Practică pedagogică învățământ primar

Anul I, semestrul I

COORDONATORI:
Cristian BUCUR
Laura CIOLAN
Anca PETRESCU
Georgeta IORDACHE
AUTORI:
Ruxandra MIHALCEA
Diana COCIOABĂ
Alina ORĂŞANU
Andreea VIŞAN

Acest material informativ are ca scop principal îndrumarea studentului în

îndeplinirea cu succes a sarcinilor privind practica pedagogică.
Cuprins:

Introducere 3
3
1. Curriculum pentru învățământul primar 4
1.1 Programele școlare pentru învățământul primar 5
1.2 Curriculum la decizia școlii (CDS) 5
2. Manualele școlare 7
3. Noţiuni introductive minimale privind organizarea învăţământului primar 8
3.1 Materiale curriculare 8
3.2. Mediul educațional 27
4. Proiect Şcoala Altfel 48
5. Temă de control 53
6. Evaluare finală 53

2
 Introducere

Învățământul primar este prima etapă din

învățământul obligatoriu și are ca obiectiv
principal crearea de oportunități egale pentru toți
copiii, pentru a realiza o dezvoltare cognitivă,
emoțională și psihomotorie echilibrată, adaptată
nevoilor individuale.
Învăţământul primar cuprinde clasa
pregătitoare şi clasele I - IV, clasa pregătitoare
fiind prima clasă din învățământul primar.
Pentru copil, clasa pregătitoare este o
perioadă de acomodare cu viața școlii, care să-i
permită o bună adaptare la programul,
colectivitatea și cerințele specifice acestui mediu
diversificat în planul dezvoltării socio-emoționale,
intelectuale și fizice. Din punct de vedere socio-
emoțional, clasa pregătitoare sprijină copilul să
capete încredere în forţele proprii, să-și sporească
stima de sine, iniţiativa şi dorinţa de reuşită.
Ca sprijin pentru dezvoltarea intelectuală, copilul este pregătit să poată comunica mai
bine, să realizeze un efort intelectual constant, să beneficieze de experiențe numeroase și
diverse de învățare.
Pentru dezvoltarea sa psiho-fiziologică, această clasă oferă condițiile unui program
adaptat specificului vârstei, într-un mediu stimulativ.
Atât după clasa pregătitoare, cât și după clasa I, nu există noțiunea de repetenție. În
această perioadă trebuie identificate măsuri care vizează prevenția, compensarea inechităților
manifestate la elevii proveniți din medii defavorizate la debutul școlarității, identificarea
timpurie a dificultăților de învățare și intervenția individualizată. Strategia cea mai eficientă o
constituie evaluarea continuă și, în funcție de rezultatele înregistrate, intervenția imediată și
particularizată pe durata anului școlar, inclusiv prin intermediul Programului Școala după
școală.
În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data
începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali,
pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul
anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. 1

1
https://www.edu.ro/invatamant-primar

3
 1. Curriculum pentru învățământul primar
Curriculumul pentru învățământul primar este parte componentă a Curriculumului
Național. Curriculum național este în acord cu strategiile naționale de referință pentru
dezvoltarea educației și asigură un cadru conceptual și procedural care face ca schimbările
curriculare să fie întemeiate, relevante și cu valoare constructivă. Abordarea propusă este una
sistemică, în care componenta curriculum interacționează și evoluează concomitent cu alte
componente ale sistemului de educație, precum formarea cadrelor didactice, evaluarea
rezultatelor elevilor, managementul școlar, finanțarea, elaborarea manualelor școlare și a altor
resurse de învățare etc. În acest sens, Curriculum național este unul cu valoare reglatoare
pentru toate componentele sistemului educațional preșcolar, primar, gimnazial și liceal din
România.
În ceea ce privește curriculumul pentru învățământul primar, scopul acestuia constă în
concretizarea și valorificarea politicilor educaționale la nivelul învățământului primar.
Curriculumul pentru învățământul primar reprezintă și un sistem de produse prin care se
proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional.
Aceste produse au statute și funcții diferite determinate de poziția lor în paradigma
curriculară. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul
primar, curricula disciplinelor (programe școlare), manuale școlare, ghiduri
metodologice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.

Temă de reflecţie:

● Sesizați legătura dintre aceste componente (planul-cadru pentru

învățământul primar, curricula disciplinelor (programe școlare),
manuale școlare, ghiduri metodologice, seturi multimedia,
proiecte de lungă durată);
● Manualele scolare de ce alte documente mai sunt legate? Dar
curricula?

În curriculumul pentru învățământul primar, sistemul de conținuturi (în sens larg) se

structurează pe arii curriculare și discipline de studiu, care au menirea să asigure formarea
competențelor proiectate.
Planurile-cadru de învățământ și programele școlare, componente ale Curriculumului
național, sunt promovate în sistemul de învățământ preuniversitar în urma parcurgerii unor
etape în proiectarea şi aprobarea lor.
Promovarea unui nou Curriculum național se realizează la anumite perioade de timp
(sub influența a diferiți factori) și urmărește să genereze schimbări, prin implementare.
Factorii care întemeiază promovarea unui nou Curriculum național sunt diferiți, de exemplu,
modificări legislative care privesc structura sistemului de învățământ preuniversitar,
necesitatea educației pe tot parcursul vieții în relație cu sistemul de competențe de care are
nevoie fiecare persoană. În funcție de natura factorilor și schimbările vizate pot avea o mai
mică sau o mai mare amploare. Documentele curriculare devin operaționale la nivel de școală
și de clasă.

4
 Studiu individual
● Vă invităm să parcurgeţi documentul complet, accesând linkul:
https://www.edu.ro/sites/default/files/DPC_31.10.19_consultare
.pdf

REFLECTAŢI asupra:
● finalităţilor Curriculumului naţional,
● principiilor de politici în Curriculum naţional,
● sistemului de competenţe promovat în Curriculum naţional,
● documentelor curriculare,
● strucuturii planurilor cadru de învăţământ,
● resurselor educaţionale şi resurselor umane.

1.1 Programele școlare pentru învățământul primar

Programele şcolare pentru învăţământul primar sunt structurate în funcţie de ciclurile
curriculare (clasele pregătitoare - a II-a şi clasele a III-a – a IV-a). Acestea pot fi consultate
pe site-ul http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx

1. Limbă și comunicare
a. Comunicare în limba română: clasele pregătitoare, I și a II-a,
b. Limba și literatura română: clasele a III - a și a IV-a.
2. Matematică și științe ale naturii
a. Matematică și explorarea mediului: clasele pregătitoare, I și a II-a,
b. Matematică: clasele a III - a și a IV-a,
c. Științe ale naturii: clasele a III - a și a IV-a.
3. Om și societate
a. Religie cultul ortodox: clasele pregătitoare, I și a II-a,
b. Religie cultul ortodox: clasele a III - a și a IV-a,
c. Educație civică: clasele a III - a și a IV-a,
d. Istorie: clasa a IV-a,
e. Geografie: clasa a IV-a.
4. Educație fizică, sport și sănătate; Arte; Tehnologii
a. Arte vizuale și abilități practice: clasele pregătitoare, I și a II-a,
b. Educație fizică: clasele pregătitoare, I și a II-a
c. Muzică și mișcare: clasele pregătitoare, I și a II-a
d. Arte vizuale și abilități practice: clasele a III - a și a IV-a,
e. Educație fizică: clasele a III - a și a IV-a,
f. Muzică și mișcare: clasele a III - a și a IV-a,
g. Joc și mișcare: clasele a III - a și a IV-a.
5. Consiliere și orientare
a. Dezvoltare personală: clasele pregătitoare, I și a II-a.

1.2 Curriculum la decizia școlii (CDS)

● constituie un segment al Curriculumului național care permite dezvoltarea de

către fiecare unitate de învățământ a propriului proiect educațional,

5
 ● reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și
interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității
locale;
● se constituie atât pe pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național,
regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul
unității de învățământ,
● oferta educațională a Curriculumului la decizia şcolii cuprinde discipline /
domenii de studiu, respectiv module de pregătire opționale relevante pentru
toți elevii, în raport cu finalitățile educaționale asumate,
● programele școlare pentru disciplinele / domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire promovate în oferta educațională a Curriculumului la
decizia şcolii se aprobă prin ordin al ministerului educației naționale.

Studiu individual
● Vă invităm să parcurgeţi Metodologia privind Curriculum la
decizia școlii, accesând linkul:
https://www.edu.ro/sites/default/files/CRED_A1.2._proiect_Met
odologie%20CDS_consultare%20publica.pdf

REFLECTAŢI asupra:
● statutului Curriculumului la decizia şcolii,
● tipurilor de opţionale care pot fi incluse în Curriculum la decizia
şcolii,
● proiectării şi avizării ofertei de Curriculumul la decizia şcolii.

Câteva dintre programele școlare pentru disciplinele cuprinse în oferta actuală de

CSD:
1. Activități transdisciplinare: clasele I și a II-a,
2. Joc și mișcare: clasele pregătitoare, I și a II-a,
3. Educație pentru societate: clasele I și a II-a,
4. Educație prin șah: clasele I și a II-a
5. Educație financiară: clasele a III - a și a IV-a,
6. Filosofie pentru copii: clasele a III - a și a IV-a,
7. Pregătiri pentru viață: clasele pregătitoare, I, a II-a, a III-a și a IV-a.

6
 2. Manualele școlare
Manualul școlar este un produs curricular elaborat şi evaluat pe baza programelor
școlare elaborate de Institutul de Ştiinţe ale Educației şi aprobat de Ministerul Educaţiei.
Manualul şcolar are rolul de a susține demersurile de învățare la nivelul elevilor,
precum şi organizarea procesului didactic în ansamblu.
În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte
auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei.
Manualele reprezintă o resursă și nu o normă didactică.

Temă de reflecţie:

● Care este semnificaţia acestui lucru (Manualele reprezintă o

resursă și nu o normă didactică)?
● Ce înseamnă din punctul de vedere al activităţii la clasă?

Pentru a consulta manualele digitale aprobate de Ministerul Educației, accesați site-ul

Ministerului Educației și Cercetării.
Din partea dreaptă sus, puteți vizualiza manualele în funcție de clasă și disciplină.

Temă de reflecţie:

● Pot fi mai multe manuale pentru o singură disciplină? De ce

oare?

7
 3. Noţiuni introductive minimale privind organizarea învăţământului
primar

3.1 Materiale curriculare

Ciclul primar cuprinde clasele pregătitoare – clasa a IV-a şi este împărţit pe două
niveluri, în funcţie de specificul vârstei elevilor, astfel:
● Ciclul achizițiilor fundamentale: clasele pregătitoare – a II-a;
● Ciclul de dezvoltare: clasele a III-a şi a IV-a; acesta ce se continuă şi în primii
ani de gimnaziu.
Întreaga activitate didactică este desfăşurată în acord cu Curriculum-ul National,
ansamblul structurat al experienţelor de predare şi de învăţare (obiective, conţinuturi,
materiale, activităţi de predare-învăţare-evaluare) planificate sub îndrumarea unei unităţi de
învăţământ (în interiorul şi în afara acesteia) în vederea realizării obiectivelor prestabilite.
(Marin Manolescu).
Principalele produse curriculare sunt: planul de învăţământ, programa şcolară,
manualul.
1. Planul de învăţământ (planul cadru) este un document oficial în care se
structurează conţinutul învăţării pe niveluri şi profiluri de şcoli. Acesta cuprinde numărule de
ore pe discipline sau arii curriculare (arie curriculară = o grupare de discipline şcolare care au
în comun anumite obiective şi metodologii şi care oferă o viziune interdisciplinară asupra
obiectelor de studiu, ponderea acestora în planul de învăţământ variind în funcţie de vârsta
elevilor şi nivelul de studiu. Ariile curriculare din învăţământul românesc sunt: Limbă şi
comunicare, Matematică şi ştiinţe, Om şi societate, Arte, Sport, Tehnologii, Consiliere şi
orientare.
Planul cadrul cuprinde numărul minim de ore pentru fiecare disciplină sau arie
curriculară (trunchiul comun), pentru fiecare nivel de studiu şi numărul maxim admis
(curriculum la decizia şcolii).

Temă de reflecţie:

● În ce document bănuiţi că se regăseşte implicaţia acestui număr

de ore?

Pornind de la cele două niveluri menţionate anterior pentru învăţământul primar, vom
observa în continuare că disciplinele sunt abordate diferite în funcţie de anii de studiu.
Astfel, pentru aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii”, se observă că din
clasa pregătitoare până în clasa a II-a, disciplinele se studiază împreună, integrat, materia
purtând denumirea de Matematică şi explorare a mediului. Începând cu clasa a III-a, cele
două discipline se studiază separat, fiind alocate 4 ore pe săptămână pentru disciplina
Matematică şi o oră pe săptămână pentru disciplina Ştiinţe ale naturii.
Există schimbări în denumirea disciplinei şi pentru aria curriculară „Limbă şi
comunicare”. În cadrul ciclului de achiziţii fundamentale (clasa pregătitoare – clasa a II-a), se
pune accent de formarea deprinderilor de comunicare orală şi a bazei pentru activitatea de
citit-scris. Din acest motiv, disciplina poartă denumirea de Comunicare în limba română.
Începând cu clasa a III-a, aceasta devine Limba şi literatura română.

8
 În cadrul acestui ciclu, elevii au nevoie de îndrumare, de activităţi de intercunoaştere
şi autocunoaştere. De aceea, în primii trei ani ai şcolarităţii, se studiază disciplina Dezvoltare
personală. Ulterior, este introdusă disciplina Educaţie civică.

Temă de reflecţie:

● Citiţi numele ariilor şi cel al disciplinelor; ce observaţi?

2. Programa şcolară este un document şcolar de tip reglator care stabileşte, pentru
fiecare disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în perioada de timp
alocată pentru un parcurs determinat.
Aceasta are următoarele componente:
● nota de prezentare- ce organizează structura şi oferă recomandări;
● competenţe generale;
● competenţe specifice (derivă din competenţele generale);
● exemple de activităţi de învăţare pentru fiecare competenţă specifică;
● conţinuturi (mijloace pentru dezvoltarea competenţelor menţionate);
● sugestii metodologice.

9
 Programele şcolare pentru învăţământul primar sunt structurate în funcţie de ciclurile
curriculare (clasele pregătitoare - a II-a şi clasele a III-a – a IV-a). Programele şcolare în
vigoare se găsesc pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (https://www.edu.ro/sitemap).
3. Manualul este un document oficial de politică a educaţiei, care asigură
concretizarea programei într-o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor, în special din
perspectiva elevului.
Manualul şcolar este întocmit de experţi, în concordanţă cu programele şcolare în
vigoare, adaptat nevoilor elevilor şi specificului vârstei acestora. Lista completă a manualelor
poate fi studiată pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, accesând
www.manuale.edu.ro.
În şcolile de stat, manualele sunt transmisibile (le utilizează mai multe generaţii de
elevi) începând cu clasa a II-a. Elevii clasei I primesc manuale noi, deoarece se află la început
de drum în ceea ce priveşte deprinderile de scris-citit şi au nevoie să îşi facă însemnări, să
completeze direct pe manual. Copiii claselor pregătitoare nu utilizează manuale şcolare, ci
auxiliare.
Materialele auxiliare reprezintă un mijloc de sprijin în desfăşurarea procesului
instructiv-educativ. În această categorie intră: caietele auxiliare, culegerile şcolare, seturi
multimedia sau softuri educaţionale. În prezent, există o mare varietate de materiale auxiliare.
Înainte de achiziţionarea acestora, cadrul didactic trebuie să cunoască foarte bine: ritmul de
lucru al clasei sale, nevoile elevilor şi modul lor de a învăţa, precum şi conţinutul
respectivelor materiale.

Temă de reflecţie:

● Care credeţi că este relaţia dintre manuale şi materialele auxiliare?

● În ce măsură pot fi folosite oare manuale şi materiale auxiliare de la
edituri şi colective de autori diferite?

Este recomandat ca, în special în clasa I, auxiliare utilizate să fie în concordanţă cu

manualele elevilor, să respecte aceeaşi ordine de învăţare a literelor. În caz contrar, ele vor fi
folosite cu mare greutate.
Să luăm un exemplu simplu: în manual, primele patru litere învăţate sunt: A, M, T, I,
iar în auxiliar: A, M, E, R. Exerciţiile de consolidare a literei T nu se vor putea desfăşura pe
auxiliar, iar rezolvarea cerinţelor va fi dificilă:

Cerinţă Manual Auxiliar Realizabil/

nerealizabil
Formează cuvinte cu literele învăţate. ma-ma ma-ma ✔
Citeste cuvintele scrise pe silabe. ta-ta ma-me (nu apare x
litera t)
Completează cu litera potrivită. ta-t(i) me- (r)e x
Mi-m(i) (r)a-me
(nu apar literele t,
i, ci se consoli-
dează altele)

10
 Temă de reflecţie:

● Observaţi că există mai multe variante de manuale.

● Observaţi gradul de concordanţă între manuale şi auxiliare

Ataşăm în continuare câteva imagini din diverse caiete/culegeri auxiliare:

Clasa pregătitoare
Comunicare în limba română: “Sunetul și litera t, T”

11
 Dezvoltare personală: „Reguli de comportare”

Matematică şi explorarea mediului: „Numărul și cifra 7”

12
 Comunicare în limba română

“Sunetul și literele a,A” “Poziția sunetului în cuvinte”

Grafisme, trasarea literelor pe contur, pe linie punctată

13
 Clasa I

Comunicare în limba română Matematică şi explorarea mediului

Clasa a II-a

Comunicare în limba română Matematică şi explorarea mediului

14
 Fişă de evaluare: Comunicare în limba română

Se observă că la finalul evaluării există deja şi tabelul descriptorilor de performanţă.

15
Evaluare integrată Comunicare în limba română + Matematică şi explorarea mediului
(clasa a II-a)

16
 Clasa a III-a
Manual matematică: “Scăderea numerelor naturale 0-1000, cu trecere peste ordin”

Auxiliar matematică

17
Auxiliar: Ştiinţe ale naturii – “Stări de agregare ale apei”

Clasa a IV-a
Geografie: Unități geografice ale României

18
 “De la orizontul local la țară”

Istorie: “Personalități istorice”

19
Limba și literatura română: Părți de vorbire – Substantivul

Matematică: Operații cu numere naturale

20
 În afara caietelor auxiliare şi a culegerilor şcolar, există seturi multimedia foarte
apreciate de elevi. Acestea le oferă posibilitatea de a învăţa prin intermediul jocului. Se
instalează pe tabletă sau laptop, iar elevii vor intra cu uşurinţă în joc, vor dezlega mistere şi
vor câştiga întreceri.
Oferim în continuare un exemplu al unui astfel de material, creat pentru elevii claselor
pregătitoare - I - Povestea literelor. Acest material poate fi utilizat cu succes într-o lecţie de
predare a unui sunet / literă nouă. Fiecare literă are o poveste, prezentată audio pe CD.
Pornind de la aceasta, sunt create jocuri interactive care verifică atât capacitatea de receptare
a mesajului audiat, cât şi capacitatea de a stabili poziţia unui sunet/ literă într-un cuvânt. Ca
sarcini de lucru, întâlnim:
● întrebări referitoare la personajele poveştii audiate/ locul unde se desfăşoară acţiunea/
obiectele care apar şi poziţionarea lor spaţială;
● identificarea imaginii ce conţine personaje din poveste;
● stabilirea cuvântului în care sunetul indicat ocupă o anumită poziţie (la început, la
final, în interior);
● jocuri de tipul: Prinde toate baloanele care conţin litrea D. etc

21
 Lecţia reprezintă o modalitate fundamentală de organizare a activităţii didactice. În
acest context, ea rămâne "forma de bază principală, dominantă, la nivelul procesului de
învăţământ" (Ioan Cerghit).

Temă de reflecţie:

● Sesizaţi diferenţa dintre formele de organizare de la preşcolar. Vă

mai amintiţi, acolo, care era modalitatea principală de organizare
didactică? Încercaţi să intuiţi câteva diferenţe.

22
 În funcţie de sarcina didactică, lecţiile pot fi de mai multe tipuri:
● lecţie de comunicare/ însuşire de noi cunoştinţe;
● lecție de fixare şi sistematizare (consolidare);
● lecţie de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare (evaluare);
● lecţie mixtă.
Pentru ca lecţia să fie un succes, se recomandă pregătirea temeinică a activităţilor ce
urmează a fi desfăşurate cu elevii, stabilirea scopurilor, a obiectivelor lecţiei, a competenţelor
vizate, precum şi a resurselor ce urmează a fi utilizate. Toate acestea, alături de descrierea
succintă a activităţii didactice, formează un proiect didactic.
Proiectul didactic este structurat în două părţi:

● Partea I – Date de identificare

● Data:
● Unitatea de învăţământ:
● Clasa:
● Numele cadrului didactic :
● Disciplina:
● Unitatea tematică:
● Subiectul lecţiei:
● Tipul lecţiei:
● Forma de realizare: (lecţie integrată = cuprinde informaţii, exemple, exerciţii din mai
multe arii curriculare)
● Discipline integrate: (se notează toate disciplinele implicate în prezenta lecţie; spre
exemplu, în cadrul unei lecţii de Limba si literatura română se poate integra disciplina
Matematică dacă într-un exerciţiu se va solicita elevilor să numere şi să noteze câte
cuvinte conţin grupul de litere „ce”/”ci”/”Che”/”chi”; se poate integra disciplina Arte
vizuale şi abilităţi practice, folosind ca sarcină desenarea a trei obiecte a căror
denumire conţine grupul „ce” ş.a.m.d.)
● Competenţe specifice: (se găsesc în Programa şcolară)
● Obiective operaţionale:
o se construiesc în termeni de comportamente observabile şi măsurabile;
o se stabilesc în număr de maximum 5 pentru fiecare lecţie;
o sunt în legătură directă cu: scopul lecţiei şi competenţele specifice.
Exemplu: Pe parcursul şi la finalul lecţiei, fiecare elev va fi capabil să utilizeze corect
semnele de punctuaţie învăţate, pe baza exerciţiilor propuse. Obiectivul se consideră realizat
dacă fiecare elev completează cel puţin 7 din 10 semne de punctuaţie.
● Strategii didactice:
o Metode şi procedee didactice: exerciţiul, conversaţia, problematizarea etc
o Materiale didactice: fişe de lucru, carioci, jetoane, planşe, tablă smart etc
o Forme de organizare: frontal/ individual/ în perechi/ în echipe
● Forme de evaluare:
● Resurse umane:
● Resurse temporale:
● Bibliografie:

23
 ● Partea II- Scenariul didactic

Strategii didactice
Obiective Conţinuturile Metode
Etapele lecţiei Materiale Forme de Evaluare
operaţionale învăţării şi
didactice organizare
procedee
1. Moment
organizatoric
2. Verificarea
temei scrise
3.Reactualizarea
cunoştinţelor
4. Captarea
atenţiei
5.Anunţarea
titlului lecţiei
6. Dirijarea
învăţării
7. Asigurarea
feedback-ului
8.Încheierea
lecţiei
Exemple de proiecte didactice se regăsesc în anexe.

Fiecare lecţie face parte dintr-o unitate tematică. Unitatea tematică este un
ansamblu de lecții care integrează toate disciplinele curriculare într-o temă unitară,
dominantă. Fiecare activitate ar trebui să aibă un accent principal spre ideea tematică. O
unitate tematică poate dura mai multe săptămâni (2-4) şi se finalizează cu evaluarea
cunoştinţelor dobândite despre subiectul abordat.
Proiectarea tematică se realizează de profesor, ţinând cont de programa şcolară,
resursele didactice utilizate, specificul clasei. Aceasta are o structură specifică. Un exemplu
de proiectare tematică se regăseşte în anexe.
Timpul de instruire/ învăţare este o resursă şcolară pedagogică de natură materială.
Acesta face referire atât la anul şcolar (dispus în două semestre), cât şi la orarul şcolar.
Orarul este un instrument de alocare a timpului de instruire. Acesta se construieşte în
funcţie de cerinţele de psihoigiena a muncii intelectuale - trebuie să asigure ritmicitatea
actului de predare-învăţare, să ţină cont de curba de efort. Curba de efort presupune ca la
finalul zilei elevii să studieze disciplinele mai puţin solicitante, la fel şi sfârşitul săptămânii.
Se consideră că elevii au cel mai ridicat randament intelectual în mijlocul săptămânii/zilei.
Întocmirea orarului trebuie să fie centrată pe elev, pe nevoile sale, şi nu pe profesor. Oferim
în continuare câteva exemple de întocmire a orarului:

24
Clasa pregătitoare

25
 Pentru clasele mici (pregătitoare – clasa a II-a), este recomandat ca orele de
Comunicare în limba română să fie grupate câte două, astfel încât elevii să aibă timp suficient
pentru abordarea textelor şi a exerciţiilor.

26
 3.2. Mediul educațional
Mediul educaţional şcolar cuprinde totalitatea factorilor interni şi externi care
determină realizarea procesului educaţional şi influenţează formarea/dezvoltarea
personalității elevului.
Odată ce a trecut pragul şcolii, copilul devine parte integrantă din mediul social al
clasei în care învaţă, al şcolii în ansamblu.
Debutul şcolar se poate dovedi anevoios pentru mulţi copii, întrucât părăsesc spaţiul
deja cunoscut al grădiniţei, pleacă de lângă doamna educatoare ce le-a fost timp de trei ani ca
o a doua mamă şi întâlnesc aici persoane necunoscute: colegi, profesori. Începutul clasei
pregătitoare se poate dovedi decisiv pentru integrarea şcolară a copilului şi pentru evoluţia
sa educaţională.
Spaţiul clasei trebuie să fie primitor, cald, atractiv pentru cei mici. Trecerea de la
grădiniţă la şcoală trebuie realizată lent, de accea copiii trebuie să găsească aici lucruri şi
activităţi familiare.
La fel ca şi la grădiniţă, în clasa pregătitoare există amenajate centre de interes:
Bibliotecă, Artă, Ştiinţe, Joc de rol etc. Acestea sunt dispuse în tot spaţiul clasei, conţin
obiecte specifice şi sunt anunţate prin panouri intuitive.

Temă de reflecţie:

● Care ar fi argumentul pentru care se organizeaza aceste centre?

● Care centre sunt înlocuite prin ”etc”?

La centrul de Bibliotecă elevii pot găsi cărţi cu poveşti şi ilustraţii, cărţi de colorat cu
poveşti, jetoane cu diferite cuvinte, tablă şi litere magnetice, tablă cu marker, Scrable ș.a.

27
 Temă de reflecţie:

● De ce anume credeţi că este important centrul de Bibliotecă?

Biblioteca le deschide copiilor orizontul pentru citit, îi ajută să exerseze prin joc
scrierea cuvintelor (folosind tabla magnetică sau pe cea cu marker), le trezeşte curiozitatea
pentru a intra în lumea poveştilor, urmărind la început doar imaginile, apoi cuvintele, intuitiv,
până la citirea acestora pe silabe.

La centrul Joc de rol elevii au parte de jocuri diverse: jocuri de tipul Nu te supăra,
frate!, instrumente muzicale, maşinuţe, puzzle cu numerele sau litere, tablă de şah.
Acest centru îi ajută pe copii să interacţioneze, să se ajute şi să se sprijine în realizarea
puzzle-ului, să se distreze fair-play, să accepte atât victoria într-un joc cât şi eşecul. Şahul le
dezvoltă gândirea, răbdarea şi atenţia.

28
 La centrul de Construcţii, copiii pot alege din variate tipuri de cuburi (lemn, plastic)
sau lego pentru a construi case, garaje, castele, obiecte, oameni etc. Tot aici, pot exista jocuri
de mozaic, Jenga pentru copii (pe culori sau lemn simplu), rozete ş.a. Ei învață să lucreze
împreună, să respecte dorințele celor din grup, să fie generoşi şi înţelegători.

29
 Centrul Joc de rol oferă copiilor posibilitatea de a-şi alege personajele preferate şi de
a intra în pielea lor. Aici pot găsi păpuşi de mânuit, jucării de pluş, cortină pentru
spectacolele de teatru.
Acest centru este deosebit pentru dezvoltarea creativităţii elevilor, a vocabularului şi a
modului de exprimare orală.

30
 Centrul de Ştiinţe găzduieşte enciclopedii 3D, baloane, lupă, microscop, balanţă,
insectar sau alte elemente pe care copiii le pot utiliza pentru a „cerceta”. Acesta are un rol
important în creşterea curiozităţii pentru lucrurile ce ne înconjoară şi în educarea învăţării
prin descoperire.

Centrul de Artă conţine diferite tipuri de coli, cartoane, plastilină, acuarele, creioane
colorate, stickere decorative, şabloane etc. pe care copiii le pot utiliza pentru a crea colaje sau
picturi liber alese. Le dezvoltă acestora creativitatea, dexteritatea de a mânui obiecte mici,
răbdarea de a umple cu creioane colorate spaţii mici ale unor desene.
În clasa pregătitoare se ţine cont de capacitatea de concentrare a atenţiei elevilor.
Astfel, orele de curs sunt de 30-35 de minute, iar 10-15 minute sunt folosite pentru activităţi
liber alese. Acesta este momentul în care copiii sunt îndrumaţi de cadrul didactic să îşi aleagă
un centru de interes la care să se relaxeze. Se formează grupuri pentru fiecare centru de
interes. Cadrul didactic trebuie să ţină cont ca distribuirea colectivului de elevi pe centre de
interes să fie aproximativ egală. Le poate aloca o perioadă de timp pentru primul centru ales,
după care să se realizeze o schimbare. Astfel, niciun copil nu va rămâne dezamăgit că nu a
ajuns la centrul pe care şi-l dorea.
În ceea ce priveşte sala de clasă, aceasta trebuie să fie cât mai colorată şi mai
primitoare. Pereţii trebuie să fie decoraţi vesel, astfel încât să îi atragă pe copii. Se poate
recurge la panouri/ planşe cu imagini sau personaje din poveşti îndrăgite de copii, litere şi
cifre personalizate.
În imaginile de mai jos este prezentată „Clasa delfinaşilor”, ce îl are ca mascotă pe
Delfi, un delfin prietenos. El şi-a adus toţi prietenii în sala de clasă, inclusiv pe Ariel.
Mica Sirenă are pe fustă peşti multicolori, fiecare purtând câte o cifră.

Temă de reflecţie:

● De ce anume este important să fie prietenos şi se pot folosi

diminutivele?

31
 Panoul cuvintelor magice: fiecare picătură conţine un cuvânt magic: Buna ziua, La
revedere, Mulţumesc, Cu plăcere etc. Doar folosindu-le, putem păstra florile vesele şi în
viaţă. Florile întruchipează emoţii precum: bucuria, tristeţea, mirarea.

32
 Panoul zilelor de naştere: se realizează în clasa pregătitoare pentru ca elevii să înveţe
când este ziua lor de naştere şi, de ce nu, şi a colegilor. Totodată, se pot organiza activităţi
specifice de fiecare dată când urmează un sărbătorit: se pot confecţiona felicitări / bileţele cu
urări etc. Astfel, colectivul de elevi va deveni mai unit.
Panoul zilelor de naştere conţine în imaginea de faţă câte o brioşă pentru fiecare lună
a anului. În funcţie de data naşterii, se va ataşa pe brioşe imaginea copilului care se
sărbătoreşte în luna respectivă.

33
 Panoul anotimpurilor conţine câte un copac pentru fiecare anotimp. Copacul este
ilustrat specific şi colorat corespunzător. Fiecare anotimp are notate şi denumirile lunilor sale.
Văzându-le zilnic, elevilor le va fi mai uşor să le reţină.

34
 Este important de precizat că la clasa pregătitoare, fiecare zi începe cu „Întâlnirea de
dimineaţă”.

Temă de reflecţie:

● Parcurgând rândurile de mai jos, ce le poate dezvolta copiilor acest

moment?

Aceasta conţine:
● salutul: poate fi un semn, un cântec, o poezie scurtă; importanţa acestuia este să
formeze elevilor accepţiunea de apartenenţă la grup. (Exemplu: doar Clasa
Delfinaşilor se salută spunând “Buna dimineaţa!” şi “sărind” apoi în apă, pe când
Clasa Buburuzelor se salută spunând “Bună dimineaţa!” de trei ori, dând din aripioare
şi sărind într-un picior). La salut participă zilnic şi mascota clasei.
● mascota este cea care aduce elevilor ştirea zilei (un eveniment important ce a avut sau
va avea loc în acea zi/ o informaţie importantă care îi va ajuta să înveţe ceva nou etc)
● prezenţa: se realizează folosind obiecte concrete. Exemplu: se pot folosi cleşti pe care
sunt lipite pozele elevilor; la intrarea în clasă, fiecare copil îşi prinde la panou cleştele
cu poza sa (fetele şi băieţii pot avea panouri diferite). Prezenţa se face stabilind câte
fete şi câţi băieţi sunt prezenţi, apoi se stabilesc absenţii. În locul cleştilor se pot folosi
creioane colorate (roz pentru fete şi albastre pentru băieţi), beţişoare etc.

Se pot decupa din carton o fată şi un băiat, unde elevii să îşi prindă jetonul cu poza.
● stabilirea responsabilităţilor: este important ca elevii să aibă sarcini individuale, să
fie responsabilizaţi încă de mici. Stabilirea acestora se poate face prin tragere la sorţi,
jocuri precum „Cine ghiceşte numărul pe care l-am scris/ la care mă gândesc” etc.
Responsabilităţile se vor schimba zilnic sau săptămânal, astfel încât fiecare copil să le
îndeplinească pe parcurs pe toate.

35
 ● completarea calendarului naturii: acesta este momentul în care se stabilesc: ziua,
luna, anul, anotimpul, vremea. Tot acum se face legătura între zilele săptămânii (Dacă
astăzi este marţi, ce zi a fost ieri? / Dacă ieri a fost miercuri, ce zi va fi mâine? etc),
se anunţă sărbătoriţii zilei (dacă este cazul) sau alte evenimente importante
(sărbători).

Calendarul naturii poate fi confecţionat de cadrul didactic sau se poate achiziţiona de

la diverse edituri.

36
 Temă de reflecţie:

● Asupra semnificaţiei şi modului de utilizare al acestui material

didactic. În ce lecţii ar putea fi el utilizat? În ce momente ale zilei
credeţi că ar putea fi utilizat?

Regulile clasei
Încă din clasa pregătitoare, este indicat ca elevii să aibă afișate în clasă un set de
reguli. Chiar dacă acestea sunt deja întocmite de cadrul didactic, copilul trebuie să fie cel care
„le stabilește”. Așadar, în primele întâlniri la școală, un obiectiv principal este stabilirea
regulilor clasei. Se recomandă ca învățătorul să conducă discuția astfel încât elevii să
găsească singuri ce trebuie și ce nu trebuie să facă la școală, de ce e bine să procedeze astfel
și mai ales, ce se întâmplă dacă procedează greșit. După stabilirea principalelor reguli,
învățătorul afișează la panoul clasei setul de reguli.
Este important de precizat că elevii clasei pregătitoare nu știu încă să citească, motiv
pentru care regulile trebuie ilustrate sugestiv. Se pot folosi personaje din desene animate
pentru a-i atrage sau imagini cu mascota clasei.

Temă de reflecţie:

● De ce anume ar fi importante regulile clasei? există vreun argument

privind dezvoltarea copilului care să susţină prezentarea unor astfel
de reguli?

37
 Atașăm în continuare câteva exemple:

Regulile clasei se păstrează afișate și în cursul anilor următori.

Scrierea acestora folosind litere de tipar, îi ajută pe copii ca, pe măsură ce își însușesc
deprinderea de a citi, să coreleze imaginea cu scrisul.

Teme de reflecţie:

● Reflectaţi: este nevoie de reguli?

● Reflectaţi asupra regulilor care sunt necesare şi asupra celor care sunt
mai facile pentru cadrul didactic.

38
 În ceea ce privește desfășurarea lecțiilor la clasa pregătitoare, este important de
precizat că elevilor le este dificil să stea 35 de minute pe scaun, nemișcați. Este recomandat
ca activitățile statice să alterneze cu cele de mișcare. Se pot integra jocuri de mișcare cu sau
fără muzică, pentru a le menține trează atenția.
Exemple de jocuri:
● mișcări pe melodia Bate vântul frunzele
● mișcări specifice pe melodia Ursuleții s-au trezit (aceasta poate fi folosită și la
Întâlnirea de dimineață pentru înviorare)
● Plimbă mingea - în funcție de sarcina didactică, elevii pasează mingea unui alt coleg
ce urmează să răspundă la întrebare.
Pot exista “ruperi de ritm” atunci când simțim că elevii au obosit și nu mai pot fi
atenți la cerințele noastre:
● cerințe simple de tipul: mâinile pe cap, degetul arătător pe nas, piciorul stâng ridicat,
sari ca mingea de trei ori etc.
● cântecele amuzante cu mișcare (se pot proiecta direct pe tablă): pe youtube sunt multe
variante Just dance kids.
Copiilor le place să asculte povești chiar dacă au mai crescut. La clasa pregătitoare,
această activitate devine și mai interesantă dacă elevii sunt așezați pe jos, pe covor sau
pernuțe individuale, în semicerc. Această abordare le va amintit cu siguranță de grădiniță și le
va da un sentiment plăcut.

Ergonomia
În clasele primare, colectivul de copii poate fi distribuit în variate forme, în funcție de
specificul lecției, de spațiul pe care îl avem în clasă, de tipul băncilor (pupitre individuale sau
duble, fixe sau mobile), de numărul de elevi.
O aranjare clasică a elevilor este poziționarea acestora câte doi în bancă și
poziționarea băncilor pe trei rânduri. Acest tip de distribuire a elevilor în sala de clasă asigură
o bună vizibilitate la tablă, lumină corespunzătoare (din partea stângă) și poate încuraja lucrul
în perechi: dialoguri cu colegul de bancă pe o temă dată, găsirea unei soluții potrivite pentru o
situație problemă etc.

39
 Teme de reflecţie:

● Puteţi să identificaţi şi dvs. modalităţi de rotire a copiilor în clasă?

Un punct negativ al acestui tip de aranjare a băncilor este acela că adesea elevii sunt
poziționați în funcție de înălțime, iar cei înalți ajung rar (sau deloc) să stea în primele bănci.
O sugestie pentru a oferi fiecărui copil șanse egale ar fi schimbarea periodică (săptămânală) a
locurilor, astfel: în fiecare zi de luni, copilul din ultima bancă va ocupa prima bancă. Astfel,
toți vor ajunge să stea atât în prima, cât și în ultima bancă.

O variantă puțin modificată a celei clasice, presupune distribuirea elevilor pe trei

randuri: marginile sunt formate din bănci duble, iar centrul are pupitre individuale. Marginile
pot fi formate și din bănci triple. Aceste variante pot fi folosite doar dacă spațiul clasei și
efectivul de elevi permit. Poziționarea elevilor central, individual, poate fi o măsură bună
pentru copiii mai vorbăreți, astfel ei nemaiavând factori distractori și reușind să se
concentreze mai ușor.

40
 Efectivul clasei poate fi poziționat în blocuri de câte patru (sau mai mulţi). Aceasta
varianata este potrivită pentru clasele mici (pregătitoare, în special) deoarece formând grupuri
mici, elevii vor ajunge să se cunoască mai ușor, să se accepte, să se ajute.
Totodată, se pot pune bazele muncii în echipă.
Este important ca grupele să se schimbe pentru ca elevii să ajungă să lucreze cu toți
colegii, să se obișnuiască unii cu ceilalți.

41
 O altă posibilitate de poziționare a băncilor este distribuirea lor în formă de U. În
funcție de numărul de elevi, se mai așează sau nu câteva pupitre în centru. Această variantă
este potrivită pentru clasele mai mari (a III-a – a IV-a), când elevii pot fi antrenați în
dezbateri și au nevoie de această deschidere pentru a-și vedea “oponenții”. Totuși, nu se
recomandă utilizarea acestei poziționări pe o perioadă îndelungată deoarece elevilor de pe
margine le este greu să vadă tabla, poziția lor de stat în bancă nu este cea potrivită (stau cu
capul într-o parte pentru a privi tabla, unii vor avea tendința de a se întoarce cu tot corpul), iar
lumina nu vine din poziția corectă (pentru unii va veni din spate, pentru alții din față).

42
 Teme de reflecţie:

● Reflectaţi asupra influenţei în desfăşurarea lecţiilor / învăţării din

punct de vedere al poziţionării spaţiilor.

Atâta timp cât mobilierul şi spaţiul clasei permit, elevii pot fi aşezaţi câte unul în
bancă. Nivelul de concentrare este mai ridicat, însă nu se încurajează colaborarea.

Se recomandă ca amplasarea băncilor în sala de clasă să alterneze, astfel încât elevii

să nu ajungă să se “plictisească / obișnuiască” să lucreze doar într-un anumit mod.
Diversitatea este cheia pentru a le menține treaz interesul.
În clasa pregătitoare s-au desfășurat activități premergătoare formării deprinderilor de
citit și scris de mână, specifice clasei I. Musculatura fină a mâinii a început să fie formată
prin activități de colorare (spațiile se micșorează pe măsură ce copiii cresc), modelaj, exerciții
grafice. Astfel că în clasa I, elevii continuă aceste exerciții ce îi vor ajuta la formarea corectă
a scrisului de mână.
În clasele I – II, se continuă formarea și dezvoltarea competențelor de citit – scris,
socializarea și integrarea elevilor în colectivul clasei și al școlii, formarea deprinderilor de
comportare corectă la școală, acasă și în societate, precum și a celor de calcul.
Se păstrează regulile clasei afișate la panou. Se pot aduce modificări în privința
textului, deoarece acum elevii au capacitatea de a citi cuvinte scurte.
Activitățile continuă să se desfășoare integrat, între ore fiind nevoie de un liant: temă /
subiect comun sau elemente comune. Spre exemplu, dacă la clasa I, la Comunicare în Limba
română (CLR), copiii au învățat Sunetul și litera S, în aceeași zi la Arte vizuale şi abilităţi
practice (AVAP) vor colora sau construi săniuțe, iar la Muzică și mișcare vor învăța cântecul
Săniuța fuge.
Având în vedere specificul vârstei, activitățile trebuie să îmbine teoria cu practica.
Spre exemplu, pentru a învăța fracțiile, putem solicita elevilor să rupă în jumătate un
baton / să mănânce o jumătate de portocală/ să mănânce o pătrime din ciocolata de pe bancă
etc.

43
 Pentru învățarea împărțirii (clasa a II-a) se poate recurge la următorul exercițiu: elevii
primesc câte o fișă cu fețele unor copii ce stau cu gura larg deschisă; folosind un număr finit
de boabe de porumb/fasole/piper etc, elevii le vor distribui în mod egal în gurile copiilor.

În clasele a III-a – a IV-a, activitățile devin mai complexe, disciplinele nu mai sunt
integrate, ci de sine stătătoare (Matematică și Științe ale naturii), apar discipline noi:
-clasa a III-a: Educație Civică, Joc și mişcare;
-clasa a IV-a: Istorie, Geografie.
Capacitatea de concentare a atenție este mai crescută, așadar activitățile pot fi mai
complexe. Elevii sunt capabili să realizeze proiecte pe teme date, individual sau în echipe.
Acestea pot fi începute în clasă și continuate acasă. Importanța proiectelor este aceea că le
dezvoltă elevilor capacitatea de analiză și sinteză a informațiilor, capacitatea de aranjare în
pagină a unor imagini insoțite de text (ne referim atât la un proiect realizat de mână, cât și la
unul realizat în calculator), capacitatea de a lucra în echipă și de a învăța prin descoperire.

44
 Tot acum se pot crea povești interesante, în lanț: copilul 1 începe povestea (o singură
propoziție); continuă copilul 2, apoi copilul 3 etc. Important la acest exercițiu este că elevii
trebuie să își adapteze ideile la cele ale colegilor dinaintea lui, povestea devenind
impredictibilă. Tot acum se pot crea poezii pornind de la cuvinte mai puțin familiare: se
solicită elevilor să noteze pe un bilețel un cuvând mai puțin cunoscut; se amestecă bilețelele
într-un bol; se extrag 4. Se solicită elevilor să creeze o poezie care să conțină cuvintele
extrase. Exercițiul le dezvoltă imaginația și le îmbogățește vocabularul. Se poate realiza
individual, în perechi sau în echipe.
Pentru o mai bună vizualizare a formelor de relief sau a principalelor ape curgătoare
din țara noastră, se poate utiliza o hartă plastifiată pe care elevii să o completeze ori de câte
ori află noi informații.
Disciplina Istorie este cea mai indicată pentru a învăța prin descoperire. Pornind de la
texte sau citate istorice, copiii află răspunsuri la întrebări date, completează scheme,
realizează postere.

Activitățile extrașcolare joacă un rol important în formarea colectivului de elevi.

Participând la excursii tematice, copiii nu doar află lucruri interesante despre țara noastră
(văd locuri noi, observă treptele de relief, vizitează muzee sau cetăți medievale) ci devin
independenți. O zi petrecută departe de părinți poate fi un coșmar pentru elevul din clasa
pregătitoare care nu a stat departe de mama și tata mai mult de câteva ore. Totuși, fiind alături
de colegii și prietenii lui și participând la activități distractive împreună cu clasa, poate fi de
un real folos.

45
 Teme de reflecţie:

● Intuiţi care credeţi că este importanţa şi apoi semnificaţia educaţională a

acestor tipuri de activitati?

În aceeași categorie intră și taberele școlare. Dorul de părinți poate fi greu de suportat
timp de o săptămână. Însă pas cu pas, copilul ajunge să se obișnuiască și să iubească taberele.
Faptul că atâtea zile elevul trebuie să fie independent, să aibă grija lucrurilor sale, să fie
capabil să își mențină igienă corporală, să mănânce și să doarmă singur (fără părinți, alături
de colegi) este o experiență de care ar trebui să beneficieze cât mai mulți copii. Îi ajută să
capete încredere în forțele proprii, le dă curajul să caute singuri soluții când au probleme, nu
să aștepte ca adultul de alături să le rezolve. În plus, copiii vor crește formând o familie
frumoasă, vor lega prietenii puternice și relații de durată.

46
 Conceptul de creștinătate se conturează în timpul orelor de Religie. Copiii află că sunt
creștini, că există Dumnezeu ce veghează asupra noastră și că la Biserică este locul cel mai
potrivit pentru a ne ruga. Totodată, ei cunosc tradițiile strămoșești legate de
sărbătorile creștine. Printre acestea se numără și colindatul.
Profitând de sentimentul deosebit pe care ni-l trezește Sărbătoarea Crăciunului,
alături de împodobirea bradului și de venirea lui Moș Crăciun, îi putem învăța pe copii să
colinde, să împartă bucuria Nașterii Domnului prin cântec. Pornind de la imagini, povești și
filmulețe, aceștia vor afla că în trecut, oamenii mergeau din poartă în poartă să colinde,
precum și la Biserică.
Așadar, se pot organiza activități de colindat la Biserică, eventual, cu strângere de
fonduri pentru cazuri sociale. Învățându-i pe copii să dăruiască, să fie buni cu cei ce au mai
puțin decât ei, vom forma persoane altruiste și cu inima mare.

47
 4. Proiect Şcoala Altfel

Școala Altfel
Să știi mai multe, să fii mai bun

Scopul proiectului „ȘCOALA ALTFEL” vizează

îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării, nivelul
comunicării verbale şi nonverbale, nivelul creativităţii prin: Cadrul didactic are rolul de
a gândi activități specifice
acestui program și care să
▪ procesul de învăţare prin joc;
fie în concordanță cu
▪ participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;
provocările întâlnite de
▪ organizarea adecvată a ambientului educativ;
către elevii săi, pe tot
▪ flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare;
▪ stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a comunicării parcursul anului școlar.
interpersonale şi a relaţionării.

Proiectul nostru îşi propune:

⮚ activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de
adaptare şcolară;
⮚ crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extrașcolară;
⮚ implicarea familiei în activitățile extrașcolare;
⮚ facilitarea integrării şcolii în comunitate;
⮚ crearea unor activităţi compensatorii şi recompensatorii stabilind astfel un nivel
motivaţional ridicat pentru participarea la activităţile extraşcolare;
⮚ activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.

Activitățile propuse în săptămâna Școala Altfel reprezintă o ieșire din rutina de învățare și
implică experimentarea unor situații altfel decât cele parcurse zi de zi în clasă.
Se pune accentul pe nevoile și aspirațiile copiilor, de aceea, în mare parte, activitățile sunt
gândite și construite împreună cu aceștia.
Desfășurarea activităților trebuie să inducă elevilor acea energie plăcută de curiozitate și
fascinație, astfel încât aceștia să-și dorească să participe la astfel de activități extrașcolare și în
alte situații, nu doar cea de față.
Prin aceste activități copiii dezvoltă deprinderi de rezolvare a problemelor pe care le întâlnesc
atât în școală, cât și în societate, îmbinând aspectele teoretice cu cele practice.

Scopul proiectului:
Implicarea copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi
preocupărilor diverse ale copiilor.

48
 Obiectivele proiectului:
▪ dezvoltarea armonioasă a elevilor;
▪ dezvoltarea dragostei pentru valorile istorice ale localităţii în care trăiesc;
▪ dezvoltarea dragostei pentru mediul înconjurător;
▪ valorizarea abilităţilor artistico-plastice ale elevilor;
▪ valorizarea abilităţilor sociale ale elevilor.

Grup ţintă: elevii clasei a II-a B

Beneficiari indirecţi: părinţi / bunici -cadrele didactice -comunitatea

Echipa de proiect:
▪ coordonatorul proiectului;
▪ asistent de proiect;
▪ membri;
▪ părinți;
▪ parteneri.

Activităţi propuse:
1. Activitate culturală - vizită de informare şi documentare la : Muzeul de Științe ale
Naturii.

 Pentru stimularea afinității culturale a micuților, activități precum vizite la muzeu și

instituții publice sunt o idee foarte bună.
 Activitățile de acest tip încurajează socializarea și încrederea în sine a copilului,
dincolo de educația primită în școală.
 Prin intermediul acestora se formează așa numitul bagaj cultural care va însoți copilul
pe tot parcursul vieții lui.

2. Activitate artistico-plastică
✔ concurs interactiv;
✔ ateliere de lucru;
✔ jocuri-exerciţii.

 Activitățile artistico‐plastice contribuie, în mod deosebit, la educarea gustului pentru

frumos şi trezesc interesul copiilor în a‐şi compune singuri modelele determinându‐i
să‐şi exprime ideile originale şi să‐şi pună în practică inițiativele.
 Prin desen şi pictură copilul îşi exprimă sentimentele, trăirile, nevoile, se exprimă pe
sine, descoperindu‐şi astfel identitatea.

49
3. Activitate de educare a timpului liber
✔ vizionare piesă de teatru;
✔ creare povești și personaje;
✔ desene pe asfalt.

 Între succesul școlar al copiilor și modul lor de a-și petrece timpul liber există o
strânsă legătură.
 Rolul școlii în structurarea timpului liber al copiilor este de a-i ajuta să-şi formeze
capacitatea de organizare a timpului.
 Scopul acestei activităţi este ocuparea utilă, eficientă şi plăcută a timpului liber al
copiilor, sub îndrumarea competentă a cadrelor didactice.
 Prin prisma acestora, copiii deprind abilități de petrecere a timpului liber, care să vină
în beneficiul lor.

4. Activitate cu caracter practic- gospodăresc - vizită la Piață .....

Pornind de la ideea că
responsabilizarea copilului Obiectivul nu este
face parte din educație, este acela de a realiza
important că pe măsură ce sarcinile ca un adult,
crește, copilul să fie implicat ci acela de a ajuta
în tot ce ține de viață de copilul să înțeleagă
familie. importanța sarcinilor.

5. Activitate de educaţie sanitară

✔ participare la concurs județean
,,Micii Sanitari’’;
✔ concurs de cunoștințe generale.
În urma desfăşurării acestor
activităţi, copiii trebuie să ajungă
să dezvolte aptitudini, să-şi
însuşească valori care să-i abiliteze
să facă alegeri concrete privind
întreţinerea şi optimizarea stării de
sănătate

6. Activitate sportivă - organizare concurs în școală ,,Cel mai bun câștigă!’’

 Activitatea fizică efectuată la început, într-un mediu organizat, îl va învăța

interacțiunea socială într-un mod indirect, culminând cu simplificarea legării unor
prietenii pe care altfel le va realiza poate mai greu.

7. Activitate de educație ecologică

✔ plantare semințe, îngrijire plante;
✔ discuții-jocuri interactive despre protejarea mediului înconjurător.

50
 Cunoscând natura şi descifrându-i tainele, copiii vor înţelege importanţa naturii şi
necesitatea de a o păstra sănătoasă pentru ei şi pentru generaţiile viitoare.
 Scopul final al educaţiei ecologice la elevi este de a le forma bazele unei gândiri şi
atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieţii, de a le dezvolta
spiritul de responsabilitate faţă de natură.

8. Activitate de educație rutieră - participare la Concursul local ,,Micul Pieton‘’

 Trebuie să deprindem copiii cu respectarea strictă a regulilor de circulaţie, fie că

circulă cu mijloace de transport în comun sau că merg pe jos, ca pietoni.
 De aceea, micii pietoni trebuie să cunoască de la o fragedă vârstă drumul, strada şi
indicaţiile, precum şi toate pericolele existente.

9. Activitate cu caracter științific

✔ experimente;
✔ vizionare filmulețe științifice despre vulcani.

 Este foarte important pentru un copil să stabilească relaţii de cauzalitate între însuşirile
unui obiect şi acţiunea efectuată: „dacă ... atunci”. Se pot realiza experimente bazate
pe gândirea logică: rostogolirea obiectelor pe suprafeţe înclinate, plutirea, căderea.

Rezultate aşteptate:
⇒ valorificarea potenţialului artistic al copiilor şi implicarea cât mai creativă a părinţilor/
bunicilor;
⇒ exprimarea sentimentelor de bucurie , admiraţie şi protejare pentru lumea
înconjurătoare;
⇒ îmbogăţirea cunoştinţelor despre sănătate, în vederea dezvoltării armonioase a
propriului organism;
⇒ îmbogăţirea cunoştinţelor pe diferite domenii;
⇒ înţelegerea cauzalităţii schimbării unor fenomene ale naturii şi transformările din
mediul înconjurător.

51
 Denumirea activităţii: ,,CEL MAI BUN CÂȘTIGĂ!
LUNI Scopul: stimularea interesului și a comportamentului
atitudinal al tinerei generații fată de practicarea, în
perspectivă, a sportului de performanță.

Obiective:
▪ creșterea nivelului de educație, socializare și a stării de sănătate a copiilor;
▪ dezvoltarea calităților motrice, formarea și perfecționarea deprinderilor, priceperilor,
capacităților și capabilităților motrice;
▪ formarea obișnuinței de a practica exerciții fizice în mod independent prin activităti de
tip loisir;
▪ promovarea valențelor cultural-educative ale educației fizice și sportului, a spiritului de
toleranță, fair play și integrare socială.

Tipul de activitate: sportivă

Forma de organizare: concurs între clase
Loc de desfăşurare: școala
Responsabili: prof....
Invitaţi: .....
Prezentarea rezultatelor: fotografii

52
 5. Temă de control (test intermediar)

⮚Fiecare student este invitat să realizeze tema de control accesând linkul disponibil şi
în clasa virtuală: https://forms.gle/oiUUwkKBLcJ5UfrJA
⮚Formularul poate fi completat de mai multe ori,
⮚Pentru înregistrarea răspunsurilor apăsați butonul Submit,
⮚ Această temă are rol de autoevaluare şi nu face parte din punctajul final alocat acestei
discipline.

6. Evaluare finală

Susţinerea unui test online. Data şi ora examenului vor fi transmise în momentul în
care se va definitiva calendarul sesiunii ianuarie - februarie 2022.

53