Sunteți pe pagina 1din 18

Cele doua sentimente se afla in interdependent dar se difer prin modul in care se instaleaz si evolueaz fiecare.

Se tie dealtfel ca specia umana se numra printre cele sociale fiind astfel animate de o tendin numita impulsie de afiliere ceea ce conduce la legturi interpersonale de prietenie fara coloratura sexuala,adesea homosexuate(altceva decat homosexuale)

Dealtfel studiile identificat 9 reguli ce ar trebui respectate ntr-o relaie de prietenie:

1. Sa mpari reuitele cu prietenul 2. S-i oferi sprijin emoional 3. S-l ajui la nevoie 4. Sa te strduieti s-l faci fericit cnd eti mpreun cu el 5. Sa ai includere in el 6. Sa ii ei aprarea in absenta sa 7. Sa ii restitui datoriile 8. Sa fii nelegtor cu alti prieteni ai sai 9. Sa nu fi pislog

De la prietenie la dragoste putem remarca prezenta in mai multe limbi a verbului a cdea in expresiile care denumesc ndrgostirea astfel francezul tomber amoureux ca si anglosaxonul to fall in love care exprima printr-o metafora sentimentul de iubire care ne npdete pe neateptate iar la romani o ntlnim sub forma aprinderea clcielor. Intrarea si faza pasionala a relaiei amoroase este imprevizibila si subitila astfel Hartfield cercetnd prin diverse comparaii a identificat 5 trsturi comune ale ipostazelor ndrgostirii:

Dup starea de exaltare,de scurta sau mai lunga durata,ce corespunde fazei iniiale a dragostei sentimentul poate evolua in direcii diferite,fie se stinge rapid fenomen numit si focul de paie ce poate surveni din pricina frustrrii produse de reticentele partenerului sau fie pentru ca satisfacia partenerului a fost obinut prea repede si confruntarea cu realitatea joaca acum rol de dus rece spulbernd iluziile legate iniial de persoana iubita.

Relaia amoroasa poate dura si o bucata mai lunga de vreme dar interesul unuia fata de celalalt poate scdea treptat acetia dndu-i seama ca au puine puncte in comun. Cercettorii au identificat 6 tipuri principale de dragoste,termenii sunt preluai att din limba latina cat si din cea greaca:

MANIA sau dragostea obsesiva unde accesele pasionale alterneaz cu crizele de gelozie nscute din teama de a nu pierde iubirea partenerului. PRAGMA:cel care vedea dragoste astfel nseamn ca se afl n cutarea unei relaii care sa l ajute in via.

LUDUS:este felul de a iubi a celor pentru care dragostea este un joc prefernd sa zboare din floare in floare schimbndu-i partenerii nainte de ai cunoate cu adevrat. STORGE grec=tandree :aceasta dragoste se nate treptat

EROS:interesul celui care iubete se ndreapt care aspectul fizic a persoanei iubite ceea ce face ca in timp nfiarea fiinei iubite sa sufere modificrile specific vrstei sau oricrui alt motiv ce l face pe partener sa i ndrepte atenia care o alta persoana mai tnra sau o alta mai frumoasa,maiprezentabila,etc. AGAPE:este dragoste care suporta oricrei furtuni,nu urmrete nici mcar rsplata reciprocitii ea nu se stinge niciodat,ea nfrunt toate obstacolele.

In om exista o atracie profunda pentru ura si distrugere-Einstein Agresivitatea exista pretutindeni in special in

Agresivitate si ura

lumea animala,insa trebuie observate si deosebirile care apar spre exemplu intre comportamnetul unui leu care vrea sa vneze un rival si comportamnetul acestuia atunci cnd vneaz o antilopa,etc. Transferul de agresivitatea este un fenomen cunoscut exemplu trirea strii de frustrare de a nu putea reaciona la o jignire scade pragul de toleranta al individului el manifestndu-se astfel agresiv fata de o alta persoana care nu i-a fcut nimic.

Potrivit statisticilor, trei milioane de romni sufer de depresie sau stri de anxietate, proporia fiind de trei femei la un brbat. Specialitii spun c aceast afeciune este des ntlnit n rndul persoanelor cu vrsta cuprins ntre 25 i 50 de ani. Mai mult, potrivit psihologilor, tot mai muli copii sunt afectai de depresie, statisticile artnd o cretere ngrijortoare a cazurilor n rndul micuilor, astfel c unul din 33 de copii i unul din opt adolesceni acuz stri de anxietate.

O alta forma a agresivitii o reprezint gelozia. Cercetrile au artat ca gelozia nu are cauze identice pentru ambele sexe,astfel la brbat aceasta poate aprea din pricina unei stime de sine sczute sau atunci cnd brbatul i simte nivelul de autoapreciere in pericol;nivel care depinde de fidelitatea partenerei unde aceasta ocupa un loc al propriului sau teritoriu la care nimeni nu are voie sa atenteze;pentru femeie cstoria este privita ca o legtur care ofer maximum de gratificaii astfel gelozia apare din frica de a nu pierde avantajele acesteia.

Afectele cotidiene Afectele cotidiene au aceeai natura cu marile emoii debaza(bucurie.tristee,surpriza,furie,dezgust,anxiet ate,dragoste,ura) doar ca nu au aceeai amploare a acestora.ntlnim empatia care poate fi prezenta sub trei forme diferite in viata noastra: Empatia de gndire(atunci cnd schimbam unele cuvinte banale referitoare la vreme,familie,boli,etc doar pentru a intra in universul interlocutorului) Empatia de aciune realizata prin aciuni comune(plimbri,cltorii,practicarea unor sporturi mpreun) Empatia de afecte se refera la fenomenul de ecou corporal(imitare unor gesturi ale interlocutorului contient sau incontient) ce se instaleaz intre interlocutori

Controlul afectelor Controlul individual se realizeaz prin 4 tipuri de mecanisme: Mecanisme de descrcareMecanisme represive Mecanisme cognitive Mecanisme relationale

Posibilitatea de control variaz in funcie de tipul de emoie astfel anchetele au artat un numar de mecanisme de control diferite: 1.REPRESIA:Represia apare in cazurile de furie(40%),de tristee(10%) si mai rar in cazurile de bucurie(5%) sau frica (4%). 2.DIVERSIUNEA:Astfel se rezolva 10%din cazurile de tristee,8% din cele de furie si 2% cele de fericire.

statistice(refuz sa l mai privesc,nu ii mai vorbesc,etc.) sau dinamice ies din camera,plec de acas. 4.MASCAREA SAU INVERSIUNEA AFECTULUI:se aplica in cazurile de furie si frica(ncerc sa par indiferent,zmbesc,etc) 5.NEUTRALIZAREA PRIN RITUALURI CONVERSATIONALE:subiectul apeleaz la aprobri formale,felicitri,expresii convenionale inofensive pentru a stpni situaia 6.RECURGEREA LA ACTIVITI DE NATURA FIZIOLOGICA:controlul respiraiei,practicarea unor activiti fizice coordinate(munca,sport)reduc nivelul; emoionat.La nervi femeile mnnc iar brbaii beau. 7.UTILIZAREA RELAIEI CU O ALTA PERSOANA DREPT MIJLOC DE SUSINERE AFECTIVA:se mprtesc sentimente,se cuta simpatie,sprijin moral.

3.EVITAREA SAU FUGA:poate mbrca forme

Afecte care scap controlului:stariile timeratice.Nevoia de stimuli Mecanismele noastre de aprare sunt neputincioase in fata unor triri psihofiziologice neplcute a fricii:teama,spaima,teroarea nelinitea,anxietatea,angoasa,panica,etc. Frica survine in prezenta unui pericol spre deosebire de aprehensiune si teama care au un caracter anticipative.Spaima ,groaza,teroarea sunt forme extreme ale fricii.Strile timerice analogice fricii sunt nelinitea si anxietatea iar atunci cnd intensitatea acestea cresc apare angoasa iar manifestarea brusca a angoasei poarta numele de panica

Aidoma fricii si angoasei ntlnim fobia care se traduce prin comportamente de evitare,menite sa ii protejeze pe indivizi de trirea unei angoase insuportabile,ea poate mbrac ca diverse forme de la agorafobie si claustrofobie la fobiile,care pot fi: fobii sociale(teama de vorbit in public,teama de a aborda pers strine,de sex opus,etc.) fobii particulare legate de frica de diverse animale sau fobia de anumite substane(snge,carne cruda,etc.) O noiune nrudit cu cea de anxietate si angoasa este stresul care i-a extins plaja pana la evenimentele fericite,ntlnindu-l chiar si la situaiile linitite care gestioneaz plictiseala.Eric Berne a creat conceptual de stroke care exprima orice act care implica recunoaterea celuilalt indiferent daca aceasta exprima sentimente pozitive sau negative.

Dup Berne ar exista 6 moduri de organizare a timpului

personal:

IZOLAREA:
RITUALURILE: PASTIME-URILE:
ACTIVITILE: INTIMITATEA:orice schimb sincer,autentic si spontan JOCURILE PSIHOLOGICE:

Cercetrile efectuate pe un numar semnificativ de adolesceni si persoane adulte au artat ca cele mai rspndite modele de comportament de azi sunt: