Copilăria este adesea descrisă ca vârsta purității și libertății neîngrădite, o etapă fără granițe în care

toți suntem frumoși și puri.Acest adevăr fundamental este subliniat şi de George Călinescu.,, Copilăria
nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieţii
noastre".Creangă îl transformă pe Nică într-un reprezentant al copilului universal, iar copilăria lui
într-o vârstă mitică, de aur, fiindcă ea nu se reduce la o înşiruire de întâmplări, ci ea este o starede
veselie şi fericire continuă. ,,Cel mai mare povestitor al românilor’’, cum îl numea Eminescu,
Creangă, a înzestrat literatura română cu primul ,,roman’’ al copilăriei, în care autorul este în acelaşi
timp şi povestitorul şi eroul –copil. ,,Amintiri din copilărie’’ este o carte de căpătâi pentru copiii de
orice vârstă, ca şi pentru maturi. Ion Creangă înfăţişează copilăria veselă şi nevinovată, sub semnul
neastâmpărului băieţesc şi al poznelor: ,,Aşa eram eu la vârsta copilăriei, la vârsta cea fericită şi aşa
cred că au fost toţi copiii de când lumea şi pământul.”Autorul povesteşte istoria unei copilării în
mediul ţărănesc(Humuleşti), la vârsta maturităţii.Una dintre temele intalnite in ,, Amintiri din
copilărie’’ este si cea a copilarie , aceasta tema este evidentiata cel mai bine prin limbajul folosit de
autor, prin tehnica narativa care-l face mereu pe cititor sa-si continue opera , starnindu-i curiozitatea si
umorul in universul humulestean care reprezinta familia , bucuriile , jocurile , fericirea , o existenta
intr-o colectivitate prietenoasa , o viata sub semnul traditiei care presupune si sarbatoare , dar si
munca .Aceasta tema este formata din motive înlănțuite ca: mult prea iubitul sat Humulesti,familia lui
Nica, jocurile copilariei acestuia,episoadele semnificative ale operei fiind:Pupaza din tei, La scaldat,
La cirese, Calul Balan. Crenga isi povesteste propria copilariei prin personajul Nica . In ,,Amintirile ’’
lui Creanga nu este nimic individual , cu caracter de confesiune ori de jurnal , ci este simbolizat
destinul oricarui copil de a face bucuria si supararea parintilor si de a o lua si el cu incetul pe acelasi
drum pe carel-au luat si-l vor lua toti . Asadar autorul prezintă copilaria copilului universal . Jocurile
practicate de Nica sunt o si ele o fila de carte din magistralul ,, roman ’’ al copilariei . Ion Creanga si-
a privit minunata perioada a copilariei nu numai cu ochii omului matur ci și cu ochii copilului
universal .
Un alt basm scris de Ion Creangă este " Fata babei și fata moșneagul ",in care deasemenea se poate
face tangență la perioada copilăriei,in care putem urmări evoluția a două surori cu valori morale total
opuse una față de alta.Titlul textului este in concordanta cu continutul acestuia, in text fiind vorba
despre doua fete( una a babei - rea si lenesa, si alta a mosului buna si harnica, autorul dorind inca din
titlu sa ne indrepte atentia asupra actiunilor celor doua fete, Povestea fiind una din care se pot
desprinde multe invataminte. In incipitul textului, sunt prezentate cele doua fete – a babei si a
mosneagului, care au trasaturi atat de diferite. Fata babei “ sluta, lenesa, tafnoasa si rea la inima”, si
fata mosneagului “frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima.” si pe care “Dumnezeu o
imposobise cu toate darurile cele bune si frumoase.” Basmul "Fata Babei și Fata Moșneagul" de Ion
Creangă este o poveste clasică a literaturii române, care explorează tema transformării de la copilărie
la viața de adult și greutățile pe care le întâmpină personajele în acest proces, precum și diferențele
dintre cele două surori.Prin această poveste, Creangă ilustrează procesul de maturizare și dezvoltare a
caracterului, arătând cum fiecare dintre surori își găsește propriul drum către maturitate. De asemenea,
el evidențiază diferențele de personalitate și abilități dintre cei doi copii, subliniind că fiecare individ
are propriile sale puteri și slăbiciuni.