UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ID

Rapănul mărului și părului - diagnostic și posibilități de management

Disciplina: Fitopatologie

Student

2022
 Cuprins
1.1. Importanta bolii (efecte asupra randamentului şi calităţii, valorii estetice)
1.2. Diagnostic (elemente de identificare).
1.3. Factorii de risc.
1.4. Elemente de management (protecție)
Bibliografie

Norme de redactare
Formatul paginii: A4 - 3 cm stânga, 2,5 cm sus, 2 cm dreapta şi 2,5 cm jos.
Paginile vor fi numerotate în partea de jos, cu Times New Roman, 12. Paginaţia va
începe cu numărul 1 la Cuprins.
Fontul utilizat pentru redactare: Times New Roman 12, cu spaţiere la un rând şi
jumătate.
Titluri: Times New Roman, 14, majuscule, bold, aliniat Centrat.
Textul lucrării: Times New Roman 12, aliniat „Justify”, cu paragrafe indentate la un
tab (1,25 cm).
Denumirile latineşti ale genurilor şi speciilor (plante, agenţi patogeni) vor fi scrise cu
italic.
Informaţiile preluate, citate din surse bibliografice, vor fi urmate de citarea între
paranteze a autorilor (nume, an). Exemplu: pentru un singur autor (Ionescu, 2008); doi
autori (Ionescu şi Stefan, 2007); mai mulţi autori (Ionescu şi colab., 2006).
Figurile vor fi redactate după cum urmează: sub figură se indică numărul (Times
(TNR 12, boldat, aliniat „Centrat”)
Bibliografia: Sursele bibliografice se numerotează şi se trec în ordine alfabetică şi
cronologică, începând cu sursele la care se poate menţiona numele autorului,
continuând cu sursele la care nu se poate menţiona autorul, situaţie în care, în loc de
numele autorului, se va folosi „***” şi încheind cu sursele consultate pe Internet.

Exemple:
Ionescu D., I. Stefan, 2008. Tehnici noi de conducere a mărului. Editura Ceres, Bucureşti.
*** 2008, Date statistice privind suprafeţele cultivate cu viţa de vie. Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Bucureşti.
*** http://www.madr.ro/
 1.1. Importanta bolii (efecte asupra randamentului şi calităţii, valorii
estetice)
Rapanul (numit si patarea cafenie a frunzelor si fructelor si rapanul ramurilor este considerata
a fi cea mai importanta boala a marului, fiind prezenta in fiecare an in toate bazinele pomicole
(Iacomi 2008). Rapanul cauzeaza defolierea prematura a pomilor, ceea ce influenteaza negativ
atat fructificarea, cat si rezistenta la inghet (prin maturarea deficitara a lemnului). Fructele
afectate de rapan pot fi uscate, deformate, crapate, cu valoare comerciala redusa si slaba
rezistenta la depozitare ()

1.2. Diagnostic (elemente de identificare).

Boala se manifesta pe organele verzi ale plantei: frunze, fructe, lastari, sub forma unor pete
cenusii care treptat ajung la o culoare bruna. F

1.3. Factorii de risc.

1.4. Elemente de management (protecție)

Bibliografie