Reproducerea Organismelor

Ce este reproducerea ?
Reproducerea este capacitatea organismelor vii de a da naştere unei noi generaţii, asigurând astfel existenţa
în timp a vieţii pe Pământ.

Tipuri de reproducere

Asexuată Sexuată

În cazul reproducerii asexuate, descendenţii presupune participarea a doi indivizi de sex

provin de la un singur organism şi sunt absolut opus: femelă şi mascul.
identici cu acesta.

Este răspândită pe larg la plante, bacterii,

ciuperci, iar pe cale experimentală a fost
realizată şi la unele animale.
Diviziunea- este caracteristică organismelor La organisme unicelulare
unicelulare și constă în dividerea celulei-mamă în
două sau mai multe celule-fiice. Conjugarea- schimbul de nuclee mici

Formarea sporilor
Sporii reprezintă o structură reproductivă
unicelulară.
Formarea sporilor este caracteristică pentru bacterii,
alge, ciuperci, muşchi, ferigi.
După locul formării, deosebim:
 Endosporii iau naştere în interiorul unor
organe speciale – sporange, sporii fiind
numiţi sporangiospori.
 Exosporii se dezvoltă pe suprafaţa unor
organe specializate, numite conidiofori, de
unde şi denumirea lor de conidii.
La animale
Cei 2 indivizi de sex opus dispun de organe sexuale
(ovare la femele şi testicule la masculi), în care se
produc celule sexuale (gameţi): ovarele produc
ovule, iar testiculele – spermatozoizi.
Procesul de contopire a celulelor sexuale este numit
fecundaţie. Aceasta poate fi:
 externă – celulele sexuale sunt eliminate de
ambele sexe în mediul extern, de obicei în
apă, unde se şi unesc (la peşti, broaşte),

 internă – contopirea celulelor sexuale are loc

în corpul femelei (la insecte, păsări, reptile,
mamifere).

Înmugurirea- noul individ se formează sub formă de
excrescenţă pe corpul formei parentale.
După ce atinge anumite dimensiuni, acesta se
desprinde, devenind un organism de sine stătător.
Înmugurirea este caracteristică nevertebratelor
(hidra, steaua-de-mare), drojdiilor etc.
Din fecundație rezultă zigotul.
În cazul fecundaţiei interne, acesta se poate dezvolta
în afara corpului mamei (animale ovipare – ele
depun ouă, din care, în timpul clocirii, se dezvoltă un
nou organism) sau în corpul mamei (animalele
vivipare- nasc pui vii).

La plante

Reproducerea constă, de asemenea, în formarea şi

contopirea celulelor sexuale.
Celula sexuală feminină este oosfera, iar cea
masculină – spermatozoidul (la muşchi şi la ferigi)
sau spermatia (la gimnosperme şi angiosperme).
Înmulţirea vegetativă Dezvoltarea celulelor sexuale are loc în organe
La baza înmulţirii vegetative stă regenerarea – sexuale specializate.
capacitatea organismelor de a-şi restabili părţile
pierdute. Este răspândită în rândul plantelor şi se
realizează prin fragmente de organe vegetative
(butaşi) sau prin organe vegetative specializate
(bulbi, tuberculi, rizomi).

 Marcotaj- o ramură mai lungă a plantei se

apleacă la pământ şi se acoperă cu sol umed.
Separând ramura de planta-mamă şi
plantând-o în alt loc, obţinem o nouă plantă.
la înmulţirea coacăzului, viţei-de-vie, zmeurului ş.a.

 Butășirea- se pregătesc butaşi de rădăcină,

tulpină, frunză, care se plantează în sol umed.
la înmulţirea zmeurului, liliacului, iasomiei etc.
  Altoirea- constă în unirea altoiului cu
portaltoiul.
Se aplică pentru înmulţirea unor soiuri cu
productivitate înaltă, rezistente la ger, la boli.
În cazul viţei-de-vie şi al pomilor fructiferi,
portaltoiul este o plantă tânără, crescută din sămânţa
strămoşilor sălbatici. Sistemul radicular al
portaltoiului este viguros, mai puţin
pretenţios faţă de sol, mai rezistent la ger. Drept altoi
poate servi un butaş sau un mugure-ochi al pomului
fructifer pe care dorim să-l înmulţim.
De exemplu, putem obţine un cireş de cultură altoind
un ochi sau un butaş al unui cireş de un anumit
soi pe un puiet de cireş sălbatic.

Diferite tipuri de altoire:

1 – altoirea cu butaş: a) terminală; b) în despicătură;
2 – altoirea cu mugure-ochi

Ovulul Criterii Spermatozoidul

1 Multitudinea/ numărul mii
imobil Mobilitatea mobil
femelă Genul/ sexul/ proveniența mascul