Cultura si civilizatia japoneza

Publicat de Catalin Stanculescu la data: 20 - Ianuarie - 2011, categoria: Civilizatii, Cultura

Cultura si civilizatia japoneza Tara Soarelui-Rasare

Cuvantul fascinatie este adesea folosit atunci cand te intorci din Insule si povestesti peripetiile prietenilor tai. Japonia este o frontiera culturala, un loc unde istoria si traditia se impletesc, un spatiu unde zgarie-norii si povestile despre samurai si onoare sunt la ele acasa. Tehnologia de ultima ora, dar si pastrarea fondului folcloric neatins de generatii face din metropola nipona si din oraselele pline de culoare un loc al visului, o adevarata intoarcere in timp.

Cadrul geografic

Japonia este un arhipelag, la est de Asia de nord-est, format din patru insule mari si multe insule mici. Insula cea mai mare, Honshu, este n centru Japoniei. La nord de ea se afla a doua insula, ca marime, Hokkaido, slab populata, cu clima aspra. La sud de Honshu se afla insula Kyushu, a treia ca marime iar ntre ele, spre est, insula Shikoku, a patra ca marime.

Poporul japonez si cultura sa

Originea Desi sunt de rasa mongoloida, japonezii se deosebesc fizic de chinezi si mongoli, prin asemanarea cu tipul rasial filipinez si malayez din zona Asiei de sud-est, de unde se pare ca au venit stramosii lor. Specificul national si lumea din afara Japonezii numesc tara lor Yamato: Tara soarelui- rasare, avnd un steag alb cu un disc solar rosu n centru. Daca imperiul chinez era imperiul ceresc iar chinezii se credeau coborti din cer, imperiul nipon era imperiul soarelui iar poporul japonez credea ca se trage din Soare: Marea Zeita din Cer stralucitoare.

mparatul Japoniei era numit de europeni Mikado de la cuvntul japonez mikoto (domn, stapn, zeu), fiind cel mai adorat de japonezi. Numele de nipon vine de la cuvntul japonez nihon. Pe vremea calatoriilor lui Marco Polo si Columb, europenii numeau China - Kathay iar Japonia Cipango. Apropierea Japoniei de Coreea si de China a deschis calea influentelor culturale si religioase venite din sau prin aceste tari. Civilizatiile indiana si chineza au fost clasice pentru Extremul Orient asa cum civilizatiile greaca si romana au fost clasice pentru Occident. Totusi, japonezii, care vorbesc o limba structural deosebita de chineza si au o sensibilitate mult deosebita au creat o cultura originala. La baza civilizatiei japoneze sta religia cunoscuta sub numele chinezesc sinto (expresia calea zeilor sen dao a fost folosita si de Confucius si aminteste de Daoism) dar si budismul, asimilat ntr-o forma specific japoneza. Dintre japonezii de azi, 80 % sunt concomitent sintoisti si budisti. Apostolul crestin modern al Japoniei a fost Kagawa, nainte de al doilea razboi mondial.

CIVILIZATIA JAPONEZA
1. Formarea civilizatiei japoneze clasica De la preistorie la cultura scrisa Perioada Jomon (3000-300 .Hr.) Se folosea olaria mpletita: mpletituri din nuiele acoperite cu lut. Pe la 660 .Hr., legendarul Jimmu Tenno (tenno mparat), nepotul zeitei soarelui, ar fi ntemeiat Imperiul soareluirasare. Perioada Yayoi (300 .Hr. 300 d.Hr.) Apare ceramica lucrata la roata olarului. Apar primele stiri despre Japonia n izvoarele scrise chineze n sec. I d.Hr. Statul Yamato se ntinde n insulele Honshu si Kyushu. ncepe sistematizarea religiei Kami-no-Michi (calea zeilor), cunoscuta mai trziu sub numele chinez cu acelasi nteles Sinto (sec. II-III d.Hr.). Aceasta este protoistoria , cnd nu se cunoaste scrierea dar apar stiri scrise despre Japonia n izvoarele externe. Perioada Kofun (300-552 d.Hr.) Este perioada Tumulilor (morminte sub forma de movile mari) megalitici (asociati cu lespezi mari de piatra). Se pune capat sacrificiilor umane pe la 300 d.Hr. Japonia cucereste sudul Coreei si ncepe patrunderea culturii, scrierea si limbii chineze. La sfrsitul perioadei, budismul este acceptat ca una din religiile oficiale. Aparitia scripturilor sintoiste si a budismului nipon Perioada Suiko (552-710) Numele ei vine de la mparateasa Suiko, n timpul careia Budismul devine religia de stat. Limba chineza este limba oficiala a documentelor emise de cancelaria imperiala. Perioada Nara (710-794) sec.VIII

si trage numele de la prima capitala stabila a Japoniei, orasul Nara. n anul 712 apare cartea Kojiki (cronica veche) iar n 720 Nihongi (analele nipone) care cuprind mitologia sintoismului, inclusiv miturile obscene secrete. Perioada Heian (794-1185) sec. IX-XII De la nceputul sec. IX dateaza prima forma de acomodare a sintoismului cu budismul mult superior lui, rezultatul fiind asa-numitul Ryobu-Sinto.

2. Sogunatul (1185-1867) Perioada Kamakur (1185-1333) Puterea efectiva o aveau sogunii (prim-ministri) cu sediul la Kamakura, pe cnd mparatul-zeu, cu sediul la Kyoto avea doar atributii religioase de mare-preot sintoist. n 1191, se introduce n Japonia budismul zen, una din sursele moralei si artei martiale practicate de cavalerii samurai, n nesfrsitele razboaie civile provocate de lupta pentru putere a marii nobilimi. Perioada Muromati (1333-1573) n 1549 soseste n insula Kyushu misionarul iezuit spaniol Francisco Javier. n 1573 ia fiinta la Kyoto prima biserica romano-catolica. Perioada Momoyama (1573-1603) n 1587 misionarii catolici sunt expulzati din Japonia. n 1597 sunt martirizati 26 de crestini la Nagasaki. Perioada Edo (1603-1867) Sogunii din familia Tokugawa duc o politica anticrestina, de favorizare a budismului si de izolare a Japoniei de restul lumii. n sec. XVIII si n prima jumatate a sec. XIX are loc reactia puristilor sintoisti ale caror idei vor fi puse n aplicare abia dupa caderea sogunatului. Ramnerea n urma a Japoniei fata de Occident a devenit evidenta cnd S.U.A. si marile puteri

au umilit Japonia, silind-o sa renunte la izolationism. Revolutia din decembrie 1867 a rasturnat sogunatul, rednd puterea mparatului mutat n noua capitala, Kyoto.

3. Modernizarea Japoniei (din 1868 pna n prezent) Perioada Meiji (lumina) 1868-1912 Lund ca model Imperiul German, Japonia ajunge din urma marile puteri occidentale. Sintoismul devine religia de stat, slabind caracterul sau religios si ntarindu-se cel national istoric. n 1889 libertatea confesionala este garantata prin lege iar religia devine o problema privata. Nevoia populara de religiozitate duce la dezvoltarea sectelor sintoiste influentate de budism. Perioada Marii dreptati (Taijo) 1915-1926) Japonia ia parte la primul razboi mondial n tabara nvingatoare si devine a patra mare putere a lumii dupa S.U.A., Anglia, Franta. Are loc activitatea lui Kagawa apostolul crestin modern al Japoniei. Perioada Pacii Stralucitoare (Showa) 1928-1989 Fanatismul sintoist, manifestat n adorarea mparatului Hirohito ca zeu, dincolo de orice limita imaginabila, duce la ncercarea Japoniei de a cuceri jumatate din globul pamntesc n al doilea razboi mondial, sfrsit ca razboi nuclear. Bombele atomice lansate de S.U.A. asupra Japoniei n august 1945 silesc pe Hirohito sa capituleze si sa nege solemn divinitatea sa la 1 ianuarie 1946. Sintoismul a fost abolit ca religie de stat. Pentru sintoismul traditional, mparatul actual Ahikito continua sa fie emblema cerului si simbolul statului iar puterea Japoniei a renascut, plasnd-o ntre primele trei mari puteri economice ale lumii.