Cultura si civilizatia japoneza

Publicat de Catalin Stanculescu la data: 20 - ianuarie - 2011, categoria: Civilizatii, Cultura

Cultura si civilizatia japoneza Tara Soarelui-Rasare
Cuvantul fascinatie este adesea folosit atunci cand te intorci din Insule si povestesti peripetiile prietenilor tai.
Japonia este o frontiera culturala, un loc unde istoria si traditia se impletesc, un spatiu unde zgarie-norii si
povestile despre samurai si onoare sunt la ele acasa.
Tehnologia de ultima ora, dar si pastrarea fondului folcloric neatins de generatii face din metropola nipona si
din oraselele pline de culoare un loc al visului, o adevarata intoarcere in timp.
Cadrul geografic
Japonia este un arhipelag, la est de Asia de nord-est, format din patru insule mari si multe insule mici. Insula
cea mai mare, Honshu, este n centru Japoniei. La nord de ea se afla a doua insula, ca marime,Hokkaido, slab
populata, cu clima aspra. La sud de Honshu se afla insula Kyushu, a treia ca marime iar ntre ele, spre est,
insula Shikoku, a patra ca marime.
Poporul japonez si cultura sa
Originea
Desi sunt de rasa mongoloida, japonezii se deosebesc fizic de chinezi si mongoli, prin asemanarea cu tipul rasial
filipinez si malayez din zona Asiei de sud-est, de unde se pare ca au venit stramosii lor.
Specificul national si lumea din afara
Japonezii numesc tara lor Yamato: Tara soarelui- rasare, avnd un steag alb cu un disc solar rosu n centru.
Daca imperiul chinez era imperiul ceresc iar chinezii se credeau coborti din cer, imperiul nipon era imperiul
soarelui iar poporul japonez credea ca se trage din Soare: Marea Zeita din Cer stralucitoare.
mparatul Japoniei era numit de europeni Mikadode la cuvntul japonez mikoto (domn, stapn, zeu), fiind
cel mai adorat de japonezi. Numele de nipon vine de la cuvntul japonez nihon. Pe vremea calatoriilor lui
Marco Polo si Columb, europenii numeau China - Kathay iar Japonia Cipango.
Apropierea Japoniei de Coreea si de China a deschis calea influentelor culturale si religioase venite din sau prin
aceste tari. Civilizatiile indiana si chineza au fost clasice pentru Extremul Orient asa cum civilizatiile greaca si
romana au fost clasice pentru Occident. Totusi, japonezii, care vorbesc o limba structural deosebita de chineza
si au o sensibilitate mult deosebita au creat o cultura originala. La baza civilizatiei japoneze sta religia
cunoscuta sub numele chinezesc sinto (expresia calea zeilor sen dao a fost folosita si de Confucius si
aminteste de Daoism) dar si budismul, asimilat ntr-o forma specific japoneza. Dintre japonezii de azi, 80 %
sunt concomitent sintoisti si budisti. Apostolul crestin modern al Japoniei a fost Kagawa, nainte de al doilea
razboi mondial.
CIVILIZATIA JAPONEZA
1. Formarea civilizatiei japoneze clasica
De la preistorie la cultura scrisa
Perioada Jomon (3000-300 .Hr.)

Se folosea olaria mpletita: mpletituri din nuiele acoperite cu lut. Pe la 660 .Hr., legendarul Jimmu
Tenno (tenno mparat), nepotul zeitei soarelui, ar fi ntemeiat Imperiul soarelui-rasare.
Perioada Yayoi (300 .Hr. 300 d.Hr.)
Apare ceramica lucrata la roata olarului. Apar primele stiri despre Japonia n izvoarele scrise chineze n sec. I
d.Hr. Statul Yamato se ntinde n insulele Honshu si Kyushu. ncepe sistematizarea religiei Kami-noMichi (calea zeilor), cunoscuta mai trziu sub numele chinez cu acelasi nteles Sinto (sec. II-III d.Hr.). Aceasta
este protoistoria , cnd nu se cunoaste scrierea dar apar stiri scrise despre Japonia n izvoarele externe.
Perioada Kofun (300-552 d.Hr.)
Este perioada Tumulilor (morminte sub forma de movile mari) megalitici (asociati cu lespezi mari de piatra).
Se pune capat sacrificiilor umane pe la 300 d.Hr. Japonia cucereste sudul Coreei si ncepe patrunderea culturii,
scrierea si limbii chineze. La sfrsitul perioadei, budismul este acceptat ca una din religiile oficiale.
Aparitia scripturilor sintoiste si a budismului nipon
Perioada Suiko (552-710)
Numele ei vine de la mparateasa Suiko, n timpul careia Budismul devine religia de stat. Limba chineza este
limba oficiala a documentelor emise de cancelaria imperiala.
Perioada Nara (710-794) sec.VIII
si trage numele de la prima capitala stabila a Japoniei, orasul Nara. n anul 712 apare cartea Kojiki(cronica
veche) iar n 720 Nihongi (analele nipone) care cuprind mitologia sintoismului, inclusiv miturile obscene
secrete.
Perioada Heian (794-1185) sec. IX-XII
De la nceputul sec. IX dateaza prima forma de acomodare a sintoismului cu budismul mult superior lui,
rezultatul fiind asa-numitul Ryobu-Sinto.
2. Sogunatul (1185-1867)
Perioada Kamakur (1185-1333)
Puterea efectiva o aveau sogunii (prim-ministri) cu sediul la Kamakura, pe cnd mparatul-zeu, cu sediul
la Kyoto avea doar atributii religioase de mare-preot sintoist. n 1191, se introduce n Japonia budismul zen,
una din sursele moralei si artei martiale practicate de cavalerii samurai, n nesfrsitele razboaie civile provocate
de lupta pentru putere a marii nobilimi.
Perioada Muromati (1333-1573)
n 1549 soseste n insula Kyushu misionarul iezuit spaniol Francisco Javier. n 1573 ia fiinta la Kyoto prima
biserica romano-catolica.
Perioada Momoyama (1573-1603)
n 1587 misionarii catolici sunt expulzati din Japonia. n 1597 sunt martirizati 26 de crestini laNagasaki.
Perioada Edo (1603-1867)
Sogunii din familia Tokugawa duc o politica anticrestina, de favorizare a budismului si de izolare a Japoniei de
restul lumii. n sec. XVIII si n prima jumatate a sec. XIX are loc reactia puristilor sintoisti ale caror idei vor
fi puse n aplicare abia dupa caderea sogunatului. Ramnerea n urma a Japoniei fata de Occident a devenit
evidenta cnd S.U.A. si marile puteri au umilit Japonia, silind-o sa renunte la izolationism. Revolutia din
decembrie 1867 a rasturnat sogunatul, rednd puterea mparatului mutat n noua capitala, Kyoto.
3. Modernizarea Japoniei (din 1868 pna n prezent)

Perioada Meiji (lumina) 1868-1912

Lund ca model Imperiul German, Japonia ajunge din urma marile puteri occidentale. Sintoismul devine religia
de stat, slabind caracterul sau religios si ntarindu-se cel national istoric. n 1889 libertatea confesionala este
garantata prin lege iar religia devine o problema privata. Nevoia populara de religiozitate duce la dezvoltarea
sectelor sintoiste influentate de budism.
Perioada Marii dreptati (Taijo) 1915-1926)
Japonia ia parte la primul razboi mondial n tabara nvingatoare si devine a patra mare putere a lumii dupa
S.U.A., Anglia, Franta. Are loc activitatea lui Kagawa apostolul crestin modern al Japoniei.
Perioada Pacii Stralucitoare (Showa) 1928-1989
Fanatismul sintoist, manifestat n adorarea mparatului Hirohito ca zeu, dincolo de orice limita imaginabila,
duce la ncercarea Japoniei de a cuceri jumatate din globul pamntesc n al doilea razboi mondial, sfrsit ca
razboi nuclear. Bombele atomice lansate de S.U.A. asupra Japoniei n august 1945 silesc pe Hirohito sa
capituleze si sa nege solemn divinitatea sa la 1 ianuarie 1946. Sintoismul a fost abolit ca religie de stat. Pentru
sintoismul traditional, mparatul actual Ahikitocontinua sa fie emblema cerului si simbolul statului iar puterea
Japoniei a renascut, plasnd-o ntre primele trei mari puteri economice ale lumii.

Preistoria este acea poriune din trecutul uman care precede documentele scrise i poate fi cunoscut
doar prin cercetarea arheologic. Era preistoric n Japonia ncepe n epoca pleistocen (era glaciar),
cnd grupuri umane de pe continentul asiatic au ocupat pentru prima dat arhipelagul japonez, i dureaz
pn n primele secole ale erei noastre, cnd fapte din Japonia au nceput a fi menionate de ctre istoricii
dinastiilor chineze. Perioadele pe care arheologii le folosesc, n mod tradiional, pentru a diviza istoria
Japoniei, sunt subdiviziuni arbitrare ale trecutului rii, limitele acestor perioade fiind n mod frecvent
schimbate de noile descoperiri arheologice.

Perioada paleolitic (pre 8000 i.e.n.)

Perioada paleolitic (kyusekki jidai), numit de asemenea perioada preceramic, este caracterizat prin
rmie materiale, n special unelte formate prin cioplirea pietrelor, datnd dinainte de anul 10.000 .e.n.
n literatura de specialitate exist o mare controvers referitoare la data cnd aceast epoc ncepe,
adic, momentul n care oamenii au ocupat pentru prima dat insulele japoneze; sfritul acestei perioade
fiind marcat de primele elemente de olrit neolitice.
Factorii geologici i naturali formeaz un fundal important pentru studiul culturilor din pleistocenul japonez.
n primul rnd, ordonarea cronologic a rmielor din paleoliticul japonez se bazeaz pe informaii
referitoare la stratificaia solului. n al doilea rnd, schimbrile climei i scderea nivelului mrii au alterat
n mod dramatic aspectul i forma rii, fiind necesar astfel interpretarea dovezilor arheologice. De-a
lungul pleistocenului trziu, insula Hokkaido (nordul Japoniei) era o continuare a cmpiei cu clim rece a
Siberiei; pe cnd schimbarea climei era mai puin simit n sudul Japoniei. Scderea nivelului mrii a
expus recifurile de pe coastele de vest ale Japoniei, formndu-se astfel legturi periodice, mai ales ntre
anii 20.000-18.000 .e.n., ntre peninsula Coreea i insula Kyushu (sudul Japoniei) precum i cu vestul
insulei Honshu (centrul Japoniei). Diferena climateric din aceste zone i faptul c erau legate cu diferite
pri ale continentului asiatic a fost cauza pentru care n nordul i sudul Japoniei s-au format, de-a lungul
paleoliticului, sfere de cultur separate.
Primele artefacte ale paleoliticului japonez au fost descoperite pentru prima dat de ctre arheologul
amator Aizawa Tadahiro, n anul 1946. ncepnd cu aceast dat, n Japonia au fost descoperite mai mult
de 1.000 de situri arheologice datnd din pleistocen. Marea majoritate a acestor situri ofer doar o privire
de ansamblu asupra perioadei, dar recent au fost descoperite cteva rmie arheologice care aduc noi
elemente referitoare la aceast perioad. Cteva situri au pstrat unelte din os sau rmie animale care
pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoate prea puin despre modul
de via al locuitorilor arhipelagului. Situri n care stratificarea solului din perioada paleolitic s fie clar,
precum cel de la Nogawa din regiunea Kanto, sunt rare, fiind totodat dificil datarea acestor situri prin
metoda carbonului. Stabilirea cronologiei culturilor are, deci, tendina s se bazeze pe analiza detaliilor i
a tipologiilor artefactelor din piatr atribuite acestei perioade.
Denumirea de paleolitic timpuriu a fost dat unui mic numr de unelte nelefuite, mai vechi de 30.000 de
ani, unele dintre ele datnd poate din ultima perioad interglaciar (100.000-70.000 .e.n.). Descoperite n
Petera Fukui i Sozudai din Kyushu, precum i n tumultul Kanto aparinnd sitului Iwajuke i Hoshino
(aflate n nordul cmpiei Kanto) aceste unelte nelefuite au fost comparate cu cele descoperite n

Zhoukoudian (Chou-kou-tien) i alte situri din nordul Chinei. Poduri de pmnt scoase la iveal de
scderea nivelului mrii ar fi putut permite contactul uman ntre China i Japonia, dar cercettorii nu au
czut nc de acord asupra perioadei n care insulele japoneze au fost habitate pentru prima dat. Muli
arheologi japonezi i strini neag vehement vechimea uneltelor, stabilit n primul rnd prin asimilare cu
cele de pe continentul asiatic.
Rmiele paleoliticului trziu (cca. 28.000 cca. 10.000 .e.n.) sunt n mod dramatic diferite de cele din
paleoliticul timpuriu. Aproximativ dup anul 28.000 .e.n., se observ o cretere rapid a numrului
culturilor arheologice, timp n care uneltele din piatr din nordul Japoniei sunt fabricate folosind o nou
tehnic de lefuire, bazat pe folosirea uneltelor ascuite, asemntoare celor folosite de ctre oamenii
din Eurasia, n paleolitic. ns mici diferene exist n tehnica de prelucrare a acestora, semnificaia
acestor diferene fiind interpretat diferit de ctre oamenii de tiin, rezultnd preri contrare referitoare la
relaiile Japoniei cu continentul, n paleolitic. Una din teorii interpreteaz noul tip de unelte ca un produs al
dezvoltrii, propunnd astfel ideea c Japonia a format o cultur aparte, cu toate c nu a fost izolat de
continent. O alt coal de gndire vede aceast inovaie, n domeniul fabricrii uneltelor, ca o infuzie din
exterior, prin legtura cu continentul. Au existat legturi de netgduit ntre Hokkaido i Siberia, iar
asemnrile ntre artefacte sugereaz c Japonia de sud a avut contacte cu zonele ce azi desemneaz
China de nord i Manciuria. n mod evident, a avut loc i o dezvoltare independent de influenele
exterioare, iar relativa srcie de date arheologice pentru regiunile continentale face dificil studiul
asemnrilor dintre rmiele materiale din arhipelag i cele de pe continent.
Dac nrudirea culturilor din paleoliticul japonez este neclar, tot la fel de puine lucruri se pot spune i
despre modul de via al oamenilor din aceast perioad care au locuit pe teritoriul actual al Japoniei.
Oamenii din paleolitic probabil au ocupat zone ntinse pe coastele Japoniei, expuse de scderea nivelului
mrii n timpul ultimei perioade din pleistocen. Oricum, nivelul de astzi al mrii a inundat aceste zone,
rezumnd accesul cercettorilor numai la culturile arheologice care au supravieuit pn astzi n zonele
de cmpie i deal. Aceste culturi se pare c au fost create de mici grupuri migratoare care aveau diferite
activiti bazate n special pe vntoare i cules. Uneltele de calitate din piatr erau schimbate cu altele
de la mari distane; de exemplul roca vulcanic, obsidianul, care se gsea n prefectura Nagano a fost
prelucrat de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare c o caracteristic a acestei perioade a
fost uniformitatea culturilor pe zone largi.
Perioada paleolitic este, deci, caracterizat de trei elemente: scderea nivelului mrii i formarea de
aezminte pe coastele Japoniei, legtura dintre arhipelag i continent i perfecionarea uneltelor din
piatr.

Perioada Jomon (cca. 8.000 .e.n. cca. 300 .e.n.)

Vezi i Cronologia mprailor Japoniei Cronologia Perioadei Jomon
n perioada Jomon (cca. 8.000 .e.n. cca. 300 .e.n.) principalele ocupaii sunt identificate cu vntoarea
i culesul, iar ca o caracteristic a arhipelagului japonez, utilizarea frecvent a resurselor marine. Din
punct de vedere literal, numele acestei perioade provine din cuvintele jo=mpletitur i mon=ornament.
Populaia indigen

Populaia indigen se numete ainu fiind azi pe cale de dispariie (au mai rmas cca. 20.000). Acetia
triesc azi n sudul insulei Sahalin, n arhipelagul Kurilelor i n nord-vestul insulei Hokkaido. Posedau o
organizare social patriarhal i poligam i aveau o religie bazat pe cultul ursului.
Originile civilizaiei japoneze
Originile civilizaiei japoneze se pierd n negura timpului. 11 februarie 660 BC este considerat data
tradiional cnd Japonia a fost fondat de mpratulJimmu Tenno. Aceasta este numai versiunea istoriei
japoneze datnd de la primele nregistrri scrise din secolele al aselea respectiv al optulea cnd ara a
adoptat alfabetul chinez. n aceast perioad mai muli mprai se luptau pentru putere. Cu scopul de a-i
legitima preteniile la tron ei au comandat poeilor de curte s scrie mai multe colecii de poeme n care
pretindeau c au motenit puterea direct de la zeia soarelui Amaterasu (care a rmas nc cea mai
venerat zeia a panteonului intoist), cu medierea nepotului ei Ninigi lui Jimmu Tenno, despre care se
afirma c este unul dintre strmoii familiei imperiale japoneze. Acest mit propagandistic a fost preluat de
istoricii din secolul al XIX lea i a devenit un pilon fundamental al ideologiei naionaliste japoneze Kokutai.
Izvoare chineze mai credibile descriu o ar "Wa" condus de mai multe familii - fiecare avnd zeiti
proprii. Studii recente de antropologie arat c strmoii japonezilor par s fi emigrat din Siberia ori
Polinezia.

Perioada Yayoi (cca. 300 .e.n. cca. 300 e.n.)

Cronologia Perioadei Yayoi
Perioada Yayoi (cca. 300 .e.n. cca. 300 e.n.) desemneaz momentul n care agricultura ia o amploare
deosebit, culminnd cu apariia primelor forme de organizare politic n unele zone ale arhipelagului.
Perioada a fost numit dup situl arheologic din Tokyo, unde au fost descoperite pentru prima oar
produsele olritului japonez realizate cu roata olarului. Aceast perioad este urmat de perioada Kofun
sau Yamato (cca. 300-700), trecndu-se astfel ntr-o nou perioad a istoriei, protoistoria.

Perioada Kofun (Yamato) (cca. 300 - 552)

Cronologia Perioadei Yamato
Apoximativ n anul 405, curtea japonez a adoptat oficial sistemul de scriere chinezesc. n secolul al
aselea budismul a ptruns n ar adus de imigrani coreeni. Aceste dou evenimente au revoluionat
cultura japonez i au marcat nceputul unei lungi perioade de influen cultural chinez. De la stabilirea
primei capitale la Nara (ulterior aceasta se va muta la Kyoto) n 710 pn n 1867 mpraii erei Yamato
au domnit doar cu numele, aveau doar o valoare simbolic, cci puterea aparinea nobililor de la curte,
regenilor sau shogunilor (guvernatori militari ai provinciilor japoneze).