VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

Aplicaţia 1
Sisteme telescopice (lunete) pentru îmbunătăţirea vederii la distanţă
Ob – obiectivul lunetei; are distanţa focală imagine f’ob, respectiv puterea

Oc – ocularul lunetei ; are distanţa focală obiect , distanţa focală imagine f’oc, respectiv puterea

Pupila de intrare are diametrul Pi [mm] (diametrul obiectivului lunetei).

Pupila de ieşire are diametrul Pe [mm]
Grosismentul lunetei:

Când sistemul telescopic este reglat pentru infinit, este un sistem afocal în care focarul imagine al
obiectivului se suprapune cu focarul obiect al ocularului F’ob  Foc. În acest caz, imaginea formată
de lunetă este virtuală la infinit, fiind privită de ochiul al cărui punct remotum se află la infinit.
Luneta poate fi reglată prin deplasarea unei componente a ocularului astfel încât să se compenseze
ametropia la distanţă a observatorului, imaginea formându-se în punctul remotum al ochiului.
1. O lunetă Galilei are grosismentul  = 2x, iar obiectivul său are puterea ob = 8 dpt.
a) Dacă luneta este reglată pentru infinit, să se determine puterea ocularului şi lungimea
lunetei, respectiv distanţa dintre obiectiv şi ocular.
b) Dacă un hipermetrop cu refracţia R = + 4 dpt, necompensat, priveşte prin sistemul telescopic
al cărui ocular poate compensa ametropia observatorului, care este puterea efectivă a
ocularului lunetei ? Pentru ca sistemul telescopic să rămână afocal, cât trebuie să fie
lungimea sa ? Ce grosisment are sistemul telescopic în această situaţie ?
c) Dacă un miop cu refracţia R = - 4 dpt, necompensat, priveşte prin sistemul telescopic al
cărui ocular poate compensa ametropia observatorului, care este puterea efectivă a
ocularului lunetei ? Pentru ca sistemul telescopic să rămână afocal, cât trebuie să fie
lungimea sa ? Ce grosisment are sistemul telescopic în această situaţie ?

Rezolvare
a) Luneta Galilei se compune dintr-un obiectiv convergent cu puterea ob > 0 şi un ocular
divergent cu puterea oc < 0.
Grosismetul lunetei este :

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 1

VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

Ob Oc

F 'ob
Foc

Ob Oc

F 'ob
Foc

d
f oc
f 'ob

Schema optică a lunetei Galilei

Rezultă puterea ocularului :

Distanţele focale ale celor două componente sunt:

Lungimea sistemului telescopic, respectiv distanţa d dintre obiectiv şi ocular este:

b) În cazul hipermetropului necompensat, cu refracţia R = +4 dpt, din puterea ocularului sunt

necesare 4 dpt pentru compensarea ametropiei. Astfel, puterea efectivă a ocularului va fi *oc, dată
de relaţia :

Lungimea sistemului telescopic este, în acest caz :

Grosismentul sistemului telescopic este :

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 2

VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

c) În cazul miopului necompensat, cu refracţia R = - 4 dpt, puterea efectivă a ocularului va fi

*oc, dată de relaţia :

Lungimea sistemului telescopic este, în acest caz :

Grosismentul sistemului telescopic este :

2. Un pacient testat în vedere la distanţă recunoaşte optotipurile corespunzătoare acuităţii vizuale

0.4 şi are nevoie de un sistem telescopic ajutător, de tip Galilei, pentru a realiza acuitatea
vizuală de 0.8. Să se determine puterile obiectivului şi ocularului dacă lungimea sistemului
telescopic este d = 20 mm.

Rezolvare
Acuitatea vizuală a pacientului este 0.4, care se scrie în sistemul fracţiilor Snellen sub forma 6/15,
deci numitorul este A = 15.
Ţinta de acuitate este 0.8, care se scrie sub forma 6/7.5, deci numitorul este B = 7.5
Grosismentul necesar al instrumentului telescopic ajutător este :

Sistemul telescopic de tip Galilei are grosismentul :

Distanţa dintre obiectiv şi ocular este :

De aici, puterea obiectivului lunetei este:

iar puterea ocularului este :

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 3

VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

3. O lunetă Kepler se compune dintr-un obiectiv cu puterea ob = 12 dpt şi un ocular cu

puterea oc = 48 dpt.
a) Să se determine grosismentul lunetei şi distanţa dintre obiectiv şi ocular când luneta este
reglată pentru infinit
b) Dacă un hipermetrop cu refracţia R = + 4 dpt, necompensat, priveşte prin ocularul cu inel
reglabil care compenseaza ametropia, care este puterea efectivă a ocularului lunetei ? Pentru
ca sistemul telescopic să rămână afocal, cât trebuie să fie lungimea sa ? Ce grosisment are
sistemul telescopic în această situaţie ?
c) Un miop cu refracţia R = - 4 dpt, necompensat, priveşte prin sistemul telescopic al cărui
ocular poate compensa ametropia observatorului. Care este puterea efectivă a ocularului
lunetei ? Pentru ca sistemul telescopic să rămână afocal, cât trebuie să fie lungimea sa ? Ce
grosisment are sistemul telescopic în această situaţie ?
d) Dacă prin sistemul telescopic considerat se priveşte un obiect situat la distanţa de 4 m in faţa
sa, cu cât trebuie să se modifice distanţa dintre obiectiv şi ocular pentru ca imaginea sa fie
virtuală la infinit (să se formeze în punctul remotum al ochiului emetrop la distanţă) ?

Rezolvare
a) Luneta Kepler se compune dintr-un obiectiv convergent cu puterea ob > 0 şi un ocular
convergent cu puterea oc > 0.
Grosismetul lunetei este :

Ob Oc

F 'ob

Foc

Ob Oc

F 'ob
Foc

f 'ob f oc
d

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 4

VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

Astfel, luneta Kepler considerată are grosismentul:

Distanţa dintre obiectiv şi ocular (lungimea sistemului telescopic) atunci când luneta este reglată
pentru infinit este:

b) În cazul hipermetropului necompensat, cu refracţia R = +4 dpt, puterea efectivă a ocularului

va fi *oc, dată de relaţia :

Lungimea sistemului telescopic este, în acest caz :

Grosismentul sistemului telescopic este :

c) În cazul miopului necompensat, cu refracţia R = - 4 dpt, puterea efectivă a ocularului va fi

Lungimea sistemului telescopic este, în acest caz :

Grosismentul sistemului telescopic este :

d) Când obiectul vizat se află la distanţă finită de obiectivul lunetei, imaginea acestuia realizată
de obiectiv nu se mai formează în focarul imagine al acestuia. Pentru ca ocularul lunetei să formeze
o imagine virtuală la infinit, trebuie ca imaginea dată de obiectiv să se afle în planul focal obiect al
ocularului lunetei.
Se notează s = - 4 m – abscisa obiect al punctului obiect aflat în faţa lunetei
Abscisa imagine s’ se determină din relaţia lui Gauss aplicată obiectivului lunetei care este
considerat un sistem subţire ideal.

unde f’ob este distanţa focală imagine a obiectivului.

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 5

VEDERE SLABĂ ŞI ANTRENAMENT VIZUAL Dana Rizescu

Ob Oc

Foc

s' f oc
s
d*

Distanţa dintre obiectiv şi ocular este:

Faţă de luneta reglată pentru infinit, atunci când luneta se reglează pentru un obiect la distanţă
finită, distanţa dintre obiectiv şi ocular se modifică cu :

În concluzie, atunci când un utilizator ametrop priveşte printr-un sistem telescopic ajutător care
poate compensa ametropia, grosismentul efectiv al lunetei şi gabaritul acesteia se modifică după
cum se prezintă în tabelul de mai jos.
Luneta Galilei utilizator miop d* < d * < 
utilizator hipermetrop d* > d * > 
Luneta Kepler utilizator miop d* < d * > 
utilizator hipermetrop d* > d * < 

CURS POSTUNIVERSITAR OPTOMETRIE– OPTICĂ MEDIACALĂ 6