protopop Nikolai Markovski

Îngerii păzitori - cine sunt ei?

Din păcate, nu toți oamenii recunosc existența spiritelor bune și rele ca reprezentanți
adevărați ai lumii invizibile, percepându-le doar ca imagini literare metaforice care
personifică principiile binelui și răului. Între timp, Sfintele Scripturi din Vechiul și Noul
Testament, precum și istoria Bisericii, în special viața sfinților, mărturisesc contrariul.
Alții, deși cred în realitatea lumii invizibile, cred că ea există parcă separat, în afară de
lumea oamenilor, ceea ce înseamnă că cunoașterea acestei lumi nu este importantă
pentru noi, deoarece nu afectează nimic.
Desigur, acest lucru nu este adevărat și iată chestia. Indiferent dacă o persoană dorește
sau nu, el a devenit de mult ținta luptei dintre spiritele binelui și răului. În această luptă,
câmpul de luptă este inima omului. Și din moment ce nici o acțiune umană sau chiar
inacțiune nu rămâne vreodată fără consecințe, înclinând mereu o persoană fie spre bine,
fie către rău, ea nu poate rămâne neutră în această luptă și este forțată să participe la ea
toată viața.

Ce știm despre îngeri?

Revelația divină nu ne spune detaliile și detaliile creării spiritelor cerești. Totuși, din Tradiția
Bisericii se știe că lumea îngerească invizibilă a fost creată înaintea celei vizibile. Îngerii sunt
spirite personale fără trup, înzestrate cu rațiune și liber arbitru, cu capacitatea de a crea, de a
comunica cu Dumnezeu și de a comunica între ei. Spre deosebire de oameni, care au descins dintr-
un singur strămoș Adam, îngerii au fost creați deodată în număr nenumărat. Și, din moment ce
sunt și nemuritori, sunt lipsiți de unele nevoi caracteristice oamenilor - de mâncare și băutură
materială. Se disting printr-o natură diferită a relațiilor și a obiectelor bucuriei. Acestea sunt
spirite fără trup care sunt aici cu noi, dar scopul lor principal este să-L slujească lui Dumnezeu.

Cine are un înger păzitor?

Se dă fiecărui botezat. Dar nu cunoaștem întregul plan al lui Dumnezeu. Tradiția Bisericii nu
răspunde la întrebarea dacă creștinii de alte confesiuni sau copiii nebotezați au Păzitori. Este
foarte posibil să existe.

Care este numele Gardianului nostru?

Adesea, site-urile oculte sunt pline de oferte tentante pentru a afla ce gen este ingerul tau, care
este caracterul lui si care este numele lui. Pentru a face acest lucru, este sugerat să aduni toate
numerele datei tale de naștere, să spui averi, să faci teste sau să folosești niște tabele.
Ar trebui să încerci să afli numele Îngerului tău sau ceva despre el? O persoană ortodoxă nu ar
trebui să se gândească la astfel de întrebări. Există multe erori dogmatice în ceea ce propun
ocultiștii: de exemplu, îngerii nu au gen.

Este posibil să-ți alegi propriul Înger?

Ocultiștii învață că fiecare element are propriul său înger. Ei susțin că, dacă păzitorul tău este un
înger al curcubeului, luminii, aerului sau metalului, vei fi imun la necazuri.
Din Tradiția Bisericii știm despre nouă rânduri de îngeri. Aceștia sunt serafimi, heruvimi, tronuri,
puteri, stăpâniri, puteri, principate, arhangheli și îngeri. Există o mulțime de spirite cerești. Dar nu
putem depăși cadrul Tradiției și să venim cu propriile noastre clasificări umane - să spunem că
există îngeri de apă, metal și așa mai departe. Orice spirit a ceva nu poate deveni un Înger Păzitor.
Domnul o dă omului. Îngerul păzitor nu poate fi schimbat. El este mereu cu o persoană, nu merge
nicăieri, nu are „vacanță”.
Asemenea propuneri de a afla ceva despre Îngerul tău folosind un fel de calcule sau de a „alege”
un înger pentru tine sunt fie pur și simplu fraudă, fie ocultism, atunci când încearcă să implice o
persoană în comunicarea cu un demon, și nu un înger.

Unde este Îngerul nostru Păzitor?

Deoarece necorporalitatea îngerească nu este absolută, ea depinde în continuare de condițiile
spațiului. De exemplu, nu pot fi în locuri diferite în același timp. Adesea dăm de părerea că îngerii
noștri stau cu siguranță pe partea dreaptă, așa că trebuie să ne întoarcem cu atenție la dreapta și
chiar să dormim doar pe partea stângă, altfel forțele cerești vor fi incomod să ne protejeze. De aici
și credința că trebuie să te ridici cu piciorul drept, iar dacă te ridici pe stânga, atunci ziua nu va fi
bună - Îngerul nu te va putea proteja, precum și credința că scuipat peste stânga. umăr înseamnă a
scuipa pe demon.
Acestea sunt superstiții care provin din credința că partea dreaptă este evlavioasă, iar cea stângă
se presupune că este de la demoni. O percepție foarte greșită. Trebuie să înțelegem că un înger
este un spirit fără trup. Și nu este nevoie să argumentezi serios că el este întotdeauna în dreapta,
iar demonul este întotdeauna în stânga. Un înger este invizibil lângă o persoană - dar în lumea
spirituală, lumea invizibilă. Prin urmare, principalul lucru pentru un creștin ortodox este să audă
mereu vocea Îngerului său păzitor și să nu se gândească la locul exact în care se află acum. Pe ce
parte te-ai întins, pe ce picior ai stat, pe ce umăr ai scuipat - nu contează deloc. Este mai bine să
nu scuipi deloc, pentru că este necivilizat și s-ar putea să lovești pe cineva.

De unde știm că Îngerul nostru este cu noi?

Am întâlnit foarte puțini oameni care au văzut de fapt îngeri. Cel mai adesea, cei care susțin acest
lucru sunt pur și simplu oameni suspicioși care caută niște semne în toate.
Necazuri care se întâmplă în viață - s-a scurs un pix, s-a desprins un buton, o lingură a căzut de pe
masă - le atribuie acțiunii Îngerului Păzitor: se spune că acestea sunt semne pe care le dă pentru a
avertiza despre ceva. Un miros plăcut, a cărui sursă nu poate fi explicată imediat, un calm
neașteptat pe stradă, un fulger brusc de lumină, scântei în ochii închiși, furnicături în corp,
presiune în cap sau în ceafă, oameni suspecti percepe ca manifestări fizice ale prezenței ființelor
angelice.
Nu este nevoie să faci asta. Trebuie să ne bazăm pe voia lui Dumnezeu în toate. Dacă ați văzut o
stea căzătoare, aceasta nu este sosirea unui înger - este doar un mic corp cosmic, un asteroid, care,
pe măsură ce cade, se încălzește din cauza frecării cu atmosfera pământului...
Încetează să cauți semne în viața ta, doar roagă-te, lucrează și vei vedea că Însuși Domnul îți va
spune calea de urmat. Chiar dacă nu observăm nimic, totuși vom recunoaște calea pe care ne-o va
spune Domnul. Și dacă o persoană începe să caute semnificații secrete peste tot, aceasta duce la
ocult.

Sfaturile lui Angel

Acțiunea Îngerului Păzitor nu poate fi pusă în nici un cadru. Se întâmplă adesea să te trezești, să
faci ceva și să îți scape totul din mâini; ziua nu merge bine. Nu aș spune că aceasta este acțiunea
unui înger păzitor. La urma urmei, omul are liberul arbitru. Îngerul Păzitor nu este un fel de
pârghie care îl direcționează într-o direcție sau alta. El vă poate spune în mod invizibil cum să o
faceți corect.
Îmi amintesc un incident descris în memoriile unui participant la Marele Război Patriotic. Există o
bătălie, un soldat zace într-un șanț. Și parcă îl împinge ceva: ridică-te și pleacă. El, contrar
ordinului, sare în sus, aleargă în alt loc, iar un obuz cade acolo unde tocmai zăcea. Aici putem
observa acțiunea directă a Îngerului Păzitor, când el forțează literalmente o persoană să-și
schimbe locația pentru a-și salva viața.
Lucrătorii din Ministerul Constructorilor și Situațiilor de Urgență au aceleași povești, când o voce
interioară cere să facă ceva. Persoana simte un disconfort teribil dacă nu se conformează. Dar
astfel de cazuri sunt foarte rare.
Dacă începem să ascultăm conversațiile celorlalți, cântecele difuzate la radio, citim toate panourile
publicitare și semnele pentru a afla „mesajele” îngerilor, nu suntem departe de o tulburare psihică.
Asta fac oamenii foarte suspicioși. Ocultistii folosesc asta. Ei spun: dacă există un calm brusc sau
simți o aromă, atunci un înger a venit la tine. Ocultistii imping direct o persoana catre demon.
Dacă ceva nu merge, vă puteți amâna munca. Poate că aceasta este acțiunea Îngerului Păzitor. Dar
nu putem spune că absolut tot ce se întâmplă în jur a fost orchestrat de un înger. Așa că vom
căuta constant scuze pentru a nu face nimic. Îngerul nu va interfera cu fiecare acțiune pe care o
întreprindem. Acțiunea Îngerului Păzitor este diferită. Se manifestă în momente mai extreme,
evenimente cheie din viață, când o persoană poate săvârși un păcat cu adevărat grav. El împinge o
persoană să acționeze conform conștiinței sale. La rândul său, duhul rău împinge o persoană la
păcat. Dar asta nu are nimic de-a face cu problemele de zi cu zi. Să cred că dacă ziua nu merge
bine, mânerul începea să curgă, mașina nu pornește, cădea multă zăpadă, asta înseamnă că așa
comunică un înger cu mine, ar fi o greșeală.
Visele
Biserica are o atitudine foarte ambivalentă față de vise. Sfinții Părinți, de regulă, nu sfătuiesc vise
credibile. Biblia, în special Vechiul Testament, acordă atenție viselor profetice și profetice. Îngerii
îi avertizează pe cei drepți într-un vis despre ceva și prezic evenimente viitoare. Dar nu trebuie să
uităm că alături de îngerii buni există duhuri rele care încearcă să ne conducă în ispită. Prin vise
este foarte ușor să faci asta. Demonii pot apărea chiar sub forma unor îngeri buni sau sfinți ai lui
Dumnezeu.
Mulți oameni cred în vise. Cu toate acestea, înainte de a crede sfatul dat în vis, trebuie să ne
punem întrebarea: „Sunt vrednic ca un Înger să-mi apară? Traiesc cu adevărat o viață atât de
dreaptă? Cel mai adesea, nu trebuie să crezi în vise - există o probabilitate foarte mare ca o
persoană să fie înșelată de demoni. Pentru a-l auzi pe Înger, trebuie să-ți asculți vocea interioară.

Auzi vocea unui înger

Oamenii spun adesea că aud vocea conștiinței. Aceasta este probabil vocea Îngerului Păzitor. Când
o persoană trăiește conform conștiinței sale, acționează după legile lui Dumnezeu, îndeplinește
poruncile, Îngerul Păzitor îl ajută. Dar când o persoană păcătuiește, încalcă poruncile, Îngerul se
retrage de la ea - persoana însuși, așa cum ar fi, o împinge departe.
Nu este nevoie să încercați să auziți „voci” speciale. Dacă o persoană aude voci în capul lui, ca
medic de formare, l-aș sfătui să consulte un psihiatru. Dacă cineva îi ordonă sau îi sfătuiește să
facă ceva în acest fel, aceasta este, desigur, o tulburare psihică. O persoană sănătoasă nu aude
nicio voce în capul său.
Vocea conștiinței este complet diferită: atunci când simțim că a face acest lucru este corect sau,
dimpotrivă, greșit. Fiecare om are unul. Cu cât ne conducem viețile mai creștine, cu atât această
voce devine mai clară.
Te grăbești să iei autobuzul, iar în fața ta a căzut un bărbat în vârstă. Glasul conștiinței spune:
„Vino, ajută, întinde mâna”. Dar te calmezi și spui: „Dar mă grăbesc. Lasă pe altcineva să vină”. Și
conștiința ta începe să te chinuie. Înțelegi că ai greșit, simți un disconfort intern. Conștiința nu
înșală niciodată, ea întotdeauna îndeamnă. Dar aici nu vorbim despre voci pe care le-am putea
auzi clar.

Sugestia îngerilor și libertatea noastră

Când Domnul l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa, El a pus liber arbitru în noi – cel mai
important lucru care ne face ca El. Este greșit să spunem că toate gândurile bune ne sunt insuflate
de către Îngerul Păzitor, iar toate gândurile rele sunt insuflate în noi de către demon. Atunci unde
este liberul arbitru uman? Domnul ne-a creat pentru a fi plini de bucurie și iubire.
Aud adesea creștini argumentând că nu ar trebui să existe bucurie în viața noastră, nu trebuie să
zâmbim, să râdem, ci să ne pocăim și să ne plângem păcatele. Mă îndoiesc foarte mult că Domnul
ar dori să vadă o astfel de persoană - care nu zâmbește, nu se bucură de viață, de natura din jurul
său, care se întristează tot timpul și atribuie orice sentiment de bucurie acțiunii Îngerului Păzitor.
Nu este nevoie să confundăm darul lui Dumnezeu cu cel al omului. Acțiunea îngerilor nu are
absolut nimic de-a face cu asta. Gândurile și sentimentele noastre depind de structura și starea
noastră internă.
O persoană optimistă îi mulțumește lui Dumnezeu pentru ceea ce a creat pentru el, pentru faptul
că are ocazia să meargă la biserică să se roage, să facă bine și să-și împărtășească bucuria altora.
Un pesimist se plimbă și le spune tuturor că lumea este înfundată în păcat, că nu trebuie să ne
bucurăm, să râdem și să glumim. Este pur și simplu insuportabil să fii în preajma unei astfel de
persoane, pentru că nu seamănă bunătate și bucurie în jurul său, nu le crește. O persoană ar trebui
să fie veselă. Atunci Îngerul Păzitor va fi fericit cu el.

Al cui Înger este mai puternic?

Dacă trăim cu evlavie, conform legilor pe care le dă Domnul, atunci îngerii noștri păzitori vor
deveni „mai puternici”. Aceasta este o metaforă care trebuie înțeleasă în așa fel încât să devenim
mai puternici spiritual primind ajutorul lor. Îngerul păzitor este mai aproape și îi auzim vocea mai
clar. Dacă o persoană trăiește în păcat și face răul, Îngerul său nu devine „mai slab” - pur și simplu
se retrage. Persoana o împinge de la sine și rămâne singură cu viața sa. Devenim mai slabi și mai
săraci spiritual, nu Îngerul. Este foarte dificil și înfricoșător să rămâi fără sprijinul îngerului tău
păzitor.

Ce imagini ale spiritelor cerești poți avea?

Astăzi, imaginile cu îngeri și tot felul de figurine sunt foarte frecvente. Unii cred că a le avea în
casa ta înseamnă a atrage puterile cerești. Cum ar trebui să le trateze un creștin? Este posibil să
instalați astfel de figurine, de exemplu, într-o casă de țară? Cred că acest lucru nu ar trebui să fie
glumit. La prima vedere, cărți poștale inofensive cu imagini non-canonice ale îngerilor - astfel de
cupidon - pot servi drept păcat. Dacă mergeți la biserică, nu trebuie să le cumpărați sau să le
acceptați ca dar. Nu durează mult să cazi în păcat.

Copii și îngeri
Pot copiii să vadă și să comunice cu îngerii? Am trei copii. A fost aceeași poveste cu toți trei. Când
aveau câteva luni, am observat în mod repetat aceeași imagine. Copilul se joacă, apoi se întoarce
spre colțul sfânt și începe să râdă. Stă calm, fredonează, nimic nu-l face să râdă, dar deodată se
întoarce spre colțul sfânt și reacționează la ceva. Nu știu ce vede. Până la vârsta de doi sau trei ani,
un copil are o conștiință neînnoră. Nu este împovărat de problemele cotidiene. Poate că vede cu
adevărat spiritele cerești.
Lumea spirituală este turnată în jurul nostru. Noi adulții nu avem voie să-l vedem, dar este posibil
ca copiii să o poată face.
Unii părinți caută semne de comunicare cu îngerii în copilul lor. De exemplu, ei spun că pistruii
sunt semne de la sărutul unui oaspete ceresc. Dar aceasta este doar pigmentarea pielii, este
moștenită și nu are nicio legătură cu îngerii.
Copiii sunt adesea comparați cu îngerii. Dar nu devin niciodată ei - rămân oameni. Dacă, Doamne
ferește, un copil moare, el nu devine înger. Dar cel care a mers în rai are ocazia să se roage pentru
rudele lui care au rămas pe pământ.

Te va salva Îngerul Păzitor din iad?

Auzim adesea povești creștine evlavioase despre cum Îngerul Păzitor îi scoate pe păcătoși din iad
pentru o împletitură sau barbă, care în astfel de povești este sfătuit să crească în timpul vieții, sau
pentru obiecte care au servit faptelor bune, de exemplu, o ceapă dată unui cerşetor. Să le tratăm ca
basme și pilde, și nu în serios. Pentru Îngerul Păzitor, nu părul sau barba sunt importante, ci viața
pe care o duce o persoană, acțiunile pe care le face și credința care este în inima lui.
Dacă totul ar fi atât de simplu, ar fi suficient ca bărbaților să-și crească barbă până la genunchi,
femeilor să-și crească părul până la talie și să spună: „Suntem mântuiți”. Cunosc mulți preoți
cărora, din cauza eredității, pur și simplu nu-și lasă barba. Acesta este un fenomen absolut normal,
se întâmplă. Sunt preoți minunați, păstori atenți, soți și tați grijulii. Cei care cedează unor
asemenea superstiții îi condamnă imediat pe acești oameni la iad. Să nu simplificăm credința în
Dumnezeu la niște prejudecăți primitive.
În ziua pomenirii sfinților eterici ai Puterilor Cerești, se propune să se facă o rugăciune specială
către Arhanghelul Mihail - se presupune că atunci el va coborî în iad și își va scufunda aripa în
râul de foc, smulgând din pene pe cei morți pentru care. s-a făcut rugăciunea. Este recomandabil
să faceți acest lucru exact la miezul nopții...
Pe icoana „Judecata de Apoi” vedem o imagine a chinului păcătoșilor din iad. Oamenii alfabetizați
înțeleg că aceasta este o metaforă. Iadul este un loc fără Dumnezeu, la fel cum raiul este un loc în
care locuiesc Dumnezeu, harul Său și dragostea Lui. Oamenii care încearcă să ducă o viață
evlavioasă se roagă, se pocăiesc și trăiesc cu Dumnezeu. Dar sunt oameni care nu au nevoie de
Dumnezeu. Ei nu știu ce este templul lui Dumnezeu, sacramentele Spovedaniei, Sfintei
Împărtășiri, dragostei și iertării. Ei își trăiesc viața pe pământ fără Dumnezeu. În consecință, când
vine ceasul morții, sufletul lor nu se duce la Dumnezeu. Ea merge într-un loc unde nu există
Dumnezeu. Se numește iad. O persoană alege în mod conștient acest loc în timpul vieții sale. Nu
Domnul îl pedepsește și îl trimite în iad, ci omul însuși alege acest loc al șederii sale veșnice cu
viața sa.
Este imposibil de spus că acolo curg râuri de foc, tigăile fierb și războaie, iar păcătoșii sunt prăjiți
pe ele. Aceasta poate fi o metaforă a chinului care se abate asupra sufletului în iad. Omul suferă
fără Dumnezeu, fără iubirea lui Dumnezeu. Poveștile că el este acolo înotând într-un râu de foc
sau trosnind într-o tigaie aparțin folclorului bisericesc. Legenda conform căreia Arhanghelul
Mihail coboară în iad, aruncă pene într-un râu de foc, iar păcătoșii se târăsc pe ele este, de
asemenea, folclor bisericesc.
Omul poate fi mântuit numai de Domnul Dumnezeu. Numai Hristos poate scoate un suflet din
iad. Când o persoană moare, Dumnezeu îi judecă temporar și stabilește locul în care sufletul va
aștepta a doua venire a lui Hristos. Pentru această persoană, dacă a fost creștin, Biserica se roagă,
familia și prietenii lui se roagă. Prin rugăciunile lor, Domnul poate ierta păcatele unei persoane.
Deseori găsim povești despre asta în viața sfinților. Aceasta se întâmplă numai prin rugăciune
fierbinte și după multe fapte bune de dragul acestei persoane. Iar vorbirea că într-o anumită zi și
oră, în luna plină, astfel de păcătoși vor fi iertați este, desigur, folclor bisericesc.
În discuțiile noastre despre iad și rai, trebuie să ne bazăm pe Sfânta Evanghelie și pe învățătura
Părinților Bisericii. Ne amintim de pilda bogatului și a lui Lazăr, unde se aud cuvintele: „Între noi
și voi abisul este foarte mare”. Doar că un păcătos din iad nu poate merge în rai. Doar printr-o
rugăciune prelungită săvârșită pe pământ poate Domnul să aibă milă de un păcătos și să-l scoată
însuși din iad. Dar nu într-o anumită zi și oră și nu după o anumită rugăciune.
Dacă spunem că după cutare și cutare rugăciune Domnul va avea milă, dar după alta nu va avea
milă, vom aluneca în ocultism, unde se practică conspirații. O conspirație este un anumit set de
cuvinte de la care nu te poți abate nici la stânga, nici la dreapta. Rugăciunea către Dumnezeu se
face cu inima. Eu însumi mă rog adesea cu propriile mele cuvinte. În templu, desigur, se aud
anumite rugăciuni. Dar oricare dintre cererile noastre către Dumnezeu trebuie să fie sinceră. Dacă
spunem un set de fraze memorate, aceasta nu este rugăciune. Trebuie să te rogi cu inima și mintea
ta. Și dacă repetăm același lucru în speranța că Domnul ne va auzi, iar mintea și inima noastră nu
sunt implicate în asta, suntem pur și simplu angajați în conspirații.
Nu este nevoie să urmăriți „rugăciunile secrete”. În cartea de rugăciuni sunt date rugăciuni - dacă
o persoană nu știe să se roage, cartea de rugăciuni oferă șabloane gata făcute. Dar întotdeauna
trebuie să te rogi lui Dumnezeu și sfinților îngeri cu sufletul și inima ta.
Intervievat de Maria Tsirlina