Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică

Aplicaţia 1.A – Parcursul de acomodare al ametropului necompensat

1.
Punctul remotum al unui ochi ametrop se află în faţa ochiului la distanţa de -250 mm.
Amplitudinea de acomodare a ochiului este de 6 dpt. Se cere poziţia punctului
proximum faţă de vârful corneei. Care este acomodarea pe care trebuie sa o realizeze
ochiul dacă punctul obiect se află în faţa corneei la distanţa de -150 mm ?

Rezolvare:
Punctul remotum se află în faţa ochiului, deci ochiul este miop.

AR M AP S1 H H'

sP
s
sR

S1 – vârful corneei ; AR – punctul remotum; AP – punctul proximum; M – punctul de

lucru
sR – abscisa punctului remotum; sP - abscisa punctului proximum; s - abscisa
punctului de lucru; Am – amplitudinea de acomodare
sR = -250 mm ; s = -150 mm ; Am = 6 dpt
Refracţia ochiului :
1 1
R= = = −4 dpt
sR −250 ∙ 10−3
Amplitudinea de acomodare :
Am = R − P
Rezultă proximitatea punctului proximum :
P = R − Am = −4 − 6 = −10 dpt
respectiv abscisa punctului proximum :
1 1
sP = = = −0.1 m = −100 mm
P −10
Dacă obiectul se află la distanţa s, atunci el are proximitatea :
1 1
X= = = −6.66 dpt
s −150 ∙ 10−3
iar acomodarea pe care ochiul trebuie să o realizeze este:
A = R − X = −4 + 6.66 = 2.66 dpt

Dana Rizescu 1
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
2.
Punctul remotum al unui ochi ametrop se află la distanţa de 500 mm de vârful
corneei, iar punctul proximum este in faţa ochiului la distanţa de -100 mm de vârful
corneei. Să se determine amplitudinea de acomodare a ochiului.

Rezolvare :
Punctul remotum se află în spatele ochiului (sensul de propagare a luminii este
pozitiv de la stânga la dreapta), deoarece abscisa punctului remotum este pozitivă,
astfel ca ochiul considerat este hipermetrop.

M AP S1 H H' AR

sP
s
sR

sR = 500 mm ; sP = -100 mm ;
Refracţia ochiului :
1 1
R= = = +2 dpt
sR 500 ∙ 10−3
Proximitatea punctului proximum :
1 1
P= = = −10 dpt
sP −100 ∙ 10−3
Amplitudinea de acomodare este:
Am = R − P = 2 + 10 = 12 dpt

Dana Rizescu 2
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
Aplicaţia 1.B - Relaţii într-un sistem optic luând ca origini două puncte
conjugate. Notaţii frontale pentru lentila sferică în aer.
În optometrie sunt utile relaţii prin care poziţiile punctelor conjugate de pe axa optică
se determină luând ca origini două puncte conjugate oarecare (de exemplu, centrele
pupilelor).

A, A’ – puncte conjugate; O, O’ – puncte conjugate luate ca origini, ale căror pozitii

sunt determinate prin abscisele , ’. Pozitiile punctelor conjugate A şi A’ de pe axa
optică în raport cu perechea O, O’ sunt date de abscisele x şi x’.

n'
= -puterea sistemului optic;
f'

f '
g=− =− - mărirea transversală în raport cu perechea O, O’;
 f'
n n'
X= ; X' = - proximităţi reduse;
x x'

Relaţia de conjugare este:

X
gX'− =
g

Dana Rizescu 3
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
Lentila sferică în aer
Lentila sferică este combinaţia a doi dioptri sferici cu razele de curbură r 1 si r2 si
puterile 1 respectiv 2, distanţa dintre dioptri fiind d.
sH s’H’

n=1 n=1
n

F H H’ F’

d
sF s’F’

f f’

Puterile dioptrilor lentilei:

n −1 1− n
 = ;  =
1 r 2 r
1 2
1 1  d  (n − 1)2
 = (n − 1) − + - puterea lentilei sferice în aer
r r  nr r
 1 2 1 2
d
 =  +  −  
1 2 n 1 2

1
= f’- distanţa focală imagine a lentilei în aer
f'

Dana Rizescu 4
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
Notaţii frontale.
În calculul lentilelor de ochelari se utilizează puterile frontale ale acestora  S'F' şi  SF .

n=1 n=1
n

F F’

sF d s’F’

Puterea frontală obiect 𝚽𝐒𝐅̅ : Puterea frontală imagine 𝚽𝐒′ 𝐅 ′ :

1 1
ΦSF̅ = − ΦS′F′ =
s̅F s′F′

d d
 =  +  +  2  =  +  +  2
SF 1 2 n 2 S'F' 1 2 n 1

 = g'
S'F'
g’este factorul de formă al lentilei sferice în aer şi are expresia :
1
g' =
d
1−  
n 1
d 1
Dacă se noteaza  = , factorul de formă este g' =
n 1 −   1

  +  −   
 = = 1 2 1 2= 1 +  = g' + 
S'F' 1−  1−  1−  2 1 2
1 1 1
 = g' + 
S'F' 1 2

 =  +  −   =  + 2
1 2 1 2 1 g'

= + 2
1 g'

Dana Rizescu 5
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică

O lentilă sferică groasă, în aer, din plastic CR-39 cu indicele de refracţie n = 1.498,
are puterile dioptrilor 1 = 12 dpt , 2 = -4 dpt şi grosimea pe axă d = 10 mm. Să se
determine:
a) factorul de formă g’al lentilei
b) razele de curbură ale dioptrilor lentilei
c) puterea frontală S’F’
d) puterea dioptrică 

Rezolvare:
a) Factorul de formă g’ :
1 1
g′ = = = 1.087
d 0.01
1 − Φ1 1 − ∙ 12
n 1.498

b) razele de curbură ale dioptrilor

n−1 n − 1 1.498 − 1
Φ1 = ⟹ r1 = = = 0.0415 m = 41.5 mm
r1 Φ1 12
1−n 1 − n 1 − 1.498
Φ2 = ⟹ r2 = = = 0.1245 m = 124.5 mm
r2 Φ2 −4
c) puterea frontală
ΦS′ F′ = g ′ Φ1 + Φ2 = 1.087 ∙ 12 − 4 = 9.044 dpt

d) puterea dioptrică

ΦS′ F′ 9.044
Φ= = = 8.32 dpt
g′ 1.087

sau
d 0.01
Φ = Φ1 + Φ2 − Φ1Φ2 = 12 − 4 − ∙ 12 ∙ (−4) = 8.32 dpt
n 1.498

Dana Rizescu 6
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
d

C1 C2
n

r1
r2

Aplicaţia 1.C Calculul puterii lentilei compensatoare în funcţie de refracţia

ochiului

Să se calculeze puterea frontală a lentilei de compensare în cazul unui ochi ametrop

care are punctul remotum la distanţa de -200 mm faţă de vârful corneei. Suprafaţa
posterioară a lentilei de compensare se află la distanţa b = 12 mm (distanţa vertex) de
vârful corneei.

AR F'o
H H'
F'L S

b
s'F'

sR

Rezolvare:
sR = −200 mm ochiul este miop; lentila de compensare este divergentă
Refracţia ochiului este:
1 1
R= = = −5 dpt
sR −200 ∙ 10−3
Puterea frontală a lentilei de compensare:
1 R −5
Φ s ′ F′ = = = = −5.32 dpt
s′F′ 1 + b ∙ R 1 + 0.012 ∙ (−5)
Dana Rizescu 7
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică

Să se calculeze puterea frontală a lentilei de compensare în cazul unui ochi

hipermetrop cu refracţia R = 5 dpt. Distanţa vertex de la lentilă la vârful corneei este
b = 12 mm .

Rezolvare:
1 R 5
Φ s ′ F′ = = = = 4,72 dpt
s′F′ 1 + b ∙ R 1 + 0.012 ∙ 5

Aplicaţia 1.D – Acomodarea ochiului ametrop necompensat. Acomodarea

ochiului ametrop compensat.

Amplitudinea de acomodare de care dispune un ochi, fie că este emetrop, fie că este
miop sau hipermetrop este aceeaşi, determinată de vârstă, diferenţa fiind dată de
măsura în care fiecare ochi întrebuinţează acomodarea.

1. Miop necompensat
a) Punctul remotum este la distanţa de -400 mm în faţa corneei . Cât este refracţia
ochiului ?
b) Ochiul priveşte un obiect situat la distanta de -250 mm în faţa sa. Cât este
acomodarea necesară ?
c) Dacă obiectul se apropie la -100 mm în faţa corneei, cât este acomodarea
necesară în acest caz ?
d) Dacă ochiul miop priveşte un obiect situat la -1m în faţa sa, cum vede acest
obiect ?
e) Amplitudinea maximă de acomodare de care dispune ochiul este de 9 dpt.
Unde se află punctul proximum ?
f) Care este domeniul vederii clare pentru ochiul miop considerat ?

Rezolvare:
a) sR = −400 mm = −0.4 m
1 1
R= = = −2.5 dpt
sR −0.4
b) s = −250 mm = −0.25 m
1 1
X= = = −4 dpt
s −0.25
A = R − X = −2.5 + 4 = 1.5 dpt
c) s = −100 mm = −0.1 m

Dana Rizescu 8
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
1 1
X= = = −10 dpt
s −0.1
A = R − X = −2.5 + 10 = 7.5 dpt
Obs. Acomodarea este întotdeauna o mărime pozitivă
d) Obiectul aflat la distanţa s = −1 m este mai îndepărtat de ochi decât punctul
remotum, astfel că imaginea sa se formează în faţa retinei, iar pe retină se
formează o pată de difuzie.
s = −1m
1 1
X= = = −1 dpt
s −1
A = R − X = −2.5 + 1 = −1.5 dpt
Semnul “-” are semnificaţia că este nevoie de mai puţină putere pozitivă cu 1.5
dpt. Prin acomodare (adaos de putere pozitivă) ar creşte neclaritatea.
e) Am = R − P
P = R − Am = −2.5 − 9 = −11.5 dpt
1 1
sP = = = −0.087 m = −87 mm
P −11.5
f) Domeniul vederii clare reprezintă intervalul de distanţe cuprins între punctul
remotum şi punctul proximum.
In acest caz, domeniul vederii clare este de la sR = −400 mm la sP = −87 mm

2. Hipermetrop necompensat
Se consideră un ochi hipermetrop cu refracţia R = +8 dpt şi amplitudinea de
acomodare de 10 dpt.
a) Unde se gaseşte punctul remotum ?
b) Dacă ochiul acomodează 3 dpt, unde se găseşte punctul obiect conjugat cu
retina ?
c) Cât trebuie să acomodeze ochiul pentru a vedea punctul obiect de la infinit ?
d) Care este acomodarea pe care trebuie să o realizeze pentru a vedea un text
situat la distanţa de – 250 mm în faţa sa ?
e) Care este domeniul vederii clare a ochiului ?

Rezolvare :
a)
1 1
sR = = = 0.125 m = 125 mm
R 8
b) A = 3 dpt
A = R − X ⟹ X = R − A = 8 − 3 = 5 dpt

Dana Rizescu 9
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
1 1
s = = = 0.2 m
X 5
Punctul obiect este virtual, cu această acomodare nu poate vedea un obiect
situat aproape, în faţa sa.
c) s = ∞ ; X = 0; A = R − X = 8 dpt
d) s = −250 mm = −0.25 m
1 1
X= = = −4 dpt
s −0,25
A = R − X = 8 + 4 = 12 dpt
Acomodarea necesară este mai mare decât amplitudinea de acomodare de care
dispune.
e) Am = 10 dpt

Am = R − P
P = R − Am = 8 − 10 = −2 dpt
1 1
sP = = = −0.5 m = −500 mm
P −2
Domeniul vederii clare utilizând acomodarea este de la infinit până la – 500
mm în faţa ochiului.

3. Hipermetrop compensat
Se consideră un ochi hipermetrop compensat cu o lentilă cu puterea frontală S’F’
= 12 dpt, aşezată la distanţa vertex b = 14 mm.
Obiectul se află la distanţa s = -250 mm în faţa lentilei de ochelari. Care este
acomodarea pe care trebuie să o realizeze ochiul ?

M M'

b
s
s'

Calculul se va efectua în ipoteza că lentila este subţire, factorul de formă al lentilei

este g’1, iar puterea frontală este egala cu puterea dioptrică S’F’  
Refracţia ochiului este :

Dana Rizescu 10
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
Φ S ′ F′ 12
R= = = 14.42 dpt
1 − b ∙ ΦS′ F′ 1 − 0.014 ∗ 12
Lentila de ochelari formează imaginea punctului obiect M situat la distanţa s faţă de
lentilă în punctul imagine M’, a cărui abscisă imagine este s’.
Abscisa imagine s’ se determină din relaţia lui Gauss pentru sistemele optice subţiri :
1 1
− =Φ
s′ s
1 1
s′ = = = 0.125 m
1 1
+Φ + 12
s −0.25
Ochiul acomodează pentru punctul M’, a cărui abscisă faţă de ochi este s’- b.
1 1
X= ′ = = 9.01 dpt
s − b 0.125 − 0.014
Acomodarea necesară este :
A = R − X = 14.42 − 9.01 = 5.41 dpt

4. Miop compensat
Se consideră un ochi miop compensat cu o lentilă cu puterea frontală S’F’ = - 12
dpt, aşezată la distanţa vertex b = 14 mm.
Obiectul se află la distanţa s = -250 mm în faţa lentilei de ochelari. Care este
acomodarea pe care trebuie să o realizeze ochiul ?

M M'

b
s'
s

S’F’  
Refracţia ochiului este :
Φ S ′ F′ −12
R= = = − 10.27 dpt
1 − b ∙ ΦS′ F′ 1 − 0.014 ∗ (−12)
Lentila de ochelari formează imaginea punctului obiect M situat la distanţa s faţă de
lentilă în punctul imagine M’, a cărui abscisă imagine este s’.
Abscisa imagine s’ se determină din relaţia lui Gauss pentru sistemele optice subţiri :

Dana Rizescu 11
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
1 1
− =Φ
𝑠′ 𝑠
1 1
s′ = = = − 0.0625 m
1 1
+Φ − 12
s −0.25
Ochiul acomodează pentru punctul M’, a cărui abscisă faţă de ochi este s’- b.
1 1
X= ′ = = −13.07 dpt
s − b −0.0625 − 0.014
Acomodarea necesară este :
A = R − X = − 10.27 + 13.07 = 2.8 dpt

Observaţie:
Pentru acelaşi punct obiect, miopul compensat acomodează mai puţin decât
hipermetropul compensat.

Aplicaţia 1.E – Acomodarea ochiului ametrop compensat cu lentilă de contact

Ametropii, miopi sau hipermetropi compensaţi cu lentilă de contact, au nevoie de
aceeaşi acomodare ca şi ochiul emetrop pentru un obiect situat la aceeaşi distanţă faţă
de ochi.

Se consideră un obiect situat în faţa ochiului la distanţa s = -500 mm

a) ochi emetrop R=0

1 1
X= = = −2 dpt
s −0.5
A = R − X = 2 dpt

b) ochi miop compensat cu lentilă de La compensarea cu lentilă de

contact cu puterea 𝚽𝐋𝐂 = −𝟒 𝐝𝐩𝐭 contact, b = 0 şi R = ΦLC
Imaginea obiectului prin lentila de
contact se află la distanţa s’ şi are
proximitatea :

Dana Rizescu 12
 Fiziologia analizatorului vizual / Optică fiziologică
1 1
X ′ = ′ = + ΦLC = X + ΦLC
s s
M M' = −2 − 4 = −6 dpt
′
A = R − X = −4 + 6 = 2dpt
sau
s'
A = R − X − ΦLC = −X = 2 dpt
s

c) ochi hipermetrop compensat cu lentilă La compensarea cu lentilă de

de contact cu puterea 𝚽𝐋𝐂 = +𝟒 𝐝𝐩𝐭
M M'
s = −2 + 4 = +2 dpt
s'
contact, b = 0 şi R = ΦLC
Imaginea obiectului prin lentila de
contact se află la distanţa s’ şi are
proximitatea :
1 1
X ′ = ′ = + ΦLC = X + ΦLC
s s
′
A = R − X = 4 − 2 = 2 dpt
sau
A = R − X − ΦLC = −X = 2 dpt

Dana Rizescu 13