Katona Rebeca Bianca Catalina

AMG1
Deformari ale coloanei vertebrale

Cu totii stim cat de important e sa avem o postura corecta care aduce beneficii majore starii de sanatate si întregului
organism, insa din pacate pe tot parcursul zilei adoptam o postura gresita, fie in ortostatism sau intins, fie la birou
determinând astfel deformarea coloanei vertebrale.

Coloana vertebrală sau scheletul axial reprezintă segmentul central al aparatului locomotor uman, cu important rol
static și dinamic. Coloana vertebrală trebuie să asigure prin rigiditatea sa susținerea corpului în spațiu, să reziste forțelor
de gravitație, celor de inerție ca și tuturor solicitărilor din mediul exterior la care este supusă în permanență și să
protejeze conținutul nobil al canalului rahidian: măduva spinării și rădăcinile nervoase. În același timp coloana vertebrală
trebuie să fie suficient de mobilă pentru a permite mișcările trunchiului și capului. Coloana trebuie să asigure protecția
sistemului nervos fără să-și limiteze mobilitatea. Acest lucru este posibil grație unui sistem complex de structuri osteo-
ligamentare și musculare. O multitudine de cauze pot strica acest echilibru armonios al coloanei vertebrale, împiedicând
îndeplinirea în condiții optime a funcțiilor ei.

Apărute în copilărie, aceste dezechilibre, în plan frontal sau sagital, se vor agrava, preponderent în perioada puseelor de
creștere, împietând asupra desfășurării normale a vieții prin tulburările funcționale și structurale pe care le antrenează.

Deviațiile coloanei vertebrale sunt în general exagerări ale curburilor sale anatomice: exagerări în plan frontal –
scoliozele sau în plan sagital – hipercifozele toracale și hiperlordozele. De cele mai multe ori, există o asociere între
hipercifoza toracală și hiperlordoza lombară. Ștergerea curburilor în plan sagital duce la apariția spatelui plat. Mai rar
direcția curburilor poate fi inversată, cifoza toracală fiind înlocuită de lordoză cu apariția spatelui scobit, iar în regiunea
cervicală sau lombară lordozele sun înlocuite de cifoze.

Din punct de vedere al modificărilor vertebrale și al reductibilității există două mari tipuri de deformări ale coloanei
vertebrale: funcționale sau posturale și structurale.

Deviațiile funcționale sau viciile de postură sunt deviații care nu se însoțesc de modificări de structură a corpilor
vertebrali, fiind perturbat doar aliniamentul coloanei vertebrale. Curburile sunt reductibile și se pot redresa, dispărând
în decubit sau prin contractură voluntară, corectivă, a musculaturii trunchiului. Uneori sunt legate de modificări
patologice la distanță și dispar odată cu corectarea lor. De exemplu, miopia, necorectată prin ochelari antrenează
apariția unei cifoze dorsale. De cele mai multe ori, viciile posturale sunt provocate de insuficiența musculaturii spatelui,
însoțită de o hiperlaxitate ligamentară și un control postural insuficient. Coloana vertebrală își păstrează multă vreme
mobilitatea normală, astfel că deviațiile coloanei se pot corecta și hipercorecta activ sau prin manevre de redresare.

Deviațiile structurale sunt curburi rigide, însoțite de modificări de structură a corpilor vertebrali. Cea mai frecventă
deviație a coloanei vertebrale apărute în perioada de creștere (10-12 ani) la un copil până atunci perfect sănătos, este
Scolioza Idiopatică Juvenilă. ( SIJ).

SIJ este o deviaţie complexă, tridimensională a coloanei vertebrale, cu evoluţie progresivă, antrenând multiple tulburări
morfologice şi funcţionale, caracterizată prin una sau mai multe curburi laterale , vizibile în plan frontal, însoţite de
rotaţia vertebrelor, cu tendinţă de compensare superioară şi inferioară a curburilor şi cu răsunet asupra morfologiei
trunchiului, cauzând formarea gibozităţii costale. În pofida multiplelor cercetări efectuate, se cunoaște foarte puțin
despre etiologia scoliozelor idiopattice. Diferiți factori , cum ar fi o creștere asimetrică, modificări neuromusculare,
anomalii ale țesutului conjunctiv sau modificări ale configurației sagitale a coloanei verterbale au fost incriminați în
apariția scoliozei. Factorul ereditar este astăzi general acceptat, iar scolioza idiopatică este considerată ca fiind rezultatul
unei tulburări multifactoriale.

 Clasificare:

A. după forma anatomo-clinică :

scolioza dorsală – este cea mai inestetică şi mai gravă prin consecinţele cardiopulmonare pe care le poate avea. Are o
curbură de obicei cu convexitatea la dreapta şi curbură de compensaţie lombară minoră. Are potenţial evolutiv sever, cu
atât mai grav cu cât apare la o vârstă mai fragedă;

scolioza dorso-lombară – are curbură primară lungă, întinzându- se în regiunea dorsală şi lombară, cu convexitatea spre
dreapta (de obicei). Prezintă două curburi adiacente de compensare. Are de asemenea un prognostic grav;

scolioza lombară – prezintă o curbură cu convexitatea de obicei spre stânga, mai moderată. Are o curbură de
compensaţie dorsală şi evoluţie mai puţin gravă, dar cu discartroză severă;

scolioza cervico-dorsală – de obicei cu convexitatea la stânga, cu o curbură de compensaţie toracală sau toraco-lombară.
Este mai puţin frecventă, cu prognostic bun şi cu o evoluţie mai puţin gravă. Este foarte inestetică din cauza
dezechilibrelor umerilor;

scolioza în S (cu două curburi majore) – are localizare mai frecvent toracal şi lombar, de obicei curbura dorsală fiind mai
importantă şi cu convexitate spre dreapta, iar cea lombară cu convexitate spre stânga. Rar se întâmplă ca ambele curburi
majore să aibă localizare dorsală, sau toraco-lombară mai înaltă. Curburile au tendinţă de echilibrare reciprocă şi un
prognostic satisfăcător, dar pot avea şi două curburi de compensare.

Examinarea copiilor se face in urmatorii pasi:

1.Somatoscopia – sau examenul “ochiometric” al pacientului se va face privind copilul static, în ortostatism, de la o
distanţă de 2-3 m, din faţă, profil şi spate.Se urmărește :

– poziţia capului şi gâtului;

– axa umerilor și bazinului

– poziţia omoplaţilor și claviculelor

– triunghiurile taliei;

– încurbările coloanei;

– gibozităţile existente;

2. Examenul funcţional al coloanei vertebrale

În flexia coloanei, scoliozele funcţionale se corectează. Persistenţa curburii în flexie indică o scolioză structurală, corecţia
fiind

împiedicată de rotaţia vertebrală. Gibusul se accentuează în flexie, fiind indiciu sigur de scolioză structurală.

3. Evaluarea mobilităţii coloanei vertebrale prin măsurarea distanţei dintre diferite repere.

 Diagnosticul este radiologic

 Prognosticul:
Evoluția naturală este spre agravare pe toată perioada de creștere și chiar și la vârsta adultă. Agravarea curburii
scoliotice este legată de potențialul de creștere al copilului și de particularitățile curburii scoliotice. Cu cât vârsta de
apariție este mai precoce, cu atât prognosticul este mai grav. Dubla curbură majoră are o tendință mai mare de
agravare decât o singură curbură majoră. Incidența agravării crește odată cu gravitatea curburii.

Consecințele pe termen lung sunt și ele legate de particularitățile curburii . Pot apare : alterarea discurilor
intervertebrale , modificări la nivelul corpilor vertebrali și apofizelor articulare, alterarea funcției respiratorii, malpoziții
ale viscerelor cutiei toracice cu hernie hiatală sau viscerelor abdominale cu ptoză renală.

Tratament:

Tratamentul SIJ este conservativ – pentru scoliozele până la 45 ° sau chirurgical ( instrumentație și fuziune vertebrală),
pentru scoliozele peste 45 °.

Tratamentul conservativ are ca și scop principal oprirea progresiei curburii scoliotice. Sunt de asemenea importante
îmbunătățirea funcției pulmonare și tratamentul durerii.

Tratamentul conservativ al SIJ este individualizat, strict supravegheat , trebuind să țină cont atât de particularitățile
fiecărui caz în parte cât și de mediul familial și de posibilitățile de urmărire a evoluției.

Terapia SIJ este o terapie de lungă durată, de obicei până la terminarea creșterii și maturizarea osoasă și constă în :

– monitorizare riguroasă a evoluției – control la 3-6 luni

– educație specifică – corecție posturală , cu menținerea poziției corijate în activitățile cotidiene

– kinetoterapie : exerciții specifice pentru scolioză ( ESS) prin metode cu eficiență dovedită științific ( Schroth; Lyon;
SEAS; Side-Shift; FITS; DoboMed;)

– corset individualizat
Cifoza,Lordoza,Scolioza

Aceste afectiuni sunt modificari patologice de ax ale coloanei vertebrale.

Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in planul vertical de simetrie), prin exagerarea curburilor
normale ale coloanei vertebrale. Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, in fata,
provocand cocoasa, compensata fiind, printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.
Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu convexitate posterioara si curbura laterala.

Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea lombara, in plan frontal, mai mult de 100, luand
forma literei C, urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in zona urmatoare, realizand litera S. Aceasta
deformare, observata mai bine din spatele persoanei sau din fata, se poate realiza spre dreapta sau spre stanga, in
functie de greselile de pozitie ale coloanei.

Lordoza este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara, dar devine anormala atunci cand afecteaza o alta parte
a coloanei vertebrale sau atunci cand devine foarte accentuata.

Netratate, in timp, aceste afectiuni se pot permanentiza, iar in momentul in care copilul incearca sa adopte o pozitie
corecta, duc la aparitia durerilor de spate.

CIFOZA se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica, in fata, provocand cocoasa, compensata
fiind printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei.

LORDOZA este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara dar devine anormala atunci cand
afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau atunci cand devine foarte accentuata.
 SCOLIOZA este o modificare a curburilor fiziologice, mai ales in regiunea lombara, in plan
frontal, mai mult de 100 , luand forma literei „C”, urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in zona
urmatoare, realizand litera „S”.

1.Cifoza

Cifoza reprezinta o curbare antero posterioara a coloanei vertebrale toracale cu proiectia gatului in fata si rotunjirea
toracelui posterior. Coloana vertebrala toracala prezinta in mod fiziologic o cifoza naturala intre 20 si 45 de grade, insa
anomaliile posturale sau structurale pot determina accentuarea curburii in afara acestui interval cu aparitia hipercifozei.

Care sunt factorii care determina aparitia cifozei

Cea mai frecventa cauza a cifozei este reprezentata de fracturile vertebrale cauzate de osteoporoza, afectiune des
intalnita la persoanele varstnice de sex feminin. Alti factori de risc care favorizeaza aparitia cifozei sunt reprezentati de
catre:

Degenerare a discurilor intervertebrale care apare odata cu inaintarea in varsta;

Boala Scheuermann afectiune care debuteaza inainte de pubertate si determina aparitia cifozei mai ales la baieti;

Defecte congenitale ale coloanei (cifoza congenitala apare datorita dezvoltarii improprii ale coloanei vertebrale in
perioada intrauterina de viata);

Sindromul Marfan si boala Prader-Willi;

Afectiunile tumorale si tratamentele chimioterapice/radioterapice ale acestora predispun coloana vertebrala la fracturi
de compresie care duc la aparitia cifozei;

Adoptarea frecventa a unei posturi vicioase, neadecvate, determina in timp deformarea coloanei vertebrale cu aparitia
cifozei.

Cum se manifesta afectiunea

Simptomele asociate cifozei depind de gradul de severitate al deformarii coloanei vertebrale si sunt reprezentate de
catre:

Dureri de spate;

Rigiditatea coloanei vertebrale;

Oboseala musculara;

Simptomatologie neurologica devine clinic manifesta ca urmare a compresiei radacinilor nervoase datorate deformarii
coloanei vertebrale;

Dificultati de respiratie, angina toracica si insuficienta pulmonara sau cardiaca in cazurile de cifoza accentuata, severa.

Care sunt metodele de diagnostic ale cifozei

Diagnosticul de cifoza este stabilit in cadrul consultului medical ortopedic cu ajutorul anamnezei si examenul clinic al
pacientului. Suplimentar, medicul specialist poate recomanda realizarea unor investigatii imagistice (radiografii toracice,
rezonanta magnetica nucleara RMN) pentru evaluarea gradului de curbura cifotica si stabilirea unui plan adecvat de
tratament.

Cifoza: factori de risc, simptome si tratament

Tratamentul cifozei

Masurile terapeutice aplicate pentru tratarea cifozei este reprezentat de catre:

Tratamentul simptomatic utilizeaza analgezice si antiinflamatoare pentru diminuarea disconfortului dureros;

Tratamentul etiologic medicamentos urmareste stoparea proceselor osteoporotice de la nivelul coloanei vertebrale prin
administrarea preparatelor medicamentoase care ajuta la intarirea oaselor;

Kinetoterapia si fizioterapia sunt utilizate pentru tonifierea musculaturii coloanei vertebrale si imbunatatirea posturii;

Metodele de contentie externa reprezentate de corsetele toracice sunt utilizate în cazul cifozelor structurale (cifoza
Scheuermann) si al fracturilor de coloana vertebrala; purtarea corecta, continua a corsetului poate ajuta pacientul sa
evite interventia chirurgicala de corectie a cifozei;

Interventia chirurgicala reprezentata de fuziunea spinala urmareste corectarea cifozei, ameliorarea durerii si
imbunatatirea alinierii vertebrelor, fiind indicata in cazul curbelor >75 de grade; kifoplastia este o procedură practicata
pentru reducerea cifozei de cauza osteoporotica prin introducerea unui balon cu lichid pentru restabilirea inaltimii
vertebrale.

2.Lordoza
Lordoza reprezinta curbura coloanei vertebrale cu convexitatea anterior si concavitatea posterior. Lordoza fiziologica
este intalnita in zona cervicala si lombara a coloanei. Zona toracala prezinta convexitate posterior si concavitate anterior,
adica cifoza. Aceste doua tipuri de curburi ale coloanei vertebrale au rol in sustinerea acesteia, dar si in realizarea
diferitelor miscari.

In limbajul medical, termenul de „lordoza” este folosit pentru a descrie modificarile patologice, dar si starea fiziologica a
coloanei vertebrale. Modificarile patologice pot fi reprezentate fie de o curbura exagerata, denumita si hiperlordoza, fie
de o aplatizare a curburii fiziologice.

 Cauze

Este asociata cu postura defectuoasa, o problema congenitala (prezenta la nastere) a vertebrelor, afectiuni
neuromusculare, diverse interventii chirurgicale la nivelul spatelui sau o problema la nivelul pelvisului ori a soldului;
spondilolisteza (din lb. latina, “corp vertical alunecat”, se caracterizeaza prin alunecarea anterioara a unui corp vertebral
fata de restul vertebrelor).

Coloana lombara, fiziologic este pozitionata in usoara lordoza, creand o curba cu concavitatea anterior in plan sagital
(profil). Cand aceasta curbura devine exagerata apar probleme de statica a coloanei vertebrale si atrage dupa sine
diverse afectiuni.

Managementul lordozei trebuie individualizat pentru fiecare copil, in functie de varsta, gradul de curbura si timpul ramas
pentru dezvoltarea scheletului. Pe masura ce copilul creste si se dezvolta, lordoza impune consulturi frecvente pentru
monitorizarea curburii. Depistarea timpurie este importanta.

Lordoza si cifoza nu sunt prezente de la nastere. Acestea se formeaza pe parcursul dezvoltarii neuromotorii a copilului,
astfel:

1 lordoza cervicala – apare in jurul varstei de 3 luni, cand sugarul isi poate sustine capul;

2 cifoza toracala – se formeaza la 6 luni, ceea ce permite copilului sa stea in sezut;

3 lordoza lombara – apare la aproximativ 1 an si permite realizarea mersului.

Definitivarea dezvoltarii coloanei vertebrale se realizeaza in jurul varstei de 6 ani. De aceea, mentinerea unei pozitii
corecte, dar si efectuarea corecta a miscarilor sunt importante pentru o dezvoltare armonioasa.

 Simptome specifice sunt:

1 senzatia de amorteala;

2 slabiciunea musculara;

3 diminuarea controlului asupra miscarilor;

4 tulburari ale mictiunii (ca urmare a compresiei nervilor).

 Tratament:

Tratamentul se stabileste in functie de particularitatile fiecarui caz. De cele mai multe ori, tratamentul este simptomatic
si de intretinere. In cazurile grave, este recomandata interventia chirurgicala.

Pentru a ameliora durerea, sunt recomandate analgezicele, atat pentru copii, cat si pentru adulti. In cazul copiilor, un
ajutor pentru corectarea lordozei consta in purtarea corsetului. In ceea ce priveste persoanele supraponderale, acestora
le este indicata scaderea ponderala. Astfel, coloana lombara nu mai este suprasolicitata in vederea realizarii echilibrului.

De asemenea, exercitiile fizice au un rol important atat in reducerea durerii, cat si in corectarea lordozei. Acestea au
multiple beneficii, dar este important a se efectua corect

3.Scolioza

Scolioza este o afectiune care duce la curbarea coloanei vertebrale. Poate afecta orice parte a coloanei, insa mai ales
zona toracica (scolioza toracica) si zona inferioara a spatelui (scolioza lombara). De cele mai multe ori, cauzele schimbarii
formei coloanei nu sunt cunoscute, insa medicii cred ca are de-a face cu:

Unele afectiuni neuro-musculare – acestea afecteaza muschii si nervii si includ poliomielita, distrofia musculara si
paralizia cerebrala;

Unele gene – se crede ca exista cel putin o gena implicata in transmiterea scoliozei;

Lungimea picioarelor – o persoana care are un picior mai lung decat altul poate dezvolta scolioza;

Osteoporoza – scolioza poate aparea ca un efect al acestei boli, odata ce degenerarea osoasa afecteaza alte zone ale
corpului, deci si coloana;

Postura incorecta – la birou sau purtarea inadecvata a rucsacului.

 Tipuri de scolioza:

1 Scolioza nestructurata (functionala)

2 Scolioza structurata

3 Scolioza congenitala

4 Scolioza idiopatica

5 Scolioza neuro-musculara

etc

 Tratament:
Tratamentul se stabileste in functie de tipul scoliozei si de stadiul bolii. Astfel, pentru curburi mai mici de 30 de grade, se
recomanda kinetoterapie. Pentru curburi cuprinse intre 30 si 50 de grade, sunt indicate kinetoterapia si tratamentul
ortotic (purtarea unui corset). Pentru curburi mai mari de 50 de grade, se recomanda inclusiv interventia chirurgicala.