluat puterea; între 1918 – 1921, în Rusia s-a desfașurat un ră zboi civil între susțină torii
vechiului regim numiți „albi” și susțină torii bolșevicilor numiți „roșii”. Ră zboiul s-a încheiat cu
victoria bolșevicilor și care au declanșat apoi teroarea pe întreg teritoriul ță rii.
Pentru consolidarea puterii, bolșevicii au luat urmă toarele mă suri: a fost interzisă orice formă
de opoziție, au fost desființate partidele și sindicatele și singurul partid acceptat a fost cel
Capitolul II

comunist, a fost creată o poliție politică , care s-a numit CEKA, NKVD, KGB, a fost introdus
controlul statului în economie prin naționalizarea întreprinderilor, a fost colectivizată forțat
agricultura, iar economia a fost planificată introducâ ndu-se planurile cincinale, a fost introdusă
teroarea, iar opozanții regimului au ajuns în închisori și lagă re de muncă forțată , prin urmare,
milioane de ruși din toate categoriile sociale au că zut victime ale regimului comunist în
U.R.S.S.
Europa după al Doilea Război Mondial
După al Doilea Război Mondial, URSS a ocupat mai multe state din Europa Centrală și de
Răsărit. Între 1944 – 1948, subocupația trupelor sovietice, prin forță și prin fraudarea
(falsificarea) alegerilor, regimul comunist a fost instaurat în mai multe state din Europa
Centrală și Răsăriteană, dar și din Asia și America Latină. Prin urmare, s-a produs divizarea
Europei în plan politic, economic și cultural prin instalarea comunismului, iar simbolul diviză rii
Europei l-a reprezentat „Zidul Berlinului”, ridicat în 1961.