Introducere

Am ales ca tema de proiect Japonia pentru a realiza astfel o calatorie in inima contrastelor si pentru a fi prt de cateva zile turist intr-o minunata tara plina de cultura,traditii si istorie. Am putut observa dealtfel ca Japonia este o tara ce nu paoate fi inteleasa cu usurinta de catre un strain,totul necesita timp pentru o buna intelegere.Lima este una destul de coplicata,codul de politete foarte stilizat si subtil,modul de viata deconcentrat iar gandirea de nepatruns.Din cele citite am putu observa ca aceasta populatiei este una destul de organizata in prezent si cu un grad ridicat de forta de munca,ceea ce face ca aceasta sa fie tara cu cele mai multe castiguri in ceea ce priveste tehnologia moderna. Deasemenea am observant ca in Japonia, armonia obtinuta prin supunere si consens este de maxima importanta ea dicteaza mascarea grijilor personale printr-un zambet public, impreuna cu obligatia individului de a se supune grupului. Oamenii se feresc sa se evidentieze si sa-si spuna parerile personale. Japonezii prefera ambiguitatea si aluzia in locul vorbelor sincere. Vorbitul cu glas tare nu este vazut cu ochi buni, iar controversele se sfarsesc de cele mai multe ori prin acordul partilor. La decizii se ajunge prin consens iar context corporativ, procesul poate sa dureze o vreme. Aceasta subliniaza dificultatile, uneori economice, intampinate de straini atunci cand deruleaza afaceri in Japonia, dar explica si de ce politicienii japonezi pot fi priviti cu prudenta in strainatate.

Japonia
Japonia este o ar prin excelen insular, situat n Nord-vestul oceanului Pacific, dincolo de extremitatea estic a marei mase continentale euroasiatice, oarecum ntr-o poziie simetric fa de Anglia. Nipon Teikoku (numit i ara Soarelui Rsare) se ntinde pe o suprafa de aproximativ 370 mii km2 n arhipelagul Nipon. Este format din 4 mari insule: Hokkaido (~ 78.411 Km2), Kyushu (~ 42.600 Km2), Honshu (~227.414 Km2) i Shykoku (~ 17.800 Km2)1 la care se mai adaug i insula Ryukyu, desfaurat n apropierea rmurilor Asiei, plus alte 4.000 de insule mai mari sau mai mici. Din punct de vedere demografic, Japonia face parte din categoria statelor mari, cu o populaie de 127,77 milioane de locuitori n 2007. Aceasta era clasat a 10-a din lume i numra 1.9% din totalul Pmntului. Recensmntul populaiei din 2005 a artat cifra 127,768,000. Aceasta a marcat al treilea an de scdere natural a populaiei masculine, n timp ce populaia feminin continu s arate o cretere natural.n 2005, Tokyo a avut cea mai mare populaie dintre toate cele 47 de prefecturi ale Japoniei, urmat n ordine descresctoare de Osaka, Kanagawa, Aichi i Saitama. Actualimente poporul japonez s-a format din amestecul unor populatii asiatice si din pacificul de S desi nu poate fi dovedit nimic privind relatia lor cu populatia pre-aramica cu siguranta a exista o legatura.2 Japonezii sunt foarte atenti la elementel;e culturii de import si la cele autohtone chiar daca au base-ball-ul si curre-raissu(orez).Este un fel de prudenta care isi are radaciniile in istoria lor timpurie.Desi japonezii recunosc ca au imprumutat mult totusI Japonia nu este o societate incapabila de originbalitate.3

1 2

Horia C. Matei, Silviu Negut, Statele lumii de la A la Z, editia 8, Ed. Mironia, Bucuresti 2002, p. 299 Richard Tames,Japonia,Ed.Lider,Bucuresti 2003,p.22 3 Ibidem,p.20

Oamenii trecutului
Primii oamnei ai Japoniei au fost vanatorii organizati in ginte ce foloseau unelte si arme de piatra,nu cunosteau olaritul si tesatura.Daca ar fi sa ii categorisim dupa culturi putem incepe cu cei din cultura Jamon perioada care a adus Japoniei o data cu incalzirea climei si o imbogatirea afaunei si florei sporind astfel mijloacele de supravietuirea a omului.Oamneii au descoperit apoi arderea lutului,metoda numita si jamon(marcat cu banda) dupa stilul ei decorativ,aceste oale erau folosite la gatit,patrarea alimentelor si a apei,impleteua cosuri de rachita si purtau haine facute din coaja de dud.Ceramica Jamon este cea mai veche din lume si prin varietatea modelelor ramane nedepasita ed alta cultura a epocii de piatra.4 Se supne ca in cadrul acestei perioade a trait o populatie ainu care ar fi venit din epoca glaciara din N Asiei si le era atribuita denumirea de paianjenii murdari sau paianjenii pamantului.Ei venerau ca animal scaru ursul ceea ce face ca si astazi sa mai intalnim denumirea de Kuma(urs).S-s calculat ca in perioada Jamon ar fi imigrat cam o jumatate de milion de oamnei care es hraneau cu ceea ce vanau sau pescuiau.Omenii acestei perioade traiau in pesteri naturale sau in unele sapate pe anumite inaltimi sau in bordeie semiingropate ,cu podeaua in forma patrata circulara sau ovala.Acoperisul era dim vegetatie uscata din ramuri de copac.Imbracamintea acestei perioade era facuta din scoarta de copac si piei(blanuri) de animale.5 O alta cultura este cea Yayoi care o data cu debutul acesteaia a schimbat si viata japoneziilor prin cultivarea orezului pe campiile mlastinoase,prin descoperirea unor metode revolutionare in tesatorie si in prelucrarea metalelor si este este denumiera unui cartier universitar perifieric din Tokyo. Yayoi este un tip de olarit descoperit in 1884 iar uneltele acestei culturi au fost sapa,pisalogul si gita(buturuga de lemn).Mormintele din acea perioada erau impodobite cu diverse margele,flori,statui si oglinzi de broz simbolizand astfel o societate ierarhizata si mormintele din afara cimitirului erau cele ale regelui sau a conducatorilor.Costumul de
4 5

Ibidem,p24 Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p18-19

doliu era alb purtat doar in ziua funerariilor iar timpul de doliu era reglementat pe zile astfel pentru moartea parintiilor se tineua 13 luni,pentru fiul mai mare 90 de zile,etc.Dupa inmormantare se fac vizite la mormant in zile prestabilite precum:ziua a 7-a si a 35-a apoi la 1 an si la 3 ani;iar atmosfera nu era una de durere ci mai degraba de veselie deoarece mortului nu ii place sa-i tii tovarasie trista.6 In prezent totul e muult mai modern intalnim astfel in Japonia o tehnologie de ultim ora ce a schimbat radical clasicele cimitire. Mai nou, n Tokyo, un templu budist nalt de 6 etaje gzduiete aproape 7.000 de morminte. Mai mult, japonezii i pot vedea rudele decedate cu ajutorul unui card.Cimitirul modern din Tokyo nu se mai alf la marginea oraului, ci chiar n centru. Iar mormintele sunt aezate unul peste altul. Aici nu trebuie s te plimbi prin cimitir pentru a ajunge la mormntul familiei. Cu ajutorul unui card, vine mormntul la tine. Faptul c cimitirul se afl n ora este convenabil att pentru familia decedatului ct i pentru cei care vor s depun flori.Cimitirul este de fapt un templu budist i pare s semene cu parcrile supraetajate care mpnzesc oraul nipon. Mormntul este adus din depozit n numai un minut pe benzi rulante i este plasat n spatele unei fntni arteziene.Templul din Tokyo nu gzduiete dect cenua celor decedai. Dar un asfel de cimitir presupune i costuri pe msura. Peste 8500 de dolari pentru mormnt. Deasemene ain aceasta perioada apar primele fdorme adecvate de organizare sociala iar viata societatii jpaoneze a inceput sa se desfasoare in cadrul unor clanuri ce poarta numele de uji.Clanuriile erau microsocietati cu caracter rotund,inchis,impenetrabile iar cel mai puternic clan era cel imperial.Clanuriile doreau superioritate ceea ce ii facea sa nascoceasca descendente divine.Populatia practica o rel;atie primitiva ,naturala cu sacrul,bazata pe kami,zeitati care faceau parte din lumea inconjuratoare.In acesta perioada cei mai cautati erau amestesugarii.7

6 7

Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p.139 Vasiliu, Florin, Japonia. Pagini de istorie, civilizaie, cultur, Ed.Corint, Bucureti, 2001,p.13-15

Viata familiala in Japonia traditionala Am putea spune intr-o oarecare masura cel putin din perspectiva legislativa ca termenul de familie a cam fost parasit,dar cu atoate acestea ua rams traditiile care tind sa pastreze viata sociala bazata pe tezaurl spiritual sau material al stramosilor.Varsta fiecaruia se socotea dupa numarul anilor solari in care ai trait si dupa fiecare se numara chiar daca ai vietuit in el o singura zi,astfel copilul nascut pe data de 31 decembrie are in acea zi 1 an si la 1 ianuarie doi ani deoarece a trait in doia ani solari diferiti.8 Casatoria avea loc timpuriu incepand cu varsta de 16 ani pentru fata si 20 de ani pentru baiat,tratativele erau tinute de catre un prieten intermediar punanand la cale o intrevedere a viitorilor soti intalnindu-se in prezenta unui parinte.Deasemena tanarul are dreptul de a-si lua mai multe neveste,nevasta de gradul al 2 lea iar sotia legitima trebuie sa fie gentila cu ele numindu-le onorate amnate,astazi acest obicei nu prea se mai intalneste dar tousi ramane si aici amanta sitului european.9 Mecanismul functional al familiei are si astazi elemente ce tin de traditia stamosilor,de alcatuirea unui nucleu social cu rol econimic,de perpetuare sau supravietuire.Daca ar fi sa privim in istoria Japoniei in perioada Yayoi,o data cu dezvoltarea agriculturii sau cristalizat si late elmente definitorii pentru familia pamantului japonez. Din nevoia de coperare si pentru o cultivarere mai buna a pamantului si pentru impartirea eficienta a recoltelor i-a astfel nastere o noua organizare a familiei,una mai compacta din punct de vedere economic si social.Astfel astazi cercetatorii au descoperit ca oameneii perioadei Jamon nu se caracterizau ca fiind foarte bogata in gospodarii ceea ce in perioada Yayoi e tocami invers,aceasta fiind caracterizata de mult mai multe gospodarii alcatuind astfel comunitatiile. Agricultura perioade Yayoi a facut ca oamneii sa munceasca intens dar conditiile de munca sa fie unle sedentarisme ceea ce a facut ca astazi poporul japonez sa aiba o societate agricola cu un grad ridicat de sedentarism.O astfel de societate a imprimat in constiinta

8 9

Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p.135 Ibidem,p.136

oamneiiloe un inteles aparte si pregnant de ierrhizare facand ca tinerii sas e supuna faratiilor mai mari,copii parintiilor,discipolii superiorilor,etc.10 Familia japoneza a fost de tip patriarhal iar puterea in cadrul acesteia revenea tatalui.El avea drept deplin asupra tuturor putand fi chiar si tiran fara a raspunde pentru faptele sale in vreun fel.Putea alunga din casa ginerele/nora ca pe niste sclavi,putea chiar sa isi vand si fata la diverse case de prostitutie deoarece el era organul care facea legea in casa pentru membri familiei cat si pentru fratu,surori mai mici. Barbatul era singurul cu drept de renuntare la casatorie prin divort sau isi putea repudia sotia caz intalnit la femeiile sterile.Un exemplu ne arata ca samuraii nu se casatoriau inainte de varsta de 30 de ani si nici nu aveau mai mult de doi copii deoarece se considera ca a nu fi de bun augur.In zilele noastre intalnim regulamente care pun restrictii japoneziilor de a avea prea multi copii din pricina suprapopulatiei si a venituriilor pe care oamneii le realizeaza;venituri foarte mici.11In Japonia e necesar sa ia un fiu care sa continuie familia astfel adoptia devine o institutie necesara in toate clasele sociale,12deoarece telul fiecarei casatorii japoneze o reprezenta obtinerea de descendenti,niic o casnicie nu pueta fi armonioasa fara copii astfel prin nastrea de copii se schimba si statutul femeii in casa crescandui-se demnitate devenind astfel stapana a casei. Pretuirea copilului poate fi observata si in picturile si literature din trecut sau de astazi. Astazi copilul este considerat o persoana cu drepturi individuale ca si adultul.Legea din 1952 aproba intreruperea sarcinii,aceasta nefiind socotita ca o abatere de la traditia iubirii sau grijii fata de copil ci un echilibru demografic.13 Copii reprezinta tot pentru familia japoneza fapt ce creeaza o dependenta a mamei de a-si rasfata copilul peste masura.Respectul pentru parinti si dragostea filiala ocupa si astazi un loc de frunte in ierarhia virtutilor japoneze cu toate ca nu toti japonezii poarta respect absolut pentru parinti.Agentii impobiliari fac campanii prin care sa vanda casele pentru trei generatii,locuintele concepute in asa fel incat parintii in varsta sa poata locuii cuunul dintre copii lor sa poata locui sub acelasi acoperis.14
10 11

Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p.184-185 Ibidem,p.186 12 Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p.135 13 Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p.196 14 Moriyama Takashi,Abecedarul Japoniei,Ed.Humanitas,Bucuresti,2010,p76

Inainte de razboi era firesc sa vezi familii cu cate 6-7 copii, dar astazi acest numar sa redus la 2 din pricina costurilor ridicate pentru educatie. Astfel statisticile din 1996 au aratat ca cheltuielile de scolarizare de la gradinita pana la liceu ii faceau pe parinti sa cheltuie aproximativ 2.500.000 de yeni deci vorbim de o institutie publica pentru ca la cele private pretul era in jur de 6.000.000 de yeni.15 Pentru japonezi termenul de familie face trimitere si la casa,locuinta care deobicei era una simpla doar cu parter rar intalnim la ei case cu etaj.Un simbol identificat la acsele acestora este acoperisul care i-a diverse forme din tigla sau paie fiind utilizate pentru creearea unor tugui/varf.Casele erau simple,saracacioase construite de cele mai multe ori din lemn sau carpici dar chiar si asa modesta cum era din ea nu lipsea camera de imbaiere deoarece japonezii sunt obisnuitii sae s spele cel putin o data pe zi.In timpul iernii casa era incalzita cu o soba din bronz numita hibachi iar un vas asezat deasupra sobei oferea caldura mainiilor. 16 Altadata se invata la scoala ca japonezii traiau in case de ,,hartie deoarece casa traditioanal japoneza era alcatuita din pereti , usi subtiri. Schimbarea a aparut odata cu cel de-al doilea razboi mondial pentru inceput la Tokyo unde functionarii ce lucrau la birou locuiau in case de lemne a 4-5 camera inconjurate de gradini si care se afla la cel putin o ora fata de locul de munca. Astazi acestia locuiesc in apartamente unde camerele sunt de dimensiuni mici precum niste custi pentru iepuri dar destul de bine echipate cu bai inguste , dar futuriste, wcuri cu capace incalzit, jeturi de apa calduta, etc. Daca ar fi sa ne uitam la hainele japonezilor am putea observa ca acestia parca au aceleasi haine. Exemplu barbatul japonez il vezi imbracat in costum bleumarin sau gri cu camesa alba si pantofi negri ,iar acasa imbraca yakata(o camasa)ce e mult mai confortabila17 nu acelasi lucru putem spune si la femei , care sunt mult mai dichisite punandu-si farmecul in valoare.Inca din epoca Takugawa barbatii erau sfatuiti sa nu imbrace haine costisitoare

15 16

Ibidem,p64 Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p.197-198 17 Timus Ioan,Japonia Viata si Obiceiuri,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p.245

pentru ca se considera ca fiind nedemn pentru un barbat sa acorde prea mare importanta imbracamintei ceea ce intalnim si azi; in schimb femeia a fost tot timpul mai distinsa.18 Kimono-ul este denumirea costumului traditional japonez, atat cel pentru femei cat si cel pentru barbati. Termenul de kimono este relativ recent, datand din jumatatea secolului al XIX-lea, cand a fost introdus pentru a se face distinctia dintre hainele occidentale, yofuku , si cele japoneze, wafuku, astfel ca numele de kimono inseamna pur si simplu lucru de imbracat (de la kiru - a imbraca, si mono - lucru). Se spune despre kimono ca ar fi fost influentat de vesmintele chinezesti din timpul dinastiei Han (secolele II i.Hr. II d.Hr). Kimono-ul s-a purtat in mod curent pana in epoca Meiji, cand au fost introduse hainele occidentale, tinuta fiind obligatorie pentru cei cu functii publice; chiar si atunci multe dintre femei au continuat sa-l poarte pana dupa al doilea razboi mondial. Astazi, kimono-ul se mai poarta uneori la nunti, cu ocazia Anului Nou si a implinirii varstei de 20 de ani, sau la unele demonstratii culturale, cum ar fi ceremonia ceaiului. Astazi, pentru a imbraca un kimono intr-o situatie formala se suprapun de obicei doua straturi, sau uneori chiar mai multe. Primul strat se numeste hadajuban si se poarta direct pe piele avand rolul de a conferi caldura pe timpul iernii si de a proteja vesmantul principal, mai valoros, de transpiratie. Cel de-al doilea, nagajuban, trebuie sa estompeze formele corpului, oferind un aspect moale si neted. Datorita spectaculozitatii coloritului si al modelelor, cel mai de interes si mai apreciat este kimono-ul feminin. La origine, costumul era compus din doua piese, ceea ce sa mentinut si in costumul taranesc, datorita mobilitatii pe care o permite in munca la camp. Din perioada Heian s-a dezvoltat tehnica de croire a kimono-ului in linie dreapta, adica prin coaserea a opt bucati de panza intr-un costum ce se poate adapta oricarei forme a corpului. Astfel, marimea unui kimono este aproape universala, lungimea fiindu-i ajustata prin legarea in jurul taliei cu un snur si scoaterea marginilor peste acesta.

18

Moriyama Takashi,Abecedarul Japoniei,Ed.Humanitas,Bucuresti,2010,p.101-103

In vechime familia purta numele de IE ce are drept sens acela de casa-matca.Astazi se folosete termenul de Kazaku al carui sens e mai restrans.Familia se alcatuia in baza a trei grupe de rude unde intalnim: Shinrui-care era formata din persoane legate prin comunitate de sange

pana la primele trei grade de rudenie pe linie paterna ,aceasta putand fi numita cu adevarat o familie.In cazul decesului unui membru toata lumea purta doliu;iar la luarea decizilor participau deasemnea impreuna cu totii. indepartat

Enrui-reprezinta gruparea inrudita prin sange dar cu un grad mai

Enja-cuprinde rudeniile prin alinata care nu aveau nici un rol juridic19

O trasatura caracteristica familiei este discretia cu care trata subiectele din interiorul familiei,se abtineu de la orice comentariu.Familia traditionala japoneza era alcatuita ca un trunchi al arborelui geontologic spre deosebire de familia de astazi care a spart carapacea rigida atraditiei si s-a constituit treptat dupa alte canoane.Schimbarea modului de viata,industrializarea,urbanizarea,mariile asezari omenesti au facut ca Japonia sa adopte sistemul de familie de tip nucleu,conjugal,sistem ce face ca familia de tip nucleu sa devina cuplu marital. Familia traditionala nu es rezuma doar la o singura generatie sot-sotie ci se intindea spre bunici,nepoti,parinti,etc astfel acoperisul unei case adapostea 3-4 generatii purtatoare a numelui de familie,numele si propretatea fiind de regula mostenite de catre fiul cel mai in varsta. Capul familiei avea destule indatoriri printre care amintim de cele ce tin de supravegherea averii familiei,deciziile finale in aranjarea casatoriilor,angajarea in munca a tineriilor iar sotia acestuia avea responsabilitatiile legate de cheltuielile casnice ,de treburiile gospodaresti si de sanatatea celorlalti. Casatoria in familia IE insemna incheierea unui contract intre cele doua parti,caz in care de cele mai multe ori miri nici nu se cunosteau.Incheierea contractului se creea ca o asociatie prin care familia IE dobandea o pozitie sociala avantajoasa pentru ambele
19

Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p.187

familii.Casatoria nu crea o noua familie ci o familie de transfer a unor membrii in sanul alteia,ceea ce facea ca de cele mai multe ori femeia sa devina o subordonata.20 Daca ar fi sa vorbim despre politica femeii in japonia putem spuen despre aceasta ca era subordonata barbatului potrivit canoanelor de influenta chineza.Astfel femeia trece printr-o tripla supunere: data ca fata supusa in fata tatalui Supusa sotului Si ca femeia varstinica fata de fii ei

Femeia avea o valoare importanta doar in perioada imperial unde unele dintre ele au ramas si azi in istorie vorbindu-se despre ele.Femeia era silita sa traiasca in casa barbatului descoperind astfel is exigentele mame-soacre sau altfel spus rebufnelile acesteia ce se abateau peste ea.Nu exista bataie in familia japoneza. Cu mul timp in urma se spunea ca fericirea unui barbat ar fi sa locuiasca intr-o casa americana de a avea un bucatar chinez si de a se casatori cu o femeie japoneza. Astazi nu stim daca se mai foloseste aceasca zicala pentru practica in sanu familiei japoneze ceea ce putem observa faptul ca astazi femeia a scapat de supunerea de odinioara si o intalnim astfel peste tot. Daca ar fi sa privim unele cercetari in ceea ce priveste sexul in cadrul inscrierii la universitate spre exemplu am putea observa ca femeia ocupa primul loc dar problema apare atunci cand vine si momentul angajarii unde majoritatea angajatorilor prefer barbatii21 Deasemena societatea japoneza astazi apreciaza foarte mult o mama. Nu se va uita nimeni dispretuitor atunci cand o femeie spune ca sta acasa pentru a-si creste copiii, aceasta este normalitatea la japonezi. Toata lumea le complimenteaza pentru efortul depus in a mentine "armonia familiei". O femeie japoneza poate sa nu aiba un job toata viata sau numai pana la maturizarea deplina a copiilor, nu va exista persoana care sa incrunte vreo spranceana, cu atat mai putin sotul ei.22 O pozitie mai aparte in Japonia a avut-o gheisha.Femeia care voia sa exercite o astfel de profesia trebuie sa se pregatesca ica din copilarie pentru a atinge unele exigent
20 21

Ibidem,p.189 Moriyama Takashi,Abecedarul Japoniei,Ed.Humanitas,Bucuresti,2010,p.84 22 http://japonia-departe-aproape.blogspot.ro/2010/01/modelul-japonez-numai-mama-nu-si-femeie.html

cerute practicarii acesteia.Ea trebuia sa studeze si sa se pregateasca foarte mult pe mai multe domenii exemplu:muzica ,istorie,dans,arata,picture,.Deasemenea gheisaha trebuia sa aiba si unele calitati fizice,psihice pentru a atrage,mersul ei trebuia sa denote eleganta,privirea inteligenta,etc.Deasemena gheisha cunoaste si sacrificial atunci cand I se cere.Una dintre ele iubea si era iubita de catre un tanar nobil iar pentru el aceasta legatura era o piedica in cariera lui si intrucat el nu mai tinea seama de parinti mama acestuia intervenea pentru a distruge aceatsa relatie.23 Aceasta isi desfasura activitatea intr-un restaurant/han vand camera special pentru petreceri. I s-a mai atriut si numele de curtezana iar in 1822 Shougunul a interzis baile mixte si le-a categorisit pe gheise drept prostituate ceea ce era un neadevar.Al doilea razboi mondial a adus unele schimbari in situatia femeii schimbandui-se pozitia sociala unde constitutia prevedea ca femeia sa aiba aceleasi drepturi ca si barbatul atat in societate cat si in familie.24 Astazi in perioada moderna stilurile de viata difera de la o familie la alta. In general, sotul este cel care lucreaza de dimineata pana seara avand doar duminica libera pentru a o petrece cu copiii. Sotia este casnica avand responsabilitati precum: cresterea copiilor, ingrijirea gospodariei, gestionarea bugetului. Tot sotia este responsabila si cu mentinerea relatiilor sociale cu rudele, vecinii, cercul de cunostinte. Viata sociala a sotiei ramane oarecum separata de cea a sotului. Pe langa aceste responsabilitati, sotia mai poate avea un loc de munca cu jumatate de norma, se mai implica in actiuni comunitare sau se duce la tot felul de cursuri (de limba engleza, de yoga, de arta traditionala japoneza, etc.). Cele mai stranse legaturi in astfel de familii sunt cele stabilite intre mame si copii.Pe masura ce femeile prefera din ce in ce mai mult sa-si construiasca o cariera si sa fie femei de succes, barbatii se vad nevoiti sa se implice tot mai mult in viata de familie si sa-si asume si ei anumite responsabilitati.

23 24

Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p.163 Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011,p.195

Nunta in familia japoneza n ultimul timp, n Japonia, se ncheie cstorii mixte iar nunile se in dup moda nou dei mai pstreaz ceva i din tradiie. n sensul c etapele nunii sunt, n general, aceleai dar cu mbuntiri. Nu s-a renunat, n totalitate la costumul tradiional de nunt. Dar sunt i mirese mbrcate n rochii moderne cu bijuterii scumpe, fiecare dup buget. Am vzut o nunt n stil tradiional. De fapt, mirele i mireasa, mbrcai n costume tradiionale, nsoii de cteva persoane, veniser la templu Senso-ji pentru a se ruga i a primi binecuvntarea preotului de aici. Mireasa avea un kimono alb i o glug pe cap iar mirele un kimono negru i o hakama. Ceremonia de cstorie este inut de un preot shintoist. Exist o superstiie legat de paharul de sake din care fiecare bea cte nou nghiituri.Paharele trebuie puse pe mas n acelai timp. Mirele i mireasa trebuie s-i sincronizeze punerea paharului pe mas, altfel se crede c cel care a pus, primul paharul va fi i primul care va muri. Credina aceasta seamn cu superstiia romneasc legat de lumnrile de la cununie. Se zice c, cel care va muri primul, va fi cel a crui lumnare se va topi mai mult Voi descrie o nunt mixt , ntre o fat din Romnia i un brbat japonez. Nunta n familia mixt: Se nchiriaz locaia care ofer toate serviciile inclusiv capela unde se face cununia religioas. Cstoria la ofierul strii civile se face n cteva minute. Nunta se face la restaurant unde sunt invitai prietenii, angajaii sau patronii, n cazul n care mirele este angajat. Mireasa schimb mai multe inute n timpul nunii. Prima rochie de diminea cnd merg mirii la templu( n cazul nostru la biseric) este rochia de mireas. Dup ceremonia de la templu( biseric) se bea ampanie apoi se merge la fotograf. Dup-amiaz, mireasa se schimb n alt rochie, o rochie de sear n care face poze, apoi merg la salon. Celelalte femei, invitatele la nunt caut s se mbrace n culori neutre, s fie ct mai sobre pentru a nu lua strlucirea miresei i a nu atrage privirile asupra lor. Toi ochii se ndreapt spre mireas care este cea mai frumoas i cea mai elegant n acel moment. n ultimul timp se recurge la ajutorul unei firme de planificat nuni care ofer un pachet complet: haine, podoabe pentru mireas, flori i restaurantul pentru trei ore. Mirii i aleg o melodie care s

fie imnul familiei (exemplu: Mariko Takasahi-For you). Mirele i mireasa i exprim mulumirea fa de prinii care i-au crescut i educat, n faa invitailor, la microfon. Apoi urmeaz prietenii cu dedicaii muzicale, ntmplri hazlii din copilrie, karaoke. Cei mai muli invitai vin din partea mirelui care sunt, n majoritate, brbai. Invitaiile se trimit, din timp, la colegii de coal i de munc. Aici, se dau plicurile cu bani care sunt adunate de persoane desemnate de mire. La rndul lor, mirii dau cte o mic atenie fiecrui invitat. Dup trei ore de distracie se nchiriaz alt locaie.La a doua locaie merge cine vrea, fiecare i pltete meniul. Dup aceasta se merge la a treia locaie care poate fi orice bar , fiecare i pltete consumaia. De regul, aici, merg cei mai buni prieteni- nunta fiind i o ocazie de revedere a prietenilor i de depnare a amintirilor din coal i facultate. Nunta se termin la ora 22,00 i ncepe la 10,00 dimineaa. La nunt se servete ceai din flori de cire, sakura yu ceea ce simbolizeaz rennoirea i iubirea dintre soi. Sakazuki sunt farfuriile mici folosite pentru a bea sake la nuni.25 Religia japoneziilor Budismul,Sintoismul si Crestinismul Budismul nu este o religie ci o cale de cunoastere ce are ca scop eliberarea de suferinta prin farmarea tuturor lanturilor de iluzii. Budha inseamna cel treaz si este precum o fiinta umana ce nu are puteri divine ci doar inteligenta si eforturile proprii.Pentru mase Budda nu este un om cu Dumnezeu,buddismul nu este o cale a cunoasterii ci o religie.26Deasemenea nu se cunostea o perioada exacta de patrundere a budismului in Japonia ca si o data oficiala de introducere a budismului ar fi 552.Este originar din India si a fost fost prmit de catre japonezi ca o religie cu traditie indelungata, de mostenire artistica.27 Budismul nu a fost primit de toti membrii populatiei cu acelasi entuziasm; au fost si familii care au respins aceasta religie si chiar cei di familiile conservatoire a tarii , motivul lor fiind teama sinctoistilor sa nu fie de accord cu noua religie si astfel sa ii pedepseasca.Termenul de Buddha nu este un nume ci denota o stare a cuiva care percepe

25 26

http://pentruvoi.wordpress.com/2009/10/11/familia-japoneza/ Vahe Zartarian,Mariile Civilizatii,Ed,Lider,Bucuresti,2003,p.218 27 Richard Tames,Japonia, Ed.Lider,Bucuresti 2003,p311

corect realitatea iar chintesenta invataturilor lui Buddha se bazeaza pe cele patru adevaruri nobile: Fiinta umana nu poate trai fara suferinta si conflicte Aceastea provin din egoism si expresiaacesteia prin dorinte,ambitii,etc. Eliberarea de interminabile incarnari si trecerea in nonexistenta sunt posibile Modalitatea de a se abtine prin Calea de Opt ori Nobilii Aceasta cale de 8 sau Nobila este un drum de mijloc intre ascentism si hedonism siI cere celui ce vrea sa o urmeze luand aminte la: Viziunea dreapta Scopul drept Actiuni adecvate Trai drept Eforturi drepte Sensibilitate dreapta

Dupa cel de al 2 lea razboi mondial cand Japonia a fost infrantashinta a fost zdruncinata iar in 196 imparatul a emis un decret ce condamna doctrinaoficiala ceea ce a facut sa dispuna armonii publice de venerare a imparatului si astfel sa fie scoasa si religia din invatamant. Santoistii isi inhuma mortii renuntant ka aceasta practica odata cu venirea budismului.Intalnim 7 tipuri diferite de material pentru sculptura budista si anume: metal (arama si bronz), lemn, lac uscat, argila, teracota, piatra. Materialele principale nu erau teractota sau piatra ci arama si lemnul in perioada Asubc si Hckuha metalul, lemnul , lacul uscat si argila in perioada Tempyo. Pentru a face figure din arama(bronz) se folosea 3 metode si anume un model central din lemn, forma de turnat obtinandu-se prin arderea modelului de lemn dup ace era acoperit cu un invelis in vederea turnarii.Sculptura portretica cea mai timpurie si accesibila noua astazi este reprezentata de cele doua personaje asezate executate din lac uscat si proveniind din perioada Tempyo-statuiile Gyoshin si Ganjin sea seaman intre ele diferenta se obsera la mainiile lui Gyosin care is din maniciile vesmantului si sasezate pe genunchi iar mainiilelui

Ganjin sunt impreunate.Astfel cercetariile au aratat ca tehnica sculpturii buddhiste s-a schimbat continuu de la o perioada la altaimbracand dierse forme.28 La originea schintoismului a fost o religie populara ce combina cultura pentru fortele naturale si pentru stramosi.Existau si unele reguli ce trebuiau respectate in cadrul sanctuarului si anume acele care nu erau lucruri inutile zeului. In viata japonezilor de azi religia nu are un loc prea important, iar religia prezinta in aceasta tara e budismul si sintoismul. Casatoriile japoneze se intemeiaza dupa ritualul sintoist si sunt ingropati de calugari budisti acestia se ocupa de inmormantarile de altfel japonezii au si anumite zile in care ii pomenesc pe morti; sunt niste zile fixe in care calugarii merg din casa in casa citind rugaciuni in memoria mortilor. Crestinismul si budismul in general contine notiunea de mila,de umaniste si de egalitate acestea nu ne vorbesc de munca,fiind venerate de lume cu forte fizice si morale diferite si prin munca s-ar releva inegalitatea dintre oamnei existand astfel si late asemanari intre aceste inatalnim tamaia,lumanariile,clopote,etc.Unii autori sustin ca poporul japonez este mai putin religios dar crede in superstitii.29 Sintoismul este unul dintre credintele ce contin formule de superstitii si paractici magice origiinile fiindu-le indepartate.Cea mai importanta era magia ceea ce face ca si astazi sa mia gaism astfel de secte practicante.Cei care nu credeau in astfel de practici magice erau cei culti.Taranii erau cei care credeau ca unele animale precum vulpea sau viezurele erau spirite care intreua in om pentru al chinui(epilepsie) deasemena numerele ce contineau cifra 7 erau considerate nefaste iar casatoria nu se relaiza in astfel de zile ci doar in acele ce erau considerate ca fiind fericite.30

Evoluia sistemului educaional n Japonia

Educaia difer de la o etap istoric la alta n funcie de condiiile materiale i spirituale ale societii. Educaia este un fenomen social, specific uman, care apare o dat cu societatea, dintr-o anumit necesitate proprie acesteia aceea a dezvoltrii omului ca for de munc i fiin social. Odata cu succesiunea epocilor istorice idealul, mecanismele,
28 29

Shuichi Kato,Forma stil si traditie in Japonia,Ed.Meridiane,Bucuresti,1982,p.106 Giovanni Filoramo, Istoria religiilor.Religiile Americii precolumbiene si ale populatiilor indigene Vol V,Ed.Polirom,2010,p.416 30 Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,p151-152

coninuturile, finalitile educaiei s-au schimbat, au evoluat i s-au perfecionat. Educaia este deci supus schimbrilor istorice. n timpul erei Meiji (1868-1912) s-a dezvoltat foarte rapid sistemul educaional modern. Chiar i n aceast perioad, mai multe coli ale clanurilor au fost fondate, iar cele existente au fost extinse. Numazu Hei Gakk (coala Militar Numazu) era mai mult sau mai puin o coal militar, ns se predau aici tiine moderne i cteva limbi europene. Aceast instituie era una dintre cele mai respectate. Prima universitate modern a fost nfiinat de ctre guvern n 1887 i aceasta era Universitatea Tokio adimiterrea era una usoara dar uneori greu de obtinut o dimploma..Infrastructura urma modelul colii franceze la care se adugau i elemente ale sistemelor altor cteva tri. Acest plan de reorganizare a colilor a fost rezultatul felului n care Guvernul percepea nvmntul ca fiind un element cheie n formarea contiinei naionale, care ar asigura Japoniei facilitile educaionale corespunztoare asimilrii cunotinelor moderne. 31 In prezent in domeniul educatiei cat si in late domenii au inceput ca lucruriile sa se schimbe astfl putem observa un dezinteres din parte tineriilor pentru invatamantul traditional.Dupa terminarea liceului multi se indrepata spre invatamantul privat si anume spre unele cursuri de calificare,ceea ce face ca acestia sa se faca cu o diploma care le ofera o calificare pe un anumit domeniu dorit,unuii studenti urmeaza aceste cursuri in paralel cu cele universitare astfel prezentandu-se la concursuriile de angazare sa fi pregatit sin intr-o forma practica.32Deasemenea educatia unui copil in Japonia nu seamana cu educatia unui copil in Romania. Lasand la o parte ceea ce este material (carucioare, imbracaminte, jucarii, etc), se considera ca timpul este cel mai important lucru de oferit copilului tau. Mamele renunta la joburi pentru a sta acasa langa copii, gatesc in fiecare zi (v-am spus ca in Japonia nu exista mancare congelata in supermarket?!), fac curat, duc si aduc copiii de la scoala si de la nenumaratele cursuri suplimentare la care sunt inscrisi copiii japonezi de regula, le pregatesc pranzul la pachet in fiecare zi (vedeti aici un exemplu si veti intelege de ce consuma mult timp si cere indemanare...), tin "contabilitatea" familiei, etc. Sunt foarte blande, isi cara copiii peste tot si le explica tot timpul regulile societatii japoneze. Nu am
31 32

Moriyama Takashi,Abecedarul Japoniei,Ed.Humanitas,Bucuresti,2010,p.76 Ibidem,p.80

vazut vreun copil care sa faca crize de plans in tren sau in magazin, cateodata mi se parea ca erau anormal de cuminti si intelegatori. Majoritatea mamelor sunt bine aranjate si mereu ingrijte. Nu par deloc haituite, ci foarte naturale. Nu tipa, nu scutura copiii, par a avea o rabdare infinita.33

33

http://japonia-departe-aproape.blogspot.ro/2010/01/modelul-japonez-numai-mama-nu-si-femeie.html

Bibliografie 1. Horia C. Matei, Silviu Negut, Statele lumii de la A la Z, editia 8, Ed. Mironia, Bucuresti 2002 2. Giovanni Filoramo, Istoria religiilor.Religiile Americii precolumbiene si ale populatiilor indigene ,Vol V,Ed.Polirom,2010 3. Moriyama Takashi,Abecedarul Japoniei,Ed.Humanitas,Bucuresti,2010 4. Octavian Simu,Civilizatia japoneza traditionala,Ed.Herald,2011 5. Richard Tames,Japonia,Ed.Lider,Bucuresti 2003 6. Timus Ioan,Japonia Arta.Femeia.Viata sociala,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,1924 7. Timus Ioan ,Japonia viata si obiceiuri,Ed.Casa Scoalelor,Bucuresti,1924 8. Shuichi Kato,Forma stil si traditie in Japonia,Ed.Meridiane,Bucuresti,1982 9. Vahe Zartarian,Mariile Civilizatii,Ed,Lider,Bucuresti,2003 10. Vasiliu, Florin, Japonia. Pagini de istorie, civilizaie, cultur, Ed.Corint, Bucureti, 2001

Webgrafie

1. 2.

http://japonia-departe-aproape.blogspot.ro/2010/01/modelul-japonez-numai-mama-nu-sifemeie.html http://pentruvoi.wordpress.com/2009/10/11/familia-japoneza/