Aplicaţia 5. Compensarea presbiopiei.

Calculul puterii lentilei pentru vedere

aproape. Calculul puterii lentilei pentru vedere la distanţă intermediară.

1. Un ochi miop are refracţia R = - 0.5 dpt şi amplitudinea de acomodare A = 2 dpt.

Să se determine puterea frontală a lentilei de compensare pentru vedere departe,
precum şi corecţia pentru vedere aproape dacă punctul de lucru M (obiect) se află la
distanţa sM = - 0.35 m în faţa corneei. Să se determine, dacă este necesar, corecţia
pentru distanţă intermediară.

Rezolvare:
Date: R = - 0.5 dpt ; A = 2 dpt ; sM = - 0.35 m ; distanţa vertex b = 12 mm
 poziţia punctului remotum real (fără compensare) MR  sR
1 1
sR = = = −2 m
R −0.5
 poziţia punctului proximum real (fără compensare) MP  sP
A = R − P ⇒ P = R − A = −0.5 − 2 = −2.5 dpt
1 1
sP = = = −0.4 m
P −2.5
 poziţia punctului obiect(de lucru) real M  sM este dată
 puterea frontală a lentilei de compensare pentru vedere la distanţă S’F’; puterea
lentilei pentru vedere la distanţă LD
R −0.5
ΦS′F′ = = = −0.503 dpt
1 + bR 1 + 0.012(−0.5)
Se va adopta ΦLD = −0.5 dpt
Se consideră lentila subţire, astfel că distanţa focală imagine a lentilei pentru departe
este:
1 1
f′LD = = = −2 m
ΦLD −0.5
 poziţia punctului remotum aparent MRA – punct conjugat cu punctul remotum real
în raport cu lentila pentru departe (obiectul a cărui imagine lentila o formează în
punctul remotum al ochiului )  sRA
Punctul remotum al ochiului se află în faţa retinei. Punctul conjugat cu acesta prin
lentila pentru departe se află la infinit.
𝑠𝑅𝐴 = −∞
 poziţia punctului proximum aparent MPA – punct conjugat cu punctul proximum
real în raport cu lentila pentru departe  sPA
Relaţia lui Gauss pentru sisteme optice subţiri:
1 1 1
− =
sP + b sPA f′LD
Optică fiziologică Dana Rizescu 1
unde sP + b este abscisa punctului proximum faţă de lentila pentru departe
f′LD ∙ (sP + b) −2 ∙ (−0.4 + 0.012)
sPA = = = −0.481 m
f′LD − (sP + b) −2 − (−0.4 + 0.012)
 poziţia punctului obiect aparent MA , conjugat cu punctul obiect M în raport cu
lentila pentru departe  sMA
1 1 1
− =
sM + b sMA f′LD

f′LD ∙ (sM + b) −2 ∙ (−0.35 + 0.012)

sMA = = = −0.407 m
f′LD − (sM + b) −2 − (−0.35 + 0.012)

s MA
s PA
LD

MRA → h MR M MP H H'
F'LD MA MPA

b
sP
sM

sR

 amplitudinea de acomodare aparentă maximă:

1 1
APA = − =− = 2.08 dpt
sPA −0.481
deoarece sRA = - .
 amplitudinea de acomodare aparentă pusă în joc la observarea punctului obiect M
1 1
AA = − =− = 2.46 dpt
sMA −0.407
 acomodarea aparentă disponibilă:
2 2
AAD = APA = 2.08 = 1.39 dpt
3 3

Optică fiziologică Dana Rizescu 2

Compensarea presbiopiei se recomandă dacă acomodarea aparentă necesară pusă în
joc este mai mare decât acomodarea aparentă disponibilă:
AA > AAD Într-adevăr, 2.46 dpt > 1.39 dpt
 adiţia  pentru compensarea presbiopiei
 > AA - AAD
Δ > 2.46 − 1.39 ; 𝛥 > 1.07 𝑑𝑝𝑡
Adiţia este Δ = 1.25 dpt
 puterea lentilei pentru vedere aproape:
LA = LD + 
ΦLA = −0.5 + 1.25 = 0.75 dpt
În vedere aproape, punctul remotum al lentilei pentru aproape, care se găseşte în
focarul adiţiei, trebuie văzut clar prin lentila pentru vedere departe.
Distanţa focală imagine a lentilei pentru aproape (considerată subţire) este:
1 1
f′LA = = = 1.33 m
ΦLA 0.75

LA

LD


F'LD MRaproape MPaproape H H'

b
s Paproape
s Raproape

f L' D

 poziţiile punctelor remotum aparent şi proximum aparent prin lentila pentru vedere
aproape
Punctul remotum aparent este conjugat cu punctul remotum real în raport cu lentila
pentru vedere aproape, iar punctul proximum aparent este conjugat cu punctul
proximum real în raport cu lentila pentru aproape.

Optică fiziologică Dana Rizescu 3

Faţă de lentilă, punctul remotum al ochiului se găseşte la distanţa 1/LD  f’LD,
deoarece acest punct se suprapune cu focarul imagine al lentilei pentru departe.
1 1 1
− =
f′LD sRaproape f′LA
f′LD ∙ f′LA −2 ∙ 1.33
sRaproape = = = −0.8 m
f′LA − f′LD 1.33 − (−2)

1 1 1
− =
sP + b sPaproape f′LA
f′LA ∙ (sP + b) 1.33 ∙ (−0.4 + 0.012)
sPaproape = = = −0.3 m
f′LA − (sP + b) 1.33 − (−0.4 + 0.012)

 este necesară lentila pentru distanţa intermediară ?

Dacă   AAD atunci sunt suficiente o lentilă de compensare pentru vedere departe şi
o lentilă pentru vedere aproape sau o lentilă bifocală.
Dacă   AAD atunci este necesară compensare şi pentru o distanţă intermediară cu o
lentilă trifocală sau o lentilă cu putere progresivă.
Δ = 1.25 dpt ; AAD = 1.39 dpt
  AAD  nu este necesară corecţia la distanţă intermediară

Optică fiziologică Dana Rizescu 4

 s PA
s Papr LD

MRA → h
MR MRapr MP
H H'
MPA MPapr

b
sP
s Rapr
sR
MR MP
necompensat

MPA
LD

MRapr MPapr
LA

 domeniile vederii clare

• fără compensare, ochiul vede obiectele situate între punctul remotum şi punctul
proximum, intre -2m şi -0.4m, folosind amplitudinea de acomodare
• prin lentila pentru departe, domeniul vederii clare este între punctele remotum
aparent prin LD şi proximum aparent prin LD, deci între -  şi sPA = -0.481 m
faţă de lentilă
• prin lentila pentru aproape, domeniul vederii clare este între punctele remotum
aparent prin LA şi proximum aparent prin LA, deci între sRaproape = -0.8 m şi
sPaproape = -0.3 m

2. Un ochi ametrop are refracţia R = + 1.00 dpt şi amplitudinea de acomodare A = 2.5

dpt. Să se determine puterea frontală a lentilei de compensare pentru vedere departe,
precum şi corecţia pentru vedere aproape dacă punctul de lucru M (obiect) se află la
distanţa sM = - 330 mm în faţa corneei. Să se determine, dacă este necesar, corecţia
pentru distanţă intermediară.

Rezolvare:

Optică fiziologică Dana Rizescu 5

Date: R = +1.00 dpt ; A = 2.5 dpt ; sM = - 330 mm = -0.33 m ; b = 12 mm
 poziţia punctului remotum real (fără compensare) MR
1 1
sR = = =1m
R 1.00
 poziţia punctului proximum real (fără compensare) MP
A = R − P ⇒ P = R − A = 1.00 − 2.5 = −1.5 dpt
1 1
sP = = = −0.666 m
P −1.5
 poziţia punctului obiect(de lucru) real M  sM este dată
 puterea frontală a lentilei de compensare pentru vedere la distanţă S’F’; puterea
lentilei pentru vedere la distanţă LD
R +1.00
ΦS′F′ = = = 0.988 dpt
1 + bR 1 + 0.012(+1.00)
Se va adopta ΦLD = +1.00 dpt
Se consideră lentila subţire, astfel că distanţa focală imagine a lentilei pentru departe
este:
1 1
f′LD = = =1m
ΦLD 1
 poziţia punctului remotum aparent MRA
𝑠𝑅𝐴 = −∞
 poziţia punctului proximum aparent MPA
1 1 1
− =
sP + b sPA f′LD

f′LD ∙ (sP + b) 1.00 ∙ (−0.666 + 0.012)

sPA = = = −0.395 m
f′LD − (sP + b) 1.00 − (−0.666 + 0.012)

Optică fiziologică Dana Rizescu 6

 s PA
s MA LD

MRA → h MP M MR
H H'
MPA MA F'LD

b
sM

sP
sR

 poziţia punctului obiect aparent MA

1 1 1
− =
sM + b sMA f′LD

f′LD ∙ (sM + b) 1.00 ∙ (−0.33 + 0.012)

sMA = = = −0. 241m
f′LD − (sM + b) 1.00 − (−0.33 + 0.012)

 amplitudinea de acomodare aparentă maximă:

1 1
APA = − =− = 2.53 dpt
sPA 0.395
 amplitudinea de acomodare aparentă pusă în joc la observarea punctului obiect M
1 1
AA = − =− = 4.15 dpt
sMA −0.241
 acomodarea aparentă disponibilă:
2 2
AAD = APA = 2.53 = 1.69 dpt
3 3

AA > AAD Într-adevăr, 4.15 dpt > 1.69 dpt

 adiţia  pentru compensarea presbiopiei
 > AA - AAD
Δ > 4.15 − 1.69 ; 𝛥 > 2.46 dpt
Adiţia este Δ = 2.50 dpt
 puterea lentilei pentru vedere aproape:
Optică fiziologică Dana Rizescu 7
 LA = LD + 
ΦLA = +1.00 + 2.50 = 3.50 dpt
Distanţa focală imagine a lentilei pentru aproape (considerată subţire) este:
1 1
f′LA = = = 0.286 m
ΦLA 3.50
 poziţiile punctelor remotum aparent şi proximum aparent prin lentila pentru vedere
aproape

1 1 1
− =
f′LD sRaproape f′LA

f′LD ∙ f′LA 1.00 ∙ 0.286

sRaproape = = = − 0.4 m
f′LA − f′LD 0.286 − 1.00

1 1 1
− =
sP + b sPaproape f′LA
f′LA ∙ (sP + b) 0.286 ∙ (−0.666 + 0.012)
sPaproape = = = −0.2 m
f′LA − (sP + b) 0.286 − (−0.666 + 0.012)

 este necesară lentila pentru distanţa intermediară ?

Δ = 2.5 dpt ; AAD = 1.69 dpt
 > AAD  este necesară corecţia la distanţă intermediară
i   - AAD – adiţia pentru distanţa intermediară;
Δi ≥ 2.5 − 1.69 ; Δi ≥ 0.81 dpt
i = +1.00 dpt
Puterea lentilei de compensare pentru distanţa intermediară
ΦLi = ΦLD + Δi = 1.00 + 1.00 = 2.00 dpt
Distanţa focală imagine a lentilei pentru distanţă intermediară:
1 1
f′Li = = = 0.50 m
ΦLi 2.00
 poziţiile punctelor remotum aparent şi proximum aparent prin lentila pentru vedere
la distanţă intermediară

1 1 1
− =
f′LD sRi f′Li

f′LD ∙ f′Li 1.00 ∙ 0.50

sRi = = =−1m
f′Li − f′LD 0.50 − 1.00

Optică fiziologică Dana Rizescu 8

 1 1 1
− =
sP + b sPi f′Li
f′Li ∙ (sP + b) 0.50 ∙ (−0.666 + 0.012)
sPi = = = −0.283 m
f′Li − (sP + b) 0.5 − (−0.666 + 0.012)

s PA
s Pi
LD

MRA → h i
MRi MP MRapr MPapr MR
H H'
MPA MPi

s Papr
s Rapr b
sP
s Ri
sR

MP
necompensat
MPA

LD

MRi MPi

Li

MRapr MPapr
LA

 domeniile vederii clare

• fără compensare, ochiul hipermetrop vede cu acomodare obiectele situate între
-  şi sP = -0.666 m.
• prin lentila pentru departe, domeniul vederii clare este între punctele remotum
aparent prin LD şi proximum aparent prin LD, deci între -  şi sPA = -0.395 m
faţă de lentilă
• prin lentila pentru aproape, domeniul vederii clare este între punctele remotum
aparent prin LA şi proximum aparent prin LA, deci între sRaproape = -0.4 m şi
sPaproape = -0.2 m

Optică fiziologică Dana Rizescu 9

 • prin lentila pentru distanţă intermediară, domeniul vederii clare este între
punctele remotum aparent prin Li şi proximum aparent prin Li, deci între
sRi = -1 m şi sPi = -0.283 m

Observatie: este vorba de o situaţie la limită pentru lentila pentru distanţă

intermediară, întrucât punctul proximum aparent (prin LD) MPA coincide aproape cu
punctul remotum aparent prin lentila pentru aproape MRaproape.

Optică fiziologică Dana Rizescu 10