DAN AURICA

AMG 1 A
IODUL

1. Introducere. Generalități. Proprietăți.

Iodul (greacă ιώδης), iodes, însemnând „violet” este un element chimic, notat cu
simbolul I, cu numărul atomic 53. Are un singur izotop natural stabil, cu masa
atomică relativă 127, al cărui nucleu conține 74 de neutroni.
Iodul este al patrulea element din grupa halogenilor, posedă o reactivitate slabă
și o electronegativitate relativ mare, dar mai mică decât a celorlalți halogeni. Ca
substanță elementară, la fel ca toți halogenii, iodul prezintă moleculă diatomică (I2).
Datorită proprietăților sale chimice, iodul este un agent bactericid, sporicid,
protocid, cisticid și virucid, aspecte care îi conferă aplicabilitate în diverse domenii
științifice și tehnice. Iodul și compușii lui sunt folosiți în medicină, fotografie și
industria vopselelor. Este un element chimic cu o abundență relativ redusă în
sistemul Solar și în scoarța terestră. Iodurile sunt foarte slab solubile în apă, totuși,
elementul este prezent într-o concentrație mai mare în apa mărilor, aspect ce explică
dependența de iod a metabolismului animalelor și a unor plante, fiind cel mai greu
element asimilabil de către organismele vii (doar wolframul este mai greu, fiind
întâlnit în enzimele unor bacterii. A fost descoperit în 1811 de către Courtois în
cenușa plantelor marine. Gay-Lussac constată analogia lui cu clorul și îl numește iod,
datorită vaporilor săi violeți.
Iodul este un oligoelement esențial pentru organismul uman, fiind indispensabil
pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Carența sau excesul de iod au efecte nocive
asupra organismului. Carența cronică de iod determină scăderea sintezei de hormoni
tiroidieni, cu gușă endemică și manifestări clinice de hipotiroidie (mixedem, nanism
tiroidian, cretinism etc.), iar excesul de iod determină manifestări de hipertiroidie
(exoftalmie, iritabilitate, hiperfagie, tulburări de ritm cardiac etc.).
Proprietăți fizice: Iodul, la temperatura camerei, este o substanță solidă, de
culoare cenușiu-violacee, cristalizată, cu un miros specific și luciu metalic. Punctul de
topire al iodului este 113,6 °c, iar cel de fierbere 185,24 °c.
Proprietăți chimice: Având o afinitate pentru electroni mai mică decât clorul și
bromul, iodul prezintă electronegativitatea 2,5, fiind astfel prezent caracterul
electronegativ inferior bromului, reacționând n-ai puțin violent.
Iodul reacționează direct cu unele nemetale, cu hidrogen, metale și substanțe
compuse și se combină direct cu sulful și fosforul.

2. Rolul iodului în organism:

 Echilibrează metabolismul și greutatea corporală;
 Asigură sănătatea pielii, parului și a unghiilor;
 Dezvoltă creierul și capacitatea mentală;
 Menține funcția sistemului imunitar, fiind important in procesele de
creștere.

3. Efectele carenței de iod:

Deficitul de iod este cea mai importantă cauză de retard mental care poate fi
prevenit. Lipsa iodului are ca şi consecinţă scăderea capacităţii tiroidei materne şi
1
fetale de a produce cantităţi suficiente de hormoni tiroidieni (hipotiroidism), în formele
severe ducând la retard mental şi psiho-motor important la făt. Carenţă severă de iod
la adult este însoțită de creşterea numărului de cazuri de guşă, infertilitate,
scăderea capacităţilor intelectuale, hipotiroidism. În ceea ce priveşte sarcina,
deficitul sever de iod se asociază cu creşterea numărului de avorturi spontane, a
numărului de naşteri premature şi cu nou-născuţi cu o greutate scăzută la
naştere.
La făt, in-utero, hipotiroidismul matern şi fetal, indus de deficitul sever de iod,
are consecinţe dezastruoase asupra dezvoltării şi mielinizării sistemului nervos
central responsabile de apariţia unui retard mental important până la cretinism,
apariţia de tulburări psihice, tulburări motorii spastice, surditate dar și tulburări
de vorbire.
Deficitul sever de iod este principala cauză de retard mental care poate fi
prevenită, pe glob. Datele statistice arată că la ora actuală, anual, se nasc pe glob
100.000 de copii cu cretinism. Deficitul sever de iod în sarcină se defineşte printr-o
valoare a iodului în urină de sub 50µg/L, iar în afara sarcinii sub o valoare de 20µg/L.
La copil deficitul moderat de iod poate fi responsabil de o serie de anomalii de
dezvoltare psihomotorie şi intelectuale precum deficite în domeniul vederii,
motricităţii, capacităţii de percepţie şi o scădere a funcțiilor intelectuale. Deficitul de
iod se asociază şi cu o scădere a IQ-ului global (cu până la 13.5 puncte) şi cu
apariţia unor tulburări de tip hiperactiv cu deficit de atenţie.
Deficitul de iod poate să apară atunci când o persoană nu consumă suficient iod
prin alimentație. În general, acest lucru se petrece la femeile însărcinate, care au
nevoie de o cantitate mai mare de iod. Există însă și zone endemice cum sunt cele
subdeluroase și deluroase, în care apa și solul sunt mai sărace în iod. Frecvența
gușii endemice este mult mai mare în cazul locuitorilor acestor zone, motiv pentru
care în foarte multe țări și zone de pe glob s-a recurs la iodarea sării și a pâinii, ca
măsură de combatere a acestor afecțiuni și riscului mare de hipotiroidism la copil,
însoțit de retard mental și alte afecțiuni.

Simptome ale deficitului de iod:

 Creștere inexplicabilă în greutate: Senzația de slăbiciune:
În lipsa iodului, individul se poate simți foarte slăbit. Acestuia îi va fi greu să facă
efort fizic și se va simți veșnic obosit. Asta pentru că metabolismul nu funcționează
bine și nu furnizează suficientă energie organismului.
 Căderea părului:
Deficitul de iod poate cauza și căderea părului. Hormonii tiroidieni susțin
regenerarea părului, însă atunci când apare un deficit al acestor hormoni, părul nu se
mai regenerează și începe chiar să cadă.
 Uscăciunea pielii:
Pielea uscată, deshidratată, poate apărea tot din cauza deficitului de iod, deoarece
hormonii tiroidieni sunt răspunzători și pentru regenerarea celulară la nivelul tenului.
 Senzația de frig:
Deficitul de iod determină un deficit de hormoni tiroidieni. Cu cât ai mai puțini
hormoni tiroidieni, cu atât mai mult încetinește metabolismul, ceea ce înseamnă că
individul are tot mai puțină energie și arderi încetinite. Se știe că energia este cea
care încălzește corpul, de aceea lipsa acesteia poate cauza sensibilitate la frig.
 Tulburări de memorie

2
 Hormonii tiroidieni sunt importanți pentru creier. Un deficit de iod care
cauzează, la rândul său, un deficit de hormoni tiroidieni, care poate cauza probleme
de memorie.
 Ciclu menstrual neregulat:
Hormonii tiroidieni sunt cei răspunzători și pentru frecvența cu care vine
menstruația. Un ciclu menstrual neregulat, precum și modificarea duratei ciclului pot
fi semne ale deficitului de iod din organism.

4. Rația zilnică la adult sau pe grupe de vârstă:

Necesarul zilnic este diferit la adult ai copii, iar gravidele și femeile care alăptează
au nevoie de un aport mai mare, astfel:

Categorie: Aport zilnic:

 Adulți 150 micrograme
 Gravide 220 micrograme
 Femei care alăptează 290 micrograme
 Adolescenți 150 micrograme
 Copii 9-13 ani 120 micrograme
 Copii 1-8 ani 90 micrograme
 Bebeluși 7-12 luni 130 micrograme
 Sugari 0-6 luni 110 micrograme

5. Ce se întâmplă în caz de consum exagerat? Supradozarea:

Limita superioara zilnica de aport de iod din toate sursele (alimente, bauturi si
suplimente) este diferita in funcție de vârsta:
 0 - 12 luni: nu este stabilita
 1 - 3 ani: 200 mcg
 4 - 8 ani: 300 mcg
 9 - 13 ani: 600 mcg
 14-18 ani: 900 mcg
 Adulți: 1100 mcg

Aportul crescut de iod poate provoca aceleași manifestari determinate de

deficitul de iod - nivel crescut de TSH, gușa si hipotiroidism - deoarece excesul
de iod la persoanele sensibile inhiba sinteza hormonilor tiroidieni si creste astfel
stimularea glandei produsa de TSH, care determina gusa.
Hipertiroidismul indus de iod poate rezulta dintr-un aport mare de iod, ca de
exemplu atunci cand iodul este administrat pentru tratarea deficitului de iod sau ca
urmare a tratamentul cu amiodarona pentru aritmiile cardiace.
Studiile au arătat ca aportul excesiv de iod cauzează tiroidita si cancer
tiroidian de tip papilar.
Cazurile de intoxicație acuta cu iod sunt rare si sunt de obicei cauzate de doze
de cateva grame. Simptomele si semnele acute includ arsura la nivelul gurii, gâtului
si stomacului, febra, durere abdominala, greața, vărsături, diaree, puls slab si coma.

6. Sursele alimentare:
Iodul se găsește in mod natural in unele alimente. In plus fata de sarea iodata,
poti obtine cantitatea recomandata de iod consumând o varietate de alimente:
 Cod sau ton (85 g): 99 mcg iod

3
 Iaurt simplu cu conținut scăzut de grăsimi (1 cana): 75 mcg iod
 Lapte cu conținut scăzut de grăsimi (1 cana): 56 mcg iod
 Paine albă îmbogățită (2 felii): 45 mcg iod
 Creveți (85 g): 35 mcg iod
 Macaroane îmbogățite (1 cana): 27 mcg iod
 Ou (1 ou mare): 24 mcg iod
 Conserva de ton in ulei (85 g): 17 mcg iod
 Prune uscate (5 prune uscate): 13 mcg iod
 Brânza Cheddar (30 g): 12 mcg iod
 Cereale de tarate cu stafide (1 cana): 11 mcg iod
 Suc de mere (1 cana): 7 mcg iod
 Mazăre verde congelata (1/2 cana): 3 mcg iod
 Banana (1 banana de mărime medie): 3 mcg iod