Sistemul imunitar și plantele cu proprietăți

imunomodulatoare

Este bine cunoscut ca oamenii au utilizat plante medicinale ca tratamente în diferite afecțiuni
de mii de ani.
În present un număr mare de studii au arătat că fitocompușii sau compușii derivați din plante
au efecte imunomodulatoare benefice. În studiile experimentale, realizate în medii clinice sau pe
modele animale prezintă unele dintre aceste plante medicinale care s-au dovedit a fi eficiente în
tratarea diferitelor afecțini sau boli. Printre acestea cele mai studiate pentru proprietățile lor
terapeutice imunomodulatoare sunt: Ashwagandha (Withania somnifera), Astragalus (Astragalus
membranaceus), Echinacea (Echinacea purpurea), Usturoi (Allium sativum), Ghimbir (Zingiber
officinale), Ginseng (Panax ginseng), Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra), Tulsi (Ocimum sanctum),
Shatavari (Sparagus racemosus), Turmeric (Curcuma longa) și altele ce sunt prezentate în tabelul de
mai jos.

Tabel. Fitocompuși activi care s-au dovedit ca fiind răspunzatori de efecte imunomodulatoare sunt
prezentați în tabelul de mai jos [Hamad H. Alanaz et al, 2023]

Denumire plantă medicinală Fitocompuși activi cu proprietăți

Ashwagandha
(Withania somnifera)
Astragalus
(Astragalus membranaceus)
Echinacea (Echinacea purpurea)
Usturoi (Allium sativum),
Ghimbir (Zingiber officinale),
Ginseng (Panax ginseng),
Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra),
Tulsi (Ocimum sanctum).
Shatavari (Sparagus racemosus)
Turmeric (Curcuma longa)
Andrographis
(Andrographis paniculata)
Fructe de soc negru
(Sambucus nigra)
Gheara pisicii
(Uncaria tomentosa)
Guduchi (Tinospora cordifolia)
Busuioc sfânt
(Ocimum tenuiflorum)
Ciulin de lapte
(Silybum marianum)
Schisandra (Schisandra chinensis)
imunomodulatoare
alcaloizi, flavonoide, steroizi, taninuri, witanolide,
glicozide
polizaharidă de astragal, alcaloizi, saponine, flavonoide
alcamide, polizaharide, derivați ai acidului cafeic,
alicina, sulfura de dialil, disulfura de dialil, trisulfură de
dialil, aliină, s-alil-cisteină și z-ajoene
polifenoli (gingeroli), sogaoli, terpene, polizaharide, acizi
organici și paradoli
ginsenozide, gintonine și polizaharide
triterpenoide, saponină (acid gliciretinic), flavonoide
alcaloizi, saponine, flavonoide, terpenoide, acid linoleic,
taninuri, glicozide, carbohidrați, proteine
saponine, polizaharide, flavonoide, polifenoli, alcaloizi
curcuminoide, flavonoide, acid fenolic, aminoacizi,
sesquiterpene
andrografolide, flavonoide, neoandrografolide,
andrografină, panicoline
polifenoli, antociani, flavonoli, taninuri, procianidine
proantocianidine, alcaloizi spiroxindol, acid chinovic,
glicozide, alcaloizi de glicozide indolice, taninuri
. alcaloizi, alifatice, lactone diterpenoide, steroizi,
glicozide
fenoli, flavonoide, polifenoli, eugenol,și metilcavicol
flavonolignani, flavonoide, tocoferol, proteine și steroli
flavonoide, acizi fenolici, lignani dibenzociclooctadien,

Sunătoare
(Hypericum perforatum)
Triphala
Iarbă de grâu (Triticum aestivum)
Smirnă
Mușețel (Matricaria chamomilla)
Ginkgo (Ginkgo biloba)
Valeriană (Valeriana officinalis)
Mentă (Mentha piperita)
Saw palmetto (Serenoa repens)
Salvie (Salvia officinalis)
Aloe vera (Aloe vera)
Afine (Vaccinium myrtillus)
Cohosh negru (Actaea racemosa)
Feverfew
(Tanacetum parthenium)
Guggulu (Commiphora mukul)
Păducel (Crataegus spp.)
Lavandă (Lavandula angustifolia)
Melisă de lămâie
(Melissa officinalis)
Urzica (Urtica dioica)
Floarea pasiunii
(Passiflora incarnata)
Rhodiola (Rhodiola rosea)
Ulm alunecos (Ulmus rubra)
Coada șoricelului
(Achillea millefolium)
Calota Baikal
(Scutellaria baicalensis)
Calendula (Calendula officinalis)
triterpenoide, taninuri
flavonoide, naftodiantrone (hipericină), acizi carbolici,
floroglucine (hiperforină) și xantone
taninuri, flavonoide, acid galic, glucozide, acid
chebulic,și quercetină
flavonoide, clorofilă, taninuri, terpenoide, steroizi,
alcaloizi, glicozide
steroizi, terpenoide, flavonoide, lignani, carbohidrați
flavonoide, terpenoide, sesquiterpene, acizi fenolici,
cumarine
flavonoide, ginkgolide, glicozide, terpenoide,
sesquiterpene
flavonoide, lignani, curcuminoizi, taninuri, acizi fenolici,
chinone
mentol, flavonoide, acizi fenolici, mentonă, acetaldehidă,
limonen, alcaloizi, saponine, glicozide
acizi grași (laurat, miristat, palmitat, linoleat), fitosteroli
alcaloizi, acizi grași, flavonoide, taninuri, steroizi,
terpenoide, saponine și cumarine
flavonoide, polizaharide, saponine, vitamine,
antrachinone, acizi grași, acid salicilic, lignine
antociani, terpenoide, flavonoide, taninuri, acizi fenolici,
cumarine
terpenoizi, acizi fenolici, flavonoizi, alcaloizi, taninuri,
acizi aromatici
sesquiterpene lactone, flavonoide, poliene, uleiuri volatile
(camfor, camfen)
terpenoide, steroizi, flavonoide, gluggultetroli, lignani,
polizaharide, aminoacizi
acizi fenolici, flavonoide, pirocatechină, terpenoide,
lignani, steroizi, acizi organici (fumaric, tartric)
acizi fenolici, flavonoide, terpenoide
(hidrocarburi,oxidat), sesquiterpene, aminoacizi,
aldehide,si cumarine (cumarina, herniarina)
compuși volatili (neral, geraniol, citronelal, geranial),
flavonoide, acizi fenolici, triterpene, taninuri
flavonoide, acizi fenolici, aminoacizi, carotenoizi, acizi
organici (acid acetic, acid citric, acid formic), grasi acizi,
taninuri
alcaloizi, flavonoide, compuși fenolici, cianogeni,
glicozide, taninuri, steroizi (β-sitosterol)
compuși fenolici, flavonoide, carotenoide, vitamina E,
taninuri, glicozide, acizi organici și salidrozide
polizaharide (D-galactoză, L-ramnoză, acid D-
galacturonic), fitosteroli, acizi oleic și palmitic
flavonoide, acizi fenolici, terpene (guaianolide,
sesquiterpene), fitosteroli, acizi organic, acizi grași
flavonoide (baicaleină, baicalin, wogonin), feniletanoid,
glicozide, polizaharide, steroizi, compuși fenolici, amină,
acizi organici
terpenoide, steroizi, flavonoide, esteri triterpeneoli,
saponine, caroteni, carbohidrați, tocoferoli
 Papadie (Taraxacum officinale)
Ginseng siberian (Eleutherococcus
senticosus)
Kava (Piper methysticum)
Marshmallow (Althaea officinalis)
Trifoi roșu (Trifolium pratense)
Saw Palmetto (Serenoa repens)
Igname sălbatic
(Dioscorea villosa)
lactone sesquiterpenice, triterpene, steroli, flavonoide,
inulină, vitamine (A, C, E, K, B) și polifenoli (acid
hidroxicinamic)
saponine, fenilpropanoizi, acizi fenolici, polizaharide,
cumarine, lignani, provitamine
flavonoide (flavokavaine), kavalactone, alcaloizi
polizaharide, flavonoide, fitosteroli, taninuri, cumarine,
scopoletină, aminoacizi
flavonoide, saponine, clovamide, acizi fenolici, cumarine,
pterocarpani
acizi grași (liberi și esterificați), triterpene, flavonoide,
carotenoizi, tocoferoli, fitosteroli
saponină steroidică (diosgenin), alantoină, polizaharide,
alcaloizi

Sistemul imunitar este principala barieră împotriva invadatorilor dăunători precum viruși,
bacterii, și ciuperci. În componența acestuia sunt cuprinse multe organe, țesuturi, proteine și celule,
inclusiv măduva osoasă, timusul, splina, proteinele complementului și leucocite. Fiecare dintre aceste
componente are un rol specific în formarea imunității împotriva factorilor perturbatori.

Sistemul imunitar are două părți: înnăscut și adaptativ.

Sistemul imunitar înnăscut este prima linie de apărare împotriva invadatorilor străini și
constă în bariere fizice, biologice și chimice care asigură eliminarea agenților patogeni. Celulele
imune înnăscute, cum ar fi macrofagele, celulele dendritice și celulele natural killer (NK) pot
recunoaște și răspunde la agenții patogeni străini prin receptorii de recunoaștere a modelelor (PRR).
Acestia se găsesc în endozom sau pe membrana celulară.
Recunoașterea particulelor microbiene de către PRR-uri duce la activarea lor şi astfel
eliberarea de citokine şi chemokine care promovează inflamația și recrutează alte celule imunitare
(cum ar fi neutrofilele) la locul infecției.
Celulele imune înnăscute pot fagocita și elimina agenții patogeni direct. De exemplu, multe
neutrofile fagocitază bacteriile în timpul infecțiilor bacteriene și le distrug prin activități enzimatice,
prin formarea de specii reactive de oxigen (ROS), precum radicalii superoxid și peroxidul de
hidrogen.
Când sistemul imunitar înnăscut nu reușește să elimine agentul patogen, sistemul imunitar
adaptativ intervine pentru a opri infecția. La în această etapă, sistemul imunitar înnăscut reglează
răspunsurile imune adaptive prin prezentare antigene către celulele T prin celulele dendritice și
macrofage și producând citokine care intensifică diferențierea și proliferarea celulelor T și B.
În cazul infectiilor intracelulare cauzate de virusi sau bacterii, celulele natural killer și
fagocitele, cum ar fi macrofagele, distrug celulele infectate și fagocitează agentul patogen, respectiv.
Celulele infectate produc apoi citokine, cum ar fi interferonii, care interferează cu replicarea
agentului patogen în interiorul celulelor gazdă și recrutează alte celule imune pe site de infecție.
Important este că atunci când celulele ucigașe naturale și fagocitele nu reușesc să capteze infecțiile
intracelulare, aceste celule prezintă mici fragmente de antigen străin pe suprafața celulei printr-o
moleculă numită complex major de histocompatibilitate-I (MHC-I). Astfel, celulele imune adaptive
(celulele T citotoxice) sunt atunci alertate cu privire la un invadator intracelular. Odată ce celulele T
citotoxice sunt complet activate, ele ucid celulele infectate cu citotoxice. proteine numite granzime și
perforine.
În timpul infecțiilor extracelulare cu agenți precum bacterii sau paraziți, proteinele
complementului și fagocitele, inclusiv neutrofilele, distrug agentul patogen. Cu toate acestea, când
imunitatea înnăscută eșuează, celulele ce prezintă antigen, cum ar fi celulele dendritice, fagocitoză
agentul patogen și migrează către organele limfoide secundare, cum sunt ganglionii limfatici. Acolo,
ele prezintă peptide antigenice prin complex major de histocompatibilitate-II (MHC-II) la celulele T-
helper care ajută celulele B în producerea de anticorpi. Anticorpii sunt foarte eficienți în combaterea
agenților extracelulari prin neutralizare, blocare și facilitarea procesului de fagocitoză.

În unele cazuri, sistemul imunitar induce răspunsuri imune slabe sau insuficiente față de
agenți patogeni și astfel necesită imunomodulatori. Imunomodulatorii s-a dovedit a fi foarte util din
punct de vedere terapeutic în contextul a numeroase boli, cum ar fi bolile autoimune, cancerele și
infecțiile microbiene. În plus, imunomodulatori au fost, de asemenea, testati în reducerea sau
suprimarea răspunsurilor imune hiperactive. Acolo sunt diferite tipuri de imunomodulatori care
funcționează ca imunosupresoare, cum ar fi ciclosporina și tacrolimusul care acționează prin
inhibarea activării celulelor T în bolile autoimmune, precum artrita reumatoidă și lupusul. Cu toate
acestea, mulți imunomodulatori semnalează imunostimulatorilor să acționeaze prin creșterea
răspunsurilor imune în timpul infecțiilor microbiene sau a tumorilor. Acestia includ interferonii, care
îmbunătățesc funcțiile celulelor NK și interleukinele, care promovează proliferarea și diferențierea
celulelor T și B în timpul bolii [Hamad H. Alanaz et al, 2023].

Plantele medicinale prin proprietățile bioactive date de fitocompușii specifici sunt cele care
pot intervenii în îmbunătățirea funcțiilor sistemului imunitar, prin activități imunomodilatoare,
imunostimulatoare, antiinflamatrorii, antioxidante.
Plantele medicinale modulează sistemul imunitar în mai multe moduri, cum ar fi suprimarea
citokinelor inflamatorii și creșterea citokinelor antiinflamatorii sau a anumitor clase de anticorpi. În
figura alăturată sunt prezentate componentele sistemului imunitar asupra cărora acționează
fitocompușii prezenți în plante medicinale.

Componentele sistemului imunitar sunt asupra cărora acționează plante medicinale [Hamad H.
Alanaz et al, 2023].