2014-02-05 Proiect Strategie de Comunicare

Strategie de comunicare internă și externă_versiune preliminară (ianuarie 2014)
Servicii de elaborare a unui studiu privind performanţa furnizării serviciilor de informare şi

relaţionare cu cetăţenii, inclusiv cercetarea gradului de satisfacţie a cetăţenilor, strategie
şi manual de comunicare aferente proiectului
Modernizarea serviciilor publice de informare şi relaţionare cu cetăţenii, din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - SMIS 13264
STRATEGIE DE COMUNICARE INTERNĂ ȘI EXTERNĂ

Versiune preliminară
1
Cuprins
1. Obiectivele Strategiei de comunicare ....................................................................................................... 4
2. Obiective de comunicare ........................................................................................................................... 6
3. Principii și valori de bază în domeniul comunicării .................................................................................. 9
4. Context socio-economic (descrierea situației actuale) .......................................................................... 16
• Scurt istoric .......................................................................................................................................... 16
• Presiunile generate de criza economică ............................................................................................. 18
• Europa 2020 ........................................................................................................................................ 20
• Egalitatea de șanse – politică prioritară a MMFPSPV ........................................................................ 22
• Migrația forței de muncă: axă prioritară a politicilor comunitare și naționale ...................................... 25
• Familia și copiii .................................................................................................................................... 25
• Persoanele vârstnice ........................................................................................................................... 26
5. Analiza situației actuale în ceea ce privește comunicarea (SWOT) ....................................................... 27
• Metodologie ......................................................................................................................................... 27
• Analiza SWOT a comunicării MMFPSPV ............................................................................................ 27
6. Structurile cu atribuții în domeniul comunicării (roluri și responsabilități) - comunicare internă și

comunicare externă ........................................................................................................................................ 31
• Cadrul general de funcționare ............................................................................................................ 31
• Rețeaua de comunicatori .................................................................................................................... 34
• Recomandări cu privire la organizarea instituțională a comunicării MMFPSPV ................................. 35
7. Analiza publicului-țintă ........................................................................................................................... 37
• Metodologie ......................................................................................................................................... 37
• Public-țintă intern (funcționari) ......................................................................................................... 38
• Public-țintă extern .............................................................................................................................. 43
• Public potențial ................................................................................................................................... 52
8. Mix de comunicare (canale, metode și tehnici) ......................................................................................... 56
8.1. Mix de comunicare externă ................................................................................................................. 56
2
8.3. Mix de comunicare internă .................................................................................................................. 61
9. Direcții de acțiune în domeniul comunicării .............................................................................................. 67
9.1. Ținte de comunicare ............................................................................................................................ 67
9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea internă ............................................................. 71
9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea externă ............................................................ 76
9.3. Aspecte orizontale în implementarea Strategiei de comunicare (egalitate de șanse și dezvoltare

durabilă) ...................................................................................................................................................... 88
10.Monitorizare și evaluare ............................................................................................................................ 90
11. Bibliografie .......................................................................................................................................... 91
ANEXE ............................................................................................................................................................ 92
Anexa 1 - Principii de bune practici și lecții învățate în comunicarea publică ............................................. 92
Anexa 2 – Sinteza studiului sociologic ........................................................................................................ 97
Anexa 3 – Utilizarea Social Media ............................................................................................................. 113
Anexa 4 – Structura organizatorică a Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor

Vârstnice conform HG 517/2013. .............................................................................................................. 116
Lista figurilor și tabelelor
Figura 1. Relația dintre complexitatea comunicării, consumul de resurse și publicul-țintă

Figura 2. evoluția ratei șomajului în UE-27, zona euro și SUA / Sursa datelor: Eurostat
Figura 3. Satisfacția în raport cu relația ierarhică și în raport cu propriul statut./ Sursa: ancheta în rândul
funcționarilor
Figura 4. Percepția eficienței comunicării interne, în raport cu percepția transparenței modului de
comunicare./ Sursa: ancheta în rândul funcționarilor
Figura 5. Distribuția în raport cu numărul de instituții cunoscute. / Sursa: anchetele în rândul celor trei
grupuri-țintă
Figura 6. Distribuția în raport cu numărul de instituții a căror activitate e cunoscută în medie, mare sau
foarte mare măsură./ Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Figura 7. Distribuția în raport cu interacțiunea cu organizația./ Sursa: anchetele în rândul celor trei
grupuri-țintă
Figura 8. Numărul de surse de informare utilizate. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Figura 9. % de adulți care utilizează rețele sociale în anul 2012 și 2013 / Sursa: Pew Research Center
(2013). Social Media Update, accesat la http://pewinternet.org/Reports/2013/Social-Media-Update.aspx
pe data de 20 ianuarie 2013, pag. 2
Tabel 1. Indicatori macroeconomici ai UE-27 și România în perioada 2006 – 2013 / Sursa: Eurostat, calcule
proprii
Tabel 2. Motivația inițierii contactelor înspre și dinspre organizație. Sursa: anchetele în rândul celor trei
grupuri-țintă
3
1. Obiectivele Strategiei de comunicare

Ce își propune documentul în sine? Acestea sunt obiectivele care descriu aria de cuprindere a
strategiei, inclusiv non-obiectivele acesteia. De asemenea, este definită problema abordată de
strategie.
Strategia de comunicare internă și externă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice - MMFPSPV (denumită în cele ce urmează Strategie) are în vedere
totalitatea aspectelor care pot contura un tipar de acțiune al MMFPSPV în ceea ce privește
comunicarea internă și externă. Având în vedere spectrul foarte larg de activități al MMFPSPV
implicând o varietate crescută de problematici și, implicit, de grupuri-țintă, comunicarea deține
o miză foarte importantă în îndeplinirea obiectivelor ministeriale.
Strategia de comunicare este elaborată în cadrul componentei nr. II a proiectului „Modernizarea

serviciilor publice de informare și relaționare cu cetățenii, din cadrul Ministerului Muncii,
Familiei și Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice ”– cod SMIS 13264. Proiectul are ca
obiectiv general promovarea serviciilor de informare și relaționare cu cetățenii pe baza unor
principii generale de calitate și eficiență, în vederea creşterii transparenţei administraţiei
publice şi a încrederii cetăţenilor în serviciile publice oferite. MMFPSPV trebuie să atingă un
nivel corespunzător de încredere instituţională internă şi externă a părţilor implicate, ceea ce
se reflectă într-o imagine publică neutră sau pozitivă.
Aşadar, este necesară o Strategie, prin care MMFPSPV:
• să aibă un flux intern de comunicare corespunzător, implicând toţi angajaţii

MMFPSPV, în funcție de nivelul ierarhic și de atribuțiile fiecăruia și
• să optimizeze comunicarea externă a MMFPSPV.
Obiectivul principal al Strategiei de comunicare este constituit de identificarea direcțiilor

principale de acțiune în ceea ce privește comunicarea internă și externă a MMFPSPV, astfel
încât MMFPSPV să poată dezvolta și/sau menține o bună relație cu toate tipurile de public-
țintă 1, atât cu cele interne, cât și cu cele externe. Astfel, Strategia de comunicare vizează două
paliere relaționate:
1
Avem în vedere definiția ”publicului” relevantă pentru științele comunicării:”orice grup sau individ care este implicat
în vreun fel anume în viața unei organizații” (Newsom et. al., 1993, p. 139).
4
1. comunicarea internă, atât la nivelul MMFPSPV (comunicare pe verticală și comunicare

pe orizontală), cât și relațiile inter-instituționale, între MMFPSPV și ale instituții cu
atribuții complementare (instituții de sub autoritate și din subordine);
2. comunicarea externă, între MMFPSPV și diferite tipuri de public-țintă extern
(beneficiari individuali, beneficiari organizaționali – profit și non-profit, mass-media
etc.).
Pornind de la cele două paliere relaționate, Strategia are două obiective specifice:
1. stabilirea unui tipar comunicațional intern al MMFPSPV și prioritizarea direcțiilor

principale de acțiune în ceea ce privește comunicarea internă a MMFPSPV;
2. stabilirea unui tipar comunicațional extern al MMFPSPV și prioritizarea direcțiilor
principale de acțiune în ceea ce privește comunicarea externă a MMFPSPV.
Direcțiile de acțiune în domeniul comunicării sunt definite pornind de la valorile promovate

de MMFPSPV, contextul socio-economic actual, caracteristicile celor două tipuri de public-țintă
avute în vedere, respectiv publicul țintă intern (funcționarii și personalul angajat contractual
atât din MMFPSPV, cât și din instituțiile de sub autoritate și din subordine) și publicul țintă
extern (beneficiarii serviciilor și mass-media).
Un obiectiv secundar este constituit de etapizarea strategiei de comunicare pentru un orizont

de timp de 5 ani, recomandările propuse fiind puncte de plecare pentru inițiativele viitoare de
comunicare ale MMFPSPV.
Pe baza Strategiei, la începutul fiecărui an va fi realizat un Plan de comunicare anual, în care

vor fi detaliate acțiunile de comunicare ale ministerului, cu respectarea resurselor disponibile în
planificarea bugetară anuală.
***
Problematica asociată comunicării MMFPSPV este una deosebit de vastă și de variată. Multe
dintre elementele care au determinat apariția unor fenomene negative sau cu potențial
conflictual în domeniul comunicării sunt generate de aspecte care, deși nu se află sub controlul
ministerului, afectează modul în care deciziile ministerului sunt percepute, discutate și
dezbătute în spațiul public (exemplu: criza economică și măsurile de austeritate asociate
acesteia). Strategia de față cuprinde o analiză a acestor aspecte din mediul extern, fără însă a-
și propune să dezvolte direcții concrete de acțiune pentru soluționarea acestora. Toate aceste
aspecte sunt analizate în Strategie tocmai pentru că reprezintă constrângeri de care MMFPSPV
trebuie să țină cont în planificarea și punerea în practică a acțiunilor de comunicare internă și
externă.
5
2. Obiective de comunicare
Ce își propune MMFPSPV să comunice? Care sunt prioriățile de comunicare ale ministerului?
Acestea sunt obiectivele care se referă la conținutul comunicării.
Obiectivul general de comunicare internă constă în îmbunătățirea relațiilor de colaborare

intra- și inter-instituționale, odată cu transparentizarea proceselor de diseminare a
informațiilor și luare a deciziilor, astfel încât publicul-țintă intern (funcționari și personal
contractual ai MMFPSPV și ai instituțiilor din subordine și de sub autoritate) să capete o (mai)
bună înțelegere a acțiunilor MMFPSPV și să aibă posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea
și/sau implementarea acestora.
Obiectivele generale de comunicare externă constau în:
• informarea corectă, aplicată și transparentă a publicului-țintă extern (beneficiari

individuali și instituționali de servicii, ONG-uri, mass-media) cu privire la atribuțiile și
activitățile MMFPSPV;
• vizibilizarea neutră sau pozitivă a MMFPSPV, inclusiv a instituțiilor subordonate și de
sub autoritate, în mass-media.
Un obiectiv adițional – valabil atât în ceea ce privește comunicarea internă (în special palierul
inter-instituțional), cât și în ceea ce privește comunicare externă- este legat de comunicarea
eficientă a politicilor publice și actelor normative în domeniul muncii, familiei, protecţiei
sociale şi persoanelor vârstnice, precum și a atribuțiilor specifice ale MMFPSPV (conform HG
10/2013).
Strategia de comunicare are trei obiective specifice:

• obiectivul de informare se referă la informarea tuturor tipurilor de public-ţintă cu privire la
activitățile MMFPSPV. Doi factori sunt determinanţi în atingerea obiectivelor informaţionale:
expunerea la mesaj şi diseminarea corectă a mesajelor. Pentru îndeplinirea obiectivului de
informare, este esenţial ca informaţia să fie prezentată clar şi concis. Termenii sofisticaţi şi
greoi, care ar putea bloca transmiterea mesajului şi reduce impactul acestuia, vor fi evitați.
Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la informarea eficientă a

publicului-țintă extern și intern al MMFPSPV, prin expunerea acestuia la mesaje corect formulate
și eficient diseminate.
6
• obiectivul de schimbare a atitudinii publicului-țintă intern și extern față de MMFPSPV.

Strategia îşi propune crearea unei atitudini favorabile, de înțelegere în rândul tuturor
tipurilor de public-ţintă în ceea ce privește activitățile și inițiativele MMFPSPV. Așa cum
relevă și numeroase cercetări, publicul care manifestă deja o atitudine favorabilă față de o
instituție va fi mult mai receptiv la schimbările promovate de aceasta și va avea un
comportament de sprijin pentru organizație în diferite contexte.
Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la modificarea favorabilă a

atitudinilor manifestate de publicul-țintă intern și extern față de MMFPSPV.
• obiectivul de schimbare a comportamentului publicului-țintă în relație cu activitățile,

inițiativele și politicile MMFPSPV. Obiectivul este de a depăşi stadiul informaţional şi de a
determina anumite tipuri de public-ţintă (funcționari, mass-media, instituții ale
administrației publice, ONG-uri) să mențină sau să adopte comportamente de sprijin față de
minister. Acest tip de obiectiv se referă atât la comportamentele explicite (cele manifeste),
cât și la comportamentele implicite sau tacite (latente).
Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la generarea unor

comportamente de sprijin și de implicare din partea publicului-țintă intern și extern față de
activitățile și inițiativele MMFPSPV.
Cele trei obiective generale pot fi reprezentate sub forma grafică a unei piramide, care
sugerează faptul că nivelul de complexitate al comunicării și, implicit, resursele
investite, cresc pe măsură ce se face tranziția de la informare la schimbarea atitudinilor
și de la schimbarea atitudinilor la schimbarea comportamentelor. Din acest motiv,
Strategia particularizează modalitatea de atingere a obiectivelor de comunicare în funcție
de tipul de public-țintă. Pentru majoritatea beneficiarilor individuali ai MMFPSPV informarea
este o măsură suficientă, în timp ce pentru anumiți reprezentanți ai publicului intern
(funcționari) și ai publicului extern (mass-media, parteneri instituționali) este necesară
generarea unor atitudini de sprijin și chiar pozitivarea comportamentelor.
7
Figura 1. Relația dintre complexitatea comunicării, consumul de resurse și publicul-țintă
8
3. Principii și valori de bază în domeniul comunicării

Principiile și valorile care fundamentează acțiunile de comunicare ale MMFPSPV.
Valorile și principiile de bază în domeniul comunicării constituie ”firul roșu” al comunicării

interne și externe, esența a ceea ce ministerul va comunica, indiferent de particularitățile
contextului și publicurilor țintă. Acestea pornesc de la principiile de funcționare ale Ministerului
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, conform HG nr. 10/2013:
a) principiul respectării demnităţii umane, egalităţii de şanse şi de tratament;
b) principiul coeziunii sociale;
c) principiul respectării dreptului fiecărei persoane la muncă decentă;
d) principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social;
e) principiul compatibilităţii cu legislaţia comunitară;
f) principiul transparenţei activităţii faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale
statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă;
g) principiul eficienţei managementului fondurilor publice;
h) principiul întăririi dialogului social la toate nivelurile, în scopul creşterii aportului
acestuia la dezvoltarea economică şi socială.
Principii fundamentale în comunicarea MMFPSPV
Principiile fundamentale în Strategia de comunicare se referă la un set de constante tehnice

care ghidează MMFPSPV în implementarea tuturor activităților de comunicare, de la acțiunile
zilnice, repetitive, la campaniile de comunicare sau situațiile de criză.
Strategia are la bază urmatoarele principii de comunicare:

• cunoașterea caracteristicilor fiecărui tip de public-țintă. MMFPSPV este instituția
care, în virtutea activităților, politicilor și programelor derulate, dezvoltă relații de
comunicare cu o gamă extrem de variată de public. Publicul-țintă are un dublu rol în
orice proces de comunicare: rolul de receptor al mesajelor diseminate de MMFPSPV și
rolul de furnizor de feedback către MMFPSPV. Având în vedere acest dublu rol al
publicului, MMFPSPV trebuie să se asigure că publicul are o bună înțelegere a
opiniilor și atitudinilor fiecărui tip de public-țintă, ceea ce îi va permite să elaboreze
mesaje potrivite și să utilizeze canale de comunicare optime.
o metode pentru analiza și documentarea caracteristicilor publicului-țintă:
 metode cantitative:
9
• realizarea de sondaje naționale periodice, cu relevanță

statistică la nivelul fiecărui tip de public (exemplu: sondaj
despre opinia persoanelor cu dizabilități cu privire la serviciile
oferite de MMFPSPV);
• realizarea de mini-sondaje online – un barometru online al
opiniei publice cu relevanță pentru activitatea MMFPSPV (cu
maxim 5 întrebări) – prin pagina web sau prin pagina de
Facebook a MMFPSPV.
o Exemplu: postarea întrebării ”Sunteți mulțumit de...? ”;”Ce
părere aveți despre...?” pe home page-ul site-ului
www.mmuncii.ro sau pe pagina aferentă unei problematici –
în funcție de întrebare.
• analiza secundară: utilizarea statisticilor existente pentru a
documenta caracteristicile publicului-țintă; calitatea
statisticilor utilizate este un elemente definitoriu aici.
 metode calitative:
• realizare de interviuri cu factorii decizionali cheie din MMFPSPV
pe problematica lor și/sau cu funcționari din instituțiile din
subordine/de sub autoritate;
• realizare de focus-grup-uri cu publicul-țintă extern – pentru
relevanță sociologică, se vor organiza minim 3 focus-grup-
uri/categorie de public-țintă; câteva reguli de bază:
nominalizarea unui facilitator și a unui asistent; participanții la
focus-grup-uri trebuie să nu se cunoască între ei și, de
asemenea, să nu cunoască facilitatorul; minim 6 și maxim 12
participanți;
• utilizarea unui formular electronic de feedback, oferit spre
completare responsabililor de comunicare și persoanelor cu
putere de decizie din MMFPSPV și instituțiile din subordine/de
sub autoritate; aceste formulare de feedback conțin secțiuni
referitoare atât la comunicarea internă (exemple: relația cu
angajații, frecvența și modalitatea de gestionare a
conflictelor), cât și la comunicarea externă (exemple: relația
cu beneficiarii de servicii, relația cu presa).
10
• cuantificarea unor elemente legate de imaginea publică a MMFPSPV – ajută la

stabilirea unui profil de notorietate, care furnizează indicii cu privire la modul de
raportare al presei (scrise, audio-video, online) la MMFPSPV.
o metode pentru analiza și documentarea imaginii publice MMFPSPV:
 analiza rapoartelor de monitorizare a presei – este posibilă decelarea
unor teme recurente abordate de mass-media și, de asemenea,
cuantificarea vizibilității mediatice a MMFPSPV;
 analiza de conținut a știrilor referitoare la MMFPSPV: este un tip mai
complex de analiză cantitativă, care permite descrierea detaliată a
profilului mediatic asociat cu MMFPSPV. Poate furniza răspunsuri
documentate la următoarele întrebări:
• Care sunt actorii MMFPSPV cei mai vizibili?
• Care sunt activitățile MMFPSPV cele mai mediatizate?
• Ce cadraje utilizează mass-media atunci când discută despre
MMFPSPV? (exemplu: cadrajul responsabilității, cadrajul
consecințelor economice, cadrajul uman etc.).
• construirea unor mesaje eficiente, în funcție de scopul comunicării. O informație
poate fi comunicată în modalități diferite, în funcție de tipul mijlocului de
comunicare, de tipul receptorului (public-țintă), de factori de mediu (evenimente
politice, evoluții macro- și microeconomice etc.), de scopul comunicării.
o adaptarea mesajelor la publicul-țintă:
 în comunicarea intra- și inter-instituțională, este posibilă utilizarea
facilă a jargonului specific, precum și a termenilor desprinși din
legislația și metodologiile de profil, având în vedere că cei implicați
dețin competențe și cunoștințe de specialitate;
 în comunicarea cu publicul extern, care nu este specializat în
problematica MMFPSPV, este necesară simplificarea mesajelor,
utilizarea unor sinonime pentru termenii specializați (atunci când este
posibil). Mesajele diseminate nu vor conţine termeni foarte tehnici sau
sintagme complicate, ci se vor axa pe un limbaj corect, simplu şi
accesibil, astfel încât distanța dintre mesajul transmis și mesajul
recepționat să fie cât mai redusă.
• Exemplu 1: într-un context referitor la persoanele cu dizabilități,
pentru un angajat al MMFPSPV este clar la ce anume se referă
termenul de ”prestații sociale”, în timp ce pentru beneficiarul acestor
prestații termenul poate fi foarte dificil de înțeles, preferându-se
11
termenul de ”indemnizație”– mult mai accesibil pentru beneficiarii

individuali; eventual, termenii simplicați pot fi puși între paranteze
alături de termenii specializați, pentru a evita confuziile de tip
juridico-legal, dar și pentru a permite familiarizarea publicului cu
termenii specializați).
• Exemplu 2: într-un context referitor la contractele colective de
muncă, pentru un expert în domeniu este clară semnificația
conceptului de ”partener social”, în timp ce pentru un petent este
foarte posibil ca termenul să creeze confuzii, fiind mai potrivită
utilizarea termenului de ”sindicat” sau cel de ”patronat”.
o îndeplinirea condițiilor de persuasiune:
 mesajele diseminate de MMFPSPV vor respecta regula celor 4 C:
• Comprehensiune: repetarea mesajului de minim trei ori (în
introducere, în cuprins și în încheiere); simplificarea mesajului,
ori de câte ori este posibil.
• Conexiune cu publicul: includerea unor elemente care permit
apropierea de public (formulări asertive centrate pe
înțelegerea emoțiilor), ceea ce poate presupune uneori
renunțarea la caracterul rigid al comunicării. Acest C este are o
importanță foarte mare, în special în situațiile de criză, când
sprijinul și înțelegerea publicului devin esențiale în soluționarea
problemelor și în prezervarea reputației.
o Exemplu: într-un comunicat menit a clarifica niște aspecte
legate de schimbarea modului de calcul al unei anumite
indemnizații este recomandată utilizarea unor formulări care
semnalează opiniei publice că MMFPSPV înțelege dificultățile
în care pot fi puși beneficiarii: ”Înțelegem faptul că
beneficiarii acestui tip de indemnizație se pot simți
nesiguri/confuzi de un nou mod de calcul. Acesta este și
motivul pentru care oferim informații detaliate cu privire la
[...]. Vrem să îi asigurăm pe beneficiari că experții noștri își
vor oferi tot sprijinul pentru a implementa cât mai rapid și
mai eficient schimbările, fără decalarea termenelor de
plată.[...].”
• Credibilitatea sursei, a emițătorului de mesaj este esențială
pentru modul în care publicul se raportează la o problematică
și, în esență, la o instituție. “Credibilitatea derivă din imaginea
percepută a sursei mesajelor. Această imagine trebuie să fie a
12
unui profesionist, onest şi proactiv” 2.Credibilitatea se câștigă în

timp și se poate pierde foarte ușor, uneori iremediabil. În
comunicarea internă credibilitatea sursei este dată de o serie
de factori, precum: competența, experiența, nivelul ierarhic,
relațiile inter-umane. În comunicarea externă, pentru un bun
management al reputației instituției, se va promova o VOCE
UNICĂ, cu atribute de performanță, integritate și experiență.
Printr-o ”voce unică” ne referim la un conținut unitar și la o
formă coerentă a comunicării. La nivel de instituție, ”vocea unică”
este promovată de 2-3 comunicatori (în general, liderul organizației și
purtătorul de cuvânt), astfel încât comunicarea să fie eficient
direcționată și mai ușor de controlat.
• feedback-ul reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale procesului de
comunicare, care orientează opinii, schimbă atitudini și modelează comportamente.
Două aspecte sunt esenţiale în ceea ce priveşte furnizarea feedback-ului:
o primul este cel de ”schemă mentală” 3. Fiecare individ decodifică informația
din mediul social pe baza experienței sale. Practic, mintea noastră simplifică
realitatea, o ”filtrează”, păstrând acele elemente care sunt mai ușor de
înțeles. Simplificarea realității este o modalitate de adaptare la
complexitatea mediului socio-economic, fiind un proces natural, o constantă a
psihicului uman. Mai mult, anumite categorii de public nu dețin abilitatea
fizică de a procesa o cantitate foarte mare de informații într-un timp foarte
scurt (exemple: persoanele cu diferite tipuri de dizabilități și persoanele în
vârstă). Activităţile de comunicare vor fi planificate astfel încât cantitatea
informaţiilor diseminate de MMFPSPV să fie optimă, iar complexitatea
mesajului să fie direct proporțională cu interesul și puterea de înțelegere a
publicului-țintă.
 Exemplu 1: utilizarea pe pagina web www.mmuncii.ro și în materialele de
informare ale MMFPSPV ale unor cuvinte-cheie, desprinse din limbajul
colocvial, pentru a ajuta publicul-țintă să proceseze informațiile cât mai facil:
”loc de muncă”, ”angajare”, ”pensii”, ”șomaj”;
 Exemplu 2: realizarea unui ”Ghid al serviciilor MMFPSPV”, unde să fie utilizate
întrebări retorice care vizează atât aspecte tehnice (”Cum se calculează
2
Rice, Ronald şi Atkin, Charles, Public Communication Campaigns, ediţia a II-a, New York, Sage Publications, 2001,
p. 24
3
Conceptul de ”schemă mentală” a fost introdus de Frederick Bartlett (1932/1995) pentru a indica limitele cogniției
sociale.
13
pensia?”; ”Ce contribuții sociale plătesc lunar?”), cât și aspecte referitoare la

soluționarea unor probleme recurente (”Ce fac dacă am fost concediat?”,
”Cum pot găsi un loc de muncă?”, ”Ce fac dacă am avut un accident de
muncă?” etc.). În acest mod, MMFPSPV va clarifica și ce instituție are atribuții
de soluționare a spețelor care nu intră în atribuțiile sale.
 Exemplu 3: realizarea unor scheme logice, cu pașii concreți pe care îi are
beneficiarul de făcut pentru a identifica soluții la anumite probleme sau
pentru a obține anumite răspunsuri. Acestea pot fi postate pe pagina web, pe
pagina de Facebook și pot fi incluse în materiale de informare.
o al doilea aspect esenţial este rapiditatea feedback-ului. Un feedback
întârziat El trebuie să fie foarte bine corelat cu realitatea externă și ancorat
în regulile interne de comunicare. Constrângerile bugetare şi supraalocarea
personalului sunt două dintre obstacolele frecvente în furnizarea răspunsurilor
rapide şi corecte. În prezent, există multe tehnologii informaţionale de tipul
self-service care pot contribui la soluţionarea mai eficientă a petiţiilor şi
solicitărilor din partea publicului extern.
 Exemplu: realizarea unui formular electronic pentru primirea și formularea
petițiilor, cu opțiuni de direcționare automată către instituțiile abilitate să
formuleze răspunsuri. Pe lângă datele de identificare, petentul poate selecta
automat (dintr-un meniu de tip scroll) problema pe care dorește să o
clarifice, cu posibilitatea de a completa într-o secțiune deschisă, dacă niciuna
dintre opțiunile din meniul scroll nu este valabilă.
• Coerența. Al treilea principiu care stă la baza Strategiei este crearea unui concept
creativ unitar și coerent, care să fie ulterior operaționalizat prin Manualul de
Identitate Vizuală (MIV) și procedurile din domeniul comunicării. Având în vedere
cadrul institutional din domeniul comunicării, este important ca principiile strategie
din domeniul comunicării să fie adoptate de toate direcțiile și compartimentele cu
atribuții în domeniul comunicării, atât la nivelul formei comunicării (prin intermediul
procedurilor), cât și la nivelul conținutului comunicării. Este importantă o identitate
vizuală ”umbrelă” (concretizată în logo, antet, font etc.), însă cel puțin la fel de
importantă este coerența de conținut mesajelor transmise. Din punct de vedere
organizational, studii de profil au indicat necesitatea existenței unui department cu
rol de coordonare central a tuturor activităților de comunicare, în ale cărui atribuții
să intre inclusiv verificarea formei și conținutului mesajelor transmise.
În Anexa 1 prezentăm câteva principii de bune practici în comunicarea publică, precum și
câteva exemple de campanii de comunicare, inclusiv lecțiile învățate asociate acestora.
14
Valorile promovate de MMFPSPV vizează elementele definitorii și intrinseci ale oricărui demers
de comunicare, fiind armonizate cu valorile specifice domeniilor de acțiune ale ministerului,
respectiv: munca, protecția socială, familia și persoanele vârstnice. Aceste valori sunt
următoarele:
• integritate
• transparență
• onestitate
• respect pentru cetățeni
• profesionalism
• responsabilitate
• dedicare
15
4. Context socio-economic (descrierea situației actuale)
Situația actuală generală a politicilor de creare de locuri de muncă, incluziune socială,

egalitate de șanse, migrație și asigurări sociale la nivelul României și al Uniunii Europene.
Având în vedere vasta problematică abordată de MMFPSPV, cu multiple implicații la nivel socio-
economic, în acest capitol reliefăm principalele aspecte care orientează – în mod direct sau
indirect – Strategia de comunicare a ministerului. Sunt fenomene complexe, abordate doar la
nivel descriptiv, cu reliefera unor elemente cheie. Acest lucru conduce la formularea unor
recomandări comunicaționale adaptate realităților socio-economice actuale.
Pe lângă presiunile generate de criza economică, avem în vedere directivele europene în
domeniu, țintele Strategiei Europa 2020, politica orizontală în ceea ce privește egalitatea de
șanse (inclusiv cu referire la persoanele cu dizabilități), precum și migrarea forței de muncă.
• Scurt istoric
Înființat în 1920, în baza Decretului – Lege nr.1327 sub numele de Minister al Muncii și al
Ocrotirii Sociale, MMFPSPV își desfăşoară activitatea neîntrerupt (chiar dacă sub alte denumiri),
cunoscând 20 de forme de organizare. Înființarea ministerului este legată de contextul socio-
economic foarte dificil care a urmat primului război mondial, când condiţiile grele de trai au
acutizat conflictele colective şi au generat şomaj.
Primul articol al Decretului - Lege nr. 1879 din 26 aprilie 1920 privind organizarea ministerului
prevedea: ’’Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale, înfiinţat prin Decretul-lege nr. 1327/ 1920 are
drept scop pregătirea, aplicarea şi supravegherea aplicării tuturor legilor şi regulamentelor
privitoare la asigurările sociale şi mutualitatea liberă; ocrotirea şi organizarea muncii;
cooperaţia orăşenească; asistenţa socială precum şi a oricăror alte legi şi regulamente de
prevederi de ocrotire socială care le vor fi date în atribuţiune’’.
Prin Legea pentru organizarea ministerelor din 29 iulie 1929, la art. 156 se prevede: „Ministerul
Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale se ocupă de întocmirea şi aplicarea legislaţiei muncitoreşti,
supraveghează aplicarea contractelor de muncă; controlează sindicatele profesionale şi aplică
normele privitoare la ocrotirea muncii, la igiena industrială, prevenirea accidentelor de muncă,
munca femeilor şi minorilor, durata muncii şi repaosului, politica salariilor şi jurisdicţia
profesională, îndrumă activitatea camerelor de muncă, organizează plasarea, organizează
problema migraţiunilor şi a şomajului, organizează învăţământul muncitoresc, îndrumă şi
controlează organizarea asigurărilor sociale, organizează şi controlează opera de asistenţă
socială şi de ocrotire a mamei şi copilului, invalizilor, orfanelor, văduvelor de război, a
infirmilor şi a debililor mintali; îndrumă educaţia populară; coordonează cerinţele economiei
16
naţionale cu interesele biologice ale capitalului uman; veghează la respectarea şi aplicarea

convenţiilor internaţionale de interes sanitar şi de ocrotire; examinează bugetele comunelor,
judeţelor şi asociaţiunilor, veghind să se satisfacă nevoile de ocrotire, organizează şi conduce
statistica generală a Statului”.
Economia centralizată din perioada comunistă a avut efecte şi asupra dreptului muncii şi
securităţii sociale, îndepărtându-ne de la principiile fundamenale ale acestora: dreptul (şi nu
obligaţia) la muncă, dreptul la negociere colectivă etc.
Începând cu anul 1990 apare o efervescenţă legislativă în acest domeniu în dorinţa de a
reglementa noile realităţi sociale. De asemenea, cresc competenţele Ministerului Muncii, fiind
necesară o reformă instituţională realizată în mai multe etape, având ca rezultat apariţia unor
instituţii noi la nivel central, aflate în coordonare sau subordonate Ministerului Muncii.
În prezent, obiectivul general urmărit de MMFPSPV îl reprezintă stabilirea unui mecanism unic
de organizare al sistemului de asistenţă socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de
prestaţii, de definire a beneficiarilor şi a nevoilor concrete ale acestora precum şi dezvoltarea şi
diversificarea serviciilor sociale care să determine promovarea unor politici sociale coezive
având drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii prin promovarea unor politici sociale coezive şi
promovarea solidarităţii pentru cei aflaţi în nevoie.
În urma analizei celor mai importante documente de politică existente la nivel naţional (cum ar
fi: Programul de Guvernare, Programul Naţional de Reforme, Planul Naţional de Dezvoltare,
Strategia Naţională privind Descentralizarea), precum şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
cetăţenilor, MMFPSPV şi-a stabilit priorităţile pe termen mediu în domeniul său de activitate.
Acestea se referă la:
• respectarea angajamentelor internaționale;
• îmbunătăţirea calităţii vieţii prin promovarea unor politici sociale eficiente;
• elaborarea şi adoptarea unor noi direcţii de acţiune strategice în domeniul ocupării forţei
de muncă şi în cel al formării profesionale continue din perspectiva învăţării pe întreg
parcursul vieţii, în concordanţă cu priorităţile stabilite la nivel european şi cu cerinţele
pieţei muncii; sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural;
• reevaluarea cadrului legislativ actual din domeniul muncii, familiei şi protecţiei sociale
cu implicarea activă a partenerilor sociali;
• asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii;
• asigurarea unui nivel sporit al absorbţiei Fondului Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), gestionat de Autoritatea
de Management pentru POS DRU din cadrul MMFPSPV.
În ultimii ani, în vederea îndeplinirii angajamentelor şi în scopul eliminării deficienţelor
semnalate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, MMFPSPV a întreprins o serie de
17
măsuri concretizate pe de o parte în modificări ale legislaţiei existente, precum şi în

transpunerea acquis-ului comunitar. Alinierea la directivele europene din domeniile muncii,
asigurărilor sociale, familiei, egalității de șanse și ocupării este un proces etapizat, care implică
ministerul într-un dialog permanent cu instituțiile europene.
• Presiunile generate de criza economică
Încă de la începuturile sale, cadrul legislativ și ministerial al muncii şi a asigurărilor sociale a

fost foarte complex, fiind foarte sensibil la evoluțiile și crizele mediului socio-economic.
Adresându-se unei palete foarte variate de beneficiari, un astfel de minister este implicat – într-
o formă sau alta – în majoritatea dezbaterilor socio-economice. În perioadele de criză
economică, așa cum este și cea actuală, rolul ministerului devine cu atât mai important. Într-un
context macroeconomic turbulent, demersul de formulare a politicilor se află situat sub o
presiune continuă, generată în primul rând de constrângerile financiare și de măsurile
guvernamentale menite a le reduce.
Recesiunea din zona euro s-a încheiat în mod oficial la mijlocul lui 2009, deși zbuciumul
socio-economic era încă la început. În a doua jumătate a anului 2009 rezultatele economice au
început să înregistreze o creștere, care s-a accentuat în prima jumătate a anului 2010. Oricum,
rezultatele economice au rămas la un nivel inferior anului 2007, în timp ce rata șomajului a
atins cote alarmante în multe țări europene, inclusiv în Germania. În graficul de mai jos putem
observa o creștere constantă, începând cu anul 2009, a ratei șomajului atât în statele din zona
euro, cât și per ansamblu la nivelul Uniunii (UE-27). De la începutul anului 2008 până la finalul
anului 2009 rata șomajului în UE-27 și în zona euro a crescut cu 2,6%. Conform datelor Eurostat,
la finalul anului 2009, statele europene în care rata șomajului a avut cea mai spectaculoasă
creștere au fost: Estonia (4,1% în 2008 vs. 16,2% în 2009), Irlanda (4,9% vs. 12,9%), Grecia (7,7%
vs. 10,3%), Spania (9% vs. 19,1%), Letonia (6,1% vs. 20,1%), Lituania (4,1% vs. 16%).
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
UE Zona euro - 17 state SUA
Figura 2: evoluția ratei șomajului în UE-27, zona euro și SUA / Sursa datelor: Eurostat
18
În perioada care a urmat aderării la UE, indicatorii macroeconomici ai României au suferit

câteva modificări notabile, după cum se poate observa în Tabelul 1. Creșterea produsului intern
brut (PIB) de la 6,3% în 2007 la 7,3% în 2008, cu 7% în plus față de media europeană. Rata
șomajului a înregistrat și ea o scădere importantă, de la 5,4% în 2007 la 4,7% în 2008. România,
ca nou stat membru și economie în dezvoltare, a urmat într-o mare măsură curba evolutivă a
celorlalte noi state membre. Anticipând aderarea României la UE, investitorii străini, în special
cei din domeniul financiar-bancar, au început să fie atrași de oportunitățile românești încă din
anul 2004. Potrivit lui Mugur Isărescu (2009, p. 20) ”intrările de capitaluri străine în România s-
au intensificat începând din anul 2004. De la 8,4 procente din PIB în 2004, deficitul contului
curent a ajuns la 13,5 procente din PIB în 2007 și la 12,3 procente din PIB în 2008. Datoria
externă pe termen mediu și lung a sectorului privat a crescut de la 12,9 procente din PIB în 2004
la 25,6 procente din PIB în 2008, adică de circa două ori”.
Indicatori macroeconomici An
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Creșterea reală a PIB (% față de 3,3 3,2 0,3 -4.3 2,0 1,5 0,0 0,0
anul anterior) în UE – 27
Creșterea reală a PIB (% față de 7,9 6,3 7,3 -6,6 -1,6 2,2 0,7 2,2
anul anterior) în ROMÂNIA
Rata șomajului (% față de anul 8,8 7,7 7,4 8,8 9,3 9,4 10,6 12% (estimare)
anterior) în UE-27
Rata șomajului (% față de anul 5,5 5,4 4,7 5,2 6,3 6,7 6,8 7,3 (estimare)
anterior) în ROMÂNIA
Rata inflației în UE-27 2,2 2,3 3,7 1,0 2,1 3,1 2,6 0,9 (estimare)
Rata inflației în ROMÂNIA 6,6 4,5 7,9 5,6 6,1 5,8 3,4 -
Tabel 1: Indicatori macroeconomici ai UE-27 și România în perioada 2006 – 2013 / Sursa: Eurostat, calcule proprii
Unul dintre rezultatele imediate ale abundenței de capital pre-criză a fost aprecierea
leului în raport cu euro și dolarul. Creșterea resurselor în valută și aprecierea leului au fost două
fenomene relaționate, care au contribuit la apariția unor dezechilibre. Spre exemplu,
”ieftinirea” euro a determinat o supradezvoltare a creditului în euro. Ponderea creditului în
valută pentru sectorul gospodăriilor a crescut de la 2,2 procente din PIB în decembrie 2004 la
11,6 procente din PIB în 2008, adică de peste 5 ori (Isărescu, 2009, p. 24).
La finalul primului trimestru al anului 2009, vulnerabilitățile interne ale României s-au
accentuat într-o asemenea măsură, încât s-a pus problema unei asistențe financiare externe.
Prima astfel de asistență a fost acordul semnat cu FMI, Comisia Europeană (CE), Banca Mondială
(BM), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare
19
(BERD) la 4 mai 2009 4. Acordul a implicat un sprijin financiar mixt în valoare totală de 19,95
miliarde de euro :
• UE: 5 miliarde de euro,
• Banca Mondialǎ: 1 miliard de euro,
• BERD și BEI: 1 miliard de euro,
• FMI (Acord Stand-by): aproximativ 12,95 miliarde de euro.
Un al doilea acord stand-by cu FMI (de o valoare mai mică) a fost semnat în anul 2011.
Instituțiile financiare internaționale au impus mai multe condiții și indicatori cu ajutorul
cărora să fie posibilă măsurarea performanțelor economice ale Roomâniei. Pentru atingerea
acestor indicatori au fost luate numeroase măsuri, printre care măsurile de austeritate (cu
”înghețarea” posturilor și concedieri) au fost printre cele mai vizibile și dezbătute. Aceste
măsuri au afectat într-o bună măsură imaginea ministerului, ca actor principal în formularea
politicilor din domeniul ocupării, asistenței și asigurărilor sociale și al incluziunii sociale într-un
context turbulent, marcat de nemulțumiri și conflicte sociale.
Acest aspect este confirmat de o analiză recenă a modului în care mass-media din România
s-a raportat la criza economică. Cercetarea a relevat faptul că ”încadrarea crizei în mass-media
online subscrie modelului responsabilității, cu câteva accente conflictuale și conspirative.
Cadrajul responsabilității predomină, sugerând identificarea de soluții și idei pentru a gestiona
criza. Acest cadraj mai sugerează în știrile analizate și tendința de a <<vâna vrăjitoare>>, de a
identifica și a pedepsi cu orice preț <<vinovații.” 5
• Europa 2020
Ca răspuns la necesitatea de a identifica răspunsuri pe termen lung la presiunile socio-

economice, Uniunea Europeană a elaborat Strategia Europa 2020. Strategia Europa 2020 6 oferă
o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea și
propune trei priorități care se susțin reciproc:
I. Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare.
II. Creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive.
III. Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
4
Radu, L. (2012). Criza economică în Uniunea Europeană. O perspectivă comunicațională. București: comunicare.ro
5
Idem
6
Strategia Europa 2020 – „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”,
Bruxelles, 2010.
20
Cea de-a treia prioritate a Strategiei Europa 2020 orientează în prezent eforturile MMFPSPV,
care trebuie să se concentreze pe elaborarea și comunicarea politicilor menite a facilita
atingerea principalei ținte stabilite la nivel european în ceea ce privește ocuparea, respectiv
ca 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă până în
2020. Acesta este un obiectiv ambițios, mai ales în contextul actualei crize, care a redus
ocuparea forței de muncă la 69% și a crescut șomajul până la 10%, cu o creștere exponențială a
șomajului în rândurile tinerilor. Rata medie a șomajului în rândul tinerilor europeni este de
peste 20%, fiind de două ori mai mare decât pentru ansamblul populației active și aproape de
trei ori mai mare decât rata pentru populația activă adultă.
În plus, scăderea fertilității a făcut ca populația de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă
să scadă deja din 2012, chiar dacă fluxurile de imigrație au continuat. Date fiind aceste realități
socio-demografice, se impun anumite măsuri speciale, în conformitate cu obiectivele Europa
2020. Este vorba, în primul rând, de creșterea substanțială a ocuparării forței de muncă, mai
ales în rândul femeilor, tinerilor și lucrătorilor în vârstă. Acest obiectiv se poate realiza prin
acțiuni concentrate pe patru priorități-cheie 7:
1. O mai bună funcționare a piețelor forței de muncă.
2. O forță de muncă mai competentă, capabilă să contribuie și să se adapteze la
schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii.
3. O mai bună calitate a locurilor de muncă și a condițiilor de muncă.
4. Politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă și a cererii de forță
de muncă.
Principala responsabilitate, precum și instrumentele pentru atingerea acestor obiective,
revin statelor membre, în conformitate cu tratatul și cu principiul subsidiarității. Pentru a
garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia
a propus ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale.
După Consiliul European din martie 2010, pornind de la concluziile acestuia, România a
declanşat procesul stabilire a ţintelor naţionale Europa 2020, proces coordonat de
Departamentul pentru Afaceri Europene.
Aceste eforturi instituționale au constituit unul din pilonii principali ai Programului de
guvernare 2013-2016:
”Programul își propune să asigure un cadru legislativ flexibil pentru creşterea ratei de ocupare a
forţei de muncă, promovarea principiului flexicurităţii, dar şi creşterea calificării şi productivităţii
muncii. În același document este menționată importanța restabilirii rolului instituţiei dialogului social
drept componentă fundamentală a statului de drept şi a democraţiei și se accentuează reluarea
dialogului social la nivel instituțional, prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-
7
Idem.
21
uri) în actul decizional. În privința asistenței sociale, Programul de guvernare 2013-2016 prevede
câteva măsuri importante legate de reforma sistemului de asistență socială prin transformarea
acestuia dintr-un sistem pasiv într-unul proactiv” 8.
• Egalitatea de șanse – politică prioritară a MMFPSPV
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a UE, şi o
condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică, ocuparea forţei de
muncă şi a coeziunii sociale.
Conform Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene (2000/C 364/01), art. 21,
discriminarea pe orice criteriu este interzisă:
„Discriminarea pe orice criteriu, bazată pe sex, rasă, culoare, origine etnică sau
socială, trăsături genetice, limbă, religie sau credinţă, opinie politică sau de altă
natură, calitatea de membru al unei minorităţi, proprietate, naştere,
9
dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală trebuie interzisă.”
Acest principiu aplicat pe piaţa muncii ia forma unor politici care descurajează
discriminarea şi promovează integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, a
imigranţilor, a tinerilor, a bătrânilor, a minorităţilor, a persoanelor cu educaţie redusă (a
persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii).
Legislația românească reglementează și garantează în același timp atât egalitatea tuturor
persoanelor în fața legii, cât și egalitatea în ceea ce privește accesul la angajare, promovare,
educație, formare continuă, la protecție socială, precum și accesul egal la toate nivelurile în
viața economică, politică și socială. Aceste acte normative sunt:
1. Constituția României, republicată, consacră principiul nediscriminării pe criteriul de sex
între cetățenii săi, la art. 4 alin. (2), iar prin prevederile art. 16 alin. (3) este garantată
egalitatea de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea funcțiilor și
demnităților publice, civile sau militare;
2. Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, care
statuează că în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament
față de toți salariații și angajatorii. Orice discriminare directă sau indirectă față de un
salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, va^rstă,
apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială,
8
Programul de guvernare 2013-2016, accesat la http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13-08-02-10-48-52program-de-
guvernare-2013-20161.pdf la data de 15.01.2014.
9
Conform Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 2000, http://eur-
lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101.htm, accesat la 17.11.2013.
22
handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală,

este interzisă;
3. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor
de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care
reglementează principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și
discriminării;
4. Legea nr. 283/2003 pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția asupra
eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptat la New York la 6
octombrie 1999;
5. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea
creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu
modificările și completările ulterioare, prevede dreptul părinților (mama sau tata) de a
beneficia de concediu pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum și de o indemnizație lunară.
6. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității
de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate
socială, aprobată prin Legea nr. 44/2008.
7. OUG nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei
şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi
servicii, prin principiul egalităţii de tratament se înţelege că nu va exista nicio
discriminare directă bazată pe criteriul de sex, inclusiv aplicarea unui tratament mai
puţin favorabil femeilor pe motive de sarcină şi maternitate şi că nu va exista nicio
discriminare indirectă bazată pe criteriul de sex.
Egalitatea de şanse în legislaţia comunitară:
• În art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind Fondul Social European şi de abrogare a Regulamentului
• (CE) nr. 1784/1999 se stipulează faptul că Statele Membre se asigură că programele
operaţionale cuprind o descriere a modului în care se încurajează egalitatea între
bărbaţi şi femei şi egalitatea de şanse în elaborarea, punerea în aplicare, supravegherea
şi evaluarea programelor operaţionale. Statele Membre încurajează o participare
echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la gestionarea şi executarea programelor operaţionale
la nivel local, regional şi naţional, după caz.
• Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale
privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, prin art. 16 privitor la
egalitatea între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea, prevede că statele membre şi
23
Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi integrarea principiului de

egalitate de şanse în domeniul respectiv în fiecare dintre diferitele etape ale aplicării
Fondurilor.
Egalitatea de șanse – cazul persoanelor cu handicap
Ca cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu handicap au drepturi egale şi au dreptul la

demnitate, egalitate de tratament, viaţă independentă şi participare deplină în societate.
Activarea persoanelor cu handicap de a beneficia de aceste drepturi și includerea lor socială
este o strategie pe termen lung a UE.
UE promovează incluziunea activă şi participarea deplină a persoanelor cu handicap în
societate, în acord cu abordarea europeana a drepturilor omului referitoare la problemele de
handicap. Fondul Social European (FSE) este o sursă importantă de finanţare pentru activităţi
destinate dezvoltării capacităţii de ocupare a forţei de muncă şi a resurselor umane.
În vederea garantării conformării cu principiul egalităţii de tratament în legătură cu
persoanele cu dizabilităţi, art. 5 din Directiva Consiliului privind relaţiile de muncă 2000/78/CE
prevede ca angajatorii să ia măsurile necesare pentru a permite unei persoane cu dizabilităţi să
aibă acces, să participe sau să promoveze la locul de muncă sau să beneficieze de instruire, cu
excepţia cazului în care astfel de măsuri ar presupune un efort disproporţionat din partea
angajatorului. Aceasta presupune că, ori de câte ori este nevoie, trebuie luate măsuri adecvate
pentru persoanele cu dizabilităţi tocmai pentru garantarea egalităţii de tratament cu excepţia
situaţiei în care se poate demonstra că o astfel de acomodare ar reprezenta o dificultate
nefiresc de mare pentru cealaltă parte. Un exemplu în acest sens poate fi adaptarea orelor de
lucru pentru persoanele cu dizabilităţi.
La 30 iunie 2013 numărul total de persoane cu handicap era, conform Direcției Protecția
Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice, de 700.736 persoane. Dintre acestea, 97,6 % (683.921 persoane) se află
în îngrijirea familiilor și / sau trăiesc independent (neinstituționalizate) și 2,4 % (16.815
persoane) se află în instituțiile publice rezidențiale de asistenta socială pentru persoanele
adulte cu handicap (instituționalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice prin Direcția Protecția Persoanelor cu Dizabilități. La 30
septembrie 2013, 723.476 persoane erau pensionate pentru invaliditate.
Legislația și documentele strategice naţionale referitoare la egalitatea de șanse în cazul
persoanelor cu handicap include:
24
• Strategia pentru protecţia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap

in perioada 2006-2013 "Şanse egale pentru persoanele cu handicap - către o societate fără
discriminări";
• Hotărârea Guvernului nr. 1175/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru
protecţia, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013.
• Migrația forței de muncă: axă prioritară a politicilor comunitare și naționale
Restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari au fost ridicate de la 1

ianuarie 2014, conform Tratatului de aderare a celor două ţări la Uniunea Europeană care
prevede o perioadă maximă de 7 ani de la aderare în care pot fi aplicate restricţii în cele 25 de
ţări care erau la momentul respectiv membre ale Uniunii. În acest context, MMFPSPV are un
rol important în comunicarea publică pe temele migrației forței de muncă, care necesită
implicarea a trei paliere relaționate:
• informarea potențialilor și actualilor lucrători în străinătate,
• colaborarea inter-instituționale la nivel național și internațional și
• relaționarea cu presa.
Migraţia temporară a forţei de muncă din România a apărut ca o soluţie la problemele
economice asociate tranziţiei, unde locurile de muncă sunt insuficiente mult mai puţin plătite în
comparaţie cu salariile oferite în ţările dezvoltate ale Europei. Migraţia este o problemă
fundamentală a societăţii româneşti 10, chiar dacă nu i s-a acordat importanţa cuvenită. În urma
unei anchete consitente dedicate migranților români din Spania, realizate în septembrie 2008 în
zona Madridului, a rezultat faptul că 32% dintre respondenţi au afirmat că revin sigur în ţară în
cel mult cinci ani, 29% nu mai revin, iar 39% revin doar condiţionat 11. Prin urmare, așa cum au
conchis și autorii sondajului, este nevoie de politici ale statului român care să construiască
anumite canale de comunicare cu românii plecaţi în afara ţării pentru a păstra legătura şi
interesul pentru comunitatea sau ţara de unde au plecat.
• Familia și copiii
În 2012, numărul de născuți vii, în România, a fost 201.104, în creștere cu 2,4% față de 2011
(196.242). La 30 septembrie 2013, existau 169.607 beneficiare plătite ale îndemnizației de
creștere a copilului și 4.480 beneficiare a căror plată a fost suspendată.
10
Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migratiei romanesti in strainatate, Polirom, 2010, p. 135.
11
Dumitru Sandu (coord.), „Romanian Communities In Spain”, Raport realizat pentru Fundația Soros, București, 2009.
25
Conform datelor Ministerului Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, la

30 septembrie 2013 era luați în evidență 3.802.935 copii pentru plata alocației de stat pentru
copii (alocație cu caracter universal, este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum
și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului liceal sau
profesional, până la terminarea acestora).
La sfârșitul lunii iunie 2013, 62.955 copii erau cuprinși în sistemul de protecție specială, din
care 22.532 copii (35.79%) beneficiau de măsură de protecție specială în servicii de tip
rezidențial, 18.464 copii în servicii de tip rezidențial publice și 4.068 copii în servicii de tip
rezidențial private. Un număr de 38.709 copii (61.49%) beneficiau de măsură de protecție
specială în servicii de tip familial, din care 19.230 copii se aflau la asistenți maternali, 15.503
copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv și 3.976 copii se aflau la alte familii sau
persoane. 1.714 copii (2.72%) se aflau la tutore (serviciu alternativ).
Strategia Naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2008-2013 este
documentul strategic care orientează direcțiile de acțiune în toate sectoarele care vizează
copilul în societatea românească.
• Persoanele vârstnice
La 30 septembrie 2013, numărul total al pensionarilor a fost de 5.234.769 persoane, în

scădere cu 62,10 mii persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2012 și cu 52,16 mii
persoane față de sfârșitul lunii decembrie 2012. Raportat la efectivul salariaților de 4.321,0 mii
persoane de la sfârșitul lunii septembrie 2013, s-au înregistrat 1,21 pensionari la un salariat. Din
total, 89,92% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.681.705 persoane) și 10,78%
pensionari agricultori (553.064 persoane). La 30 septembrie 2013, comparativ cu 30 septembrie
2012, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 9,8 mii persoane, iar
pensia medie a fost 811 lei, mai mare cu 33 lei față de septembrie 2013.
Într-un amplu studiu sociologic realizat în cadrul proiectului ”Evaluarea serviciilor oferite de
Casele Judeţene de Pensii” implementat de Casa Națională de Pensii Publice, se arată că, în
general, pensionarii sunt satisfăcuți de relația cu personalul caselor județene de pensii. Peste
70% dintre pensionarii chestionații au declarat că preferă să primească informații la ghișeu
sau prin materiale informative transmise prin poșta obișnuită. Foarte puțini (sub 15%)
respondenți au afirmat că preferă să primească informații prin internet (email, pagina web).
26
5. Analiza situației actuale în ceea ce privește comunicarea (SWOT)

Analiza punctelor tari, a celor slabe, a oportunităților și amenințărilor în ceea ce privește
comunicarea ministerului.
• Metodologie
Analiza SWOT a comunicării interne și externe are la bază patru elemente cheie:
1. workshopul de planificare strategică organizat în data de 21.10.2013, cu participarea a
21 de persoane, funcționari publici din diverse departamente/instituții, majoritatea
facând parte din rețeaua de comunicatori ai MMFPSPV,
2. contribuțiile la analiza SWOT primite de la MMFPSPV și instituțiile din subordine și de
sub autoritate,
3. analiza cantitativă și studiul cu privire la comunicarea MMFPSPV (activitatea 1 a
proiectului) și
4. interviurile/discuțiile cu persoane cu putere de decizie atât din cadrul MMFPSPV, cât și
din instituțiile din subordine/de sub autoritate.
• Analiza SWOT a comunicării MMFPSPV

Puncte tari Puncte slabe
Aspecte generale: Aspecte generale:
• Cadrul legislativ al Ministerului armonizat • Modificările frecvente ale cadrului legislativ

cu Aquis-ul comunitar; existența ghidurilor din domeniul muncii și al fondurilor
de aplicare a prevederilor legale și a europene
ghidurilor de bune practici
• Personal bine pregătit, care poate face față • Resurse umane insuficiente, supraalocate și
cerințelor postului nemotivate financiar; fluctuații de personal
• Respectarea HG 544, cu privire la
transparența informațiilor de interes • Insuficienta accesare a fondurilor europene
public. pentru modernizarea administrației publice
(inclusiv a comunicării)
Comunicare internă:
• Inexistența unei strategii interne, comun
• Relațiile inter-instituționale (exemple: cu
validate, pentru accesarea fondurilor
MFE,CE, MFP, AMPOSDRU pentru
europene și din alte surse externe (nu
gestionarea proiectelor finanțate de
există o identificare coerentă, sistemică a
UE/FSE ; cu ITM, MJ,MFP în ceea ce
nevoilor de finanțare)
privește elaborarea și aplicarea legislației
muncii; cu ANOFM,ITM,MEN, MFP,MFE,
MAE,CE, MEC în ceea ce privește ocuparea • Aplicare inconsecventă a procedurilor de
și formarea; cu ANEPIS, PRIMĂRII,MDRAP, lucru în domeniul comunicării interne și
MFP,parteneri sociali, CE, CONSILIUL externe.
CONCURENȚEI pentru domeniul de asistență
socială/incluziune – inclusiv persoane cu
handicap; cu CNPP, ITM,MAPN, Comunicare internă:
MAI,CNPV,PARTENERI SOCIALI, CE pentru
gestionarea aspectelor legate de • Insuficienta formare a personalului propriu
persoanele vârstnice; cu MAE, MJ, CE, ITM, în ceea ce privește comunicarea internă
PARTENERI SOCIALI, CNCD pentru
monitorizarea și respectarea egalității de • Slaba dotare cu echipamente specifice de
șanse birou (reportofon, cameră foto-video,
scanner, copiator) și de comunicații (dotări
• Existența unui sistem de control managerial IT, internet, telefonie)
intern aprobat
27
• Relaționare inter-instituțională uneori

• Existența procedurilor de sistem și problematică în scopul dobândirii
procedurilor operaționale, inclusiv în informațiilor în regim de urgență (punct
domeniul comunicării; slab corelat cu supraalocarea personalului).
• Existența Planului strategic instituțional. • Lipsa unei baze de date comune la nivelul
instituțiilor care generează informații de
Comunicare externă: interes comun/complementare
• Ministrul și purtătorul de cuvânt - ”vocile

• Inexistența unui sistem informatizat pentru
unice” ale instituției
managementul documentelor interne
• Specialist în științele comunicării (în cadrul
• Slaba armonizare a procedurilor de lucru de
Compartimentului de Comunicare și Relații
la nivelul diferitelor instituții care
cu Presa)
desfășoară relații de colaborare
• Pagina web a MMFPSPV, unde sunt postate
periodic informații (aspecte legate de
conținut) Comunicare externă:
• Pagina de Facebook a MMFPSPV – care • Inexistența unei identități unitare distincte

permite atingerea publicului din pătura mai la nivel național (identitatea ”umbrelă” a
tânără, consumatoare de internet MMFPSPV)
• Relații de cu presa, în special cu presa • Imagine relativ negativă a instituției în

specializată; capacitatea de a răspunde relație cu anumite tipuri de beneficiari, așa
rapid la solicitările venite din partea mass- cum sunt pensionarii sau beneficiarii de
media ajutoare sociale (suprapunere între
imaginea instituției și politicile în domeniu,
• Existența unor baze de date cu diferite influențate într-o mare măsură de
categorii de colaboratori, inclusiv cu contextul socio-economic)
reprezentanții mass-media
• Suprapunerea dintre imaginea MMFPSPV și
• Program zilnic de relații cu publicul imaginea AM POS DRU (mai intens
(inclusiv pentru petiții), cu orar care mediatizată)
permite o bună interacțiune cu diferitele
categorii de beneficiari de servicii. • Inexistența unor principii pentru
comunicarea online a MMFPSPV (imagine și
structură unitara ale paginilor web operate
de diferite direcții ale MMFPSPV)
• Primirea petițiilor prin mai multe canale

(registratură, direcții/compartimente,
facebook), ceea ce creează redundanțe și
gesionare greoaie
• Lipsa unui sistem informatizat pentru

gestionarea petițiilor, corelat cu instituțiile
din subordine/de sub autoritate
• Puține materiale informative (broșuri, afișe

etc.) cu privire la principalele arii de
interes pentru beneficiarii direcți și
indirecți; aceste materiale nu sunt
particularizate în funcție de problematica
abordată și/sau serviciile oferite
28
• Insuficienta formare a personalului propriu

în ceea ce privește comunicarea cu publicul
extern.
Oportunități Amenințări
Aspecte generale: Aspecte generale:
• modificări legislative care pot fi • Slaba fundamentare științifică (macro- și

valorificate în interesul instituției microeconomică) a evoluției post-criză
(dificultăți în construirea de scenarii în
• Accesarea fondurilor europene în domeniul domeniul de acțiune al MMFPSPV)
modernizării și formării personalului
propriu (inclusiv în ceea ce privește • Buget UE 2014-2020 redus pentru
formarea în comunicare, dotările tehnice, implementarea politicii de coeziune, în
organizarea de vizite de studiu, comparație cu perioada 2007-2013
parteneriate transnaționale, campanii de
informare și conștientizare etc.) • Limitări bugetare la nivel național
• Instabilitatea cadrului legal determinată de

• Directivele și politicile europene, inclusiv
frecventele schimbări din mediul economic
Strategia Europa 2020.
și social
• Spor demografic negativ, ceea ce creează
presiuni greu de gestionat la nivelul
• Strategia de resurse umane a MMFPSPV,
bugetului asigurăriilor sociale
care prevede formarea competențelor și
abilităților de comunicare a angajaților
• Colaborare prin intermediul rețelei EURES
cu Serviciul Public de Ocupare din state ale
• Absența sau caracterul întârziat al normelor
UE
de aplicare a modificărilor legislative.
• Exemple de bune-practici dobândite prin
Comunicare externă:
vizite externe la instituții similare din state
membre ale UE
• Slaba cunoaștere de către publicul extern a
atribuțiilor MMFPSPV, ceea ce determină un
Comunicare externă:
nivel relativ scăzut al încrederii
beneficiarilor în MMFPSPV (conform sondaj
• aria de activitate a MMFPSPV prezintă
național)
interes pentru mass media
• Slaba cunoastere a legislatiei si a modului
• popularitatea instrumentelor online de
de functionare a institutiilor – manifestată
comunicare (Internetul este mijlocul de
atât de publicul general, cât și de
comunicare preferat de tineri, persoane
reprezentanții mass-media
adulte, mass-media, ONG-uri, mediul de
afaceri)
• Agenda mass-media este construită în
funcție de politici editoriale uneori
• existența soluțiilor informatizate de
incompatibile cu agenda ministerului, ceea
relaționare cu publicul (de tip self-service),
ce poate determina publicarea eronată a
care pot diminua gradul de încărcare al
informațiilor sau scoaterea acestora din
funcționarilor și pot reduce dramatic timpul
context
de răspuns
• existența soluțiilor IT pentru dezvoltarea • Complexitatea problematicilor proprii

unui sistem informatic integrat la nivelul MMFPSPV , ceea ce conduce la un timp de
instituțiilor răspuns mai mare și, uneori, la o reacția
mediatică disproporționată în raport cu
știrea/informațiile transmise
• profesionalizarea comunicării în instituțiile
din subordine/de sub autoritate (exemple:
29
ANOFM, ORA)
• Accesul diferențiat al publicurilor țintă la
• posibilitatea de a prelua de la instituțiile informații (exemplu: infrastructură pentru
din subordine/de sub autoritate exemple de acces la internet slabă în special în zonele
bune practici și lecții învățate în ceea ce rurale)
privește comunicarea (transfer de
cunoștințe și de know-how). • Insuficienta mediatizare a prevederilor și
modificărilor din legislația muncii
30
6. Structurile cu atribuții în domeniul comunicării (roluri și responsabilități) -

comunicare internă și comunicare externă
Structurile cu atribuții în domeniul comunicării: Compartiment Comunicare, Relații Publice
și Presă, purtătorul de cuvânt, rețeaua de comunicatori a proiectului, rețeaua de informare
a proiectului.
Dimensiunea intrinsecă a comunicării ca factor constitutiv al activităților
curente/operaționale.
• Cadrul general de funcționare
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice funcţionează potrivit:

• Hotărârii Guvernului nr.517 din 24 iulie 2013 pentru modificarea unor acte normative în
domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;
• Hotărârii Guvernului nr.10 din 9 ianuarie 2013 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Potrivit HG nr. 517, numărul maxim de posturi pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale și Persoanelor Vârstnice este de 503 (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului
ministrului şi ministrului delegat). Organigrama instituției poate fi consultată în Anexa 4.
Instituţiile care funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale

și Persoanelor Vârstnice sunt următoarele:
1. Inspecţia Muncii
2. Organisme intermediare regionale pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane:
a) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Est;
b) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Est;
c) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Muntenia;
d) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Sud-Vest Oltenia;
e) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Vest;
31
f) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru

dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Nord-Vest;
g) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Centru;
h) Organismul intermediar regional pentru Programul operaţional sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane - Regiunea Bucureşti - Ilfov.
3. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială
4. Oficiul Român pentru Adopţii
Instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Muncii, Familie, Protecţiei Sociale și
Persoanelor Vârstnice sunt:
1. Casa Naţională de Pensii Publice
2. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Direcții și servicii cu atribuții de comunicare

În cadrul MMFPSPV, fiecare direcție are și atribuții de comunicare. Mai jos sunt
prezentate principalele atribuții în domeniul comunicării, conform Regulamentului de
organizare și funcționare:
1. Direcţia Relaţii Externe asigură comunicarea către Comisia Europeană a tuturor
măsurilor legislative adoptate în domeniile reglementate de directivele comunitare
transpuse, potrivit domeniului de competenţă al Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, suplimentar faţă de procesul de notificare a măsurilor naţionale care
transpun directive comunitare.
2. Direcţia Politici Publice și Comunicare prin intermediul Compartimentului
Comunicare, Relaţii Publice şi Presa. Compartimentul Comunicare, Relaţii Publice şi
Presă are următoarele atribuţii principale:
• participă împreună cu purtătorul de cuvânt şi/sau consilierul pe imagine desemnat,
la realizarea strategiei de comunicare şi promovare a imaginii Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale la solicitarea ministrului;
• informează conducerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale cu privire la
articolele apărute în presa scrisă legate de activitatea ministerului şi în legătură cu
alte subiecte care privesc domeniul de activitate al acestei instituţii.
• asigură activitatea de informare a opiniei publice cu privire la activitatea Ministerului
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice prin organizarea unor
campanii de presă, pentru a face cunoscute publicului activităţile desfăşurate în
cadul MMFPSPV;
• redactează şi transmite comunicatele, informările şi invitaţiile de presă;
32
• menţine permanent legătura cu conducătorii structurilor din cadrul Ministerului

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în scopul de a răspunde solicitărilor de
informaţii ale reprezentanţilor mass-media;
• editează buletine informative şi organizează seminare, conferinţe, expoziţii tematice
şi alte acţiuni similare în ţară şi în străinătate, în domeniul său de activitate;
cheltuielile legate de tipărirea şi difuzarea buletinelor informative, precum şi cele
legate de organizarea seminarelor, conferinţelor, expoziţiilor şi celorlalte acţiuni
tematice se asigură din alocaţiile bugetare aprobate Ministerului Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
3. Direcţia Ocupare și Egalitate de Șanse prin Serviciul Ocupare are următoarele atribuţii
de comunicare:
• elaborează şi promovează proiecte de acte normative şi documente de politică
publică necesare realizării obiectivelor strategice în domeniul ocupării şi formării
profesionale a forţei de muncă;
• activitatea de informare şi comunicare privind protecţia drepturilor lucrătorilor
mobili/migranţi:
o asigurarea actualizării informaţiilor din domeniul mobilităţii/migrației forţei
de muncă pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la
secţiunea “Mobilitate forță de muncă”, referitoare la munca într-un alt stat
membru al UE, munca în România pentru cetăţenii statelor terţe precum și
elemente legislative care reglementează mobilitatea/migrația forţei de
muncă;
o realizarea materialelor cu caracter informativ privind drepturile şi obligaţiile
lucrătorilor mobili/migranţi;
o iniţierea, gestionarea şi derularea în parteneriat cu alte organizaţii/instituţii,
a campaniilor de informare adresate lucrătorilor migranţi;
o promovarea acţiunilor de cunoaştere şi respectare a drepturilor lucrătorilor
români aflaţi în străinătate, precum şi ale lucrătorilor imigranţi care se află
pe teritoriul României, în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene şi
dreptul internaţional al muncii.
4.Corpul Atașaților pe Probleme de Muncă și Sociale:
• promovarea mobilităţii lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene;
• informarea lucrătorilor asupra riscurilor muncii ilegale.
5. Direcţia Protecţia Copilului prin Serviciul Politici şi Strategii are următoarele atribuţii:
• asigură, în baza colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe, comunicarea cu misiunile
diplomatice sau oficiile consulare străine acreditate în România, precum şi cu misiunile
33
diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, în legătură cu situaţiile

care privesc respectarea drepturilor copiilor cetăţeni români aflaţi pe teritoriul altor
state şi, respectiv, a drepturilor copiilor cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul naţional,
potrivit convenţiilor consulare şi altor înţelegeri internaţionale sau în baza principiului
reciprocităţii;
• propune, iniţiază şi dezvoltă modalităţi de comunicare operativă cu alte instituţii şi
organizaţii de interes, din ţară şi din străinătate, în domeniul său de activitate;
6. Direcţia Generală Asistenţă Socială prin Compartimentul Servicii Sociale şi Incluziune
Socială din cadrul are următoarele atribuţii:
• Relaţionează cu alte autorităţi centrale, autorităţi locale şi reprezentanţi ai societăţii
civile în vederea coordonării eficiente a sistemului de servicii sociale şi asigură
activitatea de comunicare internă şi externă în domeniu.
7.Directia generală Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial
pentru Dezvoltarea resurselor umane:
• asigură managementul asistenţei financiare acordate de Uniunea Europeană prin
Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", inclusiv promovarea POS
DRU, comunicarea cu beneficiarii POS DRU și monitorizarea activităților de comunicare
din cadrul proiectelor finanțate prin POS DRU.
• Rețeaua de comunicatori
Rețeaua de comunicatori a fost constituită în cadrul proiectului ”Modernizarea serviciilor
publice de informare și relaționare cu cetățenii, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cod SMIS 13264”, conform OM nr. 2130/10.10.2013.
Rețeaua de comunicatori are ca obiectiv dezvoltarea unei comunicări externe și interne

eficiente, care va reflecta faptul că acțiunile MMFPSPV au ca principal beneficiar cetățeanul.
Prin OM 2017/19.09.2013 a fost aprobată Metodologia privind organizarea și funcționarea

rețelei de comunicatori pentru serviciile publice de informare și relaționare cu cetățenii,
constituită la nivelul MMFPSPV. La nivel central, rețeaua este formată din 30 de persoane,
responsabili de comunicare din aparatul propriu al MMFPSPV., din instituțiile subordonate, sub
autoritatea sau în coordonare, nominalizați în Anexa 1 la OM nr. 2130/10.10.2013.
Rețeaua de comunicatori a fost extinsă la nivel național printr-o rețea de informare, care
are în componență 70 de reprezentanți ai structurilor teritoriale MMFPSPV.
Rețeaua de comunicatori este coordonată de Secretarul General al MMFPSPV și își

desfășoară activitatea pe durata implementării proiectului.
34
• Recomandări cu privire la organizarea instituțională a comunicării MMFPSPV

Studiile din domeniul comunicării și bunele practici internaționale indică faptul că
oportunitatea și necesitatea unei echipe de comunicatori se află în raport direct proporțional cu
importanța, mărimea și vizibilitatea organizației. ”Cu cât o organizație se dezvoltă, cu atât ea
va investi mai mult în serviciile de comunicare și de relații publice.” 12
Organizarea unui departament de comunicare și relații publice în cadrul MMFPSPV

constituie răspunsul la presiuni sau necesități interne și externe:
PRESIUNEA EXTERNĂ PRESIUNEA INTERNĂ

1. Dimensiunea practică: necesitatea ca 1.Dimensiunea organizare. Informarea
MMFPSPV să își informeze publicul-țintă cu publicului intern cu privire la politicile,
privire la politicile, reglementările, proiectele și serviciile pe care MMFPSPV le
serviciile, proiectele, programele și propune, inclusiv modificările survenite.
inițiativele sale.
2. Dimensiunea imagine. Imaginea MMFPSPV 2.Dimensiunea coerență. Pentru a asigura
este formată din trei componente unitatea de formă și conținut a mesajelor
(personalitatea sa, imaginea proiectată și transmise (un principiu de bază al comunicării),
imaginea percepută). În mod ideal, eforturile de comunicare vor fi orchestrate de
imaginea percepută ar trebui să corespundă structura responsabilă de comunicare.
imaginii proiectate, iar aceasta atingerea
acestui deziderat este una dintre
principalele atribuții ale unui astfel de
departament.
3. Dimensiunea apărare. Capacitatea de a 3.Dimensiunea consiliere și susținere.
răspunde atacurilor lansate la adresa Oferirea de sprijin de specialitate celorlalte
imaginii organizației. departamente care doresc să utilizeze anumite
instrumente de comunicare (exemplu:
materiale de informare specializate).
4. Dimensiunea socială. Necesitatea ca 4.Dimensiunea apartenență. Implementarea
MMFPSPV să construiască o imagine de de activități menite a consolida sentimentul de
partener activ în comunitate, responsabil și apartenență al publicului-intern la organizație
implicat din punct de vedere social (o (exemple: newslettere interne, workshop-uri
dimensiune critică în situații de criză). tematice cu schimb de bune practici).
5. Dimensiunea politică. Promovarea unei
bune înțelegeri a strategiilor și politicilor
din domeniile de acțiune ale MMFPSPV.
6. Dimensiunea cercetare. Analiza periodică
a opiniilor și atitudinilor manifestate de
diferite tipuri de public-țintă (coordonarea
acestor eforturi).
7. Dimensiunea strategică. Validarea și
monitorizarea Strategiei de comunicare
internă și externă.
8. Dimensiunea sprijin pentru mass-media.
Întâmpinarea profesionistă a solicitărilor
venite din partea mass-media.
12
Dagenais, B. (2002). Profesia de relaționist. Polirom, pag. 153
35
Pentru o coordonare optimă a activităților de comunicare, atribuțiile de bază ale structurii

instituționale de comunicare din organizație sunt următoarele:
• Comunicare internă:
o gestionarea unor nevoi curente de informare ale organizației prin instrumente
specifice (newslettere interne, intranet),
o consolidarea sentimentului de apartenență la organizație,
o crearea unui climat intern proactiv, orientat spre soluții și rezultate.
• Comunicare externă:
o gestionarea tuturor manifestărilor publice ale organizației:
 relațiile cu presa
 audiovizualul
 campanii de comunicare publică
 publicitatea
 comunicarea directă
 organizarea de evenimente
 serviciul de informare și petiții
o analiza și cercetare: revista presei, cercetarea opiniei publice
o managementul reputației organizației
o gestionarea crizelor de imagine
o sprijin, consiliere și formare în ceea ce privește comunicarea pentru
departamentele funcționale.
Necesar optim de resurse umane implicate (specialiști proprii):

• 1 coordonator cu funcții manageriale,
• 1 expert relații cu presa,
• 1 expert relații cu beneficiarii (individuali și organizaționali),
• 1 expert cercetare/monitorizare,
• 1 expert comunicare internă,
• 1 expert organizare evenimente,
• 1 expert comunicare online.
36
7. Analiza publicului-țintă
• Metodologie
Strategia de comunicare este elaborată pornind de la rezultatele unei anchete sociologice

realizată în rândul mai multor populații de referință:
- beneficiari individuali ai serviciilor de informare și relaționare oferite de către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
- beneficiari instituționali ai serviciilor de informare și relaționare oferite de către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (companii private,
mass media, ONG-uri),
- angajați ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice cu
atribuții în comunicare și relaționare.
Volumele eșantioanelor au fost următoarele:

- 104 funcționari ai ministerului
- 1.741 beneficiari individuali, minim 200 în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare
- 430 companii private, minim 50 în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare
- 167 ONG-uri sau instituții media
Analiza datelor s-a realizat din două perspective:
- națională, utilizând un eșantion ponderat în raport cu structura națională 13 a

beneficiarilor individuali ai serviciilor de informare și relaționare oferite de către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
- regională, o analiză comparativă între cele 8 regiuni de dezvoltare ale României (Nord-
Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud, Sud-Est, Centru și București-Ilfov)
În Anexa 2 este prezentat un rezumat al analizei sociologice, iar în subcapitolele 7.2. și 7.3.
sunt menționate câteva caracteristici definitorii ale diferitelor tipuri de public-țintă în
formularea recomandărilor de îmbunătățire a comunicării interne și externe.
13
Pentru a evita probabilitățile inegale de selecție, eșantionul a fost ponderat, răspunsurile subiecților primind diferite
ponderi (“greutăți”) în analizele ulterioare.
37
• Publicul-țintă intern (funcționari)
În general, putem vorbi de un grad ridicat de mulțumire în rândul funcționarilor Ministerului

Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în privința diverselor aspecte legate
de activitatea lor profesională.
- Relațiile cu colegii, cu superiorul ierarhic (96% mulțumiți sau foarte mulțumiți),
- programul de muncă (92%)
- atmosfera de la locul de muncă (90%)
sunt aspectele care îi mulțumesc cel mai mult pe angajați, în timp ce
- nivelul de salarizare, (45%)
- oportunitățile de formare profesională (42%)
- șansele de promovare oferite (42%)
sunt aspectele care înregistrează cel mai scăzut nivel de mulțumire.
Analiza nemulțumirilor asociate în mod spontan de către funcționari cu locul de muncă,

indică următorul set de principale nemulțumiri, prezentate în ordine ierarhică:
- nesiguranța locului de muncă (17%),
- nivelul de salarizare (12%),
- lipsa fondurilor alocate formării profesionale continue (10%),
iar principalele elemente de satisfacție sunt, tot în ordine ierarhică:
- atmosfera de la locul de muncă, relațiile cu șefii, colegii (13%)
- programul de lucru (7%)
Se remarcă faptul că aproape o treime dintre angajați nu a putut menționa niciun aspect
de mulțumire.
Pentru o analiză sintetică a celor 16 factori evaluați, datele au fost reduse la doi factori:
- satisfacția în raport cu relația ierarhică, pe verticală (relația cu superiorul ierarhic,
participarea la decizii)
- satisfacția în raport cu propriul statut (program, salarizare, încărcătură, oportunități,
etc.).
38
40%
satisfacţia în raport cu relaţia ierarhică
30%
28%
30% satisfacţia în raport cu propriul statut
21%
19%
20%
12% 14%
8%
10% 5% 5% 6%
1% 3%
0%
-1%
-10% -6%
-20%
-30% -26%-26%
Bărbat Femeie sub 40 ani peste 40 ani maxim 10 ani peste 10 ani Bucuresti In afara
Bucurestiului
Gen Vârstă Vechimea în cadrul Localitatea
instituției
Figura 3. Satisfacția în raport cu relația ierarhică și în raport cu propriul statut.
Sursa: ancheta în rândul funcționarilor
După cum se observă, există o satisfacție ceva mai mare în rândul bărbaților și al
funcționarilor din afara Bucureștiului, în timp ce funcționarii din București sunt cei mai puțin
mulțumiți în raport cu ambele dimensiuni. De asemenea, vechimea ridicată crește satisfacția în
raport cu plasarea în ierarhie, dar o scade ușor pe cea în raport cu propriul statut.
În privința aspectelor ce ar trebui îmbunătățite, în primul rând, la locul lor de muncă,

angajații au menționat:
• condițiile de lucru (dotarea tehnică, schimbarea sediului, condițiile de igienă) (19%) și
• comunicarea internă (11%).
Studiul a permis identificarea unei legături puternice între gradul de implicare perceput și
satisfacția în raport cu relația ierarhică. Astfel, gradul de implicare al funcționarilor în procesul
decizional din cadrul instituției în care activează joacă un rol foarte important în ceea ce
privește satisfacția funcționarilor relativă la relația cu superiorii.
Potrivit studiului, peste 80% dintre funcționarii ministerului cunosc, în mare și foarte
mare măsură, criteriile de evaluare a performanței pentru postul pe care îl dețin. De
asemenea, se remarcă faptul că aproape 20% dintre funcționari consideră că angajarea în
instituție se face, în mică și foarte mică măsură, după criterii transparente.
39
O componentă importantă a activității profesionale, menționată de aproape 80% dintre

respondenți, este dezvoltarea profesională prin participarea la programe de formare
profesională (curs, training).
Pe de altă parte, lipsa de personal este resimțită puternic de către angajații ministerului,
peste 70% dintre aceștia afirmând că departamentul în care își desfășoară activitatea este
subdimensionat în raport cu atribuțiile ce îi revin. Peste 45% dintre funcționari consideră că
lipsa de personal le influențează activitatea, ducând la o performanță scăzută a acestora în
îndeplinirea sarcinilor de muncă din cauza subdimensionării departamentelor și, implicit, a
supraîncărcării cu sarcini. De asemenea, peste 25% din personalul instituției consideră că lipsa
resurselor și a posibilităților de instruire și formare profesională, respectiv comunicarea internă
defectuoasă le influențează negativ performanța în muncă.
Peste o treime dintre funcționari desfășoară ore suplimentare cel puțin o dată pe
săptămână, în timp ce numai 18% nu sunt nevoiți sau se limitează la programul de lucru normal.
Aproape două treimi dintre angajații Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice apreciază colaborarea și comunicarea între colegii de birou, respectiv
colegii de la celelalte departamente ale instituției ca fiind eficiente. De altfel, relații de
prietenie ce transcend granițele instituției există în cazul a 82% dintre angajații ministerului.
Conflictele dintre salariați și plecările continue din instituție sunt aspecte menționate de cel
puțin o treime dintre respondenți ca având loc în instituția în care activează, în timp ce
conflictele dintre angajați și instituție sunt menționate în 15% dintre cazuri.
COMUNICARE INTERNĂ
În privința modului în care se comunică, de obicei, informațiile la locul de muncă, părerile

angajaților sunt distribuite aproape echilibrat, 57% considerând-ul transparent, fără a ascunde
sau filtra nimic, în timp ce 43% îl consideră netransparent, filtrând anumite aspecte.
Angajații ministerului afirmă faptul că, cele mai frecvent utilizate metode de transmitere a
informațiilor specifice (sarcini, obiective) domeniului în care activează se realizează prin
informări verbale (90%) și scrise (72%) de la superiorul ierarhic direct. O altă metodă de
comunicare folosită pe scară largă o reprezintă informările scrise la nivelul instituției (note,
circulare, decizii), în timp ce peste 10% dintre angajații declară că nu li se comunică în niciun
fel obiectivele specifice.
40
Activitățile desfășurate de către personalul ministerului se derulează, în aproape 80% dintre

cazuri, sub îndrumarea superiorului ierarhic, în timp ce restul angajaților sunt autonomi.
Primul aspect pe care angajații apreciază că ar trebui să fie îmbunătățit în ceea ce privește
comunicarea internă îl reprezintă transparența în comunicare. De asemenea, alte aspecte care
necesită îmbunătățiri imediate țin de diseminarea informațiilor și de rapiditatea transmiterii
lor, dar și de modalitățile de comunicare și relaționare cu colegii și superiorii.
Percepția unui mod de comunicare netransparent se asociază cu percepția unui mod de

comunicare mai puțin eficient, atât cu instituția centrală cât și între departamente:
Foarte eficientã Destul de eficientã Nu prea eficientã Deloc eficientã

60% 54%
48%
50% 44%
40% 32% 31% 29% 32% 33%
30%
20% 14%
10%
10% 7% 4%
2% 2% 2%
0%
(În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică)
transparent, fãrã a se netransparent, anumite transparent, fãrã a se netransparent, anumite
ascunde sau filtra nimic aspecte fiind ascunse, ascunde sau filtra nimic aspecte fiind ascunse,
filtrate filtrate
Cât de eficientã consideraţi cã e relaţia dintre centru Cât de eficientã consideraţi cã e relaţia dintre
şi instituţia dvs? departamentele instituţiei dvs.?
Figura 4. Percepția eficienței comunicării interne, în raport cu percepția transparenței modului de comunicare.
Sursa: ancheta în rândul funcționarilor
Aproape 25% dintre respondenți apreciază faptul că nu sunt necesare îmbunătățiri în

privința comunicării cu aceasta întrucât comunicarea este foarte eficientă. Pe de altă parte, o
mai mare deschidere / disponibilitate spre comunicare a instituției centrale și o mai mare
transparență în luarea deciziilor, a subiectelor dezbătute, alături de răspunsuri mai rapide la
solicitările din teritoriu sunt aspecte ce ar da un plus de eficiență comunicării.
COMUNICARE EXTERNĂ
Comunicarea externă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice se realizează susținut, printr-o multitudine de canale. Cele mai des folosite, în
aprecierea a 80% dintre funcționarii intervievați sunt site-ul instituției, mass media, avizierul
41
și ghișeul de informare. Și ministerul s-a adaptat celor mai recente și extrem de utilizate
canale de comunicare, fiind la dispoziția publicului și prin intermediul rețelelor de socializare
(Facebook) (27% dintre funcționari le menționează), dar implementarea, la nivelul întregii
structuri ministeriale, e în fază incipientă.
Peste jumătate dintre angajați apreciază faptul că site-ul instituției reprezintă cea mai
eficientă modalitate de informare a publicului, urmată de ghișeul de informare și de media
tradițională. Utilizarea telefonului, SMS-ului, broșurile, pliantele, rețelele de socializare, deși
folosite pe scară largă în comunicarea cu publicul, sunt considerate ca fiind mai puțin eficiente.
Peste două treimi dintre angajați consideră faptul că publicul extern (persoane, companii
sau organizații non-guvernamentale) este interesat și foarte interesat de aspecte legate de
legislația muncii, migrația forței de muncă, programe și servicii în domeniul pensiilor, a altor
drepturi de asigurări sociale, protecția persoanelor cu handicap și a copilului, dar și asistenta
socială pentru vârstnici. Într-o ierarhie a interesului, legislația muncii este desemnată de peste
jumătate dintre respondenți, drept subiectul care prezintă cel mai mare interes pentru public.
Urmează, în ierarhie,interesul pentru programele și serviciile în domeniul pensiilor și a altor
drepturi de asigurări sociale, precum și cel pentru migrația muncii. Această ierarhie e similară
cu cea promovată de publicul larg sau cel organizațional, ceea ce înseamnă că există o
percepție similară a agendei de interes.
Peste 70% dintre angajații ministerului apreciază faptul că site-ul instituției este foarte bine
organizat și structurat logic și cuprinde informații relevante, permițându-i utilizatorului să
descopere rapid și ușor informațiile de care are nevoie.
Principalul aspect pe care angajații îl consideră ca fiind foarte important de îmbunătățit în

ceea ce privește comunicarea cu publicul este site-ul instituției, interfața ei în mediul virtual.
De asemenea, crearea unui departament specific, destinat coordonării activităților de
comunicare sau suplimentarea personalului, sunt aspecte menționate de 10% dintre
respondenți ca fiind necesar de îmbunătățit. Comunicarea ministerului prin broșuri/pliante,
prin mass media sunt alte aspecte ce ar trebui îmbunătățite pentru ca informațiile să ajungă
mai clar, mai complet și mai rapid la public.
42
CONCLUZIILE ANCHETEI INTERNE:
1. Comunicarea internă poate fi îmbunătățită în privința unor parametri (transparență,

participare), toate aceste aspecte fiind inter-corelate și generând niveluri diferite de
satisfacție și impulsuri motivante sau demotivante semnificative.
.
2. Generalizarea percepției comunicării intra-instituționale poate genera pattern-uri de
raportare la întreaga structură organizațională, cu efecte în special în plan relațional
dar și al eficienței în activitate.
3. Comunicarea externă, apreciată ca desfășurându-se la parametri ridicați, ne indică

faptul că funcționarii cunosc nevoile de informare ale publicului, privilegiază canalele
de comunicare ale unui public anticipat, de viitor, orientat spre utilizarea Internet-ului
și, în același timp, sunt conștienți de propriile necesități, de profesionalizarea
comunicării și nevoia unei structuri de personal cu un volum optim.
CONCLUZIILE ANCHETEI INTERNE
• Public-țintă extern
Tipurile de public-ţintă externe definit ca fiind de o relevanță mai ridicată pentru

comunicarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
(organizației) sunt:
- persoanele adulte, neinstituționalizate, din România, definite în continuare ca „public
larg”, în calitate de beneficiari direcți, datorită statusului ocupațional, sau indirecți,
reprezentanți ai gospodăriilor în care există (alți) beneficiari direcți,
- reprezentanții agenților economici, ai companiilor de stat sau private din România,
entități care interacționează în mod direct și indirect cu ministerul sau cu instituțiile
sale subordonate sau aflate sub autoritate,
- reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai mass media, organizații
implicate fie în activitatea specifică a ministerului și instituțiilor sale , fie în comunicare.
Importanța acestor publicuri derivă din cele două dimensiuni definitorii, potențialul
ministerului de a le influența activitatea, respectiv relativa vulnerabilitate a ministerului în
fața acestora, fiecare din cele 4 publicuri (publicul larg, agenții economici, ONG-urile, mass-
media) având poziționări specifice în raport cu cele două dimensiuni. O analiză a acestor trei
categorii de public pleacă de la un set de indicatori fundamentali, ce ne pot indica aceste
poziționări și modul în care ele definesc comportamentele de informare.
43
NOTORIETATE
Notorietatea simplă (awareness) a structurii generale ministeriale, gradul de recunoaștere

a instituțiilor, reprezintă un prim aspect fundamental. Ea reprezintă, practic, atât efect cât și
cauză a interacțiunii dintre organizație și grupurile țintă mai sus menționate. Acest indicator ne
indică segmentele de public „inexistent”, cel aflat în afara oricărei relații cu organizația.
80%
public larg (media = 5.0 instituţii cunoscute)
67%
70% companii (media = 5.4 instituţii cunoscute)
58%
60% ONG şi media (media = 5.5 instituţii
54%
cunoscute)
50%
40%
30%
30%
21%
19%
20%
11%10%10%
10% 5% 6%
1% 1% 2% 2% 4%
0%
nu a auzit de a auzit de o a auzit de 2 a auzit de 3 a auzit de 4 a auzit de 5 a auzit de 6
nicio instituţie instituţie instituţii instituţii instituţii instituţii instituţii
Figura 5. Distribuția în raport cu numărul de instituții cunoscute.

Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Așa cum reiese din graficul de mai sus, nu există diferențe semnificative (importante) între
cele trei populații (public larg, companii, ONG și media) în ceea ce privește numărul de instituții
cunoscute, dar putem observa faptul că, în medie, publicul din mediul de afaceri cunoaște cu
mult mai multe instituții decât publicul larg.
Notorietatea calificată, care presupune cunoașterea în medie, mare sau foarte mare
măsură a activității mai multor instituții, se prezintă după cum urmează:
44
40% 37% 38%

public larg (media = 2.7 instituţii ale căror activitate e cunoscută în 36%
35% medie, mare sau foarte mare măsură)
companii (media = 4.1 instituţii ale căror activitate e cunoscută în medie,
30% mare sau foarte mare măsură)
ONG şi media (media = 4.0 instituţii ale căror activitate e cunoscută în 25%
20%
20%
16% 16%
15%15%
15% 12% 11%
10% 9%
7% 7% 8%
6% 6%
4% 5% 4%
3%
5%
0%
nu cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte
activitatea activitatea unei activitatea a 2 activitatea a 3 activitatea a 4 activitatea a 5 activitatea a 6
niciunei instituţie instituţii instituţii instituţii instituţii instituţii
instituţii
Figura 6. Distribuția în raport cu numărul de instituții a căror activitate e cunoscută în medie, mare sau foarte
mare măsură. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Graficul ne indică faptul că, în mod real, deși recunosc majoritatea instituțiilor
ministeriale, ponderea celor care cunosc, la un nivel mediu sau ridicat, activitatea acestora
este ceva mai redusă. Dacă ne referim doar la 3 din cele 6 instituții testate, ponderea celor care
le cunosc bine activitatea e 44% în rândul publicului larg, 71% în rândul agenților economici și
69% în rândul ONG-urilor și mass media.
Notorietate mai redusă a ministerului în rândul:

- persoanelor de sex feminin,
- persoanelor vârstnice (71 ani și peste),
- persoanelor cu studii elementare (maxim 8 clase),
- celor cu venituri reduse (maxim 900 lei lunar în gospodărie),
- celor din satele sărace sau mediu dezvoltate,
- celor din regiunile ruralizate (Nord-Est sau Sud-Est).
Notorietatea mai ridicată a ministerului asociată cu:

- persoanele de sex masculin,
- cele de vârstă medie (31-50 ani),
- persoanele cu studii superioare,
- persoanele active ocupate (angajați sau antreprenori),
- persoanele cu venituri medii sau ridicate (peste 1.800 lei lunar în gospodărie),
- persoane din mediul urban sau rural dezvoltate,
- persoane din regiunile urbanizate (București-Ilfov, Centru, Nord-Vest, Vest).
45
Putem imagina, așadar, ca lanț condițional al notorietății simple sau calificate, următoarea
secvență:
status
educaţie venit rezidenţă (re)cunoaştere
ocupaţional
în care nu am inclus gen-ul și aria culturală, acestea fiind mai degrabă asociate unora sau altora
din caracteristicile de mai sus.
Reprezentanții instituțiilor media reprezintă publicul cel mai cunoscător, atât în

privința notorietății simple cât și a celei calificate, aspect firesc prin prisma activității pe care
o desfășoară.
În raport cu cei doi indicatori de notorietate ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor Vârstnice și instituțiilor subordonate sau sub autoritate, publicul se
polarizează ușor pe axa notorietății calificate, plasându-se într-o mai mare proporție la
extreme. Pe de-o parte, identificăm segmente (23% în cazul publicului larg, 10% în cazul
companiilor și 12 % în cazul ONG-urilor / media) care, deși au auzit de toate sau aproape toate
instituțiile testate, nu cunoasc decât foarte puține despre activitatea lor. Pe de altă parte,
identificăm segmente (37%, în cazul publicului larg, 56% în cazul companiilor și 54 % în cazul
ONG-urilor / media) care au auzit și cunosc, cel puțin într-o măsură medie, activitatea tuturor
sau aproape a tuturor instituțiilor ministeriale.
INTERACŢIUNEA CU ORGANIZAŢIA
Analiza cantitativă a interacțiunii ne indică, oarecum așteptat, un procent redus din

publicul larg care a intrat în contact cu ministerul sau instituțiile sale, în comparație cu
interacțiunea minister-companii și minister-ONG-uri/media.
46
public larg (în medie, a contactat 0.2 instituţii şi a fost contactat de 0.2 instituţii)
companii (în medie, a contactat 1.3 instituţii şi a fost contactat de 0.9 instituţii)
ONG şi media (în medie, a contactat 1.1 instituţii şi a fost contactat de 0.9 instituţi)
80%
71%
70%
59%
60%
50% 46%
41% 42%
40%
31%
30% 23%
20% 17%
10% 7%
0%
a contactat din proprie iniţiativă a fost contactat a contactat sau a fost contactat
Figura 7. Distribuția în raport cu interacțiunea cu organizația.. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Publicul din mediul de afaceri, în special agenții economici, este cel care interacționează
într-o mai mare măsură cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
și instituțiile subordonate sau sub autoritate. Dacă în cazul publicului larg, inițiativa de contact
e dominantă, în cazul ONG-urilor și instituțiilor media, dar mai ales în cazul companiilor,
raportul dintre cei care au contactat și cei ce au fost contactați, se echilibrează.
Putem identifica anumite caracteristici socio-demografice ale celor care contactează sau
sunt contactați de către organizație. La nivelul publicului larg, inițiază în mai mare măsură
contacte cu aceste instituții, persoanele:
- cu studii superioare
- de 31-70 ani
- cu un venit lunar familial ridicat (de peste 2.700 lei)
Din rândul companiilor, contactează în mai mare măsură aceste instituții, managerii:
- de peste 60 ani
- din domeniile industriei grele
- din companiile mari, cu peste 50 angajați
De asemenea, la nivelul publicului larg, sunt într-o mai mare măsură contactați de către
instituții:
- patronii, liber-profesioniștii, dar și șomerii
- cei fără venit,
iar la nivelul mediului de afaceri, sunt într-o mai mare măsură contactați de către instituții cei
din companiile medii, cu 11-50 angajați.
47
Desigur, în ceea ce privește intenția de a contacta sau a fi contactat de instituția

respectivă, trebuie evaluată și motivația inițierii contactului, practic rolurile jucate de public și
organizație în această interacțiune. Interpretând motivația declarată de subiecți, observăm
următoarele tipuri de motivații
Public Principalele motivații Rolul organizației
Publicul larg Contactează: Furnizare de servicii
- Pentru dosar de pensie / șomaj / loc de muncă /
adopție Reglementare
- Pentru informare / documentare
Sunt contactați pentru: Informare
- Atribuții de serviciu
- Control / inspecție
Publicul corporate Contactează: Furnizor de servicii
- Acreditare / licențiere
- Pentru informare / documentare Reglementare
- Pentru depunere de proiecte
- Pentru dosar de pensie / șomaj / loc de muncă / Acreditare, licențiere
adopție
Sunt contactați pentru: Parteneriat pentru
- Control / inspecție proiecte, cursuri
- Cursuri, proiecte
- Locuri de muncă vacante Informare
Tabel 2. Motivația inițierii contactelor înspre și dinspre organizație. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-
țintă
Cu referire directă la relația cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice, evaluarea multidimensională a satisfacției, ne indică o anumită ierarhie a satisfacției,
publicul larg fiind cel mai puțin mulțumit, reprezentanții agenților economici situându-se pe
poziția mediană iar cei ai societății civile declarând cel mai ridicat grad de satisfacție față
de relația cu ministerul. Tinerii, 18-30 ani, reprezintă segmentul cel mai puțin mulțumit.
Studiul relevă că, în conturarea unei atitudini generale față de organizație, calitatea
serviciilor oferite de instituția centrală joacă un rol fundamental, fiind un important
determinant al acesteia. Așteptările și evaluarea relației cu ministerul se răsfrâng în mod
direct asupra întregii organizații, influențând percepția generală a acesteia.
COMUNICARE
48
Între publicul larg și reprezentanții companiilor nu există o diferență semnificativă statistic

în privința numărului mediu de surse de informare utilizate. De asemenea, reprezentanții
societății civile sunt cei care folosesc cele mai multe surse, semnificativ mai multe decât
celelalte două populații investigate.
public larg (în medie, 4.1 surse) companii (în medie, 4.2 surse) ONG şi media (în medie, 4.9 surse)
20%
19% 19%
18% 17%
16% 17%
16% 16% 16%
15% 15%
14% 14%
12% 12%
11% 11%
10% 10% 10% 10%
9% 9%
8%
7%
6% 6%
5%
4% 4%
4%
2% 2% 3% 3%
2%
2% 2% 2%
1% 1%
0%
nicio o sursă 2 surse 3 surse 4 surse 5 surse 6 surse 7 surse 8 surse 9 surse 10 surse 11 surse
sursă
Figura 8. Numărul de surse de informare utilizate. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Utilizează mai multe surse de informare

- Tinerii (18-30 ani), 4.4 surse, în medie, din maxim 11 surse
- Cei cu studii superioare, 4.5 surse, în medie
- Cei din familii cu venituri lunare mari (peste 2.700 lei), 4.6 surse, în medie
- Cei din regiunea Sud, 4.6 surse, în medie
- Cei din ruralul mediu dezvoltat sau dezvoltat, 4.7 surse, în medie
- Reprezentanții ONG-urilor, 5.0 surse, în medie
La cealaltă extremă, utilizează mai puține surse de informare
- Vârstnicii (peste 70 ani), 3.7 surse, în medie
- Cei cu educație elementară, 3.8 surse, în medie
- Cei din orașele mari, 3.5-3.6 surse, în medie
În ceea ce privește sursele media, publicul larg utilizează mai puține surse media de
informare (2.6, în medie, din maxim 5 surse) în comparație cu publicul organizațional (2.8-
2.9 surse, în medie).
Identificăm utilizarea mai multor surse media în rândul:
- celor maturi (31-50 ani), 2.8 surse, în medie, din maxim 5 surse
- celor cu studii superioare, 3.0 surse, în medie
- celor din familii cu venituri lunare mari (peste 2.700 lei), 3.1 surse, în medie
49
și o utilizare mai redusă în rândul:

- celor vârstnici (peste 70 ani), 2.2 surse, în medie
- celor cu educație elementară, 2.2 surse, în medie
- celor din satele sărace, 2.2 surse, în medie
Utilizarea surselor ce presupun interacțiune (rețele de semnificativi, evenimente etc.) este
mai redusă ca intensitate/accesare la nivel general și este mai accentuată în rândul:
- reprezentanților societății civile, în medie 2.1 surse din maxim 6
- persoanelor active neocupate (casnici, șomeri), 1.8 surse, în medie
- celor fără venit, 2.0 surse, în medie
- celor din ruralul mediu dezvoltat sau dezvoltat, 2.1 surse, în medie
- celor din regiunile Sud, 1.9 surse, în medie
- managerilor companiilor mari, cu peste 50 angajați, 2.0 surse, în medie
și mai puțin prezentă în rândul
- celor cu venituri medii (1.800-2.700 lei lunar), 1.6 surse, în medie
- bucureștenilor, 1.1 surse, în medie
- celor din orașele mari, cu peste 100 mii locuitori, 1.1 surse, în medie
- managerilor din domenii precum agricultura, industria ușoară, 1.4 surse, în medie
Cu cât crește numărul și calitatea surselor de informare, cu atât crește și numărul
instituțiilor a căror activitate este cunoscută sau care au fost accesate de către publicuri.
informare
expunere media expunere non-media

determinată mai degrabă de factori de determinată mai degrabă de factori
status / capital (vârstă, educaţie, venit) contextuali (mediu, relaţionare)
genereză (re)cunoaştere generează iniţiativă de interacţiune
Canalele de comunicare privilegiate de public pentru informarea în privința problemelor

locale sau regionale diferă de la publicul larg la cel din mediul de afaceri. Primul utilizează în
special televiziunea (73%), Internet-ul (32%) sau radioul (23%). Reprezentanții companiilor sau
ai ONG-urilor / instituțiilor media folosesc ca prim canal de comunicare Internet-ul (65%/8%),
urmat de televiziune (56%/41%) și presa scrisă (27%/25%).
Cele mai informate tipuri de public sunt:
50
- Tinerii, 18-30 ani, care au cunoștință, în medie, de 4.0 arii tematice din maxim 12
- Cei cu studii superioare, care au cunoștință, în medie, de 4.8 arii tematice
- Cei cu venituri familiale mari (peste 2.700 lei lunar), care au cunoștință, în medie, de
4.8 arii tematice
- Cei din regiunea Sud-Vest, care au cunoștință, în medie, de 4.3 arii tematice
- Cei din orașele foarte mari, peste 200 mii locuitori, dar și cei din ruralul dezvoltat sau
urbanul mic, sub 30 mii locuitori, care au cunoștință, în medie, de 3.8 arii tematice
- Managerii companiilor cu peste 50 angajați, care au cunoștință, în medie, de 5.2 arii
tematice
- Reprezentanții societății civile, care au cunoștință, în medie, de 6.6 arii tematice
Cei mai puțin informați sunt:
- Vârstnicii, peste 70 ani, care au cunoștință, în medie, de 2.8 arii tematice
- Cei cu educație elementară, de maxim 8 clase, care au cunoștință, în medie, de 2.7 arii
tematice
- Cei fără venit familial sau cu venit de maxim 900 lei lunar, care au cunoștință, în medie,
de 2.7 arii tematice
- Cei din regiunea Nord-Est, care au cunoștință, în medie, de 3.2 arii tematice
- Cei din ruralul sărac, care au cunoștință, în medie, de 2.7 arii tematice
Concluzii cu privire la utilizarea canalelor de comunicare:
- Publicul larg privilegiază televiziunea și identificăm o ușoară apetență spre
interacțiunea directă (audiențe, întâlniri)
- Reprezentanții companiilor se situează pe o poziție mediană în cazul majorității
canalelor de comunicare
- Reprezentanții societății civile sunt cei care folosesc mai puțin mediile tradiționale
(TV, radio) și primesc sau caută mai degrabă informația în mediul virtual
În analiza informației de pe site-ul MMFPSPV (www.mmuncii.ro), opiniile diferă între cele
trei populații de referință, publicul larg consideră într-o mai mică măsură decât publicul
organizațional că informația de pe site este foarte complexă, foarte folositoare, foarte
proaspătă și foarte suficientă.
51
Caracteristici generale ale publicului extern:
• Reprezentanții societății civile (ONG, mass-media) pot fi considerați

publicul cel mai calificat și cu cea mai frecventă interacțiune cu
organizația, public orientat spre utilizarea canalelor de comunicare din
mediul electronic și publicul care manifestă cea mai ridicată satisfacție
în raport cu activitatea specifică și cea de comunicare ale ministerului
și organizațiilor sale. Într-o mai mare măsură regăsim în relația
organizației cu ONG-urile o relație de parteneriat sau de promovare
de proiecte.
• Reprezentanții mediului de afaceri se situează de cele mai multe ori,
atât opinional cât și comportamental, pe o poziție mediană dar mai
apropiată de cea a reprezentanților ONG-urilor/mass media. Relația
organizației și instituțiilor sale cu agenții economici se desfășoară într-o
mai mare măsură din poziția reglementatorului.
• Reprezentanții publicului larg reprezintă publicul care se situează
într-o mai mare măsură în zona cunoașterii superficiale, a
poziționării critice față de activitatea ministerului și care utilizează în
informare, într-o mai mare măsură, mediile tradiționale. Relația
organizației și instituțiilor sale cu publicul larg se desfășoară într-o mai
mare măsură din perspectiva furnizorului de servicii.
• Public potențial
Publicul potențial poate dezvolta capacitățile de comunicare dincolo de publicul țintă
actual. Spațiul virtual al rețelelor sociale, blogosfera etc, dar și alte canale de cu totul alta
forma.
New media sau noile media reprezintă totalitatea mijloacelor tehnice care încurajează
comunicarea prin intermediul internetului, dezvoltând comunităţi virtuale şi reţele sociale.
Aceste medii permit o comunicare mai rapidă, au un impact mare asupra publicului şi nu
necesită o pregătire specială pentru a fi folosite. Noile media includ canale informaţionale
precum blogurile, reţelele sociale, podcasturile, jocurile video, lumile virtuale, enciclopediile
52
de tip wiki, dispozitivele mobile, email-ul şi site-urile. În Anexa 3 poate fi găsită o prezentare
detaliată a noilor media care pot fi utilizate de minister – cu avantajele și dezavantajele
aferente. În studiul prezentat anterior, membrii eșantioanelor cercetare au răspuns la întrebări
despre pagina web a ministerului, fără a fi chestionati cu privire la celalte tipuri de new media.
Rețelele de socializare sunt considerate canalele de comunicare cu cel mai mare potențial
de a revoluționa comunicarea organizațională cu publicul extern. Conform unui studiu recent
realizat la nivel internațional 14, aproximativ 70% dintre utilizatorii de internet sunt de asemenea
utilizatori de rețele de socializare. Conform graficului de mai jos, Facebook-ul este cea mai
utilizată rețea de socializare.
Figura 9. % de adulți care utilizează rețele sociale în anul 2012 și 2013 / Sursa: Pew Research Center (2013).
Social Media Update, accesat la http://pewinternet.org/Reports/2013/Social-Media-Update.aspx pe data de 20
ianuarie 2013, pag. 2
Conform aceluiași studiu, Facebook este rețeaua de socializare cu cea mai mare implicare
manifestată de utilizatori: 63% dintre utilizatori își accesează pagina de Facebook cel puțin o
dată pe zi, în timp ce aprox. 40% dintre utilizatori au mai multe accesări zilnice. De asemenea,
42% dintre cei chestionați utilizează mai multe rețele de socializare, Facebook-ul reprezentând
cea mai frecventă opțiune.
Profilul socio-demografic al utilizatorului de Facebook este compus din următoarele
caracteristici 15:
• femeie sau bărbat, deși femeile utilizează mai des Facebook-ul;
14
Pew Research Center (2013). Social Media Update, accesat la http://pewinternet.org/Reports/2013/Social-Media-
Update.aspx pe data de 20 ianuarie 2013.
15
Idem., pag. 4
53
• situat în grupa de vârstă 18-49 de ani;

• studii medii sau superioare;
• plaja de venit scăzut-mediu;
• locuitor în mediul urban.
Studiul ”State of Social Media in Romania 2013” 16, realizat de eResearch Corp prezintă
câteva aspect defintorii ale utilizării rețelelor de socializare în țara noastră. Similar cu
rezultatele studiului international, Facebook este cea mai utilizată rețea din România (80%
dintre respondenți o menționeaza neasistat). Facebook este urmat de Twitter (69%) și Hi5 (40%),
Twitter fiind mai specializat decât Facebook.
Facebook este singura rețea în cazul careia aproape 20% dintre respondenti declara ca petrec
mai mult de 120 de minute la o singura logare. Cele mai lungi durate de logare sunt pezente in
cazul celor intre 14 si 26 de ani. Din totalul celor care petrec mai mult de 2 ore in social media,
52% au sub 26 de ani.
Având în vedere amploarea social media în România, precum și faptul că este un canal
utilizat cu precădere de publicul larg (a se vedea subcapitolele anterioare), ministerul nu poate
ignora aceste realități. Pagina de Facebook a ministerului este activă încă din anul 2013.
Aceasta este utilizată atât ca pagină de prezentare, cât și ca pagină de interacțiune (forum).
Pentru optimizarea utilizării paginii de Facebook a ministerului, se vor respecta următoarele
principii:
- existența unei singure pagini de Facebook a ministerului, cu înglobarea paginilor de
Facebook sau din alte rețele ale direcțiilor (dacă este cazul). Astfel este posibilă
diseminarea de mesaje unitare ca formă și conținut;
- transfomarea paginii de Facebook în pagină de prezentare (fără a activa opțiunea de
forum). Deși forumul asigură un nivel mai crescut de interacțiune cu publicul larg, este
de multe ori utilizat ca un canal prin care sunt primite petiții. Imposibilitatea de a
identifica în mod exact și legal petentul, timpul scurt de răspuns, imposibilitatea de a
asigura o confidențialitate optimă, precum și caracterul foarte direct, informal al
comentariilor primite pot da naștere la confuzii și probleme de relaționare cu publicul;
În spațiul virtual, aceste probleme de relaționare pot escalada cu ușurință, dând naștere
la zvonuri uneori prea puțin întemeiate. După ce ministerul își consolidează funcția de
comunicator în spațiul public prin înființarea unei structuri organizaționale cu suficiente
resurse umane și materiale, se poate reevalua posibilitatea de a reactiva forumul.
16
Cum a fost utilizată social media în România?, accesat la http://www.webuzz.ro/cum-a-fost-utilizata-social-media-in-
romania-in-2013/, la data de 20 ianuarie 2013.
54
- pentru a veni în întâmpinarea celor care doresc să scrie petiții și își manifestă această
dorință prin pagina de Facebook, va fi posibilă direcționarea către un formular de
contact (pe pagina web a ministerului). Renunțarea la forum nu se va face brusc, ci prin
mai multe etape pregătitoare, astfel încât publicul să nu resimtă această decizie ca un
mod de a întrerupe o relație deja stabilită;
- desemarea unui responsabil de social media, care să actualizeze pagina de Facebook cu o
frecvență optimă (cel puțin o dată/zi) prin postarea de informații de interes, link-uri
către rapoarte, promovarea evenimentelor și sesiunilor de consultare publică;
comunicarea în spațiul virtual este o activitate consumatoare de resurse de timp, motiv
pentru care se va lua în considerare la dimensionarea postului, inclusiv la descrierea
responsabilităților (conform fișei de post) acestui responsabil;
- relaționarea cu paginile de Facebook ale instituțiilor din subordine/ de sub autoritate, cu
evitarea redundanțelor.
55
8. Mix de comunicare (canale, metode și tehnici)

Descrierea canalelor, metodelor și tehnicilor pentru fiecare dintre cele două dimensiuni ale
comunicării Ministerului: comunicarea internă și comunicarea externă.
Alcătuirea unei combinaţii potrivite de instrumente şi canale necesare pentru îndeplinirea

obiectivelor şi trimiterea mesajelor către fiecare grup-ţintă constituie o sarcină dificilă. Din
momentul în care publicul-ţintă a fost identificat, iar mesajele au fost stabilite, comunicarea se
face fie direct (verbal sau în scris), fie indirect, printr-un canal de comunicare. Mediile de
comunicare s-au diversificat foarte mult odată cu dezvoltarea tehnologiei. Preferinţele
audienţelor s-au diversificat şi ele, iar odată cu ele şi nevoia lor de comunicare este din ce în ce
mai greu de satisfăcut. Acest aspect pune problema utilizării eficiente a mijloacelor de
comunicare. În noianul de mesaje cu care audienţele sunt bombardate zi de zi, mesajele riscă
să se suprapună, diferenţierea este din ce în ce mai greu de făcut şi mesajul se poate pierde.
Există şi un aspect pozitiv referitor la multitudinea de mijloace de comunicare disponibile: s-a
demonstrat că acelaşi mesaj transmis prin mai multe mijloace de comunicare devine mai
eficient.
8.1. Mix de comunicare externă
Comunicarea externă vizează relaţiile între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale
şi Persoanelor Vârstnice cu grupurile de interes externe şi cetăţenii. Comunicarea externă
trebuie să fie planificată, coerentă şi profesională. Comunicarea în dublu sens care implică
feedback din partea grupului țintă este un tip de comunicare interactivă, potrivită pentru
situaţiile în care există intenţia ca mesajul să schimbe atitudini sau să motiveze. Acest proces
trebuie să ia forma unui dialog deschis, care necesită clarificarea aspectelor sensibile pentru
mediul social.
Promovarea poate fi optimizată dacă atât limitările, cât şi beneficiile diverselor mijloace
şi canale de comunicare sunt bine înţelese. Este important de ştiut că mijloacele de comunicare
pot fi clasificate în funcţie de două coordonate sau caracteristici:
• implicarea audienţei (audience involvement) şi

• atingerea audienţei (audience reach).
56
Există un număr mare de tehnici şi modalităţi de comunicare care pot fi utilizate de către
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, in funcţie de
caracterisiticile mesajului ce se doreşte a fi comunicat. Aceste tehnici şi instrumente, cu
avantajele și dezavantajele aferente, precum și cu estimări de costuri unitare, sunt enumerate
în cele ce urmează:
COMUNICARE AUDIO-VIDEO
INSTRUMEN SEGMENT AVANTAJE DEZAVANTAJE INDICATORI COSTURI MEDII EXPERTIZĂ RECOMANDĂRI

T DE PUBLIC- DE ESTIMATE
ŢINTĂ EFICACITATE
Spot TV Publicul larg Accesibil de Costuri de Număr de Producţia- Expert Folosirea
acasă; poate filmare/producţ spoturi 10.000 euro producţie expertizei
genera ie ridicate; difuzate; Difuzare- 500- Expert externe: agenţie
dezbateri în Poate deveni Indicatori de 1000 creaţie de publicitate
familie; mai costisitor în audienţă. euro/difuzare Expert cu servicii
Atinge un anumite spot 30 sec. comunicare complete
procent mare perioade ale Preţul variază în Expert (creaţie,
din publicul anului; Preţurile funcţie de media producţie,
ţintă; Impact de difuzare în complexitatea media). În
maxim; intervalul prime producţiei şi procesul de
Rentabil. time pot fi planificarea creaţie şi
prohibitive; alte media(nr. producţie este
intervale pot fi difuzări, staţie esenţială
ineficiente. media, orar) participarea
unui expert
intern de
comunicare.
Emisiune Publicul Număr de Producţie + Experţi în Folosirea
TV larg, emisiuni difuzare 20.000 producţie: expertizei
potenţiali difuzate; euro scenarist, externe: casa de
beneficiari, Indicatori de regizor, producţie,
publicul audienţă; Preţul variază în editor text, agenţie de
specializat. funcţie de editor publicitate sau
complexitatea imagine, chiar canalul TV
producţiei şi producator dacă
televiziunea TV beneficiază de
unde va fi Expert echipă şi
difuzată. planificare recuzită. În
media procesul de
57
creaţie şi
producţie este
esenţială
participarea
unui expert
intern de
comunicare.
Film Publicul Poate fi Numărul de Producţie- Expert Folosirea

promoţional larg, diseminat pe difuzări; 1500 - 2500 producţie expertizei
potenţiali mai multe Indicatori de euro Expert externe: casa de
beneficiari, canale online la audienţă. Preţul variază în creaţie producţie sau
beneficiari. costuri reduse: funcţie de Expert agenţie de
pagina web, complexitatea comunicare publicitate. În
Facebook, producţiei şi Expert procesul de
YouTube etc. canalul pe care media creaţie şi
Poate fi folosit se diseminează producţie este
pentru (pregătirea esenţială
realizarea de tehnică a participarea
CD-uri de filmului pentru unui expert
prezentare difuzarea pe intern de
și/sau pentru a diferite canale). comunicare.
rula în holul
ministerului pe
un televizor.
Publicitate Publicul Public atent; Este potrivit Indicatori de Preţul variază în Expert Expertiză
în larg. Timpul de doar pentru audienţă funcţie de media externă: agenţii
cinematogr publicitate mesajele (numărul de biletele vândute de publicitate
afe poate generale; bilete sau de sau agenţii
fi cumpărat Un public vândute). distribuitorul media în
local. general, urban. filmului. Poate situaţia în care
fi utilizat spotul producţia a fost
tv sau un media- realizată.
cut din filmul
promoţional.
Spot radio Publicul Posturile de Fragmentat; Numărul de Producţia = Expert Expertiză
larg. radio locale sunt Preţul ridicat în spoturi 400-600 euro producţie externă: casa de
foarte populare cazul în care difuzate; Difuzarea = 100 Expert producţie sau
în comunităţile sunt mai multe Indicatori de - 200 creaţie agenţie de
locale; posturi într-o audienţă. euro/difuzare Expert publicitate. În
memorabilitate/ singură Preţul variază în comunicare procesul de
creativitatea regiune; funcţie de Expert creaţie şi
mesajului este lipsa impactului complexitatea media producţie este
esenţială; vizual; nu este producţiei şi esenţială
flexibililtate, întotdeauna planificarea participarea
uşor de realizat. uşor media. unui expert
de cumpărat în intern de
toată ţara. comunicare.
Emisiuni Publicul Număr de Producţia+difuz Experti în Folosirea
radio larg, emisiuni; area 2500 - productie: expertizei
(tip de potenţiali Indicatori de 3000 euro regizor, externe: casa de
dezbatere) beneficiari. audienţă; Preţul variază în editor, producţie,
Număr de funcţie de producator agenţie de
întrebări din complexitatea radio publicitate sau
partea producţiei şi Expert chiar postul
ascultătorilor. postul radio. planificare radio dacă
media beneficiază de
echip necesară.
În procesul de
creaţie şi
producţie este
esenţială
participarea
unui expert
intern de
comunicare.
58
COMUNICARE SCRISĂ
INSTRUMEN SEGMENTE DE AVANTAJE DEZAVANTAJE INDICATORI COSTURI MEDII EXPERTIZĂ RECOMANDĂR

T PUBLIC-ŢINTĂ DE ESTIMATE I
EFICACITATE
Ziare Publicul Adaptabilitate Necesită Număr de Producţie: 0 Expert creaţie Folosirea
naţionale general, la public; condiţii de reclame / EUR-150 EUR Expert echipei
regionale potenţiali Formate tipărire de articole Costul unei comunicare interne. În
cu beneficiari. personalizate; calitate; publicate; machete poate Expert situaţia în
distribuţie Poziţionări Durata redusă Tiraj; Număr sa fie 0 în grafician care nu există
gratuită speciale; de viaţă; Poate de cititori. situaţia în care un grafician
Informaţie să nu fie există experţi intern, se
foarte precisă; rentabilă. interni: poate folosi
Rentabil; grafician şi expertiza unei
Interacţionare expert specialist
directă prin creaţie/comunic extern.
cupoane de are
răspuns;
Reviste pe Publicul Segmentare Se citeşte într- Producţie: Între Expert creaţie Folosirea
teme general, clară a un timp 0 EUR-150 EUR Expert experţilor
generale potenţiali publicului; îndelungat; Costuri comunicare interni.
sau beneficiari, Transmisibile; Frecvenţa difuzare: între Expert media Pentru
de public Notorietate. scăzută; 0 EUR- 700 plasarea în
specialitate specializat. Are un public- EUR/ o apariţie media, se
: ţintă mai poate folosi
articole şi selectiv. expertiza unei
publicitate agenţii media.
Materiale Publicul larg, Acoperire Timp limitat de Oportunitatea Producţie: Între Expert creaţie Folosirea
indoor/ potenţiali locală/regională expunere la de a fi văzut; 2 EUR-2000 Expert experţilor
outdoor beneficiari, ; mesaj; Numărul de EUR comunicare interni pentru
(afişe, public Eficiente dacă Conţinut limitat afişe; Costuri Expert conţinut şi
panotaj) specializat. sunt plasate în al mesajului. Articole/ difuzare: între grafician creaţie.
locuri apariţii 0 EUR- 500 Expert media Pentru
strategice; Bun generate. EUR/ o afişare plasarea în
pentru media, se
conştientizare; poate folosi
Expuse în zone expertiza unei
de trafic agenţii media.
intens;Mesaj
foarte concis;
Consolidează
alte mesaje
media.
Relaţia cu Reprezentanţi Flexibilitate; Potrivit pentru Numărul de Comunicate de Expert relaţii Folosirea
media media, Mesaj start-up-uri; articole/ presă: 0 EUR publice expertizei
(comunicat publicul personalizat; Control redus apariţii (cu expert Expert de interne sau
e/ larg, Comunicare în asupra generate; intern) comunicare apelarea la o
conferinţe potenţiali dublu sens; rezultatelor. Numărul de Evenimente Expert logistic agenţie de
de beneficiari, Implementare conferinţe de pentru presă Expert evenimente.
presă) beneficiari, rapidă; presă (logistică): min concepere
public Costuri reduse. organizate; 200 EUR evenimente
specializat. Prezenţa la
conferinţele
de presă
/interes.
COMUNICARE ÎN MEDII VIRTUALE

EFICACITATE
Pagini web Publicul larg, Nivel ridicat de Este nevoie de o Numărul de Producţie+men Expert web- Folosirea unei
potenţiali implicare a atenţie sporită vizitatori; tenanţă anuală: design firme
beneficiari, publicului; asupra Numărul de 5000 euro Programatori specializate/a
beneficiari. Uşor de creat; interfeţei documente Expert genţii de
Accesibil pentru website-ului; decărcate. comunicare publicitate,
motoarele de Greu de online dar şi
59
căutare pe întreţinut; implicarea

Internet; unui expert
Permite intern de
interacţiunea cu comunicare.
Publicitate publicul; Link- Numele Numărul de Costurile variază Expert Folosirea unei
pe uri directe; organizaţiei banner-e în funcţie de grafician echipe
internet Promovează poate fi asociat apărute; afişări, site sau Expert specializate
identitatea cu conţinutul Numărul de dimensiunea comunicare pe
organizaţiei. website-ului. vizite; anunţului. online comunicarea
Număr de online. Poate
vizitatori. fi echipa
www.trafic.ro internă sau o
agenţie de
publicitate.
Direct Potenţiali Vizarea Rata scăzută de Rata de 0 EUR Expert Expertiza
Mailing/ beneficiari, eficientă a răspuns; răspuns; Poate exista un comunicare internă.
(comunicar beneficiari, publicului-ţintă; Posibilitate de a Numărul de cost pentru online
e prin poştă publicul Rentabilă; trece destinatari. cumpărarea
electronică) specializat. Informaţie neobservată; unei baze de
detaliată. Majoritatea date.
utilizatorilor o Este necesar un
consideră drept expert care să
„junk mail”; se ocupe de
Dificilă identifi conceperea şi
carea şi trimiterea
întreţinerea mesajelor.
unor baze de
date corecte;
Creşterea
preţurilor.
COMUNICAREA PRIN MATERIALE INFORMATIVE

EFICACITATE
Publicaţii Potenţiali Nivel ridicat de Comunicare Tirajul; Număr Creaţie şi Expert Folosirea
(broşuri, beneficiari, credibilitate, impersonală, publicaţii grafică: 0 - 700 creaţie experţilor
pliante, beneficiari, acceptare şi unidirecţională; distribuite/de EUR, dacă se Expert interni pentru
rapoarte, publicul notorietate; Implicarea scărcate apelează la comunicare conţinut şi
ghiduri specializat. Pot fi moderată a de pe expertiză Expert creaţie.
etc.) retransmise; publicului-ţintă; website; extenă. grafician Pentru
Emiţătorul Grad mediu de Numărul Producţie: min 5 producţie se
deţine controlul atingere a reacţiilor/ EUR/buc poate apela la
informaţiei; publicului-ţintă; comentariilor; (calitate medie o tipografie.
Oferă informaţia Nu sunt produse Numărul pentru un Pentru servicii
completă; cu regularitate; reacţiilor/ material cu 30- complete, se
Promovează Numai pentru comentariilor 40 de pagini poate apela la
imaginea persoane pozitive/ A4). o agenţie de
organizaţiei; literate; negative din publicitate.
Pot fi recitite. Este nevoie de totalul
un support reacţiilor/
logistic pentru comentariilor;
gestionare; Numărul
Pot fi produse în solicitări de
exces; Nevoie publicaţii;
de personal de Numărul de
creaţie; vizualizări pe
Cere mai mult Internet.
timp de
observare faţă
de celelalte
medii de
comunicare.
Media Publicul larg, Posibilitate de a Aplicaţiile mai Numărul de Costuri pot fi Expert de Echipa internă
digitală Potenţiali allege între mai complexe cer produse minime şi comunicare
(CD, beneficiari, multe medii de servicii de create; variază în
prezentări beneficiari, comunicare; design şi Numărul de funcţie de
PowerPoint publicuri-ţintă Volum mai mare programare. materiale materialele care
etc.) interne, public de informaţie; distribuite. sunt
specializat. Viteza de achiziţionate
circulaţie mai
60
mare.
Evenimente Publicul larg, Contactul direct Costuri ridicate Număr de 300 Expert de Organizarea
: potenţiali cu audienţa; pentru participanţi; euro/evenimen comunicare evenimentelor
seminarii, beneficiari. Interactivitate. evenimentele Gradul de t (variază în Expert de poate fi
conferinţe, de participare funcţie de concepere/c facută de
târguri amploare; la dezbateri; locaţie şi nr. oordonare către experţi
Lipsa controlului Numărul de participanţi) evenimente interni. Se
asupra articole/ ştiri Costurile Expert poate apela şi
participării. generate; logistice pot fi logistic la o agenţie
Evaluările minime în de
participanţilor situaţia în care publicitate/ev
pe baza instituţia enimente care
chestionarelor beneficiază de să se ocupe de
. sală şi logistică. toate detaliile
logistice.
8.3. Mix de comunicare internă
Comunicarea internă vizează relaţiile dintre toţi angajaţii ministerului. Comunicarea

internă din cadrul instituţiei trebuie să fie organizată şi planificată întrucât aceasta influenţează
foarte mult modalitatea de desfăşurare a activităţilor ministerului. Comunicarea internă ajută
indivizii să îşi organizeze activităţile în vederea îndeplinirii scopurilor şi este vitală în procesele
de socializare, luare a deciziilor, rezolvarea problemelor şi schimbări ale conducerii.
Rolurile comunicării interne pot fi rezumate astfel :
- oferă angajaţilor/funcţionarilor publici informaţii importante în legătură cu postul
pe care îl ocupă, organizaţia în care lucrează, mediul extern sau informaţii despre
alţi colegi de-ai lor;
- contribuie la motivarea angajaţilor/funcţionarilor publici, consolidarea încrederii,
crearea unei identităţi comune sau poate mări implicarea personală;
- oferă indivizilor un mod de a-şi exprima sentimentele, de a împărtăşi speranţele şi
ambiţiile şi de a celebra şi rememora realizările;
- constituie modul prin care indivizii şi grupurile îşi înţeleg organizaţia, ce este şi ce
reprezintă ea.
Mixul de comunicare internă cuprinde atât canale de comunicare oficiale (newsletter,
memo-uri, declaraţii politice), cât şi canale de comunicare informale (intranet, email, întâlniri
în pauzele de masă).
Canalele de comunicare internă aplicabile în cazul MMFPSPV sunt de 3 feluri:
- tipărite
- electronice
- interpersonale.
Canalele tipărite includ: memo-uri, broşuri, newsletter, rapoarte, manuale de identitate
corporativă, rapoarte anuale şi postere.
61
Canalele electronice includ: email-ul şi voice mail-ul, reţelele de intranet, blogurile, chat
room-urile, video-conferinţele, sistemele de instant messaging şi întrunirile electronice.
Canalele interpersonale includ: discursuri, team-building-uri, prânzurile de afaceri şi
evenimentele sau întrunirile sociale.
În ceea ce privește evoluția comunicării instituționale, se conturează câteva tendințe
dominante, care pot fi grupate în două mari categorii:
1. tendințe legate de organizarea funcției:
- un control mai riguros al bugetelor;
- recentrarea la nivelul conducerii comunicării pe cele mai strategice domenii:
lobbying, relațiile cu presa, strategiile de comunicare;
- creșterea profesionalismului, mai ales prin recrutarea unor absolvenți cu pregătire de
specialitate;
- recurgerea din ce în ce mai amplă la evaluare;
2. tendințe legate de practicile de comunicare:
- o evidentă atracție pentru noile tehnologii (web 2.0, bloguri etc.);
- o comunicare mai puțin ostentativă, mai sobră;
- extinderea temelor de comunicare: solidaritatea, mediu, diversitate;
- o comunicare produs și Business to Business (B to B) care se apropie din ce în ce mai
mult de comunicarea corporativă;
- un loc tot mai important acordat comunicării financiare;
- o contestare ciclică a obiectivelor acesteia;
- o comunicare de criză din ce în ce mai solicitată (zvonuri, crize tehnologice sau de
mediu etc.)
În ceea ce privește instrumentele alese pentru comunicarea internă, studii recente relevă o
corelație directă între un nivrel ridicat de ineracțiune între participanții la procesul de
comunicare și eficiența activităților respective de comunicare.
62
Calitatea managementului
Workshop
înaltă
Şedinţă
medie
Întâlniri
scăzută individuale
scăzută medie înaltă Cerinţă de resurse
Organizarea şedinţelor
Şedinţele (de proiect, de management, de direcție etc.) sunt printre cele mai utilizate
instrumente de gestionare a activităţilor, de mobilizare a echipei şi, în final, de
documentare şi obţinere a rezultatelor. Din acest motiv, este foarte important să organizăm
aceste şedinţe într-un mod cât mai eficient.
Reguli pentru organizarea şedinţelor de proiect

• Definirea unor obiective clare ale şedinţei
Răspundem la întrebarea “Ce ne propunem să realizăm prin această şedinţă de proiect?”
• Crearea agendei folosind informaţiile primite de la membrii echipei
Răspundem la întrebarea “Ce ne propunem să discutăm în această şedinţă de proiect?”
• Distribuirea agendei catre participanti în timp util
Răspundem la întrebarea “Cinte trebuie să participe la întâlnire?”
• Delegarea responsabilităţilor pentru pregătirea diferitelor puncte de discuţie
Răspundem la întrebarea “Cine ce trebuie să pregătească?”
• Stabilirea unor limite de timp
Răspundem la întrebarea “Cât vorbeşte fiecare?”
• Coordonarea întîlnirii utilizând un set de reguli enunţate în prealabil
Răspundem la întrebarea “Ce reguli este important să respectăm?”
• Facilitatorul este managerul de proiect (în general)
Răspundem la întrebarea “Cine facilitează?”
• Stabilirea celui/celei care realizeaza minuta, care ţine timpul
Răspundem la întrebarea “Cine înregistrează cele discutate?”
63
• Invitarea oamenilor potriviţi

Răspundem la întrebarea “Pe cine avem nevoie să invitam?”
• Distribuirea şi delegarea sarcinilor pentru toate aspectele stabilite în cadrul întâlnirii
Răspundem la întrebarea “Cine este responsabil pentru implementarea celor stabilite în
cadrul şedinţei?”
• Distribuirea unei minute a întâlnirii către toţi deţinătorii de interese
Răspundem la întrebarea “Cine trebuie să fie informat despre şedinţă?”
Scopul sedintelor de proiect este luarea unor decizii concrete cu privire la paşi
următori, responsabilităţi, termene limită etc.
Exemplu de formular pentru agenda întâlnirii:
Data Versiune Autor
Data Locaţie
Obiectivele şedinţei 1.
2.
3.
….
Principalele puncte de discuţie Responsabili

(inclusiv timpul afectat)
1.
2.
3.
….
Coordonator întâlnire Responsabil minută
64
Instrumente de comunicare internă, cu avantaje, dezavantaje și costuri medii estimate:
INSTRUMENT SEGMENTE AVANTAJE DEZAVANTAJE INDICATORI DE COSTURI EXPERTIZ RECOMANDĂR

DE PUBLIC- EFICACITATE MEDII Ă I
ŢINTĂ ESTIMATE
Reviste Publicul Adaptabilitate la Necesită condiţii Număr de Costuri de Experţi de Folosirea
adresate intern- public; de tipărire; cititori. resurse comunicar expertizei
angajaţilor- Angajaţi Formate Durata redusă de irajul; Număr umane. e interne.
buletin personalizate; viaţă; Poate să nu publicaţii Poate fi Expert
informativ Informaţie foarte fie rentabilă. distribuite/desc realizate de grafică
intern. precisă; Comunicare ărcate experti
Interacţionare impersonală, de pe website; interni,
directă prin unidirecţională; Numărul astfel că nu
cupoane de Implicarea reacţiilor/ implică
răspuns; moderată a comentariilor; decât
Segmentare clară publicului-ţintă; Numărul costuri de
a publicului; Cost mediu; reacţiilor/ tipărire în
Transmisibil. Grad mediu de comentariilor situaţia în
Nivel ridicat de atingere a pozitive/ care nu sunt
credibilitate, publicului-ţintă; negative din transmise
acceptare şi Nu sunt produse totalul pe email
notorietate; cu reacţiilor/ sau pe
Pot fi regularitate; comentariilor; intranet.
retransmise; Este nevoie de un Numărul
Emiţătorul deţine suport logistic solicitări de
controlul pentru publicaţii;
informaţiei; gestionare; Numărul de
Oferă informaţia Pot fi produse în vizualizări pe
completă; exces; Nevoie de Internet.
Promovează personal de
imaginea creaţie;
organizaţiei; Cere mai mult
Pot fi recitite. timp de observare
faţă de celelalte
medii de
comunicare.
Materiale Publicul Eficiente dacă Timp limitat de Oportunitatea Costuri de Expert de Folosirea
indoor –afişe intern- sunt plasate în expunere la de a fi văzut; creaţie şi comunicar echipei
la Angajaţi locuri strategice; mesaj; Numărul de producţie- e interne, iar
avizier Mesaj foarte Conţinut limitat al afişe; poate varia Expert de pentru
concis; mesajului. în funcţie creaţie producţie o
Consolidează alte de Expert tipografie/age
mesaje media. dimensiunea grafică nţie de
materialelor publicitate.
.
Cost
producţie:
min. 2
euro/buc –
poster A1
calitate
medie.
Email-ul Publicul Implicarea tuturor Posibilitatea Frecvenţa Nu implică Nu -
intern- angajaţilor; naşterii discuţiilor utilizării; costuri implică
Angajaţi Spaţiu privat de care nu au resurse
discuţii; legătură cu
Spaţiu potrivit instituţia;
pentru Poate fi o
transmiterea activitate
informaţiile consumatoare de
confidenţiale; timp.
Modalitate de
comunicare atât
cu superiorul, cât
şi cu publicul
extern;
Intranet Publicul Nivel ridicat de Este nevoie de o Numărul de 2500 EUR Programat Folosirea unei
intern- implicare a atenţie sporită documente pentru ori firme
Angajaţi publicului; asupra interfeţei; decărcate; adaptarea Expert specializate/a
65
Spaţiu virtual Este nevoie de un Frecvenţa platformei comunicar genţii de

comun ideal administrator utilizării; și e online publicitate
pentru discuţiile care să gestioneze Numărul de mentenanță Expert care asigure şi
în grup; conţinutul; angajaţi care (poate varia web- mentenanţa,
Transmitere utilează în funcţie design dar şi
rapidă şi corectă constant de implicarea
a mesajelor; intranetul. dimensiune unui expert
Permite a reţelei) intern de
interacţiunea cu comunicare.
toţi angajaţii;
Spaţiu de stocare
a documentelor şi
materialelor de
lucru;
Media Publicul Posibilitate de a Aplicaţiile mai Numărul de Costuri pot Expert de Echipa internă
digitală intern- alege între mai complexe cer produse create; fi minime şi comunicar
(CD, Angajaţi multe medii de servicii de design Numărul de variază în e
prezentări comunicare; şi programare. materiale funcţie de
PowerPoint Volum mai mare distribuite. materialele
etc.) de informaţie; care sunt
Viteza de achiziţionat
circulaţie mai e
mare.
Evenimente: Publicul Dezvoltarea Costuri ridicate Număr de costuri Expert de Organizarea
seminarii, intern- relaţiilor de pentru team- participanţi; logistice = comunicar evenimentelor
şedinţe Angajaţi colegialitate; build-inguri şi Gradul de 3000 – e poate fi
interne, Context pentru traininguri; implicare 4000 Expert de facută de
training-uri, iniţierea Necesitatea unui la evenimente; euro/sesiun concepere către experţi
team- discuţiilor despre responsabil e de 3-5 /coordona interni. Se
building-uri mediul în care logistic; zile cu 12 re poate apela şi
etc. lucrează; Trainer- participanți eveniment la o agenţie
Cultura ul/facilitatorul (cazare, e de
organizaţională, are un rol critic masă, Expert publicitate/ev
valorile, și, practic, închiriere logistic enimente care
sentimentul de determină sală); să se ocupe
apartenenţă, succesul sesiunii. 500-700 de toate
ideea de cetăţean eur/zi = detaliile
al companiei, pot onorariu logistice.
fi susţinute şi trainer/facil Organizarea
întărite; itator, dar de sesiuni cu
costurile participanți
pot fi mai atât din
mari în minister, cât
cazul și din
experților instituțiile din
străini subordine, de
Costurile sub autoritate
logistice pot (pentru
fi minime în îmbunătățirea
situaţia în comunicării
care inter-
instituţia instituționale)
beneficiază .
de sală şi
logistică
66
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale
Fondul Social European Ministerul Dezvoltării Regionale 2007-2013

şi Administraţiei Publice
9. Direcții de acțiune în domeniul comunicării

Etapizarea strategiei de comunicare pe un orizont de 5 ani.
O comunicare de calitate şi eficientă pe termen lung poate fi definită după cum urmează:
• Are influenţe multiple asupra publicului: transmite informaţia corectă/necesară,
conştientizează publicul despre/atrage atenţia asupra unei idei, a unui aspect
important şi poate chiar amuza;
• Este observată de publicul dorit, în momentele favorabile receptării ei;
• Mesajul trebuie să fi e uşor de observat şi de înţeles, atractiv, credibil şi repetat
pentru a ajunge la un număr suficient de indivizi din rândul publicului-ţintă;
• Comunicarea trebuie să le spună oamenilor ce să facă în continuare: „îndemnul la
acţiune” şi comunicarea informaţiilor de contact sunt parte a oricărui proces bine
realizat de comunicare a unui mesaj.
9.1. Ținte de comunicare
Ținte de comunicare internă și externă
În funcție de tipul și caracteristicile publicurilor-țintă (interne/externe), dar și de analiza

SWOT a comunicării și contextul socio-economic actual, cele trei tipuri de obiective definite
în capitolul 2 (de informare, de schimbare a atitudinilor și de modificare a
comportamentelor) pot fi ierarhizate și definite în mod particularizat, conform tabelului de
mai jos:
67 www.fonduriadministratie.ro
Strategie de comunicare internă și externă_VARIANTĂ PRELIMINARĂ NR. 2
Tip de public- Obiectiv de informare Obiectiv de schimbare a Obiectiv de modificare a

țintă atitudinilor comportamentelor
Intensitat Definire obiectiv Intensit Definire Intensitat Definire obiectiv
e ate obiectiv e
obiectiv obiecti obiectiv
v
Funcționari ai 60% Îmbunătățirea 30% Îmbunătățirea 10% Îmbunătățirea
MMFPSPV, ai fluxului intern de relațiilor comportamentului
instituțiilor comunicare, interne de de comunicare
din subordine astfel încât comunicare, intra-instituțional
și ai procentul astfel încât și inter-
instituțiilor de funcționarilor procentul instituțional,
sub care consideră funcționarilor astfel încât
autoritate. comunicarea care consideră procentul
internă drept că sunt prea funcționarilor care
puțin puțin sau deloc consideră că
transparentă să implicați în munca le este
scadă de la 43% procesul afectată de
(confom sondaj) decizional comunicarea
la 20% în 2 ani și intern să scadă internă
la 10% în 5 ani. de la 48% defectuoasă să
(confom scadă de la 25% la
sondaj) la 20% 15% în 2 ani și la
în 2 ani și la 5% în 5 ani.
10% în 5 ani.
Public general 40% Îmbunătățirea 60% Îmbunătățirea - -
(beneficiari notorietății satisfacției
direcți și simple asociate
indirecți) (awareness) a serviciilor
MMFPSPV oferite de
(conform sondaj) instituțiile
de la 54% la 65% Ministerului
în 2 ani și la 75% Muncii,
în 5 ani. Familiei,
Protecției
Îmbunătățirea Sociale și
notorietății Persoanelor
calificate a Vârstnice de la
MMFPSPV, astfel scor -0,18, cât
încât publicul este în prezent
larg care nu (conform
cunoaște sondaj) la scor
activitatea 0,4 în 5 ani*.
niciunei instituții
MMFPSPV să
scadă ce la 25%
(conform sondaj)
la 20% în 2 ani și
la 12% în 5 ani.
*Obiectivele de informare și de schimbare a atitudinilor se
află într-o relație directă, având în vedere că
interacțiunea cu mai multe instituții diversifică aria
experienţială și crește satisfacția fată de serviciile
furnizate. Deci, practic, îmbunătățirea notorietății (simple
și calificate) contribuie într-o mare măsură la conturarea
unei atitudini de satisfacție în rândurile publicului
general.
Particularizat 30% Îmbunătățirea 30% Îmbunătățirea 40% Stimularea unui
– Tineri (18- notorietății nivelului de comportament
30 de ani) simple și mulțumire a pro-activ de
calificate a tinerilor (și în informare și
MMFPSPV, cu special a comunicare prin
68
accent pe tinerilor cu utilizarea noilor

politicile din educație medie mijloace de
domeniul și venit scăzut) comunicare ale
stimulării cu privire la MMFPSPV (pagina
ocupării. relația cu web, rețele de
MMFPSPV de la socializare).
scor -0,18
(conform
sondaj) la scor
0,5.
Particularizat 30% Îmbunătățirea 70% Pozitivarea - -
- Vârstnici notorietății a atitudinilor în
MMFPSPV raport cu
(conform sondaj) MMFPSPV de la
de la 54% la 65% 24%
în 2 ani și la 75% nemulțumiți și
în 5 ani. foarte
nemulțumiți la
18% în 3-5 ani.
Beneficiari 40% Menținerea 60% Reducerea - -
servicii gradului de atitudinilor
(persoane notorietate negative (de
juridice) actual (>90%) nemulțumire)
prin informări în raport cu
periodice. modul de
comunicare al
Îmbunătățirea MMFPSPV de la
nivelului de 18%
notorietate (nemulțumiți și
calificată de la foarte
43% (conform nemulțumiți) la
sondaj) la 60% în 10% în 2 ani (în
2 ani și la 75% în special în
5 ani. reegiunile
București-Ilfov,
Centru, Vest,
Sud-Est**.
** Conform sondajului,
nemulțumirile
manifestate în raport cu
relația cu ministerul
vizează în primul rând
atitudinea sau
competența funcționarilor
și timpul de soluționare.
ONG-uri 30% Menținerea 50% Creștera 20% Stimularea unui
gradului de nivelului de comportament de
notorietate satisfacție cu influențare
actual (>90%) privire la modul pozitivă a
prin informări în care publicurilor țintă
periodice, în MMFPSPV relevante
special prin comunică de la (beneficiari
Internet, care aprox. 30% individuali și
este mijlocul de (medie instituționali) prin
comunicare prezentă) până activități de
privilegiat de la o medie de relații publice
acest grup 50% în 2 ani****. (”networking)”****
țintă***. *
Mass-media 30% Menținerea 50% Creștera 20% Stimularea unui

gradului de nivelului de comportament de
notorietate satisfacție cu influențare
69
actual (>90%) privire la modul pozitivă a

prin informări în care publicurilor țintă
periodice, în MMFPSPV relevante
special prin comunică de la (beneficiari
Internet, care aprox. 30% individuali și
este mijlocul de (medie instituționali) prin
comunicare prezentă) până activități de
privilegiat de la o medie de relații publice
acest grup 50% în 2 ani****. (”networking)*****
țintă***.
***Remarcăm în cazul acestui grup (ONG, instituții media) *****Deși sondajul nu

cea mai bună raportare la activitatea Ministerul Muncii, furnizează astfel de date,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, atât teorii ale comunicării publice
în faza de recunoaștere, cât și în cele de cunoaștere sau (exemplu: teoria fluxului de
evaluare a activității. În comparație cu publicul larg sau comunicare în doi pași)
cu managerii companiilor, reprezentanții ONG și media accentuează asupra rolului de
sunt mai informați, cunosc în mai mare măsură activitatea comunicator/diseminator de
ministerului sau a instituțiilor subordonate (aspecte firesc, informații ale acestor categorii
datorat si agendei comune de activități) și îi acordă în de grupuri țintă (Media, ONG-
evaluare un plus de pozitivitate. uri).
**** Nemulțumirile manifestate în raport cu relația cu
ministerul vizează în primul rând timpul de soluționare,
dar și disfuncționalități în comunicare sau atitudinea
funcționarilor.
Obiectivele specifice au fost definite pornind de la rezultatele sondajului realizat la

nivelul publicurilor interne și externe ale Ministerului în perioada octombrie-noiembrie 2013.
Majoritatea obiectivelor au fost definite astfel încât să conțină referiri cantitative, care să
poată fi utilizate drept indicatori de măsurare a performanțelor în domeniul comunicării pe
termen mediu și lung. Valorile pentru acești indicatori au fost definite pe baza analizei
contextului actual și a experienței în domeniu a consultantului.
Intensitatea obiectivelor rezultă din problemele identificate în sondaj, relevând practic

prioritățile de comunicare ale MMFPSPV, conform ierarhiilor realizate de respondenții
sondajului.
Astfel, codul culorilor trebuie citit după cum urmează:
a) culoarea roșie – obiectiv extrem de important, care apare în mod recurent în

răspunsurile la sondaj;
b) culoarea portocalie – obiectiv de importanță medie, care apare destul de frecvent în
sondaj;
c) culoarea verde – obiectiv secundar, care are un potențial relativ ridicat în atingerea
celorlalte obiective.
Gradul de atingere al acestor obiective poate fi măsurat prin sondaje periodice, similare cu
cel realizat în componenta 1 a proiectului.
70
9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea internă
71

Direcţii de Ţinte de comunicare Etapizare Resurse Indicatori de Rezultate

comunicare Termen mediu Termen lung (5 performanţă estimate
(2-3 ani) ani)
Tip de
public-țintă
Funcționari - revizuire - organizare - Resurse umane care - numărul de Flux intern de
ai MMFPSPV 1. Îmbunătățirea fluxului constantă a compartiment deţin cunoştinţe şi proceduri de comunicare
intern de comunicare, procedurilor în cu funcţii de competenţe în comunicare internă îmbunătăţit, astfel
astfel încât procentul domeniul gestionare a domeniul comunicării revizuite încât procentul
funcționarilor care comunicării comunicării instituţionale şi funcționarilor care
consideră comunicarea interne interne (în manageriale (minim 2 - compartiment cu consideră
internă drept puțin (gestionare perioada post- specialişti la nivelul funcţii de gestionare comunicarea
transparentă să scadă de documente, criză, odată cu instituţiilor centrale şi a comunicării interne internă drept puțin
la 43% (confom sondaj) la resurse umane, diminuarea minim 1 specialist la creat. transparentă a
20% în 2 ani și la 10% în 5 organizare presiunilor nivelul structurilor scăzut de la 43%
ani. sesiuni de financiare) teritoriale). (confom sondaj) la
informare și 20% în 2 ani și la
formare) 10% în 5 ani.
- analiză - numărul de
necesar proceduri de
proceduri de comunicare internă
comunicare elaborate
internă
adiţionale
- armonizare - număr de proceduri

proceduri de operaţionale de
comunicare la comunicare internă
nivelul armonizate pe
MMFPSPV şi verticală;
instituţiilor -număr de proceduri
subordonate şi operaţionale de
de sub comunicare internă
autoritate. armonizate pe
orizontală;
2. Îmbunătățirea relațiilor - formarea - dezvoltare Servicii de training pe - numărul de servicii Relații interne de
interne de comunicare, personalului în sistem intern de diferite teme de de training în comunicare
astfel încât procentul metode şi consultare şi comunicare şi de comunicare îmbunătăţite,
funcționarilor care tehnici de informare, cu formare de formatori managerială astfel încât
consideră că sunt prea comunicare ajutorul unei (posibilitatea de a furnizate; procentul
puțin sau deloc implicați în managerială platforme forma traineri şi funcționarilor care
procesul decizional intern (inclusiv intranet. facilitatori interni, - platforma de vor considera că
să scadă de la 48% implicarea pentru sustenabilitate intranet sunt prea puțin sau
(confom sondaj) la 20% în subalternilor în - dezvoltare şi diminuare a adaptată/dezvoltată deloc implicați în
2 ani și la 10% în 5 ani. procesul sistem intern de costurilor ulterioare). şi funcţională; procesul decizional
decizional) – elearning personal intern să fie
program de pentru Servicii pentru informat/format cu diminuat de la
formare webinarii cu adaptarea platformei privire la 48% (confom
particularizat teme de comune de intranet, funcționarea sondaj) la 20% în 2
pentru comunicare (și care să faciliteze platformei de ani și la 10% în 5
personalul cu nu numai). comunicarea internă. intranet; ani.
funcţii de Organizarea unei
conducere şi sesiuni interne de - platforma de
personalul cu awareness cu privire la elearning dezvoltată
funcţii de utilizarea intranet- și funcțională.
execuţie. ului.
Servicii pentru
dezvoltare platforma
73
de elearning.
3. Îmbunătățirea - organizarea a - organizare de Consultanţă de - număr de Comportament de
comportamentului de minim 3 team-building- specialitate workshopuri comunicare intra-
comunicare intra- evenimente de uri (pe cât (eventual, organizate; instituțional și
instituțional și inter- comunicare posibil, în afara metodologie validată, inter-instituțional
instituțional, astfel încât internă per locului de testată la nivel - număr de sesiuni de îmbunătăţit, astfel
procentul funcționarilor semestru, cu muncă) internaţional) pentru coaching şi on-the- încât procentul
care consideră că munca le participarea tematice, cu realizarea job training; funcționarilor care
este afectată de funcţionarilor participanţi de următoarelor servicii: consideră că
comunicarea internă implicaţi în la diferite -număr de team- munca le este
defectuoasă să scadă de la oferirea de instituţii şi - diagnoza culturii building organizate; afectată de
25% la 15% în 2 ani și la 5% servicii similare compartimente organizaţionale comunicarea
în 5 ani. sau – minim 3 team- actuale (cu un impact - diagnoza culturii internă
complementare building-uri pe major asupra pattern- organizaţionale; defectuoasă să fie
(exemplu: an. urilor de comunicare diminuat de la 25%
protecţia internă); - relaţii de muncă la 15% în 2 ani și la
copiilor + mai bune, 5% în 5 ani.
adopții). - coaching şi on-the- comunicare mai
Dintre aceste 3 job training pentru eficientă (a se testa
evenimente, exersarea şi însuşirea prin sondaj intern,
minim unul ar practicilor de există posibilitatea
trebui să relaţionare şi utilizării unor
presupună comunicare inter- şi chestionare
participarea intrainstituţională internaţionale).
personalului cu (corelate și cu
funcţii de Strategia pentru
conducere, dezvoltarea resurselor
precum şi umane a ministerului);
interacţiuni
semi-formale ( - training-uri prin
exemplu: metode non-formale
workshop de pentru stimularea unui
planificare dialog constructiv
participativă); (exemplu: analiza
tranzacţională,
- organizare inteligența
sesiuni de emoțională,
74
coaching şi on- comunicare asertivă,

the-job medierea conflictelor)
training;
- realizare
diagnoză la
nivelul culturii
organizaţionale
existente.
75
9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea externă
Direcţii de Ţinte de comunicare Etapizare Mesaj Resurse Indicatori de Rezultate

comunicare Termen mediu Termen lung (5 principal/ performanţă estimate
(2-3 ani) ani) unificator
Tip de
public-țintă
Public Informarea publicului -consolidarea MMFPSPV – -resurse umane - număr de Satisfacția
general general cu privire la instituțională a transparență și (specialiști apariții în presă beneficiarilor de
(beneficiari activitatea comunicării externe: dedicare proprii): 1 (încadrare servicii oferite de
direcți și ministerului, direcție de pentru coordonator cu favorabilă); Ministerului
indirecți) reflectat în comunicare, cu cetățeni funcții Muncii, Familiei,
îmbunătățirea resurse umane și manageriale, 1 - număr de Protecției Sociale
satisfacției asociate materiale (având în expert relații evenimente și Persoanelor
serviciilor oferite de vedere complexitatea cu presa, 1 organizate/an Vârstnice și
instituțiile comunicării și expert relații cu feedback instituțiile
Ministerului Muncii, eterogenitatea cu beneficiarii favorabil; subordonate și sub
Familiei, Protecției publicului-țintă); individuali, 1 autoritate
Sociale și instituția purtătorului expert relații - număr de like- îmbunătățită de la
Persoanelor de cuvânt – ”vocea cu beneficiarii uri pe pagina de -0,18 (în anul
Vârstnice de la scor - unică” a organizației. organizaționali FB; 2013) la scor 0,4
0,18, cât este în , 1 expert până la finalul
prezent (conform organizare - număr de anului 2018.
sondaj) la scor 0,4 în evenimente, 1 petiții
5 ani. expert soluționate.
comunicare
online.
-implementare sistem -achiziție - timp mediu de
intern de gestionare sistem răspuns la petiții
informatizată a informatic și (diminuare față
petițiilor, ceea ce servicii pentru de actua).
presupune existența adaptarea
76
unei singure căi de acestuia +

intrare în sistem a training pentru
petițiilor. utilizatori.
- analiză şi optimizare - reducere a - Servicii de - analiza

procese interne de timpului de consultanţă necesarului de
gestionare a relaţiei răspuns-de pentru: analiza resurse umane
cu diferitele tipuri de soluţionare prin necesarului de pentru relaţia cu
beneficiari (audit de alocare de resurse umane beneficiarii;
sistem) personal şi pentru
implementare a gestionarea - număr de
- program de formare noilor tehnologii relaţiei cu sesiuni de
pe tema relaţiei cu self-service, clienţii, formare
clienţii – corelate cu formare implementate şi
particularizat pentru instituțiile din profesională în număr de
personalul cu funcţii subordine/de sub domeniul persoane
de conducere şi autoritate pentru relaţiei cu formate în
pentru personalul cu eliminarea clienţii; gestionarea
funcţii de execuţie. redundanțelor relaţiei cu
(exemplu: - Resurse beneficiarii;
implementarea umane alocate
unui formular de pentru analiza - număr
petiții/contact şi optimizarea facilităţi IT
electronic, cu proceselor de implementate şi
problematici gestionare a promovate;
predefinite, relaţiei cu
corelat cu beneficiarii. - număr de
instituțiile din procese de
subordine/de sub -Achiziţionare relaţionare cu
autoritate). şi beneficiarii
implementare optimizate;
noi tehnologii
de tipul self- - timp mediu de
service. răspuns, calculat
pe tip de
serviciu.
77
Îmbunătățirea -îmbunătățirea Servicii de -pagina web: Notoritetatea

notorietății simple paginii web a consultanță număr de MMFPSPV
(awareness) a ministerului prin pentru web accesări, număr îmbunătățită de la
MMFPSPV (conform simplificarea și design și de vizualizări, 54% (în anul 2013)
sondaj) de la 54% la creșterea mentenanță număr de la 65% în 2 ani și la
65% în 2 ani și la 75% atractivității site. vizitatori unici. 75% în 5 ani.
în 5 ani. conținutului.
- materiale de - armonizare a - Servicii - numărul şi

informare cu privire metodelor şi pentru tipul de
la serviciile oferite – tehnicilor de realizarea, materiale de
particularizate în informare la editarea şi informare;
Îmbunătățirea funcţie de tipul de nivelul MMFPSPV, tipărirea -identitate Notorietatea
notorietății calificate beneficiar; a instituţiilor materialelor vizuală calificată a
a MMFPSPV, astfel subordonate şi de de informare; ”umbrelă” MMFPSPV să fie net
încât publicul larg -realizarea unui sub autoritate dezvoltată și îmbunătățită,
care nu cunoaște ”Ghid al petentului”, (spre exemplu, - Servicii cunoscută de astfel încât
activitatea niciunei cu pași simpli pe respectare pentru beneficiari; publicul larg care
instituții MMFPSPV să categoriile cele mai structură unitară dezvoltarea nu cunoaște
scadă ce la 25% frecvente de petiții. pentru paginile identităţii activitatea
(conform sondaj) la web ale vizuale; niciunei instituții
20% în 2 ani și la 12% - dezvoltarea unei instituţiilor, MMFPSPV să scadă
în 5 ani. identităţi vizuale oferirea unui de la 25% (în anul
umbrelă; conţinut similar). 2013) la 20% în 2
ani și la 12% în 5
ani.
Particularizat Stimularea unui -dezvoltare/ -crearea unei Munca -Servicii de -număr de rețele Un comportament
– Tineri (18- comportament pro- actualizare/ adaptare rețele online (prescurtare pentru consultanță de socializare pro-activ de de
30 de ani) activ de informare și pagini în rețele naționale și minister) este pentru noile create; informare și
comunicare prin sociale (Facebook, transnaționale de ”cool” / media/rețele comunicare
utilizarea noilor Twitter, Google+, comunicare, Un tânăr de -număr de rețele manifestat de
mijloace de LinkedIn) ale practică și informat, un socializare/co de socializare tineri, care să
comunicare ale MMFPSPV, cu o mentorat adult mai municare gestionate/adap utilizeze noile
MMFPSPV (pagina identitatea vizuală (universități + bogat / online tate; mijloace de
web, rețele de modernă, mai companii +ONG- Vrei la Muncă? (inclusiv comunicare ale
(prescurtare pentru
socializare). aproape de tineri uri), sub blogosfera) MMFPSPV (pagina
minister) Intră în
(inclusiv activități de coordonarea web, rețele de
78
informare și educare MMFPSPV rețeaua sau socializare) în mod

online); (eventual, pot fi noastra... constant și din
valorificate astfel - servicii de proprie inițiativă.
de rețele create formare în Minim 30% din
în cadrul gestionarea tinerii chestionați
proiectelor POS noilor media și să cunoască
DRU – DMI 1.2). a comunicării mijloacele de
online a comunicare online
specialiștilor ale MMFPSPV și
MMFPSPV minim 20% să le
(astfel este utilizezepână în
asigurată și anul 2015 (rezultat
sustenabilitate de verificat prin
a acestor sondaj național).
activități).
- achiziție și
adaptare
platformă
online
colaborativă
(pentru
rețeaua de
practică).
-dezvoltare blog-uri - resurse - număr de
tematice, prin care umane bloguri tematice
diferiți contributori pregătie în create;
(din mediul de comunicare
afaceri, ONG-uri, online, cu - număr de
asociațiile atribuții bloguri tematice
studențești, sindicate specifice în fișa active/gestionat
etc.) să abordeze postului; e.
tematici cu relevanță
pentru aria ocupării, - parteneriate
incluziunii sociale cu diferite
etc. (MMFPSPV să ONG-uri
aibă rol de editor (această idee
79
central al acestor poate fi

bloguri) implementată
printr-un
proiect cu
finanțare
externă);
-dezvoltare - resurse - număr de
parteneriate cu umane parteneriate cu
diferite ONG-uri responsabile de ONG-uri
studențești/care încheierea și dezvoltate;
abordează coordonarea
problemele parteneriatelor - număr de
tineretului și cu ONG-urile. parteneriate cu
implementarea unor ONG-uri
activități de gestionate prin
comunicare online activități de
(exemple: concursuri, comunicare
webinarii organizate online cu tinerii.
de ONG-uri cu lectori
de la MMFPSPV - în
funcție de
problematică).
-dezvoltare -resurse - număr de

parteneriate cu umane proprii parteneriate cu
universități pentru și parteneriate universitățile
informarea tinerilor cu ONG-urile. dezvoltate;
cu privire la serviciile
oferite pentru ei de - număr de
MMFPSPV, instituțiile parteneriate cu
subordonate și sub universitățile
autoritate. gestionate prin
activități de
comunicare
online cu tinerii.
Îmbunătățirea - campanie națională - înființare -servicii de -număr de licee Tineri cu un nivel
nivelului de de informare și centre de informare, și școli mai mare de
80
mulțumire a tinerilor consiliere derulată informare și consiliere, profesionale din satisfacție în ceea
(în special a tinerilor pentru tinerii din consiliere MOBILE orientare mediul rural ce privește relația
cu educație medie și mediul rural pentru tinerii din profesională unde sunt cu MMFPSPV (de la
venit scăzut din (eventual, prin mediul rural, oferite pentru implementate scor -0,18 în 2013
mediul rural) cu parteneriat cu MEN – inclusiv dotarea tinerii din cursurile de la scor 0,5 în anul
privire la relația cu școli profesionale și acestora cu mediul rural dezvoltare 2016.
MMFPSPV de la scor - licee - pentru echipamente IT și prin personală/profes
0,18 (conform includerea unor conexiune intermediul ională a
sondaj) la scor 0,5. cursuri de Internet. liceelor și tinerilor;
alfabetizare IT și școlilor
dezvoltare - profesionale; - număr de
personală/profesional realizare/actuali centre de
ă în curicule). zare bază de - servicii de informare și
date cu tinerii formare de consiliere pentru
din mediul rural formatori în tinerii din
care se află în orientare și mediul rural.
căutarea unui loc consiliere
de muncă. profesională; - bază de date
cu cu tinerii din
- dotări pentru mediul rural
centrele mobil care se află în
e de informare căutarea unui
și consiliere loc de muncă
din mediul dezvoltată.
rural: mașini
(stații mobile),
calculatoare,
videoproiectoa
re, conexiuni la
Internet,
birotică etc;
- resurse
umane care să
coordoneze
aceste
activități.
81
Îmbunătățirea -materiale de O viață activă -servicii - număr Instituțiile

notorietății simple și informare realizate și este demnă de pentru materiale de MMFPSPV mai
Particularizat calificate a distribuite prin respect realizarea, informare cunoscute cu 50%
- vârstnici MMFPSPV, cu accent instituțiile care editarea şi pentru tineri în rândul tinerilor
pe politicile din interacționează cu tipărirea realizate și față de situația
domeniul stimulării vârstnicii (case de materialelor distribuite. prezentă.
ocupării. pensii, spitale, de informare;
primării, asociații de
proprietari etc.), cu
accent pe mediul
rural.
Pozitivarea - mediatizarea Ați muncit - resurse - număr de - Atitudinile
atitudinilor în raport informațiilor pentru pentru noi, umane emisiuni radio și vârstnicilor în
cu MMFPSPV (în vârstnici prin radio acum noi responsabile cu tv pentru raport cu MMFPSPV
special CPP) de la (posturile urmărite de muncim relațiile cu infomarea și (în special CPP)
24% nemulțumiți și aceștia) și TV pentru voi. mass-media educarea îmbunătățite de la
foarte nemulțumiți la (emisiuni de persoanelor 24% nemulțumiți și
18% în 3-5 ani*. informare/educative - servicii vârstnice. foarte nemulțumiți
la ore care nu trebuie producție și la 18% nemulțumiți
*Obiectiv foarte să fie în mod necesar difuzare spot și foarte
sensibil la politizări. în prime time). (cu nemulțumiți în 3-5
De multe ori, psoibilitatea de ani*.
pensionarii confundă a obține
politicile în domeniu, difuzare
dictate de multipli gratuită pe
factori socio- posturile
economici și naționale, așa
demografici, cu cum este Radio
modul în care România
relaționează cu Actualități).
instituțiile abilitate.
Atingerea acestui
obiectiv este
dependent într-o
mare măsură de
factori
macroeconomici.
82
Îmbunătățirea -realizare și -servicii - număr de Notorietatea

notorietății MMFPSPV diseminare materiale pentru materiale de MMFPSPV (conform
(conform sondaj) de de informare speciale realizarea, informare sondaj)
la 54% la 65% în 2 ani pentru vârstnici, cu editarea, realizate și îmbunătățită de la
și la 75% în 5 ani. accentuarea tipărirea și diseminate. de la 54% la 65% în
aspectelor practice diseminarea 2 ani și la 75% în 5
(pași de urmat, materialelor ani.
modalitate de de informare
contact etc.)
explicate într-o
modalitate cât mai
simplă; aceste
materiale vor fi
diseminate atât în
sediile CPP, cât și în
zone frecventate de
pensionari (spitale,
clinici,
supermarketuri, școli
și grădinițe, biserici –
parteneriat cu
Secretariatul General
al Guvernului,
departamentul pentru
culte, asociațiile de
proprietari, bănci
etc.)
- publicare rubrici - costuri - număr de
informative în pentru advertoriale;
publicații citite de advertoriale;
vârstnici (Formula AS, - număr de
ACASA Magazin, - resurse articole
programe TV) umane cu publicate.
responsabilități
în pregătirea
83
materialelor.
Beneficiari Reducerea - organizare - implementare MMFPSPV și - servicii de - număr de Beneficiari
servicii – atitudinilor negative evenimente de seminarii de mediul de organizare evenimente instituționali mai
persoane (de nemulțumire) în relaționare cu mediul informare a afaceri – un evenimente; organizate mulțumiți de
juridice raport cu modul de de afaceri, în special mediului de parteneriat relația cu
comunicare al în regiunile București- afaceri cu privire durabil - servicii de MMFPSPV și
MMFPSPV de la 18% Ilfov, Centru, Vest, la serviciile organizare instituțiile din
(nemulțumiți și Sud-Est. oferite, evenimente de subordinte/autorit
foarte nemulțumiți) modificări informare. ate cu
la 10% în 2 ani (în legislative, responsabilități
special în regiunile diferite concrete.
București-Ilfov, metodologii etc.
Centru, Vest, Sud- - dezvoltare facilități -achiziţionare - număr de Mediu de afaceri
Est. online pentru mediul şi facilități online mai mulțumit de
de afaceri (self- implementare dezvoltate relația cu
service) noi tehnologii pentru mediul MMFPSPV.
de tipul self- de afaceri.
service;
- resurse
umane pentru
gestionarea
platformei de
self-service.
Îmbunătățirea - materiale -servicii -număr de Notorietatea
nivelului de informative realizate pentru materiale de calificată
notorietate calificată și diseminate prin realizarea, informare îmbunătățită cu
de la 43% (conform intermediul editarea, realizate și 17% în 2 ani și 22%
sondaj) la 60% în 2 mijloacelor tipărirea și diseminate. în 5 ani.
ani și la 75% în 5 ani. electronice și fizice, diseminarea
Menținerea gradului dar și prin diferiți materialelor
de notorietate actual parteneri (camere de de informare
(>90%) prin informări comerț, asociații ale
periodice. oamenilor de
afaceri).
ONG-uri Creștera nivelului de - utilizarea în mod -crearea unei MMFPSPV -servicii -număr de -societate civilă
satisfacție cu privire eficient a comunicării rețele online sprijină pentru materiale de mai satisfăcută de
84
la modul în care online (pagina web, naționale și societatea realizarea, informare modul în care
MMFPSPV comunică rețele de socializare transnaționale de civilă. editarea, realizate și comunică
de la aprox. 30% etc.) comunicare, tipărirea și diseminate MMFPSPV
(medie prezentă) practică și diseminarea
până la o medie de - materiale de mentorat materialelor
50% în 2 ani. informare realizate (universități + de informare
special pentru ONG- companii +ONG-
uri. uri), sub - resurse
coordonarea umane
MMFPSPV responsabile
(eventual, pot fi cu
valorificate astfel comunicarea
de rețele create online.
Menținerea gradului în cadrul - achiziție și - rețea online de - notorietate
de notorietate actual proiectelor POS adaptare colaborare cu menținută.
(>90%) prin informări DRU – DMI 1.2). platformă societatea
periodice, în special online civilă.
prin Internet, care colaborativă
este mijlocul de
comunicare
privilegiat de acest
grup țintă.
Stimularea unui - 2 evenimente de - servicii - networking

comportament de networking cu organizare îmbunătăți cu
influențare pozitivă a societatea civilă per evenimente de societatea civilă.
publicurilor țintă semestru. networking;
relevante -resurse
(beneficiari umane proprii.
individuali și
instituționali) prin
activități de relații
publice
(”networking)”
Mass-media Creștera nivelului de - consolidarea MMFPSPV – un -Servicii de - număr de -mass-media mai
satisfacție cu privire instituției partener de formare în persoane satisfăcută de
la modul în care purtătorului de comunicare al comunicarea formate în modul în care
85
MMFPSPV comunică cuvânt presei cu media; comunicarea cu comunică

de la aprox. 30% românești. mass-media; MMFPSPV
(medie prezentă) - utilizarea în mod -servicii
până la o medie de eficient a comunicării pentru -număr de - notorietate
50% în 2 ani. online (pagina web, realizarea, materiale de menținută.
Menținerea gradului rețele de socializare editarea, informare
de notorietate actual etc.) tipărirea și realizate și
(>90%) prin informări diseminarea diseminate;
periodice, în special - realizare materiale materialelor
prin Internet, care de informare de informare - număr de
este mijlocul de realizate special schimburi de
comunicare pentru mass-media - resurse experiență
privilegiat de acest umane organizată;
grup țintă. - formarea responsabile
personalului cu cu - instituția
funcții de conducere comunicarea purtătorului de
în gestionarea relației online; cuvânt
cu mass-media consolidată.
-servicii
- organizare pentru
schimburi de organizarea
experiență pe zona schimburilor
comunicării de experiență.
mediatice cu
instituțiile omoloage
din diferite state-
membre
Stimularea unui - organizare - servicii - un eveniment - relație

comportament de eveniment festiv organizare festiv (gală) îmbunătățită cu
influențare pozitivă a anual, cu premierea eveniment organizat anual, mass-media.
publicurilor țintă jurnaliștilor care au festiv; cu participare
relevante contribuit cel mai internațională.
(beneficiari mult la informarea -resurse
individuali și publicului cu privire umane/echipă
instituționali) prin la politicile din de organizare.
86
activități de relații domeniul muncii,

publice ocupării, protecției și
(”networking)” incluziunii sociale,
egalității de șanse
etc. (cu invitarea
oficialilor europeni de
la DG Employment)
87

9.3. Aspecte orizontale în implementarea Strategiei de comunicare (egalitate de șanse și

dezvoltare durabilă)
Respectarea egalității de șanse
Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a UE, şi o
condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică, ocuparea forţei de
muncă şi a coeziunii sociale. Cu toate că inegalităţile încă există, în prezent UE a făcut progrese
semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi. Aceste progrese
se datorează în principal legislaţiei de tratament egal, precum şi integrării dimensiunii egalităţii
de gen şi măsurilor specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizează accesul la
ocuparea forţei de muncă, egalitatea salarială, protecţia maternităţii, concediul parental, de
asigurări sociale şi profesionale, securitatea socială, sarcina probei în cazurile de discriminare şi
de auto-ocupare a forţei de muncă.
Toate activivățile de comunicare la care face referire Strategia de față vor respecta și promova
directivele europene în domeniul egalității de șanse, precum și Strategia UE pentru egalitatea
intre femei si barbati 2010-2015. De asemenea, Strategia de comunicare contribuie la
promovarea direcțiilor prioritare stabilite prin Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse
intre Femei si Barbati.
Promovarea egalitatății de șanse vizează o serie de aspecte situate dincolo de egalitatea de
gen, așa cum este egalitatea de tratament a persoanelor cu dizabilități. Prin obiectivele,
activitatile si rezultatele sale, Strategia se doreste a fi un vector de imagine, de formare si de
informare in ceea ce priveste egalitatea de sanse si de gen.
Respectarea principiului dezvoltării durabile
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare

socio-economică al caror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-
economice şi potenţialul natural.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a dorit a reprezenta o soluţie la criza ecologică provocată de
intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în primul
rând prezervarea calitătii mediului înconjurător, în prezent acest concept s-a extins într-un mod
complex asupra calitătii vieţii, atât sub aspect economic cât si social.
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia
Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub
numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte
satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi".
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei Naţionale a
României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona şi se doreşte a fi un catalizator
pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru opinia publică, în scopul schimbării
comportamentului în societatea europeană şi, respectiv, în societatea românească şi implicării
active a factorilor decizionali, publici şi privaţi, precum şi a cetăţenilor în
elaborarea,implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea durabilă constituie o dimensiune intrinsecă a activităților de comunicare. Strategia
de față respectă obiectivele generale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene, în special obiectivul referitor la crearea unei societăţi a incluziunii sociale prin luarea
în considerare a solidarităţii între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea securităţii şi creşterea
calităţii vieţii cetăţenilor ca o precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale.
89
10.Monitorizare și evaluare
Considerații și recomandări specifice cu privire la crearea unui sistem de monitorizare și
evaluare permanentă a activităților de comunicare.
Evaluarea reprezintă aplicarea sistematică a procedurilor de cercetare sociologică pentru a

înţelege conceptualizarea, proiectarea, implementarea şi utilitatea strategiei de comunicare.
Existența sondajului inițial (din activitatea 1) permite evaluarea procesuală a celor trei tipuri de
efecte pe care le poate avea o strategie de comunicare publică, respectiv:
- Efecte cognitive (sporirea atenţiei sau creşterea nevoii de informaţii);
- Efecte afective/atitudinale (stimularea unor sentimente, stări de spirit, atitudini);
- Efecte comportamentale (adoptarea modului de acţiune propus de strategie).
Notă: efectele atitudinale și comportamentale se conturează într-o perioadă mult mai lungă de
timp decât efectele cognitive/informaționale, reprezentând un impact pe termen mediu și lung
al strategiei mai degrabă decât un rezultat imediat al acesteia. Din acest motiv, în cadrul
sondajului final este posibil ca efectele atitudinale și comportamentale să nu fie pe deplin
coagulate.
Monitorizarea constă în acele activităţi menite a măsura eficienţa cu care au fost implementate
măsurile campaniei. În cazul monitorizării, datele sunt colectate la nivelul fiecărei activități a
strategiei (spre exemplu, monitorizare de presă audio-video, monitorizarea calității materialelor
etc).
În tabelele de la capitolul 8 (Direcții de comunicare) au fost definiți indicatori pentru fiecare

direcție de comunicare propusă. Indicatori adiționali vor fi definiți în cadrul fiecărui tip de
activitate și/sau de campanie realizată cu respectarea prevederilor Strategiei, depinzând
într-o mare măsură de resursele existente la momentul implementării.
90
11. Bibliografie
Arpinte Daniel, Baboi Adriana, Cace Sorin, Romescu Cristina, Stănescu Iulian. (2008). „Politici de incluziune socială”.
In Calitatea vieții, XIX, nr. 3–4.
Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. (2000). http://eur-

lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101.htm, accesat la 17.11.2013.
Consiliul European (2000). Presidency Conclusions. Lisbon European Council 23 and 24 March 2000,
(http://www.europarl.europa.eu/summits/lis1_en.htm), accesat la data de 20.11.2013.
Dumitru, Sandu. (2010). Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Polirom.
Dumitru, Sandu (coord.) (2012)., „Romanian Communities In Spain”, Raport realizat pentru Fundația Soros, București.
Frunzaru, Valeriu (2012). Ocuparea forței de muncă - Politici europene, Tritonic, București.
Iniţiativa oportunităţi pentru tineri (COM 933), elaborată de Comisia Europeana, 2011
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1006&langId=ro, accesat la 17.11.2013.
Pew Research Center (2013). Social Media Update, accesat la http://pewinternet.org/Reports/2013/Social-Media-

Update.aspx pe data de 20 ianuarie 2013.
Planul național pentru stimularea ocupării tinerilor. (2013). Accesat la
http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/perspective_europene/images/29052013/tania_grigore_integrare
a_tinerilor_pe_piata_muncii.pdf
Pratkanis, Anthony, Aronson, Elliot (2001). Age of Propaganda: the everyday use and abuse of persuasion, ediţia a III-
a, New York, Freeman and Company.
Programul de guvernare 2013-2016, accesat la http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13-08-02-10-48-52program-de-

guvernare-2013-20161.pdf la data de 15.01.2014.
Radu, Loredana. (2012). Criza economică în Uniunea Europeană. O abordare comunicațională. București:
comunicare.ro.
Raportul „Social policy reforms for growth and cohesion: Review of recent structural reforms 2013”. (2013). Social
Protection Committee, Bruxelles.
Raportul de cercetare ”Evaluarea serviciilor oferite de Casele Județene de Pensii.”
Rice, Ronald, Atkin, Charles, Public Communication Campaigns. (2001). ediţia a II-a. New York, Sage Publications.
Strategia Europa 2020 – „O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”
(2010). Comisia Europeană, Bruxelles.
91
ANEXE
Anexa 1 - Principii de bune practici și lecții învățate în comunicarea publică
În literatura de specialitate se vorbeşte despre două tipuri de campanii de comunicare publică,

ambele fiind specifice activității MMFPSPV: campaniile concentrate pe modificarea comportamentului
individual şi campaniile de persuasiune în vederea adoptării unor politici sau programe 17. Tabelul de mai
jos oferă o privire detaliată asupra particularităţilor specifice fiecărui tip de campanie menţionat.
Campanie Schimbarea comportamentului individual Adoptarea unor politici noi

Tip / scop
Obiective o Infuenţarea credinţelor şi o Creşterea vizibilităţii şi importanţei
cunoştinţelor despre un comportament unei anumite probleme;
şi consecinţele acestuia; o Influenţarea percepţiei asupra celor
o Modificarea atitudinilor în sensul reponsabili pentru anumite probleme
acceptării şi promovării unor cu care se confruntă comunitatea;
comportamente; o Infuenţarea criteriilor utilizate pentru
o Influenţarea normelor sociale a judeca diferite politici şi promotorii
percepute în sensul acceptării unui acestora;
anumit comportament în cadrul unei o Ajută la determinarea a ceea ce este
comunităţi; mai bun pentru introducerea unor
o Influenţarea intenţiilor de a adopta un servicii sau politici publice;
comportament; o Angajează la acţiune în vederea
o Producerea schimbării atingerii unui scop precis, adjudecat
comportamentale; politic.
Audienţă Segmente de populaţie al căror Segmente de populaţie care trebuie

comportament trebuie modificat. mobilizate în vederea înfăptuirii unei
anumite politici.
Strategii Marketing social Persuasiune prin mass media
Organizarea şi mobilizarea comunităţilor
Canale Internet, ziare, televiziune, radio, întâlniri Ştiri în mass media și în new media,
media directe cu comunitatea reclame în presa scrisă, audio şi video.
Exemple Campanii anti-fumat, de schimbare a Introducerea unei noi politici de asigurări
atitudinilor cu privire la persoanele cu de sănătate, introducerea unor programe
dizabilități, de purtare a centurii de de after-schooling pentru copiii
siguranţă. instituţionalizaţi, introducerea unor noi
programe educaționale adresate șomerilor
etc.
Campaniile de adoptare a unor politici noi sunt concentrate pe ideea de a legitima sau a potenţa
importanţa unei probleme sociale, astfel încât să fie asigurat impulsul schimbării sau impunerii unor
soluţii. Campaniile de schimbare a comportamentului individual sunt asimilate de cercetătoarea Julia
Coffman cu campaniile de informare – educare publică. Cele mai cunoscute exemple de astfel de
campanii sunt campaniile anti-fumat, anti-drog, pro-reciclare, utilizarea centurilor de siguranţă etc.
17
Coffman, Julia, Public communication campaign evaluation: an environmental scan of challenges, criticism,
practice and opportunities, Cambridge, MA: Harvard Family Research Project,
http://www.mediaevaluationproject.org/HFRP.pdf,
92
Conform cercetătorilor Anthony Pratkanis şi Elliot Aronson, campaniile de comunicare publică pot
avea succes dacă urmează următoarele reguli:
- existenţa unei componente de divertisment: adoptarea exclusiv a unui ton moralizator se poate
dovedi păguboasă, provocând plictisul publicului ţintă;
- „evitarea declanşării unui atac direct asupra atitudinilor şi credinţelor publicului-ţintă” 18;
- utilizarea tacticilor de persuasiune, o dată cu adaptarea acestora la mediul de referinţă al
publicului ţintă.
Studiile în domeniul comunicării publice ne arată că simpla informare nu determină într-o modalitate
definitorie schimbarea comportamentului individual. Spre exemplu, oamenii continuă să fumeze, deşi
deţin multe informaţii despre efectele nocive ale fumatului. Ca rezultat, din ce în ce mai puţine campanii
adoptă strategii de informare prin argumente raţionale (bazate pe cifre şi statistici). În ultima vreme,
strategiile de comunicare publică sunt gândite prin prisma unor factori ce ţin de psihicul uman:
receptarea mediului de socializare, manifestarea predispoziţiilor, a nevoilor manifeste şi latente ale
publicului ţintă etc.
Aspecte care vor trebui evitate în implementarea Strategiei de comunicare:
- promovarea unui ton moralizator. Este foarte posibil ca acest ton să aibă impact la nivelul audienţei
tinere, al copiilor, care sunt dependenţi de sistemul primar de socializare (familia). Majoritatea
campaniilor de comunicare publică se concentrează asupra modificării comportamentului adulţilor –
iar în acest caz este foarte dificil ca tonul moralizator să aibă un impact pozitiv;
- complexitatea mesajului. În multe campanii de comunicare publică, este necesar ca mesajele să fie
adaptate la experienţa receptorului. Spre exemplu, într-o campanie de informare cu privire la
programe de calificare adresate şomerilor, trebuie să ţinem cont de mediul de referinţă al publicului
vizat. Dacă această campanie se desfăşoară în mediul rural, este necesar ca specialiştii care
instrumentează campania să croiască tacticile în funcţie de posibilităţile de înţelegere ale audienţei.
- precaritatea fondurilor. Foarte puţine campanii de comunicare publică beneficiază de fonduri

suficiente, astfel încât să poată fi garantată obţinerea efectelor scontate. Prin urmare, este foarte
important ca dimensiunea comunicării să fie înţeleasă ca o dimensiune intrinsecă a actului de
realizare şi promovare a politicilor publice, ca şi în dezvoltarea unei relaţii sănătoase, de colaborare,
cu diferitele tipuri de public-ţintă. Aceasta este o problemă de statut al comunicării, uneori înţeleasă
ca o anexă a procesului decizional, ca un aspect important, dar nu şi esenţial. Studii de profil
confirmă faptul că instituirea unor relaţii de colaborare se bazează pe o comunicare corect
instrumentată, ceea ce, aşa cum este firesc, presupune alocare şi consum de resurse umane şi
financiare.
- lipsa sprijinului din partea instituţiilor media. În general, instituțiile media se feresc să sprijine
demersurile de comunicare publică – având în vedere avantajele financiare firave şi problematica
uneori rigidă abordată de instituţiile publice. De asemenea, jurnaliştii, aflaţi într-o continuă căutare a
senzaţionalului, pot utiliza anumite cadraje pentru transmiterea mesajelor, cadraje compatibile cu
agendele instituțiilor mediatice, dar uneori mai puţin compatibile cu interesele imagologice ale
actorilor principali ai comunicării. În prezent, acest aspect poate fi parţial combătut prin utilizarea
noilor media, care, dacă sunt utilizate corect, garantează un control deplin al informaţiilor transmise.
18
Pratkanis, Anthony, Aronson, Elliot, Age of Propaganda: the everyday use and abuse of persuasion, ediţia a III-a,
New York, Freeman and Company, 2001, p. 283
93
Lecții învățate
STUDIU DE CAZ NR. 1
Titlu: Campanie de conştientizare pentru Programul Operaţional Regional

Provocări întâlnite şi soluţii propuse:
• Fiind prima acţiune de comunicare pentru promovarea instrumentelor structurale a reprezentat
un proiect-pilot, de o importanţă semnificativă atât pentru acţiunile ulterioare de comunicare din
cadrul POR, cât şi pentru acţiuni similare în cadrul altor programe operaţionale. Pentru a înţelege
foarte bine contextul general, însă mai ales specificul programului, abordarea a fost axată într-o
primă fază pe o cercetare elaborată, pe strângerea de informaţii relevante şi pe interpretarea
acestora.
• Fiind vorba de un program cu o desfăşurare în timp pe 6 ani (2007-2013), identitatea vizuală a
trebuit să ţină cont de toate modificările care puteau surveni la nivelul comunicării. Pentru a se
asigura că manualul de identitate creat pentru POR va putea fi respectat pe toată durata
implementării programului, abordarea Consultantului a fost de tip previzionar, bazată pe
anticiparea posibilelor direcţii de dezvoltare. Deşi campania de comunicare pentru POR a fost
gândită pe durata unui an, abordarea strategică a avut în vedere faptul că programele
operaţionale sunt instrumente. Construcţia brandului şi strategia de comunicare au fost gândite
astfel încât să asigure dezvoltarea ulterioară a componentelor de comunicare.
• Dat fiind faptul ca la momentul initierii campaniei o parte din documentele de baza ale
programului nu fuseseră finalizate şi aprobate la nivel oficial, au fost depuse eforturi
considerabile pentru a putea respecta cerintele de timp si buget. O parte din activitati au fost
regândite, altele au fost extinse, în vederea maximizarii rezultatelor. Pentru a putea face toarte
aceste lucruri flexibilitatea şi continua adaptare au constituit factorii-cheie de care Consultantul
a dat dovada.
Lecții învățate:
- Mesaj simplu și ușor de reţinut, însă diferenţiat la nivelul publicurilor - În cadrul programelor
operaţionale, publicurile sunt variate, atât din punctul de vedere al caracteristicilor lor, dar şi în
ceea ce priveşte răspunsurile pe care le aşteptăm de la ele. În cazul ROP, campania mass-media a
fost adresată publicului larg, însă acesta nu era publicul principal, întrucât nu era el beneficiarul
eligibil al fondurilor. Prin natura proiectelor finanţate din programele operaţionale, publicul larg
este beneficiar final al acestor investiţii, însă nu este cel de la care se aştepta o acţiune (call-to-
action). Aceasta este o situaţie comună tuturor programelor operaţionale, de aceea, diferenţierea
între publicuri trebuie avută în vedere pentru a găsi modalitatea optimă de a ajunge la un anumit
target şi de a genera reacţia dorită.
- Alocare financiară suficientă pentru difuzarea prin mass-media, susţinută de parteneriate
strategice cu mass-media - Costurile de media înregistrează creşteri semnificative de la an la an
(cresc în medie cu 35% pe an). De aceea, sunt necesare activităţi adiţionale. Un parteneriat cu
canalele media în vederea obţinerii acoperirii editoriale se poate dovedi mai eficient, atât din
punctul de vedere al costurilor, cât şi din cel al impactului.
- Implicarea organismelor intermediare şi transfer de know-how - Odată creat, brandul trebuie
să continue să existe şi să se dezvolte permanent. Toate organismele implicate în gestionarea
programului (AM, OI) trebuie să-şi dezvolte capacităţile necesare pentru a răspunde acestei nevoi.
Rolul lor este esenţial şi ele trebuie implicate efectiv în fiecare etapă de dezvoltare pentru a
favoriza transferul de expertiză specifică, atât către reprezentanţii de comunicare din cadrul AM-
urilor, cât şi din cadrul OI-urilor. În plus, Autoritatea de Management trebuie să demonstreze o
prezenţă locală, pe lângă Organismele Intermediare.
STUDIU DE CAZ NR. 2
94
Titlu: Asistență tehnică pentru derularea unei campanii de informare publică la nivel naţional privind
Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013
• Oferta Consultantului a fost depusă în februarie 2009, iar semnarea contractului s-a făcut în iunie
2010, după un an şi jumătate de la programarea activităţilor. În acest context, Consultantul,
împreună cu reprezentanţii beneficiarului, a decis reactualizarea metodologiei de implementare,
plecând de la considerente precum:
• perioada foarte lungă de timp care a trecut de la momentul în care au fost gândite
activităţile până la momentul implementării lor;
• datele de la care s-a pornit în realizarea ofertei tehnice în februarie 2009 s-au schimbat
(ex: datele privind audienţele, necesare în programarea campaniei media) ceea ce a
impus refacerea ofertei pe baza noilor date/măsurători, astfel încât specificaţiile din
caietul de sarcini să fie respectate în momentul implementării activităţilor;
• nevoile de informare şi de comunicare ale AC cu publicurile interesate/beneficiarii TRANS
dat fiind faptul că este prima campanie de informare cu privire la fondurile europene
disponibile prin intermediul TRANS.
• În perioada de început a proiectului au fost stabilite principiile care au stat la baza derulării
contractului, au fost definiţi mai clar câțiva parametri specificaţi în caietul de sarcini, demersuri
realizate în vederea eficientizării rezultatelor obţinute în cadrul proiectului. O parte din activitati
au fost regândite și reorganizate, în vederea maximizarii rezultatelor. O astfel de abordare nu ar
fi putut fi pusă în practică fără flexibilitate și o capacitate de adaptare continua, atitudini de
care au dat dovadă atât echipa de proiect din cadrul MTI cât și echipa Consultantului.
- Mesaj simplu şi usor de reţinut, însă diferenţiat la nivelul publicurilor -. În cazul TRANS,
campania mass-media a fost adresată publicului larg, însă acesta nu era publicul principal întrucât
nu era el potențialul beneficiar al fondurilor disponibile prin intermediul POST. Prin natura
proiectelor finanţate de programele operaţionale, publicul larg este beneficiar final al acestor
investitii, însă nu este cel de la care se aştepta o acţiune (”call to action”). Aceasta este o
situaţie comună tuturor programelor operaţionale. Această diferenţiere între publicuri trebuie
avută în vedere pentru a găsi modalitatea optimă de a ajunge la un anumit target şi de a genera
reacţia dorită.
- Alegerea perioadelor optime de difuzare - Publicitatea pe posturile naţionale de televiziune din
România a devenit anual din ce în ce mai aglomerată, în special în perioada octombrie –
decembrie. Majoritatea publicitarilor caută să aibă spaţiu de audiţie în prime-time şi din acest
motiv pauzele publicitare în intervalul de maximă audienţă devin din ce în ce mai încărcate.
Pauzele publicitare foarte lungi duc la diminuarea atenţiei telespectatorilor, prin urmare devin
ineficiente din punctul de vedere al impactului. În plus, se ştie că în perioada premergătoare
sărbătorilor atenţia publicului este îndreptată către alt tip de mesaje (în general promoţii şi
mesaje cu mai multă implicare emoţională). O planificare media eficientă trebuie să ţină cont de
toate aceste aspecte.
- Grup pentru corespondență la demararea proiectului - este recomandat să se formeze un grup
pentru corespondență, astfel încât atât echipa de management din partea Clientului, cât și echipa
de management din partea Consultantului să fie la curent cu evoluția proiectului. În cazul
proiectului de față, a existat o comunicare eficientă între Client și Consultant, tocmai datorită
stabilirii de comun acord a modului de comunicare încă de la începutul proiectului.
- Feedback centralizat - pentru a obține rezultatele așteptate este nevoie de oferirea de
feedback centralizat (printr-o singură voce) pe orice problemă – atât din partea Clientului, cât și
din partea Consultantului. Acest mod de lucru ajută ambele părți să fie eficiente în ceea ce
privește comunicarea și să implementeze activitățile într-un timp optim și la o calitate ridicată.
- Poziționarea POST ca TRANS – în vederea creșterii notorietății programului și pentru cultivarea
brandului nou creat este recomandat ca la nivelul comunicării să fie promovat în exclusivitate
95
brandul TRANS, cu scopul de a-l poziționa în mentalul colectiv ca un program distinct printre cele
7 programe operaționale.
STUDIU DE CAZ NR. 3
Titlu: Servicii de asistenţă tehnică pentru creşterea capacităţii administrative (instruire, organizare
evenimente, transport, cazare, multiplicare materiale, tipărituri proiect, informare şi publicitate
proiect), necesare implementării proiectului „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor
administraţiei publice locale (comune) şi a asociaţiei acestora (A.CO.R) în vederea susţinerii dezvoltării
durabile a spaţiului rural”
• Componenta de comunicare a proiectului a fost tratată separat față de restul activităților din
Cererea de Finanțare depusă de Beneficiar (Ministerul Administrației și Internelor). Aceasta a fost
integrată abia în ultimele 8 luni de desfășurare a proiectului, când celealte activități se aflau deja
în implementare. Astfel, Consultantul a fost nevoit să ajungă într-un timp relativ scurt la o
cunoaștere bună a întregului proiect, pentru a putea livra activitățile din caietul de sarcini la
standardele de calitate așteptate și în concordanță cu restul activităților. În acest context,
Consultantul a făcut numeroase eforturi, cu sprijinul Autorității Contractante, pentru a planifica
din timp și la calitatea așteptată activitățile necesare derulării cu succes a proiectului.
• O provocare majoră în derularea contractului a fost modalitatea de raportare tehnică și
financiară. Din cauza neconcordanțelor identificate în caietul de sarcini față de cererea de
finanțare elaborate de către Autoritatea Contractantă, realizarea rapoartelor financiare și a celor
tehnice a fost foarte dificilă. Consultantul și-a asumat toate aceste condiții și, urmărind cu
atenție instrucțiunile din termenii de referință, a redactat toate rapoartele într-o manieră
profesionistă și corectă, obținând cu ușurință aprobările oficiale necesare efectuării plăților în
proiect.
• Cu ajutorul unui management de proiect eficient, un proiect se poate finaliza cu succes, având
rezultatele așteptate și îndeplinindu-și obiectivele la standarde ridicate de profesionalism.
• Pentru ca un proiect să aducă satisfacții tuturor actorilor implicați (Autorității Contractante,
Prestatorilor/Consultanților, echipelor de proiect, furnizorilor, beneficiarilor etc.), acesta trebuie
abordat cu flexibilitate și deschidere. Consultantul trebuie să facă toate eforturile necesare
pentru a înțelege nevoile Clientului său și să vină în întâmpinarea acestuia cu recomandări și
sugestii relevante pentru îmbunătățirea tuturor aspectelor tehnice și administrative. În aceeași
măsură, este nevoie ca aceste recomandări să fie însușite de către Client și întelese ca puncte de
vedere ale profesioniștilor, specialiști în domeniu.
• Atenția sporită la detalii și proactivitatea Consultantului poate duce la identificarea permanentă
de soluții eficiente la cerințele Clientului pe tot parcursul proiectului, livrând în acest fel servicii
de calitate înaltă.
96
Anexa 2 – Sinteza studiului sociologic
1. Analiza publicului-țintă intern
Pentru a analiza comunicarea internă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și

Persoanelor Vârstnice și a instituțiilor subordonate sau sub autoritate, studiul a presupus
intervievarea a 104 funcționari ai ministerului. Selecția acestora s-a realizat din toate
instituțiile, eșaloanele și regiunile de dezvoltare, pentru a obține un eșantion echilibrat, cu un
grad cât mai ridicat de reprezentativitate 19 și implicit, o imagine cât mai acurată a structurii
opinionale, atitudinale sau comportamentale a angajaților organizației.
A. CONTEXT
Pentru a putea plasa analiza comunicării interne în contextul în care ea se desfășoară, în

scopul identificării posibililor factori explicativi ai caracteristicilor comunicării, am măsurat
inițial satisfacția angajaților în raport cu locul de muncă atât prin evaluarea a 16
dimensiuni/aspecte specifice acestui concept , cât și prin menționarea aspectelor de mulțumire
/ nemulțumire, fie sub formă asistată (aspectele erau enumerate și respondenții alegeau dintre
ele), fie sub formă spontană (răspunsul era liber).
Analiza nemulțumirilor asociate în mod spontan de către funcționari cu locul de muncă,
indică următorul set de principale nemulțumiri:
- nesiguranța locului de muncă (17%),
- nivelul de salarizare (12%),
- lipsa fondurilor alocate formării profesionale continue (10%),
iar principalele elemente de satisfacție fiind:
- atmosfera de la locul de muncă, relațiile cu șefii, colegii (13%)
- programul de lucru (7%)
Se remarcă faptul că aproape o treime dintre angajați nu a putut menționa niciun aspect
de mulțumire.
Evaluarea celor 16 aspecte relaționate locului de muncă, ne arată că, la modul general,
putem vorbi de un grad ridicat de mulțumire în rândul funcționarilor Ministerului Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în privința diverselor aspecte legate de
activitatea lor profesională.
- relațiile cu colegii, cu superiorul ierarhic (96% mulțumiți sau foarte mulțumiți),
- programul de muncă (92%)
- atmosfera de la locul de muncă (90%)
sunt aspectele care îi mulțumesc cel mai mult pe angajați, în timp ce
- nivelul de salarizare, (45%)
- șansele de promovare oferite (42%)
sunt aspectele care înregistrează cel mai scăzut nivel de mulțumire.
Ceea ce poate fi considerat ca amprentă generală de evaluare a satisfacției este ponderea
relativ redusă a celor care se declară fie „foarte mulțumiți”, fie „foarte nemulțumiți”, aspect
care ne indică o satisfacție ponderată/moderată și o anumită distanță dintre realitate și
expectanțe.
Pentru o analiză sintetică a celor 16 factori evaluați, am redus datele la doi factori,
- satisfacția în raport cu relația ierarhică, pe verticală (relația cu superiorul ierarhic,
participarea la decizii)
- satisfacția în raport cu propriul statut (program, salarizare, încărcătură, oportunități,
etc.).
19
Reprezentativitatea unui eșantion reprezintă calitatea lui de a reproduce structura populației pe care o reprezintă.
97
Ambii factori sunt standardizați 20 (cu media 0 și abaterea standard 1), valorile pozitive
indicând satisfacție și cele negative, insatisfacție. Fără a surprinde foarte multe diferențe
semnificative statistic 21 (în mare parte cauza fiind mărimea redusă a eșantionului), vizualizăm
datele pentru a marca anumite pattern-uri ce pot fi urmărite în studii ulterioare:
40%
satisfacţia în raport cu relaţia ierarhică
30%
28%
30% satisfacţia în raport cu propriul statut
21%
19%
20%
12% 14%
8%
10% 5% 5% 6%
1% 3%
0%
-1%
-10% -6%
-20%
-30% -26%-26%
Bărbat Femeie sub 40 ani peste 40 ani maxim 10 ani peste 10 ani Bucuresti In afara
Bucurestiului
Gen Vârstă Vechimea în cadrul Localitatea
instituției
Satisfacția în raport cu relația ierarhică și în raport cu propriul statut. Sursa: ancheta în
rândul funcționarilor
După cum se observă, există o satisfacție ceva mai mare în rândul bărbaților și al
funcționarilor din afara Bucureștiului, în timp ce funcționarii din București sunt cei mai puțin
mulțumiți în raport cu ambele dimensiuni. De asemenea, vechimea ridicată crește satisfacția în
raport cu plasarea în ierarhie dar o scade ușor pe cea în raport cu propriul statut.
În privința aspectelor ce ar trebui îmbunătățite, în primul rând, la locul lor de muncă,

aproape o treime dintre angajați au menționat condițiile de lucru (dotarea tehnică, schimbarea
sediului, condițiile de igienă) (19%) și comunicarea internă (11%).
Gradul de implicare al angajaților în procesul decizional din cadrul instituției în care își
desfășoară activitatea este mediu, aproape jumătate dintre ei fiind consultați des și foarte des,
în timp ce 20% sunt implicați foarte rar sau deloc. Datele ne arată faptul că implicarea
angajaților în procesul decizional nu este doar una pur consultativă, întrucât aproape jumătate
dintre aceștia menționează faptul că, des și foarte des, opiniile, sugestiile sau părerilor lor se
regăsesc în deciziile luate. La polul opus, 19% dintre angajați, recunosc faptul că opiniile,
sugestiile sau părerilor lor se regăsesc foarte rar sau deloc în deciziile luate în cadrul instituției
în care activează.
Nu putem identifica asocieri/legături între gradul de implicare în consultarea decizională și
atributele socio-demografice ale funcționarilor intervievați. Cu alte cuvinte, vârsta, genul,
vechimea în cadrul instituției, localitatea nu sunt cele care determină gradul de implicare al
angajaților în procesul decizional.
În schimb, identificăm o asociere/legătură puternică între gradul de implicare perceput și
satisfacția în raport cu relația ierarhică. Astfel, gradul de implicare al funcționarilor în procesul
decizional din cadrul instituției în care activează, măsurat prin frecvența de consultare în
privința deciziilor ce privesc organizația și prin frecvența de suprapunere a opiniilor și
20
Standardizarea datelor e o procedură ce presupune conversia unor variabile la o structură similară, pentru a permite
compararea lor.
21
Diferențele semnificative statistic sunt acele diferențe ce nu pot fi considerate ca fiind determinate doar de procedura
de eșantionare. Ele indică diferențe certe și în cadrul populației reprezentate de eșantion.
98
sugestiilor personale cu deciziile luate, joacă un rol foarte important în ceea ce privește
satisfacția funcționarilor relativă la relația cu superiorii.
foarte des des rar foarte rar deloc
0,9
0,8
0,8
0,5
0,3
0,3
-0,2
-0,3
-0,7 -0,6 -0,6
-0,7
-1,2 -1,0 -1,0

Frecvenţa de consultare în privinţa deciziilor Frecvenţa de suprapunere a opiniilor şi sugestiilor
privind organizaţia personale cu deciziile luate
Satisfacţia în raport cu relaţia relaţia ierarhică
Satisfacția în raport cu relația ierarhică, în raport cu frecvența de consultare în privința

deciziilor și de suprapunere a propriilor opinii cu decizia. Sursa: ancheta în rândul
funcționarilor
Așadar, o modalitate de îmbunătățire a satisfacției funcționarilor în privința relației cu

superiorii este cea a implicării constante și susținute a funcționarilor în procesul decizional,
pecum și accentuarea acelor opinii și sugestii ale lor care se regăsesc în deciziile luate de către
superiori, pentru a crea sentimentul unui aport real al angajaților la deciziile luate în cadrul
organizației.
Potrivit studiului, peste 80% dintre funcționarii ministerului cunosc, în mare și foarte mare
măsură, criteriile de evaluare a performanței pentru postul pe care îl dețin. 36% dintre
funcționari își evaluează propria activitate ca fiind în mică, foarte mică măsură sau deloc o
activitate monotonă, cu multe situații rutiniere, dar care însă se desfășoară în mare sau foarte
mare măsură, în condiții de stres. De asemenea, se remarcă faptul că aproape 20% dintre
funcționari consideră că angajarea în instituție se face, în mică și foarte mică măsură, după
criterii transparente.
O componentă importantă a activității profesionale, menționată de aproape 80% dintre
respondenți, este dezvoltarea profesională prin participarea la programe de formare
profesională (curs, training),.
Pe de altă parte, lipsa de personal este resimțită puternic de către angajații ministerului,
peste 70% dintre aceștia afirmând că departamentul în care își desfășoară activitatea este
subdimensionat în raport cu atribuțiile ce îi revin, în timp ce doar 3% consideră că activează
într-un departament supradimensionat. Datele ne indică faptul că peste 45% dintre funcționari
consideră că lipsa de personal le influențează activitatea, ducând la o performanță scăzută a
acestora în îndeplinirea sarcinilor de muncă din cauza subdimensionării departamentelor și,
implicit, a supraîncărcării cu sarcini. De asemenea, peste 25% din personalul instituției
consideră că lipsa resurselor și a posibilităților de instruire și formare profesională, respectiv
comunicarea internă defectuoasă le influențează negativ performanța în muncă.
Peste o treime dintre funcționari desfășoară ore suplimentare cel puțin o dată pe
săptămână, în timp ce numai 18% nu sunt nevoiți sau se limitează la programul de lucru normal.
În general, fac ore suplimentare funcționarii cu peste 10 ani vechime și cei din afara
Bucureștiului. Disponibilitatea spre efectuarea orelor suplimentare de către angajați pornește,
în peste 80% dintre cazuri, din dorința personală a acestora de a nu-și lăsa munca nefinalizată,
și doar pentru 14% dintre funcționari, superiorul ierarhic decide rămânerea peste program.
Funcționarii de peste 40 ani și cei din afara Bucureștiului sunt cei care, într-o mai mare măsură,
efectuează ore suplimentare din proprie inițiativă.
99
Aproape două treimi dintre angajații Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice apreciază colaborarea și comunicarea între colegii de birou, respectiv
colegii de la celelalte departamente ale instituției ca fiind eficiente. De altfel, relații de
prietenie ce transcend granițele instituției există în cazul a 82% dintre angajații ministerului.
Conflictele dintre salariați și plecările continue din instituție sunt aspecte menționate de cel
puțin o treime dintre respondenți ca având loc în instituția în care activează, în timp ce
conflictele dintre angajați și instituție sunt menționate în 15% dintre cazuri.
Circa 42% dintre angajați se consideră ca fiind în mare și în foarte mare măsură motivați
profesional pentru a-și desfășura activitatea, în timp ce 18% apreciază că sunt motivați în mică,
foarte mică măsură sau deloc. Firesc, motivarea profesională se asociază cu ambele dimensiuni
ale satisfacției, fie ea în raport cu superiorii ierarhici, fie în raport cu propriul statut. Prin
urmare, există o legătură puternică între motivarea profesională și satisfacție, indiferent de
natura ei.
80% dintre angajații Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de locul lor de muncă și 70% sunt mândri că sunt
parte a acestei instituții. În timp ce aproximativ 76% dintre respondenți apreciază salariul ca
fiind impulsul principal pentru a obține performanțe ridicate în activitatea profesională,
aproape jumătate dintre ei consideră că sunt mulțumiți de salariul pe care îl primesc raportat la
sarcinile desfășurate.
COMUNICARE INTERNĂ
În privința modului în care se comunică, de obicei, informațiile la locul de muncă, părerile

angajaților sunt distribuite aproape echilibrat, 57% considerând-ul transparent, fără a ascunde
sau filtra nimic, în timp ce 43% îl consideră netransparent, filtrând anumite aspecte. Această
percepție se regăsește și la nivelul categoriilor socio-demografice (vârstă, gen, vechime în
organizație, localitatea în care activează).
Percepția transparenței modului de comunicare influențează ambele nivelele ale
satisfacției, cel vertical, în raport cu ierarhia, dar și cel orizontal, în raport cu propriul statut:
satisfacţia în raport cu relaţia ierarhică satisfacţia în raport cu propriul statut
,60
,43
,40 ,32
,20
,00
-,20
-,40
-,44
-,60
-,67
-,80
Transparent, fără a se ascunde sau filtra nimic Netransparent, anumite aspecte fiind ascunse, filtrate
Satisfacția în raport cu relația ierarhică sau cu propriul statut, în raport cu percepția

transparenței modului de comunicare. Sursa: ancheta în rândul funcționarilor
Așadar, percepția unui mod de comunicare transparent, în care informația nu e filtrată,

influențează semnificativ în special nivelul de satisfacție asociată relației cu ierarhia, dar și
nivelul de satisfacție în raport cu propriul statut.
Angajații ministerului afirmă faptul că, cele mai frecvent utilizate metode de transmitere a
informațiilor specifice (sarcini, obiective) domeniului în care activează se realizează prin
informări verbale (90%) și scrise (72%) de la superiorul ierarhic direct. O altă metodă de
100
comunicare folosită pe scară largă o reprezintă informările scrise la nivelul instituției (note,
circulare, decizii), în timp ce peste 10% dintre angajații declară că nu li se comunică în niciun
fel obiectivele specifice.
Activitățile desfășurate de către personalul ministerului se derulează, în aproape 80% dintre
cazuri, sub îndrumarea superiorului ierarhic, în timp ce restul angajaților sunt autonomi. Nici în
acest caz nu identificăm diferențe între categoriile socio-demografice analizate din perspectiva
modului de lucru (autonom vs îndrumare).
În privința modului în care sunt formulate, de cele mai multe ori, informațiile specifice
(sarcini, obiective) domeniului de activitate, peste 25% dintre angajați consideră că acestea
sunt neclare, ambigue. Există o asociere ridicată (legătură puternică) între percepția
transparenței modului de comunicare și claritatea formulării informațiilor specifice (sarcini,
obiective) domeniului de activitate. Astfel, 90% dintre cei care percep în instituție un mod de
comunicare transparent, consideră că, de cele mai multe ori, informațiile specifice sunt clar
formulate, în timp ce doar 53% dintre cei care percep în instituție un mod de comunicare
netransparent consideră același lucru.
Primul aspect pe care angajații apreciază că ar trebui să fie îmbunătățit în ceea ce privește
comunicarea internă îl reprezintă transparența în comunicare. De asemenea, alte aspecte care
necesită îmbunătățiri imediate țin de diseminarea informațiilor și de rapiditatea transmiterii
lor, dar și de modalitățile de comunicare și relaționare cu colegii și superiorii.
O evaluare paralelă a relației de comunicare cu instituția centrală și de comunicare intra-
instituțională, dintre departamentele din cadrul instituției, ne arată faptul că, mai mult de
două treimi dintre angajați, le consideră pe amândouă ca fiind foarte și destul de eficiente, în
timp ce puțin peste 20% dintre angajați le evaluează ca funcționând mai puțin eficient sau chiar
deloc. În privința percepțiilor eficienței celor două relații de comunicare, comunicarea intra-
instituțională pare a fi considerată ușor mai eficientă.
Mai mult, percepția transprenței comunicării în cadrul instituției determină percepții
diferite ale eficienței comunicării cu instituția centrală sau ale comunicării între
departamentele propriei instituții. Astfel, percepția unui mod de comunicare netransparent
se asociază cu percepția unui mod de comunicare mai puțin eficient, atât cu instituția
centrală cât și dintre departamente:
Foarte eficientã Destul de eficientã Nu prea eficientã Deloc eficientã
60% 54%
48%
50% 44%
40% 32% 31% 29% 32% 33%
30%
20% 14%
10%
10% 7% 4%
2% 2% 2%
0%
(În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică) (În instituţie se comunică)
transparent, fãrã a se netransparent, anumite transparent, fãrã a se netransparent, anumite
ascunde sau filtra nimic aspecte fiind ascunse, ascunde sau filtra nimic aspecte fiind ascunse,
filtrate filtrate
Cât de eficientã consideraţi cã e relaţia dintre centru şi Cât de eficientã consideraţi cã e relaţia dintre
instituţia dvs? departamentele instituţiei dvs.?
Percepția eficienței comunicării interne, în raport cu percepția transparenței modului de

comunicare. Sursa: ancheta în rândul funcționarilor
Peste jumătate dintre subiecți nu pot oferi un răspuns cu privire la îmbunătățirea

comunicării cu instituția centrală, iar circa 25% dintre respondenți apreciază faptul că nu sunt
necesare îmbunătățiri în privința comunicării cu aceasta întrucât comunicarea este foarte
eficientă. Pe de altă parte, o mai mare deschidere / disponibilitate spre comunicare a
instituției centrale și o mai mare transparență în luarea deciziilor, a subiectelor dezbătute,
101
alături de răspunsuri mai rapide la solicitările din teritoriu sunt aspecte ce ar da un plus de
eficiență comunicării.
COMUNICARE EXTERNĂ
Comunicarea externă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice se realizează susținut, printr-o multitudine de canale. Cele mai des folosite, în
aprecierea a 80% dintre funcționarii intervievați sunt site-ul instituției, mass media, avizierul
și ghișeul de informare. Și ministerul s-a adaptat celor mai recente și extrem de utilizate
canale de comunicare, fiind la dispoziția publicului și prin intermediul rețelelor de socializare
(Facebook) (27% dintre funcționari le menționează), dar implementarea, la nivelul întregii
structuri ministeriale, e în fază incipientă.
Peste jumătate dintre angajați apreciază faptul că site-ul instituției reprezintă cea mai
eficientă modalitate de informare a publicului, urmată de ghișeul de informare și de media
tradițională. Utilizarea telefonului, SMS-ului, broșurile, pliantele, rețelele de socializare, deși
folosite pe scară largă în comunicarea cu publicul, sunt considerate ca fiind mai puțin eficiente.
Peste două treimi dintre angajați consideră faptul că publicul (persoane, companii sau
organizații non-guvernamentale) este interesat și foarte interesat de aspecte legate de legislația
muncii, migrația forței de muncă, programe și servicii în domeniul pensiilor, a altor drepturi de
asigurări sociale, protecția persoanelor cu handicap și a copilului, dar și asistenta socială pentru
vârstnici. Într-o ierarhie a interesului, legislația muncii este desemnată de peste jumătate
dintre respondenți, drept subiectul care prezintă cel mai mare interes pentru public. Urmează,
în ierarhie,,interesul pentru programele și serviciile în domeniul pensiilor și a altor drepturi
de asigurări sociale, precum și cel pentru migrația muncii. Această ierarhie e similară cu cea
promovată de publicul larg sau cel organizațional, ceea ce înseamnă că există o percepție
similară a agendei de interes.
Peste 70% dintre angajații ministerului apreciază faptul că site-ul instituției este foarte bine
organizat și structurat logic și cuprinde informații relevante, permițându-i utilizatorului să
descopere rapid și ușor informațiile de care are nevoie. În plus, dacă sunt necesare lămuriri
suplimentare față de ceea ce apare pe site, există posibilitatea contactării unei persoane în
acest scop sau posibilitatea de a avea acces la organigrama instituțională. Secțiunea în limba
engleză a site-ului, precum și posibilitatea accesării lui de către persoanele cu deficiențe
auditive și vizuale sunt aspecte mai puțin cunoscute de către funcționari.
Deschiderea spre cetățeni, ONG-uri și instituții europene a ministerului este recunoscută de
aproape două treimi dintre angajați. Accesarea de fonduri prin diverse programe de finanțare
este considerată de aproape jumătate dintre angajați ca realizându-se în mod profesional și
transparent.
Principalul aspect pe care angajații îl consideră ca fiind foarte important de îmbunătățit în
ceea ce privește comunicarea cu publicul este site-ul instituției, interfața ei în mediul virtual.
De asemenea, crearea unui departament specific, destinat coordonării activităților de
comunicare sau suplimentarea personalului, sunt aspecte menționate de 10% dintre
respondenți ca fiind necesar de îmbunătățit, însă este foarte important, pentru 4% dintre ei, ca
persoanele de contact, cele care transmit informații publicului, să fie specializate în
comunicare sau măcar să posede abilități de comunicare. Comunicarea ministerului prin
broșuri/pliante, prin mass media sunt alte aspecte ce ar trebui îmbunătățite pentru ca
informațiile să ajungă mai clar, mai complet și mai rapid la public.
Activând într-un mediu cu un impact social ridicat și un prestigiu pe măsură, dar marcat de
neajunsuri ce le influențează direct performanța, funcționarii Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și ai instituțiilor subordonate sau sub autoritate sunt,
în general, satisfăcuți de locul de muncă, de mediul în care activează, dar este vorba despre un
nivel mediu-ridicat de satisfacție. Acest nivel reținut de mulțumire este influențat de aspecte în
raport cu care funcționarii dezvoltă anumite sensibilități profesionale (implicarea în procesul
decizional și regăsirea propriilor idei, opinii, în rezultatul acestuia).
102
Motivarea personalului trebuie realizată prin multiple forme menite să ofere recompense
simbolice sau materiale, prestigiu și recunoaștere a statutului, a competenței, toate aceste
aspecte determinând satisfacția în raport cu locul de muncă.
Comunicarea internă poate fi îmbunătățită în privința unor parametri (transparență,
participare), toate aceste aspecte fiind inter-corelate și generând niveluri diferite de satisfacție
și impulsuri motivante sau demotivante semnificative. Generalizarea percepției comunicării
intra-instituționale poate genera pattern-uri de raportare la întreaga structură organizațională,
cu efecte în special în plan relațional dar și al eficienței în activitate.
Comunicarea externă, apreciată ca desfășurându-se la parametri ridicați, ne indică faptul
că funcționarii cunosc nevoile de informare ale publicului, privilegiază canalele de comunicare
ale unui public anticipat, de viitor, orientat spre utilizarea Internet-ului și, în același timp, sunt
conștienți de propriile necesități, de profesionalizarea comunicării și nevoia unei structuri de
personal cu un volum optim.
2. Analiza publicului-țintă extern
Publicurile-ţintă externe definite ca fiind de o relevanță mai ridicată pentru comunicarea

Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (organizației) sunt:
- persoanele adulte, neinstituționalizate, din România, definite în continuare ca „public
larg”, în calitate de beneficiari direcți, datorită statusului ocupațional, sau indirecți,
reprezentanți ai gospodăriilor în care există (alți) beneficiari direcți,
- reprezentanții agenților economici, ai companiilor de stat sau private din România,
entități care interacționează în mod direct și indirect cu ministerul sau cu instituțiile
sale subordonate sau aflate sub autoritate,
- reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai mass media, organizații
implicate fie în activitatea specifică a ministerului și instituțiilor sale , fie în comunicare.
Importanța acestor publicuri derivă din cele două dimensiuni definitorii, potențialul
ministerului de a le influența activitatea, respectiv relativa vulnerabilitate a ministerului în
fața acestora, fiecare din cele 4 publicuri (publicul larg, agenții economici, ONG-urile, mass-
media) având poziționări specifice în raport cu cele două dimensiuni. O analiză a acestor trei
categorii de public pleacă de la un set de indicatori fundamentali, ce ne pot indica aceste
poziționări și modul în care ele definesc comportamentele de informare.
NOTORIETATE
Notorietatea simplă (awareness) a structurii generale ministeriale, gradul de recunoaștere

a instituțiilor, reprezintă un prim aspect fundamental. Ea reprezintă, practic, atât efect cât și
cauză a interacțiunii dintre organizație și grupurile țintă mai sus menționate. Acest indicator ne
indică segmentele de public „inexistent”, cel aflat în afara oricărei relații cu organizația.
103
80%
public larg (media = 5.0 instituţii cunoscute)
70% 67%
companii (media = 5.4 instituţii cunoscute)
58%
60%
ONG şi media (media = 5.5 instituţii cunoscute) 54%
50%
40%
30%
30%
21%
19%
20%
11%10%10%
10% 5% 6%
1% 1% 2% 2% 4%
0%
nu a auzit de a auzit de o a auzit de 2 a auzit de 3 a auzit de 4 a auzit de 5 a auzit de 6
nicio instituţie instituţie instituţii instituţii instituţii instituţii instituţii
Distribuția în raport cu numărul de instituții cunoscute. Sursa: anchetele în rândul celor trei
grupuri-țintă
Așa cum reiese din graficul de mai sus, nu există diferențe semnificative (importante) între
cele trei populații (public larg, companii, ONG și media) în ceea ce privește numărul de instituții
cunoscute, dar putem observa faptul că, în medie, publicul din mediul de afaceri cunoaște cu
mult mai multe instituții decât publicul larg.
Dincolo de simpla recunoaștere a unor instituții, autoevaluarea gradului de cunoaștere a
activității acestora de către cele trei publicuri ne permite separarea notorietății
superficiale/simple de notorietatea calificată, care are cunoștință în medie, mare sau foarte
mare măsură despre activitatea mai multor instituții.
40% 37% 38%
public larg (media = 2.7 instituţii ale căror activitate e cunoscută în 36%
companii (media = 4.1 instituţii ale căror activitate e cunoscută în medie,
30% mare sau foarte mare măsură)
ONG şi media (media = 4.0 instituţii ale căror activitate e cunoscută în 25%
20%
20%
16% 16%
15%15%
15% 12% 11%
10% 9%
7% 7% 8%
6% 6%
4% 5% 4%
3%
5%
0%
nu cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte cunoaşte
activitatea activitatea unei activitatea a 2 activitatea a 3 activitatea a 4 activitatea a 5 activitatea a 6
niciunei instituţie instituţii instituţii instituţii instituţii instituţii
instituţii
Distribuția în raport cu numărul de instituții a căror activitate e cunoscută în medie, mare sau
foarte mare măsură. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Graficul ne indică faptul că, în mod real, deși recunosc majoritatea instituțiilor
ministeriale, ponderea celor care cunosc, la un nivel mediu sau ridicat, activitatea acestora
este ceva mai redusă. Dacă ne referim doar la 3 din cele 6 instituții testate, ponderea celor care
le cunosc bine activitatea e 44% în rândul publicului larg, 71% în rândul agenților economici și
69% în rândul ONG-urilor și mass media.
104
Firesc, este important în profilarea acestor segmente de public, să identificăm acele

caracteristici care determină diferențe importante în privința gradului de notorietate simplă și
calificată.
Analiza notorietății simple în rândul publicului larg, la nivelul caracteristicilor socio-
demografice, ne indică o notorietate mai redusă în rândul:
- Persoanelor de sex feminin
- Persoanelor vârstnice (71 ani și peste)
- Persoanelor cu studii elementare (maxim 8 clase)
- Celor cu venituri reduse (maxim 900 lei lunar în gospodărie)
- Celor din satele sărace sau mediu dezvoltate
- Celor din regiunile ruralizate (Nord-Est sau Sud-Est)
E vorba, așadar, de categorii marginale de populație, aflate în situație individuală precară
dar și într-un mediu lipsit de resurse și implicit de experiențe de interacțiune care să includă și
referințe la minister și instituțiile sale.
Pe de altă parte, notorietatea mai ridicată poate fi asociată cu:
- Persoanele de sex masculin
- Cele de vârstă medie (31-50 ani)
- Persoanele cu studii superioare
- Persoanele active ocupate (angajați sau antreprenori)
- Persoanele cu venituri medii sau ridicate (peste 1.800 lei lunar în gospodărie)
- Persoane din mediul urban sau rural dezvoltate
- Persoane din regiunile urbanizate (București-Ilfov, Centru, Nord-Vest, Vest)
Dacă, în privința notorietății simple, putem identifica profile clare, bine conturate, analiza
notorietății calificate ne indică profile ceva mai difuze, dar în care regăsim tot aceiași
determinanți cheie ai cunoașterii (notorietății): aparetenența la gen, educația, status
ocupațional, venitul. Putem imagina, așadar, ca lanț condițional al notorietății simple sau
calificate, următoarea secvență:
status
educaţie venit rezidenţă (re)cunoaştere
ocupaţional
în care nu am inclus gen-ul și aria culturală, acestea fiind mai degrabă asociate unora sau altora
din caracteristicile de mai sus.
În privința publicului din mediul de afaceri, acesta este mult mai omogen din punct de
vedere educațional, al apartenenței la gen, al statusului ocupațional, al venitului și al
rezidenței. Ca atare, pofilele celor care cunosc, respectiv nu cunosc multe despre minister și
instituțiile sale sunt ceva mai sărace. Singura diferență importantă în privința notorietății apare
în cazul reprezentanților companiilor din agricultură sau comerț, sectoare asociate într-o mai
mare măsură cu mediul rural.
De asemenea, reprezentanții instituțiilor media reprezintă publicul cel mai cunoscător,
atât în privința notorietății simple cât și a celei calificate, aspect firesc prin prisma activității
pe care o desfășoară.
În raport cu cei doi indicatori de notorietate ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice și instituțiilor subordonate sau sub autoritate, publicul se
polarizează ușor pe axa notorietății calificate, plasându-se într-o mai mare proporție la
extreme. Pe de-o parte, identificăm segmente (23% în cazul publicului larg, 10% în cazul
companiilor și 12 % în cazul ONG-urilor / media) care, deși au auzit de toate sau aproape toate
instituțiile testate, nu cunoasc decât foarte puține despre activitatea lor. Pe de altă parte,
identificăm segmente (37%, în cazul publicului larg, 56% în cazul companiilor și 54 % în cazul
ONG-urilor / media) care au auzit și cunosc, cel puțin într-o măsură medie, activitatea tuturor
sau aproape a tuturor instituțiilor ministeriale.
INTERACŢIUNEA CU ORGANIZAŢIA
105
Dincolo de (re)cunoaștere, interacțiunea cu ministerul și instituțiile subordonate plasează

pe un alt palier relația dintre actorii implicați. Măsurarea interacțiunii a fost una realizată dintr-
o dublă perspectivă, de inițiator și contactat. Analiza cantitativă a interacțiunii ne indică,
oarecum așteptat, un procent redus din publicul larg care a intrat în contact cu ministerul sau
instituțiile sale, în comparație cu interacțiunea minister-companii și minister-ONG-uri/media.
public larg (în medie, a contactat 0.2 instituţii şi a fost contactat de 0.2 instituţii)
companii (în medie, a contactat 1.3 instituţii şi a fost contactat de 0.9 instituţii)
ONG şi media (în medie, a contactat 1.1 instituţii şi a fost contactat de 0.9 instituţi)
80%
71%
70%
59%
60%
50% 46%
41% 42%
40%
31%
30% 23%
20% 17%
10% 7%
0%
a contactat din proprie iniţiativă a fost contactat a contactat sau a fost contactat
Distribuția în raport cu interacțiunea cu organizația.. Sursa: anchetele în rândul celor trei

grupuri-țintă
Publicul din mediul de afaceri, în special agenții economici, este cel care interacționează
într-o mai mare măsură cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
și instituțiile subordonate sau sub autoritate. Dacă în cazul publicului larg, inițiativa de contact
e dominantă, în cazul ONG-urilor și instituțiilor media, dar mai ales în cazul companiilor,
raportul dintre cei care au contactat și cei ce au fost contactați, se echilibrează.
Putem identifica anumite caracteristici socio-demografice ale celor care contactează sau
sunt contactați de către organizație. La nivelul publicului larg, inițiază în mai mare măsură
contacte cu aceste instituții, persoanele:
- de 31-70 ani
- cu un venit lunar familial ridicat (de peste 2.700 lei)
Din rândul companiilor, contactează în mai mare măsură aceste instituții, managerii:
- de peste 60 ani
- din domeniile industriei grele
- din companiile mari, cu peste 50 angajați
De asemenea, la nivelul publicului larg, sunt într-o mai mare măsură contactați de către
instituții:
- patronii, liber-profesioniștii, dar și șomerii
- cei fără venit,
iar la nivelul mediului de afaceri, sunt într-o mai mare măsură contactați de către instituții cei
din companiile medii, cu 11-50 angajați.
Desigur, în ceea ce privește intenția de a contacta sau a fi contactat de instituția
respectivă, trebuie evaluată și motivația inițierii contactului, practic rolurile jucate de public și
organizație în această interacțiune. Interpretând motivația declarată de subiecți, observăm
următoarele tipuri de motivații:
106
După cum se poate observa în tabel, varietatea motivațiilor de interacțiune între actori e
mai diversă în cazul publicului corporate, rolul jucat de organizație în relația cu acesta fiind
multiplu. Ca atare, e de așteptat ca și interacțiunea să fie mai intensă, aspect surprins și de
datele anterioare.
Modalitatea de contactare a instituțiilor diferă în raport cu tipul publicului (graficul de jos).
Sintetic, la nivelul tuturor instituțiilor organizației, date ne indică faptul că publicul larg
preferă, într-o mai mare măsură, contactarea „la ghișeu” (oficiu de informare, depunere
documente, etc.), în timp ce publicul din mediul de afaceri,precum și cel din ONG și media
explorează într-o mai mare măsură modalitățile de contact telefonic și prin poștă, inclusiv poșta
electronică.
public larg companii ONG şi media
100%
90% 86%
78%
80%
68%
70% 62%
60%
50% 41% 39%
40%
30% 23%
18%
20% 11% 13% 13%
10% 9%
7% 6% 6%
10% 1% 3%
0%
la ghişeu prin poştă, prin e-mail pe site pe pagina de telefonic prin audienţă
curier Facebook
Modalitatea de contactare a celor care au contactat cel puțin o instituție. Sursa: anchetele în
rândul celor trei grupuri-țintă
Nu identificăm caracteristici socio-demografice (vârstă, gen, status ocupațional, nivel

educațional, venit, etc) care să diferențieze semnificativ comportamentul de contactare,
singurele aspecte relevante fiind utilizarea ghișeului într-o mai mică proporție de către cei de
peste 70 ani și apetența mai ridicată a tinerilor (18-30 ani) pentru contactarea prin e-mail. Nici
în rândul publicului organizațional nu identificăm astfel de profile, singurul aspect semnificativ
fiind utilizarea poștei sau a curieratului de către companiile cu peste 50 angajați.
Satisfacția asociată serviciilor oferite de instituțiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice constituie feedback-ul măsurat al relației dintre actorii
interacțiunii. Datele culese ne indică diferențe semnificative în privința raportului dintre
mulțumire și nemulțumire în relația cu organizația. Un indice standardizat (cu media 0 și
abaterea standard 1), cumulativ pentru cele 6 instituții testate, ne indică o satisfacție
diferențiată la nivelul celor 3 publicuri. Astfel, publicul larg este, la modul general, cel mai
puțin mulțumit (scor -0.18), fiind urmat de reprezentanții companiilor (scor 0.10) și cei ai
societății civile (scor 0.46). De asemenea, există o corelație de nivel mediu-ridicat între
numărul de instituții contactate din proprie inițiativă și satisfacția relativă față de acestea (R
Pearson=0.318, sig=0.000). Cu alte cuvinte, cu cât există o interacțiune mai extinsă, cu mai
multe instituții, cu atât crește și satisfacția față de serviciile furnizate, datorită diversificării
ariei experiențiale.
Un alt indicator, de data asta cu referire directă la relația cu Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, evaluarea multidimensională a satisfacției, ne indică
o aceeași ierarhie a satisfacției, publicul larg fiind cel mai puțin mulțumit, reprezentanții
agenților economici situându-se pe poziția mediană iar cei ai societății civile declarând cel
mai ridicat grad de satisfacție față de relația cu ministerul. Tinerii, 18-30 ani, reprezintă
segmentul cel mai puțin mulțumit.
107
Există o corelație ridicată între satisfacția serviciilor oferite de minister și satisfacția

generală față de toate instituțiile (R Pearson=0.668, sig=0.000), ceea ce presupune că, pe
măsură ce crește satisfacția față de serviciile oferite de minister, crește și satisfacția generală
față de instituții. Această corelație ne indică faptul că, în conturarea unei atitudini generale
față de organizație, calitatea serviciilor oferite de instituția centrală joacă un rol
fundamental, fiind un important determinant al acesteia. Așteptările și evaluarea relației cu
ministerul se răsfrâng în mod direct asupra întregii organizații, influențând percepția generală a
acesteia.
COMUNICARE
Analiza polifoniei generale, utilizarea mai multor surse de informare media și non-media,
ne indică faptul că, pe de-o parte, între publicul larg (în medie, utilizează 4.1 surse din maxim
11) și reprezentanții companiilor (4.2 surse) nu există o diferență semnificativă statistic în
privința numărului mediu de surse de informare utilizate, iar pe de altă parte, reprezentanții
societății civile (4.9 surse) sunt cei care folosesc cele mai multe surse, semnificativ mai multe
decât celelalte două populații investigate.
public larg (în medie, 4.1 surse) companii (în medie, 4.2 surse) ONG şi media (în medie, 4.9 surse)
20%
19% 19%
18% 17%
16% 17%
16% 16% 16%
15% 15%
14% 14%
12% 12%
11% 11%
10% 10% 10% 10%
9% 9%
8%
7%
6% 6%
5%
4% 4%
4%
2% 2% 3% 3%
2%
2% 2% 2%
1% 1%
0%
nicio o sursă 2 surse 3 surse 4 surse 5 surse 6 surse 7 surse 8 surse 9 surse 10 surse 11 surse
sursă
Numărul de surse de informare utilizate. Sursa: anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Utilizează mai multe surse de informare

- Tinerii (18-30 ani), 4.4 surse, în medie, din maxim 11 surse
- Cei cu studii superioare, 4.5 surse, în medie
- Cei din familii cu venituri lunare mari (peste 2.700 lei), 4.6 surse, în medie
- Cei din regiunea Sud, 4.6 surse, în medie
- Cei din ruralul mediu dezvoltat sau dezvoltat, 4.7 surse, în medie
- Reprezentanții ONG-urilor, 5.0 surse, în medie
La cealaltă extremă, utilizează mai puține surse de informare
- Vârstnicii (peste 70 ani), 3.7 surse, în medie
- Cei cu educație elementară, 3.8 surse, în medie
- Cei din orașele mari, 3.5-3.6 surse, în medie
Dacă separăm sursele media de celelalte surse de informare, concluziile se modifică
semnificativ.
În privința polifoniei media, apar diferențe semnificative/importante între celei trei
publicuri de referință, publicul larg utilizând mai puține surse media de informare (2.6, în
medie, din maxim 5 surse) în comparație cu publicul organizațional (2.8-2.9 surse, în
medie).
Pe de altă parte, identificăm o utilizare a mai multor surse media în rândul
108
- celor maturi (31-50 ani), 2.8 surse, în medie, din maxim 5 surse
- celor cu studii superioare, 3.0 surse, în medie
- celor din familii cu venituri lunare mari (peste 2.700 lei), 3.1 surse, în medie
și o utilizare mai redusă în rândul
- celor vârstnici (peste 70 ani), 2.2 surse, în medie
- celor cu educație elementară, 2.2 surse, în medie
- celor din satele sărace, 2.2 surse, în medie
Polifonia non-media, axată mai mult pe utilizarea surselor ce presupun interacțiune (rețele
de semnificativi, evenimente, etc.) este mai redusă ca intensitate/accesare la nivel general și
are un alt profil de utilizare, fiind mai accentuată în rândul:
- reprezentanților societății civile, în medie 2.1 surse din maxim 6
- persoanelor active neocupate (casnici, șomeri), 1.8 surse, în medie
- celor fără venit, 2.0 surse, în medie
- celor din ruralul mediu dezvoltat sau dezvoltat, 2.1 surse, în medie
- celor din regiunile Sud, 1.9 surse, în medie
- managerilor companiilor mari, cu peste 50 angajați, 2.0 surse, în medie
și mai puțin prezentă în rândul
- celor cu venituri medii (1.800-2.700 lei lunar), 1.6 surse, în medie
- bucureștenilor, 1.1 surse, în medie
- celor din orașele mari, cu peste 100 mii locuitori, 1.1 surse, în medie
- managerilor din domenii precum agricultura, industria ușoară, 1.4 surse, în medie
Poate fi considerată utilizarea celor două tipuri de polifonie premisa unei cunoașteri mai
bune a activității instituțiilor sau a interacțiunii cu organizația inițiată de către public? Fără a
oferi un răspuns tranșant la această întrebare, remarcăm existența unor corelații semnificative,
dar de nivel mediu, între numărul și calitatea surselor utilizate pentru informare și numărul
instituțiilor din cadrul ministerului a căror activitate este cunoscută sau care au fost contactate.
Cu alte cuvinte, cu cât crește numărul și calitatea surselor de informare, cu atât crește și
numărul instituțiilor a căror activitate este cunoscută sau care au fost accesate de către
publicuri. Astfel, polifonia media ridicată corelează cu un număr mai ridicat de instituții
recunoscute (R Pearson=0.145, sig=0.000) sau a căror activitate este cunoscută în medie, mare
sau foarte mare măsură (R Pearson=0.116, sig=0.000), în timp ce polifonia non media corelează
mai puternic cu numărul instituțiilor accesate din proprie inițiativă (R Pearson=0.215,
sig=0.000). Desigur, putem presupune că aceste relații sunt mai degrabă mediate si de alți
factori, dar putem asocia informarea media cu notorietatea simplă sau calificată și informarea
din surse non-media cu inițiativa de a contacta organizația.
Canalele de comunicare privilegiate de public pentru informarea în privința problemelor

locale sau regionale diferă de la publicul larg la cel din mediul de afaceri. Primul utilizează în
special televiziunea (73%), Internet-ul (32%) sau radioul (23%). Reprezentanții companiilor sau
ai ONG-urilor / instituțiilor media folosesc ca prim canal de comunicare Internet-ul (65%/8%),
urmat de televiziune (56%/41%) și presa scrisă (27%/25%).
Dincolo de comportamentul general de informare al publicurilor investigate, este important
de analizat modul în care informația comunicată de către minister și instituțiile sale
subordonate ajunge (ce și prin ce canale) la cele 3 publicuri. Măsurând gradul de informare în
privința a 12 arii tematice relevante pentru activitatea organizației, datele ne indică nivele
diferite de cunoaștere:
109
public larg (în medie, a luat cunoştinţă de 3.5 teme)

companii (în medie, a luat cunoştinţă de 4.4 teme)
ONG şi media (în medie, a luat cunoştinţă de 6.6 teme)
35% 32% 32% 32%
29% 29%
30%
26%
25%
25%
20%
20%
15% 13% 13%

11% 11% 11% 10%
10%
7%
5%
0%
nu a luat cunoştinţă a luat cunoştinţă de a luat cunoştinţă de a luat cunoştinţă de a luat cunoştinţă de
de nicio temă 1-3 teme 4-6 teme 7-9 teme 10-12 teme
Distribuția numărului de teme de care publicurile au luat cunoștință. Sursa: anchetele în rândul
celor trei grupuri-țintă
Observăm în graficul de mai sus distribuții diferite ca structură 22. Dacă în cazul publicului
larg, observăm un trend descrescător al ponderii indivizilor informați despre cât mai multe
teme, în cazul ONG și media, se remarcă un trend crescător al proporției persoanelor informate
despre cât mai multe teme. În cazul reprezentanților companiilor, distribuția e una cvasi-
normală, în sensul că marea majoritate a indivizilor se situează undeva la mijlocul graficului,
având informați despre 1-6 arii tematice .
Cine sunt cei mai informați în privința ariilor tematice testate?
- Tinerii, 18-30 ani, care au cunoștință, în medie, de 4.0 arii tematice din maxim 12
- Cei cu studii superioare, care au cunoștință, în medie, de 4.8 arii tematice
- Cei cu venituri familiale mari (peste 2.700 lei lunar), care au cunoștință, în medie, de
4.8 arii tematice
- Cei din regiunea Sud-Vest, care au cunoștință, în medie, de 4.3 arii tematice
- Cei din orașele foarte mari, peste 200 mii locuitori, dar și cei din ruralul dezvoltat sau
urbanul mic, sub 30 mii locuitori, care au cunoștință, în medie, de 3.8 arii tematice
- Managerii companiilor cu peste 50 angajați, care au cunoștință, în medie, de 5.2 arii
tematice
- Reprezentanții societății civile, care au cunoștință, în medie, de 6.6 arii tematice
Cei mai puțin informați sunt:
- Vârstnicii, peste 70 ani, care au cunoștință, în medie, de 2.8 arii tematice
- Cei cu educație elementară, de maxim 8 clase, care au cunoștință, în medie, de 2.7 arii
tematice
- Cei fără venit familial sau cu venit de maxim 900 lei lunar, care au cunoștință, în medie,
de 2.7 arii tematice
- Cei din regiunea Nord-Est, care au cunoștință, în medie, de 3.2 arii tematice
- Cei din ruralul sărac, care au cunoștință, în medie, de 2.7 arii tematice
Regăsim același posibil lanț cauzal mediu-educație-venit-cunoaștere, identificat în cazul
notorietății și care, practic, devine model de profil. Elementele de status / capital sunt cele
care determină cel mai bine accesul la informație și implicit, capitalul informațional deținut.
Impactul diferențiat al canalelor de comunicare reprezintă un alt aspect important în
analiza de față. Analizând impactul canalelor media în rândul celor 3 publicuri (graficul de mai
jos) și utilizând un indice compozit/compus la nivelul celor 12 arii tematice, observăm aceleași
pattern-uri de informare:
22
Modalitatea în care procentele se distribuie într-un grafic (ex: curbă normală, aglomerare la stanga sau la dreapta,
trend crescător sau descrescător, etc.)
110
- Publicul larg privilegiază televiziunea și identificăm o ușoară apetență spre interacțiunea

directă (audiențe, întâlniri)
- Reprezentanții companiilor se situează pe o poziție mediană în cazul majorității
canalelor de comunicare
- Reprezentanții societății civile sunt cei care folosesc mai puțin mediile tradiționale (TV,
radio) și primesc sau caută mai degrabă informația în mediul virtual
90% 83%
public larg companii ONG şi media
80%
70%
58% 59%
60% 53%
50%
40% 42% 41%
40% 36%
33%
30%
30% 23% 23%
19% 18%
20% 15%14% 13%
11%
10% 5% 6% 8%
3% 1% 2%
0%
de la TV de la radio din presa de pe site-ul de pe pagina de pe alte din afise, din audiente,
scrisa MMFPSPV de Facebook site-uri pliante, întâlniri
a MMFPSPV brosuri
Impactul diferențiat al canalelor media în raport cu cele 12 arii tematice testate. Sursa:
anchetele în rândul celor trei grupuri-țintă
Selectând din aceste surse doar pe acelea care sunt sub directa atribuție a MMFPSPV și a
instituțiilor cu atribuții în acest sens (site-ul ministerului, pagina de Facebook, afișe și pliante
sau audiențe și întâlniri), observăm că penetrarea, la nivelul celor care au cunoștință de minim
o arie tematică, este de 30%, în cazul publicului larg, 42%, în cazul reprezentanților mediului de
afaceri și 56%, în cazul reprezentanților ONG-urilor sau ai media.
Un profil al celor care au folosit cel puțin o sursă de informare gestionată de organizație
ne indică faptul că aceștia sunt:
- Tineri (18-30 ani) sau maturi (31-50 ani), cu o rată de penetrare de 39%
- Cei cu studii superioare, cu o rată de penetrare de 46%
- Cei activi ocupați (angajați), cu o rată de penetrare de 40%
- Cei cu venituri familiale mari (peste 2.700 lei lunar), cu o rată de penetrare de 45%
- Cei din regiunea Centru, cu o rată de penetrare de 45%
- Cei din urbanul mic, cu o rată de penetrare de 42%
Rata de penetrare este calculată raportat la numărul celor care au cunoștință despre cel
puțin una din cele 12 arii tematice testate. Indivizii a căror informare din sursele controlate de
organizație este mai redusă, sunt:
- Vârstnicii, peste 70 ani, cu o rată de penetrare de 18%
- Cei cu studii elementare (maxim 8 clase), cu o rată de penetrare de 22%
- Pensionarii, cu o rată de penetrare de 15%
- Fără venit sau cu venituri reduse, de maxim 900 lei lunar, cu o rată de penetrare de 21%
- Cei din ruralul sărac, cu o rată de penetrare de 19%
În analiza informației de pe site-ul MMFPSPV, opiniile diferă între cele trei populații de
referință. Astfel, publicul larg consideră într-o mai mică măsură decât publicul organizațional că
informația de pe site este foarte complexă, foarte folositoare, foarte proaspătă și foarte
suficientă. Dar diferența vine din modul diferit de distribuire a răspunsurilor, răspunsurile
publicului larg distribuindu-se normal, mai mult la mijloc, în timp ce răspunsurile publicului
organizațional fiind polarizate, acumulându-se mai mult la extreme.
Un indice de satisfacție în raport cu comunicarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice și a instituțiilor subordonate sau sub autoritate ne indică
111
diferențe semnificative în privința mulțumirii relative (balanța dintre mulțumiți și nemulțumiți).

Deși toate cele trei publicuri sunt, în general, mulțumite de comunicarea instituțiilor
ministerului, publicul larg este cel mai puțin mulțumit, în timp ce reprezentanții societății civile
sunt cei mai mulțumiți. Fără a identifica profile foarte bine conturate de persoane mai
mulțumite, respectiv mai puțin mulțumite, observăm nivele mai ridicate de satisfacție în
rândul celor cu venituri mari (peste 2.700 lei lunar), în comparație cu cei cu venituri medii-
scăzute (900-1.800 lei lunar).
Analiza publicurilor externe ale organizației ne indică o dependență a indicatorilor de
impact al comunicării de factori de status/capital (educație, venit, status ocupațional), de
factori de mediu (rezidență, uneori regiune), dar și de factori contextuali, care plasează
indivizii în situații ce facilitează informarea, interacțiunea cu ministerul și instituțiile sale.
Diferențele dintre cele trei publicuri de referință sunt substanțiale, ele reflectând:
- interesul relativ față de organizație și informația furnizată de ea,
- diversitatea de roluri pe care actorii interacțiunii le pot juca,
- accesibilitatea anumitor surse sau canale de comunicare.
Reprezentanții societății civile pot fi considerați publicul cel mai calificat și cu cea mai
frecventă interacțiune cu organizația, public orientat spre utilizarea canalelor de comunicare
din mediul electronic și publicul care manifestă cea mai ridicată satisfacție în raport cu
activitatea specifică și cea de comunicare ale ministerului și organizațiilor sale. Într-o mai mare
măsură regăsim în relația organizației cu ONG-urile o relație de parteneriat sau de promovare
de proiecte.
Reprezentanții mediului de afaceri se situează de cele mai multe ori, atât opinional cât și
comportamental, pe o poziție mediană dar mai apropiată de cea a reprezentanților ONG-
urilor/mass media. Relația organizației și instituțiilor sale cu agenții economici se desfășoară
într-o mai mare măsură din poziția reglementatorului.
Reprezentanții publicului larg reprezintă publicul care se situează într-o mai mare
măsură în zona cunoașterii superficiale, a poziționării critice față de activitatea ministerului și
care utilizează în informare, într-o mai mare măsură, mediile tradiționale. Relația organizației
și instituțiilor sale cu publicul larg se desfășoară într-o mai mare măsură din perspectiva
furnizorului de servicii.
112
Anexa 3 – Utilizarea Social Media
Odată cu apariţia canalelor de social media, mesajele transmise de către orice organizaţie
pot ajunge la mai mulţi oameni, mult mai repede fără implicarea unor resurse financiare
semnificative. Aceste canale au ca principală calitate comunicarea bidirecţională, astfel că
orice utilizator are posibilitatea să işi exprime părerea vizavi de mesajul transmis de către
organizaţie. În cazul unei instituţii cum este MMFPSPV, realizarea unui cont în social media
presupune administrarea unui conţinut diversificat, precum şi gestionarea feedback-ului obţinut
în urma transmiterii de mesaje. Acest feedback nu este întotdeauna unul pozitiv, astfel că
organizaţia trebuie să fie pregătită să gestioneze situaţiile care pot genera conflicte sau crize de
imagine. Totuşi, utilizarea canalelor de social media devine din ce în ce mai relevantă pentru
strategiile comunicaţionale ale organizaţiilor, dat fiind faptul că transparenţa, reacţia imediată
şi claritatea reprezintă elemente cheie în acest proces. Modalitatea potrivită pentru atingerea
obiectivelor propuse prin social media este comunicarea relevantă a informațiilor, adecvată
specificului fiecarui canal, susținută de aplicații interactive și activități de promovare
diversificate, a căror optimizare să fie asigurată pe tot parcursul campaniei. Conturile create în
reţelele de comunicare Social Media vor folosi layout-uri personalizate cu principalele elemente
grafice de identitate vizuală.
Alegerea canalelor trebuie să ţină cont de specificul tehnic al fiecăruia, astfel încât canalul să
permită utilizarea a cel puțin două dintre suporturile de comunicare folosite (text, foto, video)
pentru susținerea comunicării instituţiei.
Tipuri de new media:

1. Facebook (www.facebook.com )
Cea mai populară rețea socială internațională în România, din punct de vedere al numărului de
utilizatori (aproximativ 7 milioane), Facebook permite conținut foto, video, text, sondaje. De
asemenea, permite aplicații, publicitate și pagini personalizate. Frecvenţa pentru postări
recomandată este de minim 5 postări pe săptămână. Tonul postărilor pe pagină trebuie să fie:
informal, transparent, deschis, care să îndemne la comunicare. Pentru atragerea de utilizatori,
se poate apela la reclamele plătite pe Facebook, precum: Facebook Page ads, Facebook event
ads, Sponsored stories, Facebook video ads, Facebook aplication ads, Facebook post ads. Din
punct de vedere al atingerii grupului țintă, Facebook este potrivit atât prin conținut, cât și
pentru reclame, targetare pe vârstă, loc (țară, județ), interese, studii, devenind un instrument
foarte util în atingerea grupului țintă pentru comunicarea.
2. LinkedIn (www.linkedin.com )
LinkedIn este o rețea socială internațională dedicată profesioniștilor, atât angajați cât și
antreprenori. LinkedIn permite conținut foto, video, texte și reclame. Din punct de vedere al
atingerii grupului țintă, LinkedIn permite reclame targetate pe loc (țară, județ), studii,
profesie, interese, devenind astfel un instrument foarte util pentru atingerea următoarelor
grupuri țintă pentru comunicarea MMFPSPV: ONG-uri, mass media, experți și consultanți în
domeniul dezvoltării serviciilor sociale. Frecvenţa pentru postări recomandată este de minim o
postare pe săptămână. Tonul postărilor pe pagină va fi: formal, deschis, profesional;
3. Twitter (www.twitter.com)
Twitter este o rețea socială axată pe micro-comunicare și interacțiune în timp real. În România
rețeaua are peste 50.000 de utilizatori unici și permite postarea de conținut, precum și linkuri
către conținut video și foto. Frecvenţa recomandată pentru postări este de minim o postare pe
săptămână. Tonul postarilor pe pagină se recomandă a fi: informal, deschis.
4. Google + (plus.google.com)
113
Google Plus permite postarea de conținut text, video, imagine, inserarea de linkuri către site-
ul instituţiei. Google Plus foloseşte acelaşi principiu de postare ca şi Facebook. Ceea ce e diferit
la Google+ este că da posibiltatea de a limita engagementul cu fanii: interzicerea comentariilor
sau a share-urilor. Funcția de „Grupuri” ajută la distribuirea targetată a conținutului. Frecvenţa
recomandată pentru postări este de minim o postare pe săptămână. Tonul postarilor pe pagină
se recomandă a fi: informal, vesel, deschis, care să îndemne la comunicare. Acest canal permite
legarea continuţului cu celelalte canale, Facebook, LinkedIn, SlideShare.
5. YouTube (www.youtube.com)
Rețeaua permite postarea de conținut video, descrieri precum și linkuri către site-uri. YouTube
permite utilizatorilor să vadă videoclipuri dintr-o anumită țară, astfel activitățile Ministerului
putând beneficia de o bună targetare pentru comunicarea video. Frecvenţa postărilor depinde
de disponibilitatea materialelor video.
6. SlideShare (www.slideshare.com)
Permite postarea conținutului text și imagine, în principal prezentări Power Point, precum și a
linkurilor către site-ul instituţiei. Frecvenţa postărilor depinde de disponibilitatea materialelor.
Acest canal permite optimizarea materialelor pentru a fi găsite cu uşurinţă în motoarele de
căutare.
Blogosfera
Odată cu evoluţia internetului, blogurile au devenit instrumente de comunicare foarte
importante întrucât anumiţi posesori ai acestor pagini personale au devenit adevăraţi lideri de
opiniei în rândul comunităţilor de cititori pe care îi au. De aceea, o instituţie nu trebuie să
ignore acest fenomen. Blogurile oferă informaţii, comentarii, opinii despre un subiect, iar
conţinutul poate fi în format text, audio, video. Blogurile se pot adresa atât publiculor interne,
cât şi publicurilor externe. Un blog al unei instituţii, cum este MMFPSPV, poate fi folosit cu
scopul de a stabili contactul direct cu beneficiarii sau de a promova anumite programe sau
servicii. Blogul devine în acest caz un liant între instituţie şi beneficiari. De asemenea, un blog
intern este un instrument puternic de comunicare şi informare care contribuie la stimularea şi
motivarea membrilor acestuia, în acest caz funcţionarii MMFPSPV. Acesta poate deveni o
unealtă practică a comunicării interne deoarece informaţia este uşor de urmărit, iar atunci când
deciziile sunt afişate şi comentate deschis, funcţionarii se simt implicaţi în procesul de decizie,
nu se simt ignoraţi şi îşi pot astfel împartăşi propriile opinii. Indiferent de scopul pentru care
este construit, un blog conţine următoarele elemente esenţiale:
• Posturi- reprezintă fiecare însemnare sau apariţie ce aparţine unei pagini de blog;
• Comentarii- comentariile se găsesc fie după titlul postului, fie după corpul conţinutului
şi pot fi citite printr-un simplul click.
• Link-uri -Aproape toate posturile includ hyperlink-uri spre informaţia iniţială, sursa
inspiraţională sau materialul propus spre analiză /dezbatere, alte bloguri etc.
• Permalink- Pentru că posturile sunt afişate în ordinea inversă postării, un permalink

permite cititorului să acceseze direct postul dorit. Este un link permanent care îţi
permite sa citezi un post pe o pagină care va ramâne constantă.
• Trackback-Linkurile care pot fi copiate într-un nou post sau în alt blog şi care se referă
la postul original se numesc trackbackuri. Acestea construiesc structura linkurilor şi
cresc posibilitatea ca postul original să fie găsit, deoarece motoarele de căutare listează
paginile web în funcţie de numărul de pagini care oferă link-uri spre ele.
• Categorii- Un blogger poate încadra un post într-o categorie, permiţându-i vizitatorului

să citeasca doar posturile care aparţin aceluiaşi domeniu.
• Arhiva- Posturile vechi pot fi citite oricând, ele găsindu-se în arhiva blogului.
114
• RSS Feed- RSS (Really Simple Syndication) este o unealtă care permite utilizatorilor să
fie anunţaţi de fiecare dată când apare ceva nou pe blog, fară să îi oblige să viziteze
URL-ul blogului.
• Blogroll- O listă cu alte bloguri pe care bloggerul le citeşte, afişate pe pagina propriului
său blog, se numeşte blogroll.
• Tag- Tag-urile ajută la definirea cuvintelor cheie primare de pe o pagină web. Ele pot
face parte din domenii mai largi decât cele ale categoriilor.
115
Anexa 4 – Structura organizatorică a Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și

Persoanelor Vârstnice conform HG 517/2013.
__________________________ __________________
| MINISTRU DELEGAT | | MINISTRU |
|__________________________|...|__________________|
| CABINET MINISTRU DELEGAT | | CABINET MINISTRU |
|__________________________| |__________________|
| |
____________|_____________ |__________________________________
| SECRETAR DE STAT | | __________________________ |
|__________________________| ___________ |_____| Direcţia Relaţii Externe | |
| CABINET SECRETAR DE STAT || Corpul | | |__________________________| |
|__________________________|| Ataşaţilor|_| __________________________ |
| | pe | |_____| Audit Public Intern | |
___________|____________ | Probleme | | |__________________________| |
| Direcţia Dialog Social | | de Muncă | | | Unitatea Audit Fonduri | |
|________________________| | şi Sociale| | |__________________________| |
|___________| | _______________________________ |
___________ | | Direcţia Generală Autoritatea ||
| Corp |_|_| de Management pentru Programul||
| Control | | | Operaţional Sectorial pentru ||
|___________| | | Dezvoltarea Resurselor Umane ||
| |_______________________________||
| ________|________ |
| ______|______ _______|______ |
| | Direcţia | | Direcţia ||
| | Selecţie şi | | Monitorizare ||
| | Contractare | | şi Raportare ||
| |_____________| |______________||
| |
_________________________________________|_______________________________ |
| ________|_________ | ________|_________ ________|_________ | |
| | SECRETAR DE STAT | | | SECRETAR DE STAT | | SECRETAR DE STAT | | |
| |__________________| | |__________________| |__________________| | |
| | CABINET SECRETAR | | | CABINET SECRETAR | | CABINET SECRETAR | | |
| | DE STAT | | | DE STAT | | DE STAT | | |
| |__________________| | |__________________| |__________________| | |
| _________|________ | |
| | SECRETAR GENERAL | | |
| |__________________| | |
| _________|________ | |
| | SECRETAR GENERAL | | |
| | ADJUNCT | | |
| |__________________| | |
|_________________________________________________________________________| |
_____________________________|_____________________________ |
| | | | | | | | ____|____ _________ | | |
| | | | | | | | |Direcţia | |Direcţia | | | |
| | | | | | | | |Generală | |Generală | | | |
| | | | | | | | |Asistenţă| |Economică| | | |
| | | | | | | | |Socială | | | | | |
| | | | | | | | |_________| |_________| | | |
| | | | | | | | _|__ _|__ | | |
_| _| _| _| _| _| _| _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ _|_ ___________|_
| A|| B|| C|| D|| E|| F|| G|| H || I || J | | K || L || M || N || Organisme |
|__||__||__||__||__||__||__||___||___||___| |___||___||___||___|| Intermediare|
| Regionale |
|_____________|
Semnificaţia modulelor din organigrama de mai sus este următoarea:

A - Direcţia Juridică, Legislaţia Muncii şi Contencios
B - Direcţia Ocupare
C - Direcţia Salarizare
D - Direcţia Asigurări Sociale
E - Direcţia Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi
F - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap
G - Unitate de Management a Proiectului
116
H - Direcţia Protecţia Copilului
I - Direcţia Politici Asistenţă Socială
J - Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială
K - Direcţia Financiar Administrativ
L - Implementare şi Administrare Proiecte Finanţate din Fonduri Europene
Nerambursabile
M - Direcţia Politici Publice şi Comunicare
N - Direcţia Resurse Umane
117

2014-02-05 Proiect Strategie de Comunicare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014-02-05 Proiect Strategie de Comunicare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie de comunicare internă și externă_versiune preliminară (ianuarie 2014)

Servicii de elaborare a unui studiu privind performanţa furnizării serviciilor de informare şi

STRATEGIE DE COMUNICARE INTERNĂ ȘI EXTERNĂ

1. Obiectivele Strategiei de comunicare ....................................................................................................... 4

2. Obiective de comunicare ........................................................................................................................... 6

3. Principii și valori de bază în domeniul comunicării .................................................................................. 9

4. Context socio-economic (descrierea situației actuale) .......................................................................... 16

• Scurt istoric .......................................................................................................................................... 16

• Presiunile generate de criza economică ............................................................................................. 18

• Europa 2020 ........................................................................................................................................ 20

• Egalitatea de șanse – politică prioritară a MMFPSPV ........................................................................ 22

• Migrația forței de muncă: axă prioritară a politicilor comunitare și naționale ...................................... 25

• Familia și copiii .................................................................................................................................... 25

• Persoanele vârstnice ........................................................................................................................... 26

5. Analiza situației actuale în ceea ce privește comunicarea (SWOT) ....................................................... 27

• Analiza SWOT a comunicării MMFPSPV ............................................................................................ 27

6. Structurile cu atribuții în domeniul comunicării (roluri și responsabilități) - comunicare internă și

• Cadrul general de funcționare ............................................................................................................ 31

• Rețeaua de comunicatori .................................................................................................................... 34

• Recomandări cu privire la organizarea instituțională a comunicării MMFPSPV ................................. 35

7. Analiza publicului-țintă ........................................................................................................................... 37

• Public-țintă intern (funcționari) ......................................................................................................... 38

• Public-țintă extern .............................................................................................................................. 43

• Public potențial ................................................................................................................................... 52

8. Mix de comunicare (canale, metode și tehnici) ......................................................................................... 56

8.1. Mix de comunicare externă ................................................................................................................. 56

8.3. Mix de comunicare internă .................................................................................................................. 61

9. Direcții de acțiune în domeniul comunicării .............................................................................................. 67

9.1. Ținte de comunicare ............................................................................................................................ 67

9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea internă ............................................................. 71

9.2. Direcții de acțiune în ceea ce privește comunicarea externă ............................................................ 76

9.3. Aspecte orizontale în implementarea Strategiei de comunicare (egalitate de șanse și dezvoltare

10.Monitorizare și evaluare ............................................................................................................................ 90

11. Bibliografie .......................................................................................................................................... 91

Anexa 1 - Principii de bune practici și lecții învățate în comunicarea publică ............................................. 92

Anexa 2 – Sinteza studiului sociologic ........................................................................................................ 97

Anexa 3 – Utilizarea Social Media ............................................................................................................. 113

Anexa 4 – Structura organizatorică a Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor

Lista figurilor și tabelelor

Figura 1. Relația dintre complexitatea comunicării, consumul de resurse și publicul-țintă

1. Obiectivele Strategiei de comunicare

Strategia de comunicare internă și externă a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Strategia de comunicare este elaborată în cadrul componentei nr. II a proiectului „Modernizarea

Aşadar, este necesară o Strategie, prin care MMFPSPV:

• să aibă un flux intern de comunicare corespunzător, implicând toţi angajaţii

Obiectivul principal al Strategiei de comunicare este constituit de identificarea direcțiilor

1. comunicarea internă, atât la nivelul MMFPSPV (comunicare pe verticală și comunicare

1. stabilirea unui tipar comunicațional intern al MMFPSPV și prioritizarea direcțiilor

Direcțiile de acțiune în domeniul comunicării sunt definite pornind de la valorile promovate

Un obiectiv secundar este constituit de etapizarea strategiei de comunicare pentru un orizont

Pe baza Strategiei, la începutul fiecărui an va fi realizat un Plan de comunicare anual, în care

Obiectivul general de comunicare internă constă în îmbunătățirea relațiilor de colaborare

Obiectivele generale de comunicare externă constau în:

• informarea corectă, aplicată și transparentă a publicului-țintă extern (beneficiari

Strategia de comunicare are trei obiective specifice:

Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la informarea eficientă a

• obiectivul de schimbare a atitudinii publicului-țintă intern și extern față de MMFPSPV.

Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la modificarea favorabilă a

• obiectivul de schimbare a comportamentului publicului-țintă în relație cu activitățile,

Strategia de comunicare internă și externă își propune să contribuie la generarea unor

Figura 1. Relația dintre complexitatea comunicării, consumul de resurse și publicul-țintă

3. Principii și valori de bază în domeniul comunicării

Valorile și principiile de bază în domeniul comunicării constituie ”firul roșu” al comunicării

Principii fundamentale în comunicarea MMFPSPV