Psihologia Dezvoltarii

TITLU CURS
PSIHOLOGIA DEZVOLTARII
1
INTRODUCERE
_______________________________________________
Nota de prezentare:
Finalităţile cursulului
Competente
● cunostinte despre stadiile de dezvoltare umana
● abilitati de corelare a particularitatilor stadiilor de dezvoltare cu

dimensiuni psihice (cognitiva, motivational-afectiva, volitionala,
eu si personalitate
● abilitati de a interconecta diverse aspecte ale vietii psihice in

raport cu particularitati ale stadiilor de dezvoltare
● abilitati de explicare a comportamentelor si modalitati de

ameliorare a dezvoltarii pentru fiecare stadiu
INDICAŢII PENTRU PARCURGEREA CURSULUI
Cursul este structurat pe o axa temporala. Primele unitati de invatare

sunt dedicate unor concepte cheie (ca educabilitatea) si a viziunii
stadialitatilor in dezvoltarea ontogenetica. Urmatoarele unitati de
invatare pornesc o data cu nasterea si urmaresc evolutia psihologica
de-a lungul vietii. Pentru o buna intelegere si formare a
competentelor este nevoie ca studentul sa reactualizeze cunostintele
si abilitatile de punere in relatie a proceselor si mecanismelor psihice
parcurse in disciplina Fundamentele psihologiei, ca si cele legate de
Fundamentele pedagogiei. Unitatile de invatare lasa deschise o
multitudine de aspecte de urmarit in relatia cadrului didactic cu
dezvoltarea individului- atat la varstele copilariei, cat si mai departe.
2
Unitatea 1
NOTIUNI FUNDAMENTALE
Se discuta notiunea de dezvoltare si caracteristicile acesteia; sunt

vizate valentele de crestere si semnificatia si vectorii de studiu in
domeniul cunoasterii psihologiei dezvoltarii.
1.1 DEZVOLTARE
ansamblu de etape determinate temporal care conduc un organism viu sau o
organizaţie socială dintr-un stadiu primitiv către unul mai elaborat şi mai complex,
provizoriu sau definitiv (o accepţiune generală)
U Schiopu itereaza ideea ca dezvoltarea nu este un proces singular, ci el este in
stransa legatura cu ansamblul social in care se intampla; astfel, contextul
socio-economic sau cel profesional etc influenteaza semnificativ dezvoltarea.
Temă de reflecţie
Incercati sa diferentiati intre dezvoltarea individului (ritm) in functie de prezenta si
implicarea tehnologiei.
Reflectati asupra modificarilor legislative din domeniul educational si al
semnificatiei lor in contextul dezvoltarii (vezi reforma invatamantului; legea
1/2011 etc).
Caracteristicile
dezvoltarii sunt:
● are un curs
calitativ ascendent
(Henry Walon
vorbea despre o
spirala a dezvoltarii,
iar Erik Erickson
evidentia faptul ca
crizele de
dezvoltare:
vulnerabilitate
crescută dar şi
potenţialităţi
crescute)
3
● personala (viteza, ritmul, intensitatea schimbărilor, conţinutul, energia
sunt toate extrem de subiective asa cum se poate observa in ritmurile de
achizitie a copilului sau de realizare a unor activitati; aceste specificitati
pot fi observate chiar si pe gemenii univitelini care au tempouri usor
asincrone unul fata de altul, desi per total ritmul pare unul identic)
● sistematica (dezvoltarea unei structuri, abilitati, etc nu are efecte doar in
dimeniunea respectiva, ci se rasfrange, prin legitati sistemice si in alte
zone ale sistemului; spre exemplu dezvoltarea operatiilor logice ale
gandirii nu ramane doar in gandire, ci modifica memorarea, care devine
logica, modifica parametri de complexitate si fluenta a imaginatiei
creatoare etc).
● Stadiala (multi cercetatori, HWallon, EErickson, JPiaget, LVigotsky,
SFreud, Lkolhberg, au identificat stadii, etape la care individul uman trece
de la o stare de dezvotlare la alta pe diferite paliere ale vietii psihice:
intelect si gandire, socio-afectiv, sexual-afectiv, moral)
Dezvoltarea nu este finalizată la maturitate
Datorita intelegerii unor concepte ca fenotipul si genotipul putem spune ca desi
dezvotlarea are un sens ascendent ea nu se termina niciodata tocmai datorita
interactiunilor congruente si divergente ale factorilor externi. (vezi mai jos)
Exista doua directii de cercetare si studiere a dezvoltarii din care rezulta si

„produsele” stiintifice utilizate pentru intelegerea, explicarea si interpretarea si
identificarea directiilor de actiune.
4
Centrata pe functie (amalitica) Centrata pe persoana (holistică)
focalizarea pe o categorie de ofera un corpus de cunoştinţe prin
comportament sau mecanism, descrierea şi conectarea perioadele
precum şi pentru a descrie de vârstă sau stări de dezvoltare
modificările în mecanismele şi într-un singur model general de
procesele asociate de-a lungul dezvoltare a vieţii individuale.
intregii vieti
Am putea sa intelegem relatia intre mediul social, caracteristicile dezvoltarii si

demersul de cunoastere prin urmatoarea schema. Aceasta ne provoaca sa
gandim cum se modifica dezvoltarea in functie de parametri evidentiati in
schema. De asemenea, suntem invitati sa gandim modificari pozitive sau
negative ale dezvoltarii in contextul in care aceste variabile (mediul, educatia,
roluri si statute sociale, profesie si cultura) iau valori foarte diferite.
Tema de reflectie
Care sunt produsele culturale „consumate” de catre copii? Dar de catre adulti?
Ce inseamna acum educatie si ce insemna acum 50 de ani sau 100de ani?
Care sunt rolurile si statutele sociale? (relatii familiale, sociale, ruralism sau
urbanism etc)
Care sunt tendintele profesionale de astazi? Ce provoaca ele sa isi dezvolte
individul pentru a se profesionaliza?
5
1.2 DEFINIRE
Psihologia vârstelor nu se poate limita doar la studierea condiţiilor de creştere
(domeniul psihologiei copilului) şi nici la abordarea generală a activităţii psihice
(psihologia generală), la caracteristicile de regresie a vârstnicilor şi adulţilor, ci
trebuie să le cuprindă pe toate într-o dimensiune unitară cu relevarea specificului
fiecărei etape, a continuităţii
● disciplină teoretică şi aplicativă a sistemului ştiinţelor psihologice care
studiază particularităţile psihice ale fiecărei etape de vârstă, în relaţie cu
factorii biologici şi sociali de influenţează
● psihologia varstelor este disciplina care cercetează condiţiile şi legile de
apariţie şi evoluţie a vieţii psihice de-a lungul intregii vieti- T Cretu
● Studiaza modificările psihologice care au loc începând de la naştere şi
până în perioada bătrâneţii- Ann Birch
1.3 LEGITATI
Exista 5 mari grupe de legitati:
6
Plasticitatea sistemului nervos ne
propune sa constientizam faptul ca pentru
niveluri si stari de dezvoltare foarte
diferite (calitativ, in primul rand) avem
acelasi suport bio-fizic, organic- Sistemul
Nervos (Central). Semnificatia este poate
fi intarita de imaginea alaturata
Dezvoltarea inegala a fenomenelor psihice are ca inteles faptul ca nu toate

preocesele si mecenismele, fenomenele sau activitatile psihice se dezvolta
simultan si in acelasi moment. Foloseam ca exemplu, mai sus, trecerea gandirii
in stadiul operatiilor concrete cand capata logica, iar aceasta influenteaza alte
procese si mecanisme psihice ca memoria sau imaginatia creatoare; acest lucru
insa nu se intampla simultan si nici intr-o perioada scurta de timp, ci sunt destul
de inegale.
Socializarea evolutiva are ca punct de referinta contactul si relatia sociala ca
factor extrem de important si chiar determinant in stabilirea unei evolutii. Mediul
cultural, social-relational avand un impact major asupra trecerii treptate prin
perioade diferite de dezvoltare, dar ca urmare a contextului si situatiilor sociale in
care este pus, se afla individul uman.
Centralizarea si coordonarea sistemica face referire la relatiile stranse dintre
compoenentele vietii psihice, ele armonizandu-se treptat unele cu altele pentru a
defini omul ca o unitate intr-un echilibru (dinamic) si nu ca parti (separate) care
pot fi in stadii asincrone de dezvoltare; factorul integrator fiind personalitatea si
Eul.
Unitatea intre diferentiere si integrare ne propune sa intelegem in ce mod se
imbina factorii generali de varsta cu cei individuali, particulari. Astfel, intr-un grup
de copii de 4 ani sau un altul de 8 ani, desi identificam multiple aspecte care sunt
comune si integrate la nivelul grupului, avem o varitate foarte mare de diferente
si specific, de subiectivitate a fiecarui copil, aflate, si ele, sub influenta sinergetica
si integranta a personalitatii si Eului.
1.4 STADII
Problematica stadialitatii este strans legata de ritmurile biologice si psihologice
de dezvoltare.
Stadiile pot fi :
● genetice (nivel longitudinal)
● varsta (unitatea vietii psihice intr-o anumita perioada)
Pentru realiza o viziune coerenta asupra dezvoltarii Schiopu si Verza propun 3
7
criterii pentru stabilirea si descrierea stadiilor de dezvoltare:
Criteriu Activitate/ semnificatie
Tipul fundamental de activitate joc, învăţare, muncă
Tipul de relaţii comunicarea si relatiile sociale
Originea tensiunii psihice tensiune interioară ce apare ca un conflict
dominante ce generează anumite caracteristici
8
Unitatea 2
STADIALITATI IN DEZVOLTARE
Se vor discuta probleme legate de stadiile de crestere si dezvoltare,

ca si de diferitele caracteristici ale dezvoltarii pe arii psihice diferite.
Un concept important este cel al zonei proximei dezvoltari (ZPD).
1.1 STADIALITATE
Schiopu si Verza propun 3 criterii pentru stabilirea si descrierea stadiilor de
dezvoltare.
Tipul fundamental de activitate joc, învăţare, muncă
Tipul de relaţii comunicarea si relatiile sociale
Originea tensiunii psihice tensiune interioară ce apare ca un conflict ce
dominante generează anumite caracteristici
Din combinatia activitatii fundamentale de la o anumita varsta si schimbarea

acestei dominante pe parcursul vietii cu tipul de relatii care se dezvolta si pe care
individul este interesat si capabil sa o desfasoare, la care adaugam si natura
tensiunii psihice care domina si care provoaca individul catre o schimbare
(evolutiva), din aceasta combinatie, rezulta evidentierea stadiilor de devenire a
psihicului. In acest sens trebuie inteles tabelul de sinteza de mai jos.
STADIUL Tipul fundamental de Tipul de relaţii Tipul de contradicţii

activitate (comunicare) (tensiuni)
Sugar
Satisfacerea trebuinţelor Reflexe necondiţionate Dependenţă totală faţă de
nastere – organice. (alimentar, de apărare). adult.
1 an
Antepreş- Începe elaborarea Scade gradul de

Manipularea obiectelor
colar primelor reflexe dependenţă faţă de adult.
dar lipseşte scopul
condiţionate Se dezvoltă capacitatea
1 – 3 ani conştient.
(alimentar,igienic). de verbalizare.
Preşcolar Jocul are caracter Stabileşte relaţii sociale, Se diminuează
conştient, se desfăşoară dobândeşte statut social, dependenţa faţă de adulţi
3 – 6/7 ani pe bază de reguli, copilul are drepturi şi obligaţii (să datorită constituirii
9
adoptă roluri, în funcţie de se trezească la numite conştiinţei de sine.
care alege ore, să se echipeze, are
comportamente adecvate. dreptul de a merge la
grădiniţă etc.).
Şcolar mic Gradul de dependenţă

Relaţiile sociale se extind,
Învăţarea impusă, dirijată este influenţat de apariţia
6/7 – din exterior. drepturile şi obligaţiile se
punctului de vedere
10/11 ani majorează.
propriu.
Varsta marilor contradicţii,
Învăţarea impusă,
Preadoles învăţarea independentă se dezvoltă conştiinţa de
cent Relaţiile se diversifică sine, doreşte să-şi impună
(îşi permite să înveţe
depă-şind pragul şcolii opiniile: argumentele abia
10 – 14 selectiv, să absenteze de (grup sportiv, artistic etc.). sunt în curs de
ani la cursuri fără motive
formare.Contradicţia nu
speciale).
trebuie devina conflicte.
Treptat se temperează
Adolescen Învăţare. Treptat se integrează,
Activitate pornirile de independenţă
ta cucereşte o anumită
creatoare (are manifeste. Adolescentul şi
poziţie în ierarhia socială,
14 – 18/20 posibilitatea să-şi impună preponnderent
adultul operează în
ani originalitatea). aprecierea celuilalt cu
educationala.
criterii valorice.
Cautarea identitatii
profesionale si a relatiilor
Postadole
Învăţare complexă, Relatii complexe, multiple, cu un partener de viata
scent 20-
integrare iniţială. foarte diversificate (cresterea stabilitatii
24 ani
relatiilor afective –
sexuale)
Formarea unei familii si
gasirea unui echilibru
Tânăr afectiv; stabilizarea unui
Integrare profesională, Relatii complexe, multiple,
24/25 – 35 muncă. traseu profesional clar si
foarte diversificate
ani in concordanta cu
dimensiunile
motivationale
Gasirea unui echilibru
intre familie si profesie;
Adult
Munca, creaţia ating Relatii complexe, multiple, timpul acordat copiilor;
35 – 65 apogeul. foarte diversificate implinirea afectiva
ani intrafamiliala si
intrasociala (roluri si
statute); “eliberarea”
10
propriilor copii de sub
tutela familiei
Aparitia pensionarii si a
unor noi statute si roluri
intrafamiliale
(bunic/bunica),
Bătrân reafirmarea pozitiei
Activităţi casnice, Relatii complexe, multiple, sociale si presiunea
64/66
autoservire. foarte diversificate timpului fizic; ‘ slabirea
+90 capacitatilor mentale si
fizice; rarefierea vietii
sociale si sentimetul
singuratatii si al inutilitatii;
regrete sau implinire
1.2 MODELE ALE STADIALITATILOR (intelectuala, morala, afectiva)-

considerente generale
De-a lungul cercetarii psihologice au fost elaborate mai multe modele de
stadialitate psihologica care reflecta dominante ale vietii psihice (cognitie,
afectivitate, moralitate, sexualitate, relationare sociala). Aceste dominante nu se
afla intr-o trecere egala, nici neaparat conditionata, ci ele respecta legitati relativ
diferite, cu etape diferite si caracteristici diferite.
Ceea ce este important de pastrat in procesul intelegerii este, asa cum releva
Psihologia personalitatii, faptul ca psihicul uman nu este scindat, ci este un
intreg, un sistem de nivel psihosocial, extrem de complex si care respecta toate
caracteristicile unui sistemȘ interdependenta si relationarea pe baze de legitati
specifice.
Astfel, chiar daca vom vedea ca exista o multitudine de stadialitati, cu statii care
se suprapun (cronologic) mai mult sau mai putin unele fata de altele, ele sunt
intr-o interdependenta de tip sistemic, ceea ce le face sa se atraga, dezvolte sau
sa se mentina inca intr-un stadiu incipient unele in relatie cu celelalte.
De asemenea, vom identifica (asa cum se preciza si mai sus) intervale de varsta
cronologica; varsta cronologica este un aspect orientativ, cu destul de multa
variabilitate (atat inainte, cat si dupa)ș de aceea intervalele cronologice trebuie
privite ca fiind orientative si nu limitative.
Avem urmatoarle stadialitati:
11
1.3 STADIALITATEA PSIHOSOCIALA- Erikson
Adept al scolii freudiene, Erikson se indreapta
catre o viziune nou a aparatului psihic, luand in
considerare dimensiunea culturala si sociala in
formarea EULui.
Ideea existentei unor componente duale (pozitive
si negative- proprietate a afectivitatii) aflate în
opozitie în fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale
vietii
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8W
ylN0tSdlpkUmlYeG8/view?usp=sharing)
Stadiul Principala achiziţie Factorii sociali Corolarul

determinanţi axiologic
1.infantil Încredere / Mama sau

Speranţa
(0-1 ani) Neîncredere substitutul matern
2.copilărie mică Autonomie /
Părinţii Voinţa
(1-3 ani) Dependenţă
Iniţiativă /
3. copilărie mijlocie Retragere,
Mediul familial Finalitatea acţiunii
(3-6 ani)
vinovăţie
12
Sârguinţă, /
4.copilărie mare Inferioritate Şcoala şi grupul de
Competenţa
(6-12 ani) joacă
eficienţă
5. adolescenţă Modelele şi
Identitate/ Confuzie Unitatea
(12-18/20ani) covârstnicii
6.tânărul adult Prietenii, relaţia de
Intimitate/ Izolare Mutualitatea afectivă
(20-30/35 ani) cuplu
7. adultul Responsabilitatea,
Realizare/ Rutină Familia şi profesia
(35ani–50/60 ani) devoţiunea
8. bătrâneţea Integritate/ Pensionarea, apusul

Înţelepciunea
(peste 60 ani ) Disperare vieţii
Stadiul CARACTERISTICI
incredere/ neîncredere (naştere – 18 ● dezvoltarea sentimentului de încredere sau
luni) - activitate: hrănirea neîncredere în mediu (faţă de cel care îngrijeşte
copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit
autonomie/ nesiguranţă (ruşine) (1,5 ● dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau
– 3 ani) - activitate: controlul îndoielii (ruşinii), al încrederii în sine, în funcţie de
propriului corp nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita
autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor
iniţiativă/ vinovăţie (culpabilitate) ● dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în
(3-6 ani)- activitate: independenţa funcţie modul în care reuşeşte organizarea spaţiului
personal
competenţă (spirit întreprinzător)/ ● dezvoltarea sentimentului competenţei sau
inferioritate (6-12 ani) - activitate: incompetenţei în funcţie de succesul în activitate
şcoala
Intimitate/ Izolare (20-35 ani)- ● adolescentul trebuie să atingă un sentiment de
activitate: Prietenii, relaţia de cuplu identitate în ocupaţie, isi asuma roluri de gen in cuplu
Realizare/ Rutină (35ani–50/60 ● este o extensie a iubirii în viitor;
ani) - activitate: responsabilitatea,
● preocupare pentru generaţia următoare şi toate
devoţiunea, ajutorarea
generaţiile viitoare.
● este considerabil mai putin "egoist", decât intimitatea
ale etapei precedente
Integritate/ Disperare (peste 60 ● dezvolta integritatea ego-ul
ani)- activitate: Pensionarea, apusul
13
vieţii ● mai întâi vine o detaşare de societate, dintr-un
sentiment de utilitate, pentru majoritatea oamenilor din
cultura noastră; se retrag de la locurile de muncă ;
● aportul lor nu mai este solicitat sau necesar
● a ajunge la un acord cu viata ta, şi astfel ajunge la un
acord cu sfârşitul duratei de viaţă;
● dacă poţi să te uiţi înapoi şi să accepţi cursul
evenimentelor, alegerile făcute, viaţa ta ca pe care a-i
trăit-o, ca fiind necesare, atunci moartea nu însemană
teamă
2.4 STADIALITATEA INTELECTUALA- PIAGET

Pionier in psihologia moderna, Piaget dezvoltă viziunea
genetică asupra psihologie dezvoltării.
Ideea fundamentală constă în faptul că de-a lungul
ontogenezei, persoana poate să realizeze anumite operaţii
intelectuale, fiecărui stadiu fiindu-i caracteristice anumite
elemente ale gândirii, altele rămânând inaccesibile
(excepţie ultimul nivel).
Viziunea genetică este oferită de faptul că la o anumită
vârstă cronologică persoana poate să realizeze anumite
operaţii mentale, iar trecerea la un nou nivel se va realiza (https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8Wy
doar când se ajunge la o altă vârstă cronologică. lbl8xX2p6VUJiTTA/view?usp=sharing)
Tema de reflectie: incercati sa deintificati exemple in care se realizeaza

“acomodarea”; gasiti si pentru “asimilare”.
14
STADIU CARACTERISTICI
inteligenţa ● de la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop
senzoriomotorie ● permanenţa obiectului
nastere – 2 ani ● acomodarea este mai accentuată decât
asimilarea
● conduita „suportului” (9 luni)
● conduita „sforii” (11 luni)
● conduita „bastonului”
● reacţii circulare (primare, secundare, terţiare, noi
combinaţii)
preoperaţional ● gândeste în simboluri

2 – 7 ani ● operatiile logice sunt uni-directionale
● comunicare verbală
● este posibilă schematizarea obiectelor în desen
● dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al
celuilalt– egocentrism, dar apare decentrarea
(spre final)
● animism puternic afirmat
● substadiile: preconceptuale, intuitive
operaţiile concrete ● rezolva logic probleme concrete prin manipularea

7 – 11 ani directă a obiectelor
● surprinderea invarianţei
● înţelegerea legii conservării (volumului)
● se realizeaza clasificarea şi serierea
15
● înţelegerea reversibilităţii
operaţiile formale ● capacitatea de a rezolva probleme abstracte

11 – 18/20 ani ● raţionamentul ipotetico-deductiv
● nu mai este limitata la realitate sau experienta
personala
● conştientizarea propriilor procese cognitive
● preocupări privind probleme sociale şi de
identitate
2.5 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - PIAGET

Având la bază elemente ale dezvoltării intelectuale, stadialitatea morala a lui
Piaget presupune 2 stadii:
moralitatea heteronomă moralitatea autonomă
● respect unilateral (pentru adult) ● respect reciproc (între egali)

● constrângere ● cooperare
● uni-centrare ● de-centrare
● sancţiuni unilaterale ● sancţiuni prin reciprocitate
● responsabilitatea este obiectivă ● repsonsabilitatea este relativă
● realism moral ● relativism moral
● eul ● personalitatea
● conformism, conservatorism ● creativitate, nou, progres
2.6 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - L KOHLBERG
Modelul lui Kohlberg are scopul de a

extinde teoria lui Piaget şi de a oferi
descrieri mai complete asupra
schimbărilor calitative în judecata
morală în procesul trecerii de la copilărie
la vârsta adultă.
In metodologia de aplicare au fost

folosite dilemele morale, iar pe baza
răspunsurilor obţinute, a postulat trei
nivele ale dezvoltării morale şi şase
stadii: nivel de moralitate
preconvenţională, nivel de moralitate
convenţională și nivel de moralitate (https://www.youtube.com/watch?v=GTzBrjxKHLg)
postconvenţională.
16
NIVEL STADIU CARACTERIZARE
moralitate orientare primitivă şi copii cred că din ceea ce este drept ca

pre-conven supunere faţă de autoritatea care spune că este drept.
autoritate Fac un lucru bun este ascultarea de
ţională
autoritate şi de a evita pedeapsa.
(6-13 ani)
orientare naiv-hedonică copiii nu mai sunt atât de impresionat de
şi instrumentală nici o autoritate unică; văd că există
părţi diferite pentru orice problemă. Din
moment ce totul este relativ, fiecare este
liber să urmărească interesele proprii,
deşi este adesea util a face oferte şi
favoruri de schimb cu alte persoane.
moralitate orientare în funcţie de la ambele statii, adolescenții se

convenţion relaţiile inter-personale consideră ca membri ai societăţii
convenţionale cu valorile sale, norme şi
ală
aşteptări
(13-16 ani)
se pune accentul pe “a fi o persoană
bună”, ceea ce înseamnă în esenţă a fi
de ajutor cuiva;
moralitatea autorităţii şi pare o schimbare, respectarea legilor

menţinerii ordinii sociale pentru existenta societatii ca întreg.
nivel de moralitatea contractului persoanele sunt mai puţin preocupate

moralitate social, a drepturilor de menţinerea societăţii doar de dragul
individuale şi a legii ei, cat mai mult datorită principiilor şi
post-conve
democratic acceptate valorile care fac pentru o societate
nţională (al bună. La etapa 5 se subliniază
autonomiei drepturilor fundamentale şi procesele
şi democratice, care dau tuturor un cuvânt
principiilor de spus;
morale
personale) orientare după principiile se definesc principiile după care
(16- adult) etice universale realiyarea unui acord îl va aduce mai
aproape de justete si echitate.
17
(https://www.youtube.com/watch?v=GTzBrjxKHLg)
Tema de reflectie: Considerați că toți indivizii parcurg aceste nivele si stadii?
V-ați putea gândi la situații în care nu se întâmplă aceasta? Dacă da, de ce
oare?
2.7 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - Sigmund FREUD
Modelul stadialităţii lui Freud pleacă de la teoria

psihanalitică dezvoltată chiar de autor. Este vorba
despre considerarea unui aparat psihic aflat într-o
relaţie de evoluţie nu doar între instanţele acestui
aparat psihic, ci şi între individ şi mediu.
Dacă un individ atinge sau nu scopurile propuse în

viaţă depinde de cantitatea de gratificare sexuala
care poate fi prea mica sau prea mare.
Un individ poate dezvolta o fixatie, caz in care dezvoltarea acestuia se opreste la

o anumita etapa iar personalitatea copilului nu se mai dezvolta.
Acest lucru s-ar datora unei gratificari excesive a impulsurilor sexuale într-o
anumită etapă.
Astfel, Freud postulează 5 stadii psiho-sexuale:
etapa orala: 0 – 8 luni.
• etapa anala: 8 – 18 luni.
• etapa falica: 18 luni – 6 ani.
• etapa latenta: 6 – 11 ani.
• etapa genitala: dupa 11 ani
ETAPE CARACTERIZARE
etapa orala: ● centrarea copilului pe zona orala si pe

0 – 8 luni activitatea suptului
● plăcerea de a suge e asociata cu potolirea
foamei numai în parte. Placerea suptului e
asociata cu mama sau cu substitutul acesteia;
18
● copilul este reprezentat in principal de id;
● el cauta in mod constant sa-si satisfaca
pornirile;
● nu este capabil sa inteleaga gratificarea de
asemanare, iar contactul cu realitatea este
minim;
etapa anală: ● aria gratificarii sexuale trece treptat de la zona

8 – 18 luni orala la zona anala
● pulsiunile erotice se manifesta intr-o maniera
autoerotica, adica isi afla obiectele placerii in
propriul corp;
● in ultima parte copilul ajunge să-şi controleze
sfincterul si poate obtine o placere abtinindu-se
● comportamentul mamei este in conflict cu
comportarea copilului, începând să-şi dezvolte
ego-ul
● Aminarea acestei evolutii pina la o virsta
apropiata de cea scolara duce la trairi puternice
negative
etapa falică: ● aria de sexualitate s-a mutat din zona anala in

18 luni – 6 ani zona genitala ci si pentru ca falusul are o
importanta primordiala la aceasta virsta atit
pentru sexualitatea fetelor cit si pentru cea a
baietilor
● apariţia curiozităţii asupra propriilor organe
genitale şi căutarea obţinerii plăcerii prin
masturbare
● Complexul lui Oedip
● Complexul de castrare
● Complexul Elektra
etapa latentă: ● rezolutia complexului Oedip marcheaza

6 – 11 ani trecerea de la etapa falica la etapa sexualitatii
latente
● pierderea interesului sexual,
● dar de continuare accentuata a identificarii cu
parintele de acelasi gen
● copilul tinde a se comporta ca parintele faţă de
care se identifică şi încercă să fie chiar
persoana respectivă, devine obiectul identificarii
● odată cu pierderea interesului sexual, baietii
devin din ce in ce mai interesati de alti baieti,
evitand contactul cu fetele şi veiceversa.
19
etapa genitală: ● revigorare a primelor moduri de gratificare
+ 11 ani sexuala intilnite in fazele orala si anala
● copilul incepe sa stabileasca felul, tipurile de
atasament heterosexual care caracterizeaza
relatiile sexuale ale adultului;
● superego-ul devine mai flexibil datorita
maturizarii
Consecințe și exemple privind fixațiile în etapele de dezvoltare sexual-afectivă:

➢ Spre exemplu adulţii parţial fixaţi în etapa orală sunt descrisi de Freud ca
fiind dependenti, solicitanti si preocupati in cea mai mare masura de
gratificarea orala. Acestia isi rod unghiile, isi sug degetele, vorbesc mult,
fumeaza, beau etc.
➢ Cei cu fixatia dezvoltata pentru perioada anală sunt compulsivi si agresivi,
având un comportament de acumulare pentru sine. Este o tendinţă care
aparent este legată de placerea experimentată în faza anală când copilul
învaţă să se abţină.
➢ Persoanele cu fixatie in perioada falică, ei nu tin seama de obiectele
gratificarii sexuale. Pot fi sadici si violatori.
2.8 ZPD: zona proximei dezvoltari- Vigotski

ZPD este un concept introdus de Vigotski ca urmare a confruntarii de idei cu
Piaget. Este evidenti pentru noi, astazi, faptul ca un copil poate sa anticipeze o
etapa de dezvoltare (in special intelectuala) sau, dimpotriva, sa fie mai aproape
de cea anterioara datorita unor influente puternice ale adultului.
dezvoltarea actuala a
copilului
gradul dezvoltării
potenţiale a copilului
zona proximei dezvoltări = +
(L Vigotsky)
capacitatea sa de
învăţare,
dintr-o situaţie standard,
ajutat de adult
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylN25fS25YWVZ4UkU/view?usp=sharing)
20
Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul sau, adultul il stimuleaza
si imprima copilului un nivel superior de dezvoltare.
Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

confuziei si ale demotivarii, de aceea ea trebuie sa aiba
propriile masuri intim legate de nivelul de dezvoltare la care
se afla copilul, de ritmurile anterioare de dezvoltare, de stadiul
imediat urmator si de contextul socio-educatoinal si
cultural in care traieste si actioneaza copilul.
Tema de reflectie: Care credeți că sunt implicațiile acestei viziuni? Dar a celei
piagetiene? Care ar fi rolurile profesorilor pentru învățământul preșcolar și
primar în contextul stadialității piagetiene versus conceptului de ZPD?
21
Unitatea 3
SUGARUL
In aceasta unitate vom identifica dominantele de dezvoltare psihica la

varsta sugarului (nastere - 1an). Pentru o abordare corecta, este
necesar sa reactualizati mecanismele si procesele psihice
(caracteristici si diferentieri).
3.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

Perioada copilariei se incadreaza intre nastere si 11/12 ani. Ea mai poate fi
subdivizata:
● perioada sugarului (nastere-1 an)
● perioada anteprescolara (1-3 ani)
● perioada prescolara (3-6/7 ani)
● perioada scolara mica (6/7-11/12 ani)
Sa ne reamintim ca latura cognitiva presupune abordarea problematicii legate
de: perceptie, reprezentare, memorie, gandire, imaginatie.
In primul rand, din punct de vedere biologic, la nivelul sistemului nervos (SN), in
general, si a sistemului nervos central (SNC), in special, se inregistreaza o
activitate intensa de mielinizarea neuronilor si a cailor de transmitere neuronala.
acest proces va asigura corecta transmisie a comenzilor de la si catre nervi, spre
musculatura efectorie si terminatiile nervoase.
22
3.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- sensibilitate
Sensibilitatea gustativa
❖ suprafata a limbii, mucoasa interna a obrajilor, valul palatin si o parte din
esofag.
❖ este mai dezvoltata sensibilitatea fata de dulce si acru si mai putin fata de
amar si sarat.
❖ fata de diferite substante reactioneaza prin mimica, iar spre sfarsitul
primului an poate exprima verbal si sesiza intensitatea lor.
Sensibilitatea olfactiva
❖ nu detecteaza decat mirosuri foarte puternice legate in special de
satisfacerea trebuintelor biologice.
Sensibilitatea tactila
❖ reflexul de aparare oculo-motorie, iar daca stimularea are loc la nivelul
palmelor, apare reflexul de prehensiune.
❖ este inegala: mai accentuata in zona ochilor, a cavitătii bucale, mai redusa
la nivelul palmelor, al talpilor si cel mai putin dezvoltata in zona spatelui.
Sensibilitatea vizuala
● senzatia de lumina si intuneric sub forma unor pete de lumina si
intunecate; nu se distinge forma obiectelor
● distinge obiectele care se afla la aproximativ 5m distanta de el.
● 3-4 luni incepe sa distinga intr-o ordine determinata de intensitatea, de
stralucirea stimulilor, culorile. Mai intai galben, oranj, apoi rosu, albastru,
verde.
Sensibilitatea auditiva
● implicata in dezvoltarea auzului fonematic.
● 1-2 luni devine sensibil la vocea umana;
● 4 luni devine sensibil la muzica;
● 6 luni apare o oarecare intentionalitate in urmarirea muzicii.
Sensibilitatea interna
● strans legata de satisfacerea trebuintelor primare;
● este foarte dezvoltata in primele 3 luni (poate lua forma unor colici care ii
creeaza neliniste, stari de agitatie si plans).
3.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

❖ ~ 3 luni se i formeaza vederea bioculara,
❖ organizarea atentiei si cu capacitatea de orientare
❖ dupa 3 luni se contureaza schema obiectului permanent
23
https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylS2l6RDlHUU1kQkE/view?usp=sharing
https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylYjBYSHozQVVVTzA/view?usp=sharing
https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylX2hrTkdocFBkT3c/view?usp=sharing
❖ prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se
organizeaza perceptia ca proces de cunostere. Perceptia se structureaza
sub forma a doua modele:
➢ un model perceptiv-contemplativ prezent la 2 luni
➢ un model perceptiv-actional ce se vede inca de la 3 luni.
❖ pe masura dezvoltarii experientei perceptiv-senzoriale se stimuleaza
functiile mnemice si devin active reprezentarile cu rezontante afective.
❖
3.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Gandirea
Dominantele dezvoltarii gandirii au fost puse in evidenta de Jean Piaget prin
stadialitatea dezvoltarii intelectuale. Astfel, discutam despre urmatoarele
caracteristici:
❖ Stadiul inteligentei senzoriomotorii (0-2 ani)
➢ de la actiuni reflexe la activităti orientate de scop
➢ permanenta obiectului
➢ acomodarea este mai accentuata decat asimilarea
➢ (i) Stadiul reflexelor (0-1 luni)

■ Piaget = stadiu de raspuns mecanic la stimulii exteriori
■ Uzgiris si Hunt (1970)- de la 3 luni privesc mai mult timp
obiectele noi (fata de cele familiare)
24
■ mai degraba imita sunetele vocale ale adultilor si gesturile
mainilor sau expresiile fetei daca sunt noi pentru ei
■ comportamentele care releva inteligenta apar la cateva ore
dupa nastere
➢ ii) Stadiul reactiilor circulare primare (1-4 luni)

■ copilul raspunde la obiectele/ jucariile care i se prezinta
■ circular = jocul desfasurat de copil presupune manipulari
repetitive.
■ “reactii circulare” (Baldwin, 1952) = concepte manifeste
partial formate legate de inputul senzorial
■ repetitia comportamentului este realizata fara vreun scop
anume, ci doar pentru a retrai experienta produsa;
■ exista multiple comportamente care sunt incluse si care vor
deveni baze pentru stadiile vitoare, in special pentru
acomodarile viitoare;
■ este baza comportamentului intentionat, constient formulat
■ asimilarea este dominanta
■ prin intetionalitatea repetarii este stimulata memoria.
➢ (iii) Stadiul reactiilor circulare secundare (4-8 luni)
■ copilul ia initiativa in alegerea jucariei
■ gradul de intentionalitate este mult mai mare
■ actiunea este repetata pentru a atinge un scop, iar copilul
devine constient de rezultatul propriei sale activitati
■ = reactie circulara cu scop
■ schemele complexe de care vorbeste Piaget se dovedesc a
fi destul de selective, ele fiind strcuturate dintr-un numar de
scheme simple;
■ la 4-8 luni un bebelus poate avea o schema complexa
pentru “obiectele de scuturat”, aceasta incluzand schemele
simple pentru “zanganitori” si “clopotei”.
■ cand se manifesta “asimilarea recognitorie”, prin jocul
repetat cu un obiect, aceasta arata ca un bebelus este
constient ca obiectul exista; aceasta este premergatoare
permanentei obiectului
➢ (iv) Stadiul coordonarii reactiilor circulare secundare (8-12 luni)

■ sunt combinate 2 activitati simultan (daca intr-o mana are o
albinuta care face zgomot, poate da dintr-un clopotel cu
cealalta)
■ in acelasi timp, copilul incepe sa se deplaseze (taras), ceea
ce duce la o complexizatate mai mare a jocului;
■ pentru copil poate fi inca neclar locul unde un anume obiect
este
■ o schema poate servi ca mijloc pentru realizarea alteia:
25
copilul da la o parte o cutiuta pentru a lua o mngiuca;
■ se pot atinge scopuri noi
3.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

● Chiar daca la sfarsitul primului an de viata copiii sunt capabili sa rosteasca
cateva cuvinte, dar inteleg mai multe
● elaborarea limbajului este rezultatul complexitatii interactiunii cu parintii
● la 4-5 luni, copilul intelege aspecte ale comunicarii dupa mimica adultului;
● ca importanta, mimica este pe primul loc, apoi gestica (6-7 luni);
● dominata de intentii afective, refuz, situatii de contact social (salut);
● copilul solicita sa fie luat in brate, diversificandu-si exprimarea cu: stari de
disconfort, agatarea, exprimarea afectiunii sau a conduitelor de abandon
(tacerea, geamatul, oftatul, tipatul).
● 3-4 saptamani apare zambetul- expresie nonverbala; este intarit de
„legatura vizuala” stabilita cu cei din jur.
● 2 luni copilul incepe sa emita sunete apropiate de sunetele limbii.
● vocalizeaza sau gangureste- dupa 4 luni.
● toti copiii ganguresc la fel;
● ganguritul reprezinta materia prima a vorbirii, asigura baza organica
pentru asimilarea limbajului
● faza superioara a ganguritului este lalatiunea (5 luni).
● apare fenomenul de autoascultare- consolideaza feed-back-ul dintre
aparatul fonator si auz
● ~12 luni pronunta 3-5 cuvinte;
● etapa „cuvantului fraza” (1 - 1 ½ ani) – cuvintele exprima o mare
incarcatura afectiva si informationala
● sfarsitul lunii a 10-a apar primele cuvinte care sunt cuvinte-propozitii sau
holofraze; particularitătile:
○ functii gramaticale difuze;
○ rol de nucleu pentru alte combinatii verbale care creeaza contextul;
○ imitari de sunete (mac-mac, pa-pa etc.);
○ exprima functia pragmatica a comunicariie
● dupa 6 luni comunicarea poate fi :
○ direct-direct ex. adultul ii intinde copilului un obiect si acesta il
apuca cu mana);
○ verbal-direct (ex. adultul emite o anume stimulare verbala iar copilul
intoarce capul, il priveste );
○ direct-verbal (ex. adultul ii prezinta un obiect si copilul il
„denumeste” in limbajul sau);
○ verbal-verbal (schimb de mesaje verbale intre adult si copil).
26
3.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- memoria
● pe langa memoria involuntara se dezvolta si cea voluntara, chiar daca
intelesul nu este dobandit in totalitate
● actioneaza pe baza memorarii mecanice. Memorarea inteligibila apare
cand informatiile au o anume semnificatie pentru copil.
● continutul memoriei este divers
● memorie concreta prin excelenta; apar procedee specifice memorarii-
repetarea
● memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a emotiilor
si sentimentelor, existand o ancorare extrem de puternica a evenimentelor
(chiar obisnuite) traite intens de adolescent
3.7 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA- afectivitatea
● bucuria, surprinderea, supararea, teama, neplacerea, interesul pentru

ceva anume sunt exprimari afective ale copilului
● teama – poate fi una dintre emotiile prime pe care le experimenteaza
(zgomote f puternice, persoane straine care sunt prea aproape etc)
● de la 6 sapt. se manifesta zambetul social, iar de la 4 luni imita rasul
altcuva; pe la 6 luni apare o teama fata de persoanele straine, care apoi
dispare la ~ 1 an
● de le 8 - 9 luni poate exista chiar o anxietate de separare care formeaza
primele baze ale atasamentului
● Erickson:
○ incredere/ neincredere (nastere – 18 luni)
○ activitate: hranirea
○ dezvoltarea sentimentului de incredere sau neincredere in mediu
(fata de cel care ingrijeste copilul) – functie de modul in care este
ingrijit
● fenomenul de compensare afectiva (in loc sa tipe, se poate descarca
lovind cu furie masa, sau se cearta cu papusa preferata certand-o si
adresandu-i epitete pe care chiar el le-a primit in alte situatii).
● apare o accentuare a intensitatii afective: plans violent, tipat, batut din
picioare- ca expresie a dorintei de autoafirmare.
● adultul ar trebui sa-i distraga atentia si sa-l orienteze spre altceva.
●
● opus acestui negativism, apare cooperarea cu adultul,
● o oarecare intelegere, disciplinare si chiar interiorizare a unor reactii
(daca se apropie de aragaz, de priza, spune singur „nu”).
● sunt periculoase 2 tipuri de atitudini fata de copil in dezvoltarea increderii
in sine:
○ retragerea iubirii („daca nu taci, mama nu te mai iubeste”);
27
○ toleranta excesiva sau lipsa de interes
● John Bowlby- 1969: Teorie a atasamentului.
○ influentat de: teoria psihanalitica si de conceptele etologice
sustinute de Lorenz (1903-1989)
○ atasamentul in fazele timpurii ale dezvoltarii psihice este un
comportament de adaptare (de supravietuire). Pe masura ce copilul
se dezvolta, formeaza mai multe atasamente care difera calitativ
unele de altele.
○ monotropia – atasamentul fata de o singura persoana, de obicei de
sex feminin – este sursa de siguranta si de formare a altor tipuri de
comportamente.
○ daca monotropia sufera, se intrerupe, daca este despartit de
mama, copilul va avea afectivitatea zdruncinata serios.
○ privarea “maternala” subliniaza importanta legaturii mama-copil in
primii 5 ani de viata.
○ privarea copilului de persoana de atasament genereaza acestuia
anxietate; stadii:
■ stadiul protestului – generat de despartirea de parinti, care
va produce suferinta iar aceasta se transforma in revolta;
■ stadiul dispersarii – daca se prelungeste despartirea, revolta
atrage depresie, iar aceasta il descurajeaza;
■ stadiul detasarii – copilul incearca sa se impace cu ofertele
afective, sociale care i se ofera.
○ perioadele de atasament:
■ 7-8 luni – prima perioada de formare a unui atasament
puternic fata de o persoana anume;
■ la 18 luni ~ 13% dintre copii prezentau atasament doar de o
singura persoana;
○ cercetarile lui Harlow asupra grupurilor de maimuta
○ cercetarile cu Konrad Lorenz (1935) asupra comportamentelor
indivizilor in lipsa atasamentului fata de indivizi din aceeasi specie
○ situatia straina- Ainsworth
○ https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylSmNzODVVYjhaMDQ/view?usp=sharing
○ Lewis (1984)- atasamentul caracterizat de securitate este
relationat:
■ calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul
intre 6 si 15 saptamani;
■ curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni;
■ increderea sociala la cresa
■ absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni
■ calitatea si sensibilitatea mamei in interactiunea cu copilul
intre 6 si 15 saptamani;
■ curiozitatea si rezolvarea problemelor la varsta de 2 luni;
■ increderea sociala la cresa
■ absenta problemelor de comportament la baietii de 6 luni
28
○ Wartner (1994)- atasamentul caracterizat de securitate este
relationat:
■ autonomie mai mare;
■ competenta interpersonala
■ dorinta de a invata in timpul prescolaritatii si in primii ani de
scoala
o mai mare responsivitate fata de adultii necunoscuti
29
Unitatea 4
ANTEPRESCOLARUL
In aceasta unitate vom identifica particularitatile de dezvoltare

psihologica la varsta anteprescolaritatii.

Pana la 3 ani copilul achizitioneaza ~60% din experienta de viata esentiala
(Bloom).
De asemenea, apar modificari semnificative in cresterea fizica: cap, sistem osos
(coloana), emisfere cerebrale, inchiderea fontanelei.
❖ 18 luni tine si duce o lingura cu lichide (ex: supa)
❖ 20 luni mesteca biscuiti
❖ 30 luni tine o cana cu ambele maini
❖ motricitatea (mers, alergata, dansat) este bine dezvoltata
controlul asupra mictiunii in timpul diurn (2 1/2ani – 3 ani)

❖ diferentiaza lungimile
❖ spre sfarsitul perioadei poate folosi indicatori mare-mic dpdv al marimilor,
dar nu trebuie sa confundam cu operatia de clasificare (mai elementele de
criteriu)
❖ in desen reda schema corporala generala in mod corect (spre finalul
stadiului
❖ relationeaza durate unei miscari cu distanta (viteza) pe care o parcurge
❖ succesiunile temporale sunt prezente
4.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentarea

❖ debutează în jurul vârstei de 1 ½ - 1 an şi 8 luni
❖ trecere de la tatonări bazate pe fel de fel de combinaţii de mişcări
concrete la găsirea unor soluţii care apar inventate înaintea acţiunii ca
atare
❖ imitatia- reprezentare gestual-motrica
❖ reprezentarea la copil capata prime valente in joc
❖ are un rol foarte important in relatia cu aparitia limbajului (uman),
deoarece mediaza, chiar prin natura sa, forme de abstract si simbolic asa
cum este utilizat limbajul uman
30
4.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea
❖ Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)
➢ de la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop
➢ permanenţa obiectului
➢ acomodarea este mai accentuată decât asimilarea
➢ schemele mentale la 2 ani sunt încă rigide, nu au caracter reversibil
❖ Stadiul preoperaţional (2-7 ani)
➢ gândeste în simboluri
➢ operatiile logice sunt uni-directionale
➢ comunicare verbală
➢ este posibilă schematizarea obiectelor în desen
➢ dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism
➢ schemele mentale la 2 ani sunt încă rigide, nu au caracter reversibil
❖ 2 ani surprinde caracterul magic –puterea magică a propriilor ţipete,
cuvinte.
❖ egocentric – totul se învârte în jurul său (atentie, este vorba despre
modalitatea de a stabili relatii de cunoastere si nu de o caracteristica a
personalitatii si relationarii afective).
❖ precauzal – întrebările „de ce?” sau „la ce foloseşte?” (de tip finalist) şi
jocul simbolic
❖ animist – exprimat în tendinţa de a atribui obiectelor din jur ceea ce îi este
lui specific ca fiinţă vie;
❖ operativ – (H. Wallon) primează satisfacţia, nu raţiunea, adică ceea ce
satisface dorinţele sale
❖ G este solicitata de curiozitate si interdictiile care apar, ele fiind tratate ca
probleme, deci copilul cauta sa le rezolve

❖ ~12 luni pot pronunta câteva cuvinte (3-5 cuvinte simple); se dezvolta
polisemantismul
❖ ajunge sa pronunte ~ 100 de cuvinte, pastrandu-se, in general, caracterul
holofrazic al acestora
❖ dezvoltarea limbajului este strans legata de nevoia copilului de a se face
inteles si existenta unor cuvinte diferite pentru fiecare obiect, fenomen,
proces etc
❖ foloseste corect pluralul
❖ sunt unele deformari ale sunetelor (nazalizeaza, vorbire peltica sau se
grabeste si se balbaie)
❖ intelege povestioare de ~20 propozitii (2ani), ca la 3 ani sa poata urmari
povestiri cu 3 personaje si ~50 enunturi.
❖ in povestirile copilului apare si un exercitiu imaginativ (tip creativ) despre
elemente care nu exista sau animiste
31
https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylYmxqRUVocjdlalk/view?usp=sharing
❖ etapa „cuvântului frază” (1 - 1 ½ ani) – cuvintele exprimă o mare
încărcătură afectivă şi informaţională.
❖ etapa „pre-frază” – reprezentată prin 2 şi apoi 3 cuvinte, ordonate mai
ales după importanţa lor afectivă;
❖ etapa „preconceptelor” (2-4 ani) – Cuvântul se situează la jumătatea
drumului între simbolul personal şi conceptul generic la care va ajunge
mai târziu.
➢ preconceptul este un fel de prototip care nu are încă valoarea
generală a unei clase dar nici nu este individualizat pe deplin.
❖ limbajul mic
➢ circulatie restransa- familiala
➢ necesita “traducere”
➢ cuvinte onomatopeice, holofraze frecvente,
➢ cuvinte circumstantiale, fara structuri gramaticale.
➢ o data cu 2 ani dispare treptat
➢ re-aparitia mai tarzie este strans legata de referinta copilului la o
stare afectiva demult pierduta (semnificatii puternic afective)
❖ limbaj situativ
➢ este … situativ
➢ structura gramaticala prezenta
➢ multiple exclamatii, forme verbale eliptice si non-verbal gestual
➢ se poate pastra pana la 5/6 ani
❖ limbaj conextual
➢ sunt prezente tot felul de locutiuni
➢ apare contextul.
➢ trecerea de la comunicarea nonverbala la cea verbala;
➢ apare clara simbolistica in comunicare
❖ 3 ani- vocabularul se incadreaza intre 1.000 si 400 cuvinte
Tema de reflectie: care credeti ca este semnificatia numarului de cuvinte pe

care le stie un copil? Care credeti ca sunt factorii care pot influenta volumul
vocabularului ?

❖ poate memora cateva versuri (< =8)
❖ acţionează pe baza memorării mecanice
32
❖ poate sa fredoneze o melodie simpla
❖ conţinutul memoriei este divers
❖ durata memoriei este pana la cateva luni
❖ memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a emotiilor
(chiar obisnuite)
❖ o povestire de ~30 enunturi este re-produsa in 3-4 (2 1/2ani)
❖ iar la 3 ani povestea este re-produsa in 7-8 enunturi

❖ particularitati- stadialitatea social-afectiva a lui E Erikson
➢ incredere/ neîncredere (naştere – 18 luni) - activitate: hrănirea
■ dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în
mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul
în care este îngrijit
➢ autonomie/ nesiguranţă (ruşine) (1,5 – 3 ani) - activitate: controlul
propriului corp
■ dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii
(ruşinii), al încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor
de autoservire, de reuşita autocontrolului sfincterian şi al
mişcărilor
❖ la 1 ½ ani reactioneaza diferit la semnificatia afectiva dintr-o melodie

❖ nevoia evidentă de a fi iubit de cei din jur, încearcă să se alinte şi să se
facă plăcut, mai ales prin imitaţie
❖ imensă nevoie de afecţiune a copilului, prin preferinţele fie constante, fie
variabile
❖ o data cu dragostea apare şi gelozia (devine nelinistit dacă mama îşi
manifestă simpatia faţă de alt copil, inclusiv fata de frati/surori)- 1 ½ ani
❖ vinovatia, ca traire afectiva, apare la 3 ani

❖ iar mai apoi, incepe sa foloseasca pronumele personal la persoana I in loc
de a III-a
❖ se comporta atat timid, cat si dornic de interactiune in relatia cu adultii
straini
❖ se joaca alaturi de ceilalti si nu impreuna cu ei
❖ manifesta intelegerea situatiilor complex-umane: glume, comic si pacaleli,
comportandu-se ca atare (si pana al aceasta varsta copilul intelege jocul
si faptul ca adultul se joaca cu el, dar nu isi da sema neaparat care ar
putea fi rolul sau: copilul este spectator)
❖ dupa 2 ani resimte nevoia de a i se re-intari atasamentul fata de parinti
(mama, cu precadere) si se manifesta contrar, solicitand adultului
comportamente (dovezi) ale acestui atasament
❖ manifesta comportamente de politete in relatiile cu alti adulti (partial
33
cunoscuti si nu chiar intotdeauna)
❖ comportamente initiale privind autoservirea (mancare si imbracare) si
igiena
❖
❖ dupa 2 ani se indentifica o faza de negativism general fata de adult si
majoritatea solicitarilor acestuia
❖ sunt prezente comportamente de furie: tranteste, tipa, arunca;
❖ doreste si se majifesta hotarat fata de jucariile altora (iar imediat ce le
obtine le paraseste)
❖ nevoie puternica de a face singur (chiar daca este evident ca nu poate sa
faca acel lucru)- ce se intampla daca adultul il opreste?
❖ pare sa fie foarte putin capabil de a manifesta stabilitate si hotarare in
decizie (strategiile sunt inca in formare)
❖ cercetarile lui Harlow asupra maimuta
cercetarile cu` Konrad Lorenz (1935) asupra comportamentelor indivizilor
in lipsa atasamentului fata de indivizi din aceeasi specie
(https://drive.google.com/a/credis.unibuc.ro/file/d/0B5jFjkBH8WyldUYybjB4WWJLVzg/view?usp=sharing)
❖ situatia situatia straina- situatia straina- Ainsworth (vezi Unitatea 3)
❖ separarea fata de mama aduce dramatism in viata ante-prescolarului
❖ si desi relatia atasament-anxietate de separare nu este clar formulata
(spitalizarea, abandonul), ea conduce catre o avitaminoza afectiva (Verza
si Schiopu)
➢ degradarea si erodarea resurselor psihice ale dezvoltarii,
aducand cu sine premise negative fata de ritmurile generale de
dezvoltare
34
Unitatea 5
PRESCOLARUL

psihologica la varsta prescolaritatii. Unul dintre aspectele importante
este acela legat de diferentele de devenire fata de perioada
anterioara si, in acelasi timp, din punct de vedere a ZPD, a
premiselor ce ar putea urma.
5.1 DEZVOLTAREA GENERALA
Dezvoltarea este inegala pe multiple planuri- osos, muscular- lungi fata de cei
rotunzi si scurti-, endocrin- tiroida si hipofiza fata de timus-, diferentierea zonei
motrice de cea verbala
Dezvoltarea proceselor psihice complexe aduce noi caracteristici
comportamentului copilului, largind posibilitatile de anticipare si organizare
Diferentiator fata de perioada anterioara este aspectul puternic social pe care il
capata mai toate activitatile si comportamentele copilului.
Aparitia elementelor incipiente privind constiinta morala si formarea Eului
Nivelul de controlul pe care copilul il poate exercita creste semnificativ
Cresterea controlului este in stransa legatura cu nivelul de autonomie dpdv
practic- formarea a numeroase deprinderi de autoservire si de manipulare a
obiectelor. (dezvoltare motorie si senzoriala extrem de ampla).
❖ Prescolarul- subetape- prescolarul mic
Fata de gradinita copilul manifesta o serie de dificultăţi de adaptare, în mare
măsură legate de dependenta fata de adult;
Preşcolarul este caracterizat ca fiind unicentrat, cu o instabilitate motrica si
afectiva crescuta,,
Apar primele forme ale crizei de prestigiu- raportat la interactiunile sociale, mai
ales cu alti adulti si copii mai mici;
Jocul se pastreaza ca principala formă de activitate; se combina forme
sistematice, de scurta durata si destul de simple dpdv al continutului.
❖ Prescolarul- subetape- prescolarul mijlociu
Pentru prescolarul mijlociu dificultăţile de adaptare la programul grădiniţei sunt
semnificativ diminuate la 3-4 săptămâni (fata de de la 9-10 săptămâni în
35
substadiul anterior);
Mişcarea şi manipularea obiectelor devine suficient de ampla, amplificand major
perceptia si formand suportul intuitiv al operaţiilor gândirii.
Preşcolarul mijlociu este preocupat de descoperirea realităţii externe;
se releva elemente psihocomportamentale noi: limbajul intern, caracterul
voluntar al majorităţii proceselor psihice- inceputul procesului volitiv;
J ocurile nu se mai desfasoara alaturi de ceilalti, ci au un caracter de
grup.(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8Wylc0ZqeXRiQ0JrYTA/view?usp=sharing)
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylakdpbDZhejQxbjQ/view?usp=sharing)
Apare debutul identificării cu grupul educativ din care face parte („sala mea de
grupă”, „grădiniţa mea”).
❖ Prescolarul- subetape- prescolarul mare
Se sesizeaza o capacitatea de înţelegere a situaţiilor şi cauzelor mult mai buna;
Devine evidenta orientarea comportamentala bazata pe reţinerea anumitor
reacţii imediate- apare amanarea in virtutea unui obiectiv ulterior, de mai lunga
durata; aceasta dimensiune va fi obiectul unei dezvoltari de lunga durata
Jocul este si ramane activitatea dominanta, cu toate ca numărul activităţilor
privind viaţa de scolara este in crestere.
Intentionalitatea se manifesta semnificativ, inca cu mecanismele perceptive
copilul manifestand procedee de reţinere sau de asociere a datelor.
Simbolizarea preia forme evoluate fiind integrata prin elemente verbal; latura
semiotica nu mai este doar incipienta sau bazala, ci ea incepe sa capete
caracteristici semnificative, lingvisticul devenind o unealta de achizitie
intelectuala; chiar daca notiunea este dominata de continutul afectiv

Apare o extindere a spaţiului de cunoaştere, prin trecerea de la cel familial
la……………………………….
Tactilul devine o sursă frecventă de informaţii care susţine şi completează văzul
şi auzul.
Aceasta este intarita de achizitiile verbale legate de cuvinte care exprimă calităţi
ale obiectelor (moale, pufos, zgârie etc.).
Devine interesat de denumirea camerelor, a mobilierului, de specificul unor
activităţi si spatiul destinat lor (librărie, poştă, dispensar etc)
Se precizeaza generalizări legate de cantitate (mult, puţin, deloc), de mărime
(lung, lat), spaţiale (deasupra, dedesubt, aproape, departe), cu relaţii parte-întreg
(mai mult, mai puţin, tot) etc.
36
Acuitatea auditivă devine de 2 ori mai fină.
Auzul fonematic- necesită exerciţii dedicate prin care sunt implicate structurile
analitico-sintetice cerebrale.
Componentele muzicale trebuie stimulate atat dpdv pasiv, cat şi interpretativ.
perceptiile complexe temporale se manifesta prin orientarea corecta in spatiu si
timp prin identificarea zilelor săptămânii, a anotimpurilor, dar si a compoenentelor
artificiale- după ceas
Percepţia mărimii pastreaza o anumita imprecizie- 2 cutii de aceeaşi formă,
aceeaşi culoare, dar de mărimi diferite vor fi mai uşor reţinute după aşezarea lor
spaţială decât după mărime (dacă în cutia mare aflată în dreapta a găsit o
jucărie, la o nouă reluare el se va orienta tot către dreapta, deşi acolo, de
această dată se află cutia mai mică).
➔ Modelajul ca modalitate de perceptie a volumui
➔ Transpunerea pe suprafaţă plană a unui obiect spatial
➔ Observatia- ca activitatea superioara de explorare perceptiva este
evidentiata in viata prescolarului
➔ in desene sesizeaza si poate completa omisiunile

★ copilul operează pe secvenţe, nu respectă proporţiile.
★ de la 3 ani, preşcolarul distinge: spaţiul casei, spaţiul străzii, chiar poate
raporta unul la celălalt, dar distinge greu spaţiul de obiectele care îl
populează- spaţiu obiectiv.
★ există şi spaţii goale in grădiniţă: curtea şi foaia de hârtie, de desen.
★ desenul reprezintă o abatere de la model; copilul desenează ceea ce ştie,
nu ceea ce vede; desenul devine o expresie sinceră, redă o percepţie vie
(„realismul intelectual”)
★ cţiunea directa cu obiectele conduce la elaborarea schmeleor de
reprezentare reproductiv-statice
○ 2 grupuri de preşcolari: un grup a avut ca sarcină doar să privească
o anumita structura de cuburi, celălalt grup a trebuit să şi reproducă
aranjamentul cu alte culori primite. Peste o săptămână li s-a cerut
ambelor grupe să recunoască aranjamentul; cel de-al II-lea grup a
avut performanţe superioare faţă de cel care doar a privit.

★ Stadiul preoperaţional (2-7 ani) (https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylNW9xVi1PNEZZaUk/view?usp=sharing)
○ gândire intuitivă
○ gândeste în simboluri
○ operatiile logice sunt uni-directionale
○ dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism
37
○ comunicare verbală
○ este posibilă schematizarea obiectelor în desen
★ 3-4 ani
○ gandirea manifesta sincretism (proceusl de intelegere este global,
fara diferentieri)
○ realismul nominal (forma lingvistica devine o caracteristica
intrinseca obiectului)
○ animism
○ uni-centrism; egocentrism
★ 5-7 ani
○ prin experienta proprie a copilului apar investigari intuitive
○ vizeaza preponderent latura practic-aplicativa de rezolvarea a unor
probleme concret- imediate
○ rationamentul intuitiv bazat pe reprezentari
★ deşi vede că nu se ia sau nu se adaugă nici una, spune că acolo sunt mai
multe pentru că şirul este mai lung ; Care dintre cele 2 siruri de discuri
verzi este mai mare? Care dintre cele 2 siruri de discuri verzi are mai
multe elemente?
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WyleEZLVmI4ZFc1ME0/view?usp=sharing
https://www.youtube.com/watch?v=gnArvcWaH6I)
★ gandirea copilului evolueaza in contexte concrete; experienta practica

determinand o gandire situaitonala
★ preconceptuala- forma lingvistica (cuvântul) pentru „motor” nu se limitează
numai la motorul vazut de el, dar nici la noţiunea absolută, generala
★ gandirea copilului este capabila de utiliza partial criterii si clasificari; faptul
ca este capabila nu face ca aceasta sa fie o constanta; copilul poate face
poate să realizeze serieri, grupari (în sarcini simple) pe suportul unor
dimensiuni-criteriu practic (formă, culoare, funcţionalitate) si in care a fost
antrenat si i+a fost demonstrat; fragilitatea clasificarii si serierii se observa
in momentul in care se folosesc concepte neuzuale copilului si cu care nu
38
a mai operat.
★ magismul- adultul este considerat ca un magician, putand rezolva orice ;
caracterul magic reflectă stabilirea unor legături care nu sunt reale
★ Piaget: un copil de 4 ani şi jumătate „dacă dau din picioare, supa este
bună”; lui Nica ii trecea durerea daca mama batea obiectul de care se
lovea
★ Principalele tipuri de raţionament utilizate sunt:
○ raţionamentul transductiv (particular-particular);
○ raţionamentul prin analogie;
○ raţionamentul inductiv.
★ “de ce” -urile ilustrează existenţa unei gândiri precauzale, aflată între
cauza eficientă şi cauza propriu-zisă. Este un nod de mediere a relatiei
dintre mediu si copil, care pentru el reprezintă o forma de cunoastere
★ explicaţie finalistă iar pentru adult doar una întâmplătoare;
★ manifesta elaborari de tip scenariilor cognitive sub forma planurilor sau in
redarea unei procesualitati (retete)

Sa ne amintim ca la 3 ani- vocabularul se incadreaza intre 1.000 si 400 cuvinte
★ ~ 6 ani vocabularul se incadreaza intre 2.500 si 1.500 cuvinte.
★ continua sa existe diferenţe intre vocabularul activ şi cel pasiv
★ competenţa lingvistică se dezvolta (înţelege ceea ce i se comunică) şi
chiar comunica efectiv;
★ devine generativ, copiii reuşind să “creeze” un cuvânt nou plecand de la
cele existente prin numeroase combinaţii verbale (ex. „am fulgilit”, „am
împungit cu acul” în loc de „am cusut”, „eu sunteam”, „urlăreţ” pentru cel
ce plânge)
★ structură gramaticală prezentul este dominant si supra-utlizat; se

manifesta acordul intre genuri si plural
★ structura limbajului– situaţii particulare, un caracter situativ; trecerea spre
lmbajul contextual, când trece la monolog şi începe să povestească ce a
văzut, ce a auzit; iniţial, formele co-exista, iar de la 6 ani se diminueze
semnificativ caracterul situativ
★ pronunţie imperfectă– mai ales la începutul preşcolarităţii; se fac omisiuni,
substituiri, inversiuni de sunete (ş şi j înlocuite cu s şi z – zoc în loc de joc,
r cu l – lâde în loc de râde).
★ diferenţe de comunicare în funcţie de persoana căreia i se adresează
(mama, alţi copii, educatoare)- se folosesc formule de politete
39
5.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- memorie
★ memorie concretă prin excelenţă; apar procedee specifice memorării-
repetarea.
★ volumul creşte sesizabil iar în privinţa păstrării, la 4–5 ani anumite
evenimente sunt redate după mai multe luni
★ se manifesta MLD (memoria de lungă durata) şi se fundamentează
amintirile, legate de momente deosebite, cu încărcătură afectivă.
★ la preşcolarii mici şi mijlocii, un fenomen specific este reminiscenţa
★ in encodare apar primele elemente cu aspect logic )spre sfarsitul
perioadei si doar in relatie cu deyvoltarea gandirii)
★ reactualizarea prin recunoastere opereaza mult cu asociatii si cu structuri
de reprezentare
★ recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice, prin
coordonatele lui logice
★ reproducerea implica o structurare verbala in stil propriu, iar adolescentul
se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris sau oral
★ se includ in relatarile verbale numeroase elemente de explicatie
(personale) sublinieri, asociatii, comparatii- originalitatea reproducerii
5.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- imaginatie

★ imaginaţia reproductivă (ca forma imaginativa) este antrenată în
ascultarea povestirilor, dar şi în reproducerea lor;
★ preşcolarul mare fidelitatea este mai buna, dar apare şi tendinta să
adapteze conţinutul povestirilor şi la alte coordonate spaţio-temporale.
★ imaginaţia creatoare (cea de a a II-a forma imaginativa) se exprimă în
desen, modelaj, construcţii; creativitatea fiind insa una expresiva
★ incepand cu 4 ani desenul se organizeaza in jurul unei teme, coloritul
este nerealist, apar unele preocupări privind proporţiile
★ copilul se angajeaza in desenul figurii umane, a casei, florilor
★ poveştile, povestirile pe care le imaginate dovedesc o libertate
combinatorica foarte mare
5.7 DEZVOLTAREA COGNITIVA- particularitatile atentiei, ca fenomen psihic

★ atenţia voluntară (~3-4 ani) se orientează asupra obiectelor din spaţiul
imediat; mai târziu asupra a ceea ce face adultul (imita)
★ se măreşte volumul atenţiei (pana la 4 obiecte)
★ concentrarea şi stabilitatea evolueaza semnificativ si ele (la 3-4 ani -
12min), la preşcolarul mare se ajunge la 20-25min (activitati placute
40
prescolarului).
★ isi face simtita prezenta posibilitatea de a orienta atenţia şi de a deveni
voluntară- prin cuvânt (funcţia reglatoare);
★ dominanta ramane atenţia involuntară
5.8 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - afectivitatea

★ iniţiativă/ vinovăţie (culpabilitate) (3-6 ani)- activitate: independenţa
★ dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care
reuşeşte organizarea spaţiului personal
★ competenţă (spirit întreprinzător)/ inferioritate (6-12 ani) - activitate:
şcoala
★ dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de
succesul în activitate
★ sentimentul de mandrie apare la 4 ani
★ crize de prestigiu, in special dacă este certat în prezenta altora- 6 ani
★ se joaca impreuna cu ceilalti copii
★ manifesta orientari spre prientenie, dar motivatiile asociate sunt structuri
simpliste si au la baza rationamentele adultilor
★ sunt prezente fenomene de transfer afectiv şi de identificare afectiva- de
la mama la educatoare;
★ identificarea se realizează cu modelele umane cele mai apropiate si cu
semnificatie sociala; procesul incepe chiar din antepreşcolaritate, prin
adoptarea unor conduite, gesturi (copilul imitandu-l pe bunic: pipa/ ziarul)
★ se manifesta imitatia: imitatia- Bandura
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylT0xSVmRzY1dWMzA/view?usp=sharing)
★
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylRWNZZWJ0SERMaUE/view?usp=sharing)
★ parcurgerea unor etape identificare cu parintele de acelasi sex si

preluarea rolurilor de gen
○ complexul castrarii
○ complexul Oedip
○ complexul Electra
★ unele emotii superioare- morale (ruşine, ataşament, prietenie) sau
intelectuale (mirare, curiozitate, satisfacţie după ce a aflat ceea ce l-a
interesat).
41
★ obiectele care provoacă emotii estetice, s-au stabilit următoarele:
○ obiectele propriu-zise;
○ culorile;
○ animalele;
○ omul;
○ natura (pe la 6-7 ani).
5.8 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - motivatia

★ apare o relativa stabilizarea a intereselor si motivelor copilului
★ gama intereselor manifestate este foarte vasta: joc, pentru mediu
înconjurător (observă plante, animale), activităţi artistice, chiar invatare
(jocul „de-a şcoala”, rolurile de elev, de învăţătoare, dorinţa de a i se citi,
de a răspunde);
★ complexitatea structurilor motivationale este relativ redusa
5.9 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - moralitate

★ construirii unei morale primare trecând prin mai multe faze:
★ imitarea adulţilor în respectarea cerinţelor, cu tendinţa de a le încălca,
mai ales în absenţa lor;
★ apoi respectare oarecum interiorizată (pentru că se conformează chiar şi
atunci când părinţii lipsesc);
★ ulterior apar generalizări şi verbalizări privind dorinţele părinţilor („aşa
spune mama”);
★ copilul devine un acceptor faţă de ceea ce este bine şi ceea ce este rău.
5.10 DEZVOLTAREA PERSONALITATII- identitate-Eu

★ Eu-l fizic - aparţin unui anumit gen („ea este fetiţă”) si apoi extensia Eu-lui
(patul meu, grădiniţa mea).
★ dimensiunea sociala este în curs de concretizare („Ei zic că sunt
frumos”).
★ manifestarea complexa la nivel aptitudinal (muzică, desen, coregrafie,
limbi străine, modelaj)
★ formarea trăsăturilor de caracter este asigurată de următorii factori:
○ mecanismele reglatorii;
○ conturarea sentimentelor;
○ manifestarea deprinderilor de a reacţiona faţă de norme;
○ calitatea climatului familial şi din grădiniţă (baze pentru hărnicie,
responsabilitate, punctualitate etc)
42
Unitatea 6
SCOLARUL MIC

psihologica la varsta scolaritatii mici.
6.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptie

❖ largire a campului vizual- a celui central si a celui periferic
❖ crestere a preciziei in diferentierea nuantelor cromatice
❖ progrese ale capacitãtii de receptionare ale sunetelor inalte
❖ capacitate de autocontrol a propriilor emisiuni vocale
❖ poate aprecia pe cale auditiva distanta dintre obiecte
❖ cresc distantele pe care le percepe copilul
❖ se manifesta generalizãri ale directiei spatiale, structurandu-se simtul
topografic
❖ precizia diferentierii si a denumirii formelor geometrice (sc)
❖ distinge formele ca volum, de formele plane.
❖ perceptia timpului devine mai subtila (sc; orar)
❖ se pastreaza erorile, dar acestea sunt mai rare
❖ creşte abilitatea de a identifica şi clasifica gusturile şi mirosurile.
❖ se manifesta spiritul de observatie, ca nivel inalt al percepţiei
❖ incepe sa se diferentieze net un stil perceptiv, in stransa relatie cu
devenirea personalitatii
6.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentare

❖ relativ putin sistematizate
❖ pot fi folosite voluntar, prin fondului de reprezentãri existent,
❖ la un nivel mai înalt copilul reuseste sã descompunã reprezentarea în
pãrti componente si sa capete grade diferite de generalitate si
abstractizare
Tema de reflectie: incercati sa identificati momente educationale in care sunt
utilizate cu precadere reprezentarile; ce actiuni educationale ar putea sa
imbunatateasca formarea reprezentarilor la scolarii mici?

❖ Stadiul operaţiilor concrete (7-11 ani)
43
➢ rezolva logic probleme concrete prin manipularea directă a
obiectelor
➢ surprinderea invarianţei
➢ inţelegerea legii conservării
➢ se realizeaza clasificarea şi serierea
➢ inţelegerea reversibilităţii
❖ operativitatea
gândirii
➢ figural,
➢ simbolic
➢ acţional
❖ operaţiile gândirii
se evidentiaza
printr-un caracter
concret (inca),
din ce in ce mai
diminuat spre
finalul stadiului
❖ 7-8 ani este capabil numai de

conservarea cantităţii (adica
înţelege că îngustînd o
cantitate de plastilină,
cantitatea ei nu se modifică)
https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WyleEZLVmI4
ZFc1ME0/view?usp=sharing
❖ la 9-10 ani apare şi

conservare a greutăţii
❖ 11-12 ani apare capacitatea
de conservare a volumului
https://drive.google.com/open?id=0B5jFjkBH8WylNW9xV
i1PNEZZaUk
44
❖ caracteristice sunt
conservarile
❖ 7 ani este evident
spiritul critic al G;
❖ 8 ani - detaşează
prin independenţă;
❖ 9/10 ani, este
caracterizată prin
flexibilitate;
❖ vârsta devine un fapt
de conştiinţă

❖ una dintre laturile cele mai improtante ale lbj oral este conduita de
ascultare
❖ formarea citit-scrisului are un impact major asupra interiorizarii lbj si a
evolutiei generale a acestuia
❖ spre sfarsitul perioadei, copilul ajunge la ~5000 de cuvinte dintre care tot
mai multe pãtrund în limbajul activ
❖ permite planificarea activitatii,
❖ exprimarea actiunilor ce le au de fãcut, ordinea în care vor lucra
❖ cu impact major si asupra dezvoltãrii intelectuale, contribuind la formarea
capacitãtii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra.
❖ potenţialul lingvistic diferă la începutul clasei I în funcţie de educaţia
primită în familie, de expresia sa temperamentală etc;
❖ impactul cu limba literară provoacă modificări calitative
❖ la nivelul clasei a IV -a, limbajul interior acompaniază în forme sonore
scrierea

❖ conţinutul M se diversifică şi mai mult
❖ comparativ cu clasa I, în clasa a IV-a se memoreazã de 2-3 ori mai multe
cuvinte.
❖ ca urmare a interacţiunii M cu G, apar şi se dezvoltã formele mediate ale
memoriei bazate pe legãturile de sens dintre date- transformarea şi
45
reorganizarea în alt mod a materialul memorat.
tema de reflectie: ce ar insemna (cine/ce ar fi fiecare componenta din)

schema de mai sus daca am folosi ca exemplu rezolvarea unei probleme de
matematica sau scoaterea ideilor principale dintr-un text?
❖ focalizarea M pe sensul logic face sã creascã de ~8 /10 ori volumul ei,

crescand timpul de pastrare, sporeste trãinicia si productivitatea legãturilor
mnezice.
uitarea apare frecvent în jurul vârstei de 7 ani (se uită frecvent tema de
pregătit, penarul,caietul etc.);
9 ani şcolarul face eforturi voluntare de a-şi cultiva memoria (repetiţii);
raportul intre recunoaştere şi reproducere se modifică: -6-7 ani-
recunoaşterea este mai uşor de realizat, -ulterior creşte posibilitatea
de reproducere.
problemele legate de formele reactualizarii se datoreaza dificultăţii de a
transpune limbajul interior (care a stat la baza înţelegerii) în limbaj
exterior;
❖ creşte volumul memoriei (A. Memon fji R. Vartoukian -1996).
❖ evocarile subiecţilor sunt mai precise la 7 ani decât la 5
❖ atunci când întrebarile amănunţite sunt repetate, copilul crede că primul
său raspuns a fost eronat, aşa încat îl va retuşa sau îl va modifica integral
pe următorul
6.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Imaginatia

❖ descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii
cunostintelor solicitã participarea activã a imaginatiei reproductive,
❖ formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate in joc,
povestire si compunere, fabulatie, de contactul cu natura, de activitãti
practice si muzicale,
❖ imaginatia se aflã în plin progres: continut si forma
❖ comparativ cu prescolaritatea, devine mai criticã, se apropie mai mult de
realitate: copilul însusi adopta o atitudine de autocontrol
46
❖ particularitati- stadialitatea social-afectiva a lui E Erikson
➢ competenţă (spirit antreprinzător)/ inferioritate (6-12 ani) - activitate:
şcoala
➢ dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei an
funcţie de succesul an activitate
❖ cu totul semnificativa pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica
proceselor de apreciere si autoapreciere
❖ poate sa apara si o motivatie internã care activeazã procesul de asimilare
a cunostintelor într-un mod continuu.
❖ motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei- strîns legate si de
modul cum sunt organizate si cum se desfãsoarã interactiunea si
activitatea de comunicare cu ceilalti
❖ viaţa emoţională = mai echilibrată şi apare sentimentul datoriei;
❖ imitarea adultului- dorinţa de a demonstra că nu mai este mic
❖ recurge la bravaj, acte de curaj - cînd se loveşte pozează ca nu îl doare;
intră într-o încapere făra lumină chiar dacă îi este frică;
❖ când nu fac faţă asteptarilor celorlalti si proprii, copiii recurg la strategii de
evitare, la minciună.
reacţiile afective devin mai controlate, creşte capacitatea de simulare si
di-simulare
6.7 DEZVOLTAREA mecanismelor reglatoare- Atentie si vointa

❖ trãsãturile specifice -
intentionalitate si planificare
❖ din ce in ce mai multe din
activitatile copilului încep sã se
deruleze sub semnul lui trebuie, este
necesar, nu trebuie: vointa
❖ manifestarea vointei in arii
foarte diferite (de la P la M si I)
❖ la începutul perioadei, volumul
atentiei este inca redus, pentru ca la
final sa se ajunga la ~40min
6.8 DEZVOLTAREA PERSONALITATII

❖ nou mod de viatã
❖ statutul de scolar cu noile lui solicitãri, cerinte
❖ noi împrejurari- amprenta puternica asupra personalitatii lui: organizarea
47
interioarã si conduita externa
❖ se pun bazele conceptiei despre lume si viata care modifica esential
optica personalitãtii scolarului asupra realitãtii înconjurãtoare- G
❖ multiplele influente modelatoare ale procesului educational dau nastere la
compensatii temperamentale prin atitudinile caracteriale
48
Unitatea 7
ADOLESCENTUL

psihologica la varsta adolescentei. Este important sa ne reamintim ca
varsta adolescentei cuprinde doua perioade relativ distincte- unii
specialisti chiar discutand despre ele ca perioade de sine statatoare.
Este vorba despre preadolescenta sau pubertate si adolescenta
propriu-zisa; o viziune complementara chiar adauga acestora doua si
o a treia: adolescenta tarzie care ar fi intre 18 si 20ani.

❖ perioada pubertara (12-14/15 ani)
❖ perioada adolescentei (14/15-18 ani)
❖ perioada adolescentei prelungite (18-20 ani)

❖ pragurile senzoriale scad (incercati sa va reamintiti ce inseamna pragurile
senzoriale si cum variaza ele)
❖ sensibilitea vizuale inregistreaza o crestere de 2-3 ori
❖ se dezvolta campul vizual, largindu-se (in general este o dezvoltare
asimetrica spre stanga)
❖ apare o sensibilitate mai mare in perceptia culorilor in campul vizual si
identificarea nuantelor (in special pentru galben si albastru)
❖ culorile incep sa devina criterii in vestimentatie
❖ incep sa-si piarda din efecte anumite iluzii, concomitent cu o mai buna
evaluare a distantelor, marimilor (forma, volum)
❖ apare o mai buna discriminare a obiectelor si diferentelor intre obiecte
aparent asemanatoare
❖ exista totusi dificultati de a trasa linii de dimensiuni exacte, forme
geometrice cu mana libera
❖ descrieriele puberilor sunt orientate mai mult catre un sens director, dar
sunt puternic ancorate in detalii- lucru care se reduce o data cu
adolescenta cand ideea unificatoare conduce intreaga descriere, iar
detaliile devin modalitati de particularizare
❖ se pastreaza proiectivitatea in naratiuni si descrieri, dar capata accente
specifice problematicii sociale si afective ale puberilor, respectiv
adolescentilor
❖ perceptiile auditive sunt legate de modificarile generate de maturizarea
49
sexuala, dar si de sensibilitatea fata de elementele paralingvistice si rolul
lor in comunicare.
❖ sensibilitatea olfactiva capata semnificatii importante- aparitia utilizarii
diferitelor produse cosmetice, dar si ca vector in dezvoltarea sexualitatii si
comportamentelor erotice.
❖ se dezvolta indemanarea si finetea miscarilor- se poate lucra foarte bine
cu obiecte de dimnesiuni reduse
❖ spritul de observatie devine mai accentuat o data cu largirea campului
perceptiv si formarea domeniilor de interes

❖ adolescentii pot organiza si dirija propriile reprezentari
❖ sunt posibilitati deosebite de reprezentare. Adolescentul este capabil sa
realizeze cu usurinta imagini foarte bogate in detalii .
❖ pot cu usurinta sa reprezinte orice si sa verbalizeze imediat si nuantat

❖ operaţiile formale (11 – 18/20 ani) (https://www.youtube.com/watch?v=qQtQ_p1fcsI)
➢ capacitatea de a rezolva probleme abstracte
➢ raţionamentul ipotetico-deductiv
(https://drive.google.com/file/d/0B5jFjkBH8WylcmM3UDJQNmVhODQ/view?usp=sharing)
➢ nu mai este limitata la realitate sau experienta personala
➢ conştientizarea propriilor procese cognitive
➢ preocupări privind probleme sociale şi de identitate
❖ o data cu 15 ani apar problematizarile filosofice
❖ curiozitatea capata accente de explicare complexa
❖ se dezvolta argumentatia si sistemele de explicatii, acestea nemaifiind
izolate, punctuale, ci adolecentul resimtind nevoia de a avea o viziune de
ansamblu, integratoare pentru toate secventele sau domeniile vietii
❖ este varsta la care gandirea atinge complexitatea procesuala pe care si-o
pastreaza de-a lungul intregii vieti
❖ nu exista diferente de dezvoltare a procesualitatii gandirii intre cele doua
genuri
❖ ideile incep sa se organizeze in rationamente
❖ iar informatiile capata accente ierarhice de abstractizare si generalizare
❖ dolescentul cauta teorii si isi dezvolta teorii pe care apoi le aplica realitatii-
titlul de adevar pe care ele il capata este mai degraba de ordin subiectiv
decat logic, obiectiv
❖ strategiile folosite de adolescent in tratarea informatiilor :
50
➢ gasirea cauzalitatii/legitatilor care guverneaza informatiile parcurse
➢ dupa prezentarea unei teorii, demonstratia implica un sir lung de
propozitii
➢ stabilirea de reguli aplicate unui set informational eterogen (chimie/
gramatica)
➢ strategii mixte
❖ conceptele de probabilitate si posibilitate incep sa fie operante la nivel
cognitiv, iar comportamentele adolescentului se ghideaza dupa ele
❖ se formeaza si se consolideaza scheme de gandire
❖ rationamentul ipotetico deductiv se realizeaza cu usurinta
❖ se pare ca gandirea convergenta se dezvolta mai repede la baieti decat
la fete
❖ dezvoltarea gandirii, dar si cea intelectuala, in general, este sub auspiciul
influentelor culturale, implicit educationale

❖ se inregistreaza o marire a debitului verbal (pana la 3 ori), dar si a celui
scris
❖ se adopta un mod particular de scris, cat si de a semna
❖ apar multiple expresii si algortimi
❖ limbajul intern capata proportii mai mari in viata adolescentului
❖ exprimarea capata particularitati sitautionale, adolescentul adaptandu-si
limbajul corespunzator
❖ sunt adoptate jargoane atat in cadrul scolii, cat si in grupurile de
covarstnici
❖ limbajul devine din ce in ce mai bogat, exprimarea devenind plastica,
putand sa duca si spre creatie literara sau exprimare artistica
❖ exista diferente de gen in dezvoltarea abilitatilor lingvistice
❖ vocabularul continua sa se nuanteze, fiind prezente si numeroase expresii
tehnice;
❖ se consolideaza corectitudinea gramaticala a limbii materne;
❖ se stabilizeaza caracteristicile scrisului si ale semnaturii;
❖ apare placerea discutiilor in contradictoriu;
❖ exprimarea este, de cele mai multe ori, virulenta si zgomotasa

❖ apar modificari fundamentale
❖ memoria implica o mai activa prelucrare a informatiei;
❖ prelucrarea apare in insusi procesul fixarii, cand se procedeaza la
restructurari care sa faca mai sistematic si mai inteligibil materialul de
memorat.
❖ pastrarea se sistematizeaza mult
51
❖ informatiile se structureaza in sisteme mai bine corelate
❖ formele memoriei incep sa capete proportii diferite (volntara/involuntara;
mecanica/logica)
❖ volumul memoriei creste extrem de mult, chiar daca nu brusc
❖ incep sa fie utilizate tehnicile de memorare si se constituie strategiile de
memorare
❖ se definesc stilurile de memorare
❖ memoria afectiva este puternic influentata dinamica tumultoasa a emotiilor
(chiar obisnuite) traite intens de adolescent
❖ encodarea ierarhizeaza o anumita ordine si primordialitate a ceea ce
trebuie sa se pastreze folosind criterii logice.
❖ recunoasterea opereaza mult cu asociatii si cu structuri de reprezentari
❖ recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice, prin
coordonatele lui logice
❖ reproducerea implica o structurare verbala in stil propriu, iar adolescentul
se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris sau oral
❖ se includ in relatarile verbale numeroase elemente de explicatie
(personale) sublinieri, asociatii, comparatii- originalitatea reproducerii
7.6 DEZVOLTAREA PERSONALITATII

Dincolo de dezvoltarea fizica si fiziologica, dar si de cea cognitiva, unele dintre
cele mai importante schimbari si acumulari pe care le au puberii si adolescentii
au loc la nivelul personalitatii.
❖ noile componente orientativ-valorice ale personalitatii
❖ valori
❖ imagine de sine
❖ sine – Eu
❖ E Erikson- stadialitatea socio-afectiva

➢ Identitate/ Confuzie 18-20ani: sunt valorizate modelele (sociale) şi
covârstnicii; se cauta unitatea
❖ Kohlberg- stadialitatea morala
➢ nivel de moralitate convenţională (13-16 ani)
■ membri ai societăţii convenţionale cu valorile sale, norme, şi
aşteptările.
■ “a fi o persoană bună”, ceea ce înseamnă în esenţă a fi de
ajutor cuiva;
■ respectarea legilor pentru existenta societatii ca întreg.
❖ Piaget: moralitatea autonomă
➢ respect reciproc (între egali)
➢ cooperare
52
➢ de-centrare
➢ sancţiuni prin reciprocitate
➢ epsonsabilitatea este relativă
➢ relativism moral
➢ personalitatea
➢ creativitate, nou, progres
❖ Caracterul
➢ din punct de vedere caracterial, tendintele fomulate in copilarie si
comportamentele frecvente incep sa se cristalizeze ca trasaturi
caracteriale
➢ sustinute, sanctionate sau ignorate de catre adultii/ covarstnicii din
jurul adolecentului, aceste trasaturi caracteriale capata o forma din
ce in ce mai pregnanata, putand sa fie recunoascute in activitati din
ce in ce mai diverse
➢ trasaturile caracteriale nu apar peste noapte, ci ele se
structureaza in timp, prin eforturile si exemplele adultilor si a
covarstnicilor
➢ aspectele valorice care se formeaza la adolescent isi au cu
precadere sursele in modalitatile comportamentale ale adultilor
➢ atitudinile adolescentului sunt extrem de flexibile si usor de
influentat; au drept criterii elemente exterioare, aparente
➢ cu toate acestea, autoevaluarea sistemului atitudinal este mult mai
rigida decat evaluarea realitatii exterioare
➢ Există chiar o „logică a adaptării” care implică trecerea prin mai
multe niveluri. Figura nr. 1. Niveluri ale adaptării (după G.
Szymanski)
➢
➢ din punct de vedere al dezvoltarii morale (Kohlberg), adolescentul
atinge nivelul:
53
■ conventional
● interesul pentru familie, societate, standarde
nationale; ce se cere, cum trebuie sa te comporti,
cum sa fi apreciat etc
■ post-convetntional
● este bazat pe principii, fiind guvernat de valorile deja
asimilate; rationamentul moral fiind din ce in ce mai
inalt
❖ Valori; constiinta, identitate, imagine, concept de sine
❖
➢ In perioada adolescentei se intensifica perceptia propriei identitati:
fie ca ne referim la cea corporala (care trece prin modificari
marcante),
■ fie ca ne referim la cea sociala (asumarea si preluarea de
noi roluri sociale, inclusiv cresterea responsabilitatii),
■ fie la cea actional-comportamentala si performantiala,
sau la cea psihologica.
➢ Cerinte noi si statute noi
■ elev;
■ se angajeaza in activitati competitionale diverse- care-l
conduc catre formarea identitatii de sine
■ emotii puternice, trairi interne, atitudini (sincere fata de sexul
opus)
➢ Dezvoltarea sexuala- maturizarea
■ compoenentele sociale- stabilirea relatiilor; angajarea in
relatii de prietenie/ iubire
■ aparitia relatilor sexuale
■ fragilitate afectiva (majoritar la fete)- emotivitatea internă, ca
54
şi excitabilitatea emoţională
➢ imaginea corporala
■ migreaza din
zonele periferice ale constiintei de
sine din copilarie spre zone
centrale ale acesteia- aspirand
spre nucleul constiintei
■ o data cu
12-14 ani incepe o activitate mult
mai intensa de descoperire si
observare a propriului corp
■ puberul, dar
si adolescentul petrece o parte
semnificativa a timpului sau in
activitati de cunoastere a corpului
si a noiului aspect corporal
■ se descopera noi capacitati de expresie faciala si gestica
timpul petrecut in fata oglinzii incepe sa devina mai mare si
■ se nuanteaza diferente de gen
■ apar incongruente intre aspectul fizic (dupa puseul de
crestere) si cel al imaginii de sine (direct raportate la
constructia anterioara acestui puseu)
■ este puternic influentata de relatia adolescentului cu ceilalti
■ pubertatea devine o perioada de fragilitate psihologica,
aparent depasita la 18-20 ani
➢ Erikson caracteriza aceasta perioada a dezvoltarii umane prin
criza: confuzia identitatii vs confuzia rolului
■ pentru formarea identitatii Eului sunt implicate trei

componente:
● unitate in perceptii
● continuitate
● reciprocitate
➢ pentru atingerea
identitatii, adolescentii incearca o
gama destul de larga de roluri si
ipostaze
momentul in care aceste roluri
incercate devin pre/stiluri de viata
este incert; putem sa vorbim
despre un continuum, dar nu
despre momente temporale
criza de originaliate isi are
resursele in nesiguranţa
adolescentului
55
➢ Marcia (1960, 1980) identifica 4
tipuri de identitati la adolescenti:
■ difuziunea de identitate
■ forcluderea identitatii
■ moratoriul
■ dobandirea identitatii
➢ o alta variabila importanta in

formularea identitatii este constituita
de stilurile parentale
➢ ele au fost identificate ca aflandu-se
in stranse relatie cu modul si nivelul
de adoptare a comportamentelor
adecvate ale adolescentilor in
societate (Rutter)
■ parinti democratici,
dar severi- apreciere
de sine inalta,
increzatori ,
independenti
■ autoritari- mai putin
independeti si
increzatori,
caonsidera ca au
parinti absurzi si lipsiti
de afectiune
➢ in 1995, Durkin arata ca aceasta
identitate este rezultatul unui proces
de lunga durata asupra caruia isi pun
amprenta stilurile de cognitive,
atiittudinale si comportamentale ale
adultilor implicati in viata
puberilor/adolescentilor
56
➢ nu poate fi rupta de identitatea sexuala,
chiar daca nu este atat de vizibila
➢ rolurile adoptate de adolescente, desi
sunt aparent influentate de
mass-media, ele nu apar doar ca
rezultat al acesteia; ci isi regasesc
aspecte valorice sau atitudinale in
realitatile psihologice “oferite” de parinti
sau alti adulti din jur, cat si de ceilalti
adolescenti
➢ fetele gasesc explicatii pentru esecuri
(afective, in general) pe seama lipsei de
abilitati, pe cand baietii pe o lipsa a
neangajarii corespunzatoare, a
neimplicarii optime
➢ unele tendinte spre depresie (nu insa si
depresie)- relatia cu adultul este o
resursa importanta in depasirea
problemelor
➢ relatiile dintre parinti si adolescenti sunt caracterizate de

compromisuri si conflicte
➢ desi
interactiunea capata
valentele unui “razboi”, nu
exista invingatori sau invinsi
decat pe termen lung;
➢ aparentele
“infrangeri” sau “victorii” sunt
doar inselatoare
➢ de multe ori
parintii pot resimti
independenta afectiva a
puberilor/adolescentilor ca
fiind o lipsa de afectiune
➢ expectatiile si
sperantele adolescentilor
sunt extrem de mari in sfera
afectiva, indiferent de sursa care le va alimenta
➢ din aceasta perspectiva influentele majore asupra ideilor si parerilor
adolescentilor sunt exercitate nu de catre parinti (cel mai adesea),
ci de catre persoane exterioare, chiar straine
57
➢ identitatea
se castiga si o data cu
independenta materiala
si orientarea
vocational-profesionala
➢
probelamtica vocationala
este foarte actuala nu
doar la nivel familial, ci si
scolar si social
➢ orientarea vocationala implica parcurgerea catorva etape:

■ fantezisa- copilaria; in special profesii care presupun
interactiunea de zi cu zi, din domeniul serviciilor sau legate
de profesiile din cadrul familiiei
■ interese- 11-16 ani- planuri profesionale care nu au o baza
aptitudinala, dar sunt reflectari in acord cu acea conceptie
despre lume si viata
■ realista- cristalizare specifica, particularizare si asumare a
aacelei profesii, aactivitatilor pe care le impllica, formularea
unui plan profesional si educational in consecinta
➢ profesorul Golu M trateaza Eul din perspectiva a 4 trasaturi

definitorii:
■ Reflexivitatea – Eu sunt
Eu, nu tu, el sau ei
■ Adresabilitatea – eu ma
raportez la cei din jur, la lume, ca Eu
■ Transpozabilitatea – Eu
ma compar cu altii si ma transpun in situatia
lor
■ Teleonomia – orientarea
spre scopuri
❖ sinele si eul
➢ profesorul Zlate arata ca exista 6 nivele ale eului in cadrul
personalitatii:
■ Eul real (cum este);
■ Eul autoperceput (cum crede ca este);
■ Eul ideal (cum ar vrea sa fie);
■ Eul perceput (cum percepe eurile celorlalti);
58
■ Eul reflectat (cum crede ca il percep altii);
■ Eul actualizat (cum se manifesta)
➢ procesul de indentitate de sine nu se finalizeaza o data cu iesirea
din adolescenta: el ramane in permanenta deschis
➢ relatia dintre sine, Eu si constiinta se traduce in final prin sistemul
atitudinal al adolescentului
➢ putem sa spunem ca, in general eul este cel care cunoaste, pe
cand sinele este cel care se lasa cunoscut
➢ rareori se reuseste o potrivire intre aceste doua entitati, de cele
mai multe ori, existand diferente
59
Unitatea 8
ADULTUL

psihologica la varsta adultului si batranetii.
8.1 DEZVOLTARE- generalitati

Studiile care au stat la baza teoriilor dezvoltarii au fost realizate, in general, pe
copii si pe adolescenti. O data cu secolul XX, tot mai multe modele teoretice si
apoi studii au afirmat ca varsta adulta nu implica o stagnare, ci exista acumulari
cantitative si calitative.
Aspectele cognitive ale vietii pishice la adult sunt in relatie cu etapele anterioare
de dezvoltare; ele capata insa anumite particularitati din zone mai putin
asteptate: sociale si roluri sociale, motivatii si maturizare afectiva, dezvoltarea
personalitatii.
8.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea si inteligenta

❖ din punct de vedere al stadialitatii lui Piaget, adultul a atins nivelul
operatiilor formale, unde rationamentele, relatiile logice, G deductiva sunt
predominante
❖ Kohlber si Gillian: 65% intre 21-30 folosesc operatiile formale si 57% intre
45-50
❖ Riegle considera gandirea adultilor ca fiind dialectica
60
❖ adultii accepta moduri
alternative, relativ diferite;
accepta cu usurinta
contradictia ca fiind o
proprietate fundamentala
aG si comportamentului
❖
❖ Arlin, completeaza
structura lui Piaget cu o
noua etapa, aceea
solutionarii; G adultului
este centrata pe solutii
❖ pentru ca mai tarziu sa devina o G problematizatoare, explorand creativ
situatiile si problematizandu-le
❖ dultul se angajeaza constient pe un drum si poate ignora deliberat altele
❖ acumularea unei experiente si influentele sociale par sa conditioneze G si
nu inaintarea in varsta
❖ pentru adult contextul cunoasterii este la fel de important ca si continutul
acesteia
❖ Rybash, Hoyer si Roodin propun modelul incapsularii
➢ procesarea informatiei- modul de utilizare
➢ actiunea de a cunoaste- felul in care informatiile sunt reprezentate,
folosite
➢ G- felul in care se dezvolta intelegerea
➢ inaintarea in varsta determina, in anumite limite, diminuarea

capacitatii lor de procesare si cunoastere a informatiilor
➢ individul devine un expert intuitiv intr-un domeniu determinat
❖ G adultului poate sa capete caracteristica intelepciunii, o data cu
maturizarea personalitatii acestuia
❖ cu siguranta ca varsta nu este un determinant al intelepciunii
❖ Clayton afirma ca intelepciunea este un concept multidimensional:
➢ componente afective
➢ reflexive
➢ cognitive
❖ Inteligenta
➢ exista modele foarte diferite de interpretare a inteligentei in raport
cu varsta
➢ exista 2 modele care exprima cel mai bine relatia QI raportata la
varsta:
➢ abordarea dual-procesuala
■ mecanica QI
61
■ pragmatica QI
➢ optimizarea selectiva si compensatorie
■ o data cu varsta se pot selecta acele componenete
intelectuale pentru a putea face fata din punct de vedere
adaptativ si chiar de a-si spori capacitatile mentale
■ abordarea psihologica si sociologica
8.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Invatarea

❖ Knowless identifica aspecte particulare
➢ autonomi si directionati spre sine- activi, implicati
➢ experiente de viata si cunostinte- legatura intre cunostintele noi si
cele deja acumulate
➢ orientati catre scopuri
➢ orientati catre relevanta
➢ practici
➢ au ani de experienta- nu trebuie “uitate” punctele lor tari
➢ au valori si atitudini bine stabilite
➢ stilul si ritmul de invatare sunt stabilizate
➢ respectul de sine- trebuie sustinut prin sprijinul acordat
❖ particularitati motivationale
➢ relatiile sociale
➢ asteptarile externe
➢ avansarea personala
➢ evadarea/ stimularea
➢ interesul cognitiv
62
❖ modele de invatare la adulti
➢ invatarea organizationala
➢ invatarea activa
➢ invatarea experentiala
➢ invatarea prin actiune
➢ invatarea prin colaborare
➢ auto-dirijata
❖ invatarea experientiala a lui Kolb
➢ Kolb pleaca de la teoria
piagetiana (inteligenta rezultand din
interactiunea om-mediu), cea a lui
Lewin (implicarea activa) si
consideratiile lui Dewey (invatarea sa
se bazeze pe experienta)
➢ experienta concreta
➢ observatia reflexica
➢ conceptualizarea
abstracta
➢ experimentarea activa
8.4 MATURIZAREA AFECTIVA A ADULTULUI

❖ particularitati in gasirea partenerului- Urdry
➢ proximitatea spatiala
➢ atractivitatea fizica
➢ similitudinea mediului sociocultural
➢ similaritatea atitudinal-valorica a potentialilor parteneri
➢ complementaritatea psihofizica
➢ dorinta si disponibilitatea de implicare afectiva
❖ etape in relatia afectiv-erotica- Aubry

➢ intalnirea si idealizarea
➢ deziluzia
➢ alegerea
❖ particularitati parentale
➢ importanta copiilor in cadrul cuplului- atingerea unei noi etape
➢ maturizarea partenerilor si a cuplului
➢ redimensionarea relatiilor si a rolurilor
➢ satisfactia in cuplu
63
8.4 MATURIZAREA AFECTIVA A ADULTULUI- personalitatea
❖ perioada adulta implica o stabilitate la nivel atitudinal, caracterial si valoric
❖ studiile logitudinale arata ca fiind mai stabile valorile (sociale, politice,
economice, religioase si estetice) si interesle profesionale
❖ in studii transculturale si longitudinale se pare ca sunt mai putin stabile
trasaturi caracteriale precum: rigiditatea, prudenta, conservatorismul si
conceptul de Eu
❖ stabilitate relativa- dimensiule personalitatii obtin ranguri identice pe
durate mari de timp
❖ stabilitate absoluta- dimnesiunile personalitatii sa obtina aceleasi scoruri
de-a lungul unor stundii longitudinale
❖ stabilitatea- Haan 1986

➢ dimensiunile personalitatii ramana relativ stabile
➢ dimensiunile legate direct de Eu (increderea in sine) dovedesc o
mai mare stabilitate
➢ stabilitea mai ridicata se inregistreaza intre adolescenta –
adult-tanara si adult-tanara – adult-mijlocie
➢ exista diferente de gen: personalitatea femeilor tinde mai mult spre
stabilitate decat cea a barbatilor
➢ dimensiuni ca investitia cognitiva, deschiderea spre sine,
deschiderea spre ceilalti, inceredere in sine au suferit procese de
dezvoltare inca din adolescenta- stabilitate absoluta scazuta
64
❖ ajustari majore la adulti- Peck 1968
➢ aprecierea intelepciunii mai mult decat forta fizica si atractivitatea
➢ aprecierea partenerului este filtrata mai mult de personalitate si de
particularitatile individuale de ordin afectiv, motivational, cognitiv
decat din perspectiva sexuala
➢ schimbarea investitiei afective/ emotionale; reorientarea surselor
de satisfactie
➢ conservarea flexibilitatii mentale, a receptivitatii fata de noile idei si
modalitati de actiune
❖ evaluarea comportamentelor nu mai este detaliata si nici explicativa, ci are
ca puncte de reper succesul
❖ reajustarea atitudinilor si opiniilor fata de noile idei
❖ ajustarea elementelor negative sau de insatisfactie din viata individului si
structurarea unor baze noi pentru etapa urmatoare
❖ varsta adulta mijlocie solicita o maturizare generala pentru parcurgerea
urmatorei perioade de varsta
65
Sarcina de lucru/ Tema de control
Vezi material separat privind temele de control si testele.
________________________________________________
66
BIBLIOGRAFIE
❏ ***. (1983). Psihologia educatiei si dezvoltarii. Ed Academiei. Bucuresti
❏ Birch A. .(2000). Psihologia dezvoltarii. Editura Tehnica. Bucuresti
❏ Bonchis, E. si Secu, M. .(2004). Psihologia varstelor. Ed Universitatii din Oradea.
Oradea
❏ Cretu T. .(2008). Psihologia varstelor. Ed Polirom. Iasi
❏ Cretu T. .(2001). Adolescenta si contextul sau de dezvoltare. Ed CREDIS.
Bucuresti
❏ Harwood, R., Miller, SA. și Vasta, R. .(2010). Psihologia copilului. Ed Polirom
❏ Munteanu, A. .(1998). Psihologia copilului si adolescentului. Ed Augusta.
❏ Timisoara
❏ Osterrieth, P. (1976). Introducere in psihologia copilului. EDP. Bucuresti
❏ Piaget, J., Inhelder, B. .(1976). Psihologia copilului. EDP. Bucuresti
❏ Ursula S. Verzea E. (1995). Psihologia varstelor. EDP. Bucuresti
❏ Ursula S. Verzea E. .(1989). Adolescenta, personalitate si limbaj. Ed Albatros
❏ Bonchis E. (1997). Sudierea imaginii de sine in copilarie si adolescenta. Ed.
Imprimeriei de Vest. Oradea
❏ Ciofu, C. .(1989). Interactiunea parinti-copii. Ed Stiintifica si Enciclopedica.
Bucuresti
❏ Cosmovici, A. si Caluschi, M. .(1985). Adolescentul si timpul sau liber. Ed
Albatros
❏ coord. M Ionescu si E Negreanu. (2006). Educatia in familie. Ed Cartea,
Universitara. Bucuresti
❏ Hayes si Orrell .(1997). Introducere in psihologie”. Ed All. Bucuresti
❏ Zlate M. (1972). Psihologia sociala a grupurilor scolare
❏ http://psie.no-ip.org/
❏ http://www.cdc.gov/ncbddd/childdevelopment/index.html
❏ http://www.education.com/topic/child-adolescent- development/
❏ http://psychodvpt67.canalblog.com/
❏ http://tea.texas.gov/index2.aspx?id=6148
❏ http://www.psiconet.org/dolto/textos.htm
❏ https://www.youtube.com/watch?v=ue8y-JVhjS0
❏ https://www.youtube.com/watch?v=gnArvcWaH6I
❏ https://www.youtube.com/watch?v=qQtQ_p1fcsI
❏ https://www.youtube.com/watch?v=WAQur-Y_BJY
❏ https://www.youtube.com/watch?v=BMc9TPwoVxQ
❏ https://www.youtube.com/watch?v=Xj0CUeyucJw
❏ https://www.youtube.com/watch?v=YqZqtV3l-Y4
67
❏ https://www.youtube.com/watch?v=GTzBrjxKHLg
❏ https://www.youtube.com/watch?v=H0wa54WsGTg
❏ https://issuu.com/bdgrupromania/docs/cum_trebuie_realizata_o_cercetare_mtce
68

Psihologia Dezvoltarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Dezvoltarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TITLU CURS

● cunostinte despre stadiile de dezvoltare umana

● abilitati de corelare a particularitatilor stadiilor de dezvoltare cu

● abilitati de a interconecta diverse aspecte ale vietii psihice in

● abilitati de explicare a comportamentelor si modalitati de

INDICAŢII PENTRU PARCURGEREA CURSULUI

Cursul este structurat pe o axa temporala. Primele unitati de invatare

Se discuta notiunea de dezvoltare si caracteristicile acesteia; sunt

Exista doua directii de cercetare si studiere a dezvoltarii din care rezulta si

Am putea sa intelegem relatia intre mediul social, caracteristicile dezvoltarii si

Dezvoltarea inegala a fenomenelor psihice ​are ca inteles faptul ca nu toate

Se vor discuta probleme legate de stadiile de crestere si dezvoltare,

Din combinatia activitatii fundamentale de la o anumita varsta si schimbarea

STADIUL Tipul fundamental de Tipul de relaţii Tipul de contradicţii

Antepreş- Începe elaborarea Scade gradul de

Şcolar mic Gradul de dependenţă

1.2 ​MODELE ALE STADIALITATILOR (intelectuala, morala, afectiva)-

Stadiul Principala achiziţie Factorii sociali Corolarul

1.​infantil Încredere / Mama sau

8. bătrâneţea Integritate/ Pensionarea, apusul

2.4 ​STADIALITATEA INTELECTUALA- PIAGET

Tema de reflectie: ​incercati sa deintificati exemple in care se realizeaza

preoperaţional ● gândeste în simboluri

operaţiile concrete ● rezolva logic probleme concrete prin manipularea

operaţiile formale ● capacitatea de a rezolva probleme abstracte

2.5 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE ​- PIAGET

● respect unilateral (pentru adult) ● respect reciproc (între egali)

2.6 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE ​- L KOHLBERG

Modelul lui Kohlberg are scopul de a

In metodologia de aplicare au fost

moralitate orientare primitivă şi copii cred că din ceea ce este drept ca

moralitate orientare în funcţie de la ambele statii, adolescenții se

moralitatea autorităţii şi pare o schimbare, respectarea legilor

nivel de moralitatea contractului persoanele sunt mai puţin preocupate

2.7 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE ​- Sigmund FREUD

Modelul stadialităţii lui Freud pleacă de la teoria

Dacă un individ atinge sau nu scopurile propuse în

Un individ poate dezvolta o fixatie, caz in care dezvoltarea acestuia se opreste la

etapa orala: ● centrarea copilului pe zona orala si pe

etapa anală: ● aria gratificarii sexuale trece treptat de la zona

etapa falică: ● aria de sexualitate s-a mutat din zona anala in

etapa latentă: ● rezolutia complexului Oedip marcheaza

Consecințe și exemple privind fixațiile în etapele de dezvoltare sexual-afectivă:

2.8 ZPD: zona proximei dezvoltari​- Vigotski

Dar aceasta stimulare ​nu trebuie sa depaseasca limitele

In aceasta unitate vom identifica dominantele de dezvoltare psihica la

3.1 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

3.3 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

➢ (i) Stadiul reflexelor (0-1 luni)

➢ ii) Stadiul reactiilor circulare primare (1-4 luni)

➢ (iv) Stadiul coordonarii reactiilor circulare secundare (8-12 luni)

3.5 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

3.7 ​DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA- afectivitatea

● bucuria, surprinderea, supararea, teama, neplacerea, interesul pentru

In aceasta unitate vom identifica particularitatile de dezvoltare

4.1 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

4.2 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

4.3 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentarea

4.5 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

❖ 3 ani- vocabularul se incadreaza intre 1.000 si 400 cuvinte

Tema de reflectie: ​care credeti ca este semnificatia numarului de cuvinte pe

4.6 ​DEZVOLTAREA COGNITIVA- memoria

4.7 ​DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA- afectivitatea

Dezvoltarea inegala a fenomenelor psihice are ca inteles faptul ca nu toate

1.2 MODELE ALE STADIALITATILOR (intelectuala, morala, afectiva)-

1.infantil Încredere / Mama sau

2.4 STADIALITATEA INTELECTUALA- PIAGET

Tema de reflectie: incercati sa deintificati exemple in care se realizeaza

2.5 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - PIAGET

2.6 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - L KOHLBERG

2.7 STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE - Sigmund FREUD

2.8 ZPD: zona proximei dezvoltari- Vigotski

Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele

3.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

3.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

3.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

3.7 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA- afectivitatea

4.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

4.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

4.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentarea

4.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

Tema de reflectie: care credeti ca este semnificatia numarului de cuvinte pe

4.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- memoria

4.7 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA- afectivitatea

5.1 DEZVOLTAREA GENERALA

5.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

5.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentarea

5.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea

5.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

5.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- imaginatie

5.7 DEZVOLTAREA COGNITIVA- particularitatile atentiei, ca fenomen psihic

5.8 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - afectivitatea

5.8 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - motivatia

5.9 DEZVOLTAREA AFECTIV-MOTIVATIONALA - moralitate

5.10 DEZVOLTAREA PERSONALITATII- identitate-Eu

6.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptie

6.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentare

6.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea

6.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

6.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- memoria

tema de reflectie: ce ar insemna (cine/ce ar fi fiecare componenta din)

6.6 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Imaginatia

6.7 DEZVOLTAREA mecanismelor reglatoare- Atentie si vointa

6.8 DEZVOLTAREA PERSONALITATII

7.1 DEZVOLTAREA COGNITIVA- generalitati

7.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- perceptia

7.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- reprezentarea

7.4 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea

7.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Limbaj si comunicare

7.5 DEZVOLTAREA COGNITIVA- memoria

7.6 DEZVOLTAREA PERSONALITATII

8.1 DEZVOLTARE- generalitati

8.2 DEZVOLTAREA COGNITIVA- gandirea si inteligenta

8.3 DEZVOLTAREA COGNITIVA- Invatarea

8.4 MATURIZAREA AFECTIVA A ADULTULUI