Pihnic intercultural

Japonia
Istoria Japoniei
Succesiunea și cronologia perioadelor din istoria Japoniei sunt tributare calendarului nipon. Modelul lui a fost luat după cel folosit odinioară în
China (începând cu anul 140 î. Hr.), adoptarea făcându-se în Japonia sub domnia împăratului Kotoku, în anul 645. Alcătuirea calendarului
urmează sistemul numelor erelor (nengo). Două sau mai multe ere alcătuiesc o perioadă; numele unei perioade se stabilește, în principiu,
după cel al capitalei, reședință a suveranului, și marchează începutul unei domnii mai importante. Numele erelor sunt alese în funcție de
evenimentele majore din viața țării, indiferent dacă au un caracter fast sau nefast. De pildă, o urcare pe tron, o perioadă de prosperitate,
stabilirea unei reforme sau o calamitate naturală pot fi pretexte pentru a fixa numele unei ere. Numărul anilor cât durează o eră este variabil.
Epoca medievală cuprinde o perioadă de șapte secole, începând cu secolul al XII-lea și încheindu-se cu anul 1868. În Japonia a existat o
perioadă istorică relativ îndelungată în care conceptul de stat era foarte vag. Unificarea clanurilor și stabilirea unui stat centralizat în Japonia
a avut loc abia în anul 646 sub domnia împăratului Kotoku (645-654).
Japonia iese din Evul Mediu odată cu perioada Meiji sau a „Guvernării luminoase” (1868-1912); ea marchează intrarea Japoniei în epoca
modernă. Ultimul șogun, Tokugawa Yoshinobu, a fost răsturnat în anul 1868, iar împăratul Meiji (1867-1912) a fost repus în drepturile lui de
conducător al națiunii. Saigo Takamori, liderul forțelor imperiale, și Katsu Kaishu, liderul forțelor șogunale, s-au întâlnit și au negociat
predarea pașnică a pute
Religia in Japonia
● În Japonia, principalele religii sunt multiforme în ceea ce privește sursa istorică, paradigmele și practică. Budismul contemporan îmbină

tradițiile din originile sale hinduse cu secolele sale de dezvoltare ulterioară în Asia de Sud. Discipolul hindus Siddhartha Gautama a atins

iluminarea, devenind Buddha, după 49 de zile nemișcate meditând sub arborele Bodhi („smochinul sacru”, numit Ficus religiosa de către

oamenii de știință în cinstea sa), cândva între secolele IV și VI î.Hr. includ:

● Cele Trei Adevăruri Universale

● Cele Patru Adevăruri Nobel

● Cele Cinci Precepte

● Calea Optupoldă

● Meditație și atenție

Budismul este atât o practică personală, privată de meditație și de viață corectă, cât și una de devotament public care are loc în temple prin citire și
recitarea textelor sacre prin scandare, prezentarea ofrandelor și, uneori, prin adoptarea stilului de viață ascetic al călugăriței sau al călugăriței. A
cunoscut multă popularitate în Occident, începând din anii 1960 și continuând astăzi.Mișcarea de atenție a găsit o tracțiune specială, identitatea
budismului ca religie sau filozofie este uneori dezbătută. Cu toate acestea, de departe cel mai bun mod de a învăța despre aceste complexități este să
le vedeți direct, tururile noastre din Japonia oferind un cadru primordial pentru a asista la aceste frumoase tradiții!
Japonia este o țară cu o istorie și cultură bogată, caracterizată de diversitate și tradiții care se reflectă și în sfera
religioasă a populației sale. În acest articol, vom explora cele mai importante religii practicate în Japonia și impactul
lor asupra societății japoneze.

Spis treści ukryj

1 Shinto – Drumul Divinității

2 Budism – Calea Înțelepciunii

3 Creștinism – O Influință Importată

4 Religii Noi – Un Amalgam Contemporan

5 Impactul Religiilor în Viața de Zi cu Zi

JÎn Japonia schimbul cărţilor de vizită este primul pas spre orice relaţie de afaceri. Mai mult decât atât, de fiecare dată când este primită o carte de vizită, aceasta trebuie citită cu atenţie şi discutată.

Punerea ei direct în buzunar este considerată lipsită de respect.

Chiar dacă majoritatea oamenilor se salută prin strânsul mâinii, în Japonia obiceiul este plecăciunea. Prin acest gest se arată respectul şi recunoştinţa.

Descălţatul la intrarea într-o casă este o altă practică japoneză foarte răspândită. La intrarea în case, şcoli şi în multe alte clădiri, oamenii trebuie să se descalţe.

Bacşişul reprezintă un motiv de insultă pentru japonezi. De obicei, chelnerii care primesc bacşiş aleargă după clienţi, ca să le înapoieze banii.

Este o onoare să fiţi invitat în casa unui japonez şi trebuie să aduceţi musai un cadou. Acesta va fi împachetat cât mai frumos, cu multe panglici colorate.

În Japonia, cei care îşi toarnă singuri băutura în pahar nu sunt văzuţi cu ochi buni. Dacă un musafir umple paharul celorlalţi, gazda va vedea că are paharul gol şi i-l va umple, la rândul său.

În Japonia, există angajaţi care îi înghesuie pe călători în metrou. Ei sunt plătiţi să se asigure că toată lumea urcă în tren şi nimeni nu este prins între uşi.

În Japonia nu este privit cu ochi buni mâncatul pe stradă.

Cifra 4 pentru japonezi se consideră că aduce ghinion. Este un fel de cifra 13 pentru noi. Din această cauză japonezii evită pe cât posibil folosirea acestei cifre. Lifturile nu opresc la etajul 4, și nu își oferă

cadouri formate din 4 piese. Numărul 49 este cu atât mai ghinionist, potrivit tradiţiei japoneze, rezonând cu „durerea până la moarte”. Obiceiul ţine de „tetrafobie”, teama de numărul 4, foarte comună în

ţările asiatice.
locuri de vizitat in Japonia
● Tokyo - Metropolă modernă, cultură vibrantă
● Kyoto - Temple istorice, farmec tradițional
● Osaka - Viață de noapte dinamică, mâncare de stradă
● Hiroshima - Memorial pașnic, semnificație istorică
● Takayama - Străzi tradiționale, frumusețe rurală
● Hakone - Izvoare termale pitorești, vedere la Muntele Fuji
● Nara - Căprioare prietenoase, temple antice
Unele dintre atracțiile turistice includ Castelul Matsumoto, peisajele de pe raul Oi din provincia Arashyama din Kyoto și cea
mai mare statuie din lume a lui Buddha, care se afla la templul Nankin din regiunea Fukuoka 2.
mancare din japonia
sushi
ramen
frigarui japonezi
mic de jun
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIA ACORDATĂ!