EFECTELE PATOGENILOR

ASUPRA
FUNCȚIILOR FIZIOLOGICE ALE
PLANTELOR
❑ agenții patogeni infectează plantele
- în procesul de obținere a hranei pentru ei înșiși
- în funcție de tipul de agent patogen
- în funcție de organele și țesuturile plantelor infectate

interferă cu diferitele funcții fiziologice ale plantei și

duc la apariția diferitelor simptome

ex.: - agent patogen care infectează și ucide florile unei plante

interferă cu capacitatea plantei de a produce semințe și de a se multiplica

- agent patogen care infectează și ucide rădăcinile unei plante

reduce capacitatea acesteia de a absorbi apa și substanțele nutritive

și are ca rezultat ofilirea și moartea plantei

- agent patogen care infectează și distruge părți din frunze sau chiar clorofila

conduce la reducerea fotosintezei, a creșterii și a randamentului plantei

 Transportului
apei și a
nutrienților în
planta gazdă

Respirației
Fotosintezei plantelor
gazdă
EFECTELE
PATOGENILOR
ASUPRA
FUNCȚIILOR
FIZIOLOGICE
ALE
PLANTELOR
Transcrierii
Reproducerii și traducerii
plantelor informației
genetice

Creșterii
plantelor
1. EFECTUL PATOGENILOR ASUPRA
FOTOSINTEZEI
 ➢ Fotosinteza este funcția de bază a plantelor verzi
➢ le permite să transforme energia luminii în energie chimică, pe care o pot utiliza în toate
activitățile celulare
➢ CO2 din atmosferă și apa din sol sunt aduse împreună în cloroplastele părților verzi ale
plantelor și, în prezența luminii, reacționează pentru a forma glucoză, cu eliberare
concomitentă de oxigen:

lumina
6CO2 + 6H2O C6H12O6 + 6O2
clorofila

➢ rolul fundamental al fotosintezei orice interferență a agenților patogeni cu

fotosinteza rezultat: inducerea unei stări de boală în plantă

➢ influența este evidentă prin:

- cloroza provocată plantelor infectate
- leziunile sau zonele necrotice mari produse pe porțiunile verzi ale plantelor
- creșterea redusă
- cantitățile de fructe produse de plantele infectate
- in pătarea frunzelor
- mană
- alte tipuri de boli în care se produce distrugerea țesuturilor foliare
- în rugina cerealelor
- pătarea frunzelor produsă de fungi
- pătarea frunzelor produsă de bacterii
- mozaicurile virale
- bolile de îngălbenire și piticire
- defolieri
fotosinteza este redusă deoarece
suprafața fotosintetică a plantei este redusă

distrugerea aproape completă a frunzelor de dovleac

pete pe frunze de orz cauzate de infectate cu ciuperca
ciuperca Rhynchosporium sp. Pseudoperonospora cubensis
 Pete unghiulare pe frunzele de castravete
produse de Pseudomonas lacrymans

Nenumărate leziuni minore pe

tulpini și frunze de grâu infectate
cu rugina - Puccinia graminis sp.
tritici Clorofila redusă în zonele
gălbui ale frunzei de fasolita,
infectate cu virusul clorozei
marmorate

Photographs courtesy of (A) Plant Pathology Department, University of Florida, (B) T. A. Zitter, Cornell University (C) I. Evans and (D) R. J. Howard, W.C.P.D., and (F) H. Hibino
 Clorofila redusă în zonele gălbui ale plantelor de orez,
infectate cu rice tungro virus – viroza “tungro” a
orezului

➢ in unele boli fungice și bacteriene, fotosinteza este redusă deoarece toxinele, cum ar fi
- tentoxina (produsă de Alternaria tenuis) și
- tabtoxina (produsă de Pseudomonas syringae)

inhibă unele enzime implicate direct sau indirect în fotosinteză

2. EFECTUL PATOGENILOR ASUPRA
TRANSPORTULUI APEI ȘI A
NUTRIENȚILOR ÎN PLANTA GAZDĂ
➢ toate celulele plantelor vii necesită o cantitate mare de apă și o cantitate
corespunzătoare de nutrienți organici și anorganici, pentru a trăi și a-și îndeplini
funcțiile fiziologice

➢ când un agent patogen interferă cu transportul ascendent al nutrienților anorganici

și al apei sau cu transportul descendent al substanțele organice, părțile plantei
aflate în condiții de boală resping aceste substanțe

➢ părțile bolnave ale plantei, la rândul lor, nu vor putea să-și îndeplinească propriile
funcții, provocând astfel boala întregii plante

➢ ex.
dacă transportul apei către frunze este inhibat frunzele nu pot
funcționa corect fotosinteza este redusă sau blocată transportul
nutrienților către rădăcini este blocat care la rândul lor devin bolnave și
pot muri
❑ Interferența cu transportul ascendent al apei și al substanțelor anorganice

• mulți agenți patogeni intervin în unul sau mai multe moduri în transportul apei
și al substanțelor anorganice prin plante

✓ afectează integritatea sau funcția rădăcinilor, determinându-le să absoarbă

mai puțină apă
✓ prin dezvoltarea lor în vasele lemnoase ale plantei sau prin alte mijloace,
interferă cu transportul apei prin tulpină
✓ în unele boli, agenții patogeni interferă cu economia de apă a plantei, prin
provocarea transpirației excesive, afectând frunzele și a stomatele
 ❑ Efectul asupra absorbției apei prin rădăcini

➢ mulți agenți patogeni, cum ar fi:

- fungii care produc căderea plantelor
- fungii și bacteriile care produc putrezirea rădăcinilor
- cele mai multe nematode și
- unele virusuri

provoacă distrugerea masivă a rădăcinilor, înainte de apariția oricăror altor

simptome în părțile aeriene ale plantei

➢ unele bacterii și nematode produc gale sau noduri-umflături ale

rădăcinilor care interferează cu absorbția normală a apei și a substanțelor
nutritive de către rădăcini

➢ unii paraziți vasculari, pe lângă alte efecte, par să inhibe producerea de

rădăcini firoase, ceea ce implicit reduce absorbția apei
Distrugerea rădăcinilor răsadurilor tinere
de către Pythium sp.

Rădăcini și tulpini de plante de piper distruse de

Phytophthora sp.
Rădăcinile de grâu în diferite stadii de distrugere de către
Gaeumannomyces tritici

Infecția coroanei și a rădăcinilor plantei de

porumb cu ciuperca Fusarium
 Rădăcini cu noduri produse de nematodul
Meloidogyne sp. pe rădăcinile unei plante de pepene
galben

Numeroase gale produse de Agrobacterium

tumefaciens pe radacinile unui cires

Photographs courtesy of (A) Plant Pathology Department, University of Florida, (B) K. Pernezny, University of Florida, (C) W. McFadden, W.C.P.D., (D) Plant Pathology Department, Iowa State University, (E)
Oregon State University, and (F) B. D. Bruton, USDA, Lane, Oklahoma
 ❑ Efectul asupra transportului apei prin xilem
✓ agenții patogeni fungici și bacterieni care produc
căderea plantelor
putrezirea tulpinilor*
necrozele
pot ajunge la vasele xilemului și, dacă plantele afectate sunt tinere, pot provoca distrugerea și
moartea lor

✓ in multe cazuri, vasele afectate pot fi pline cu celulele microorganismului patogen și cu

substanțele secretate de agentul patogen sau de către gazdă, ca răspuns la agentul
patogen, și pot fi astfel înfundate

tulpina unei plante de pepene galben

infectata cu Phomopsis sp.
 Ofilirea vasculata a tomatelor, produsa de Fusarium sp.

Cancer pe un Migdal, produs de ciuperca

Ceratocystis fagacearum

Țesuturile vasculare decolorate ale

unei tulpini de tomate infectate cu
Fusarium sp.
Plante de roșii ofilite, infectate cu bacteria vasculară
Ralstonia solanacearum

Țesuturile vasculare decolorate ale unei plante

de tomate infectate cu aceeași bacterie
✓ indiferent dacă sunt distruse sau doar înfundate, vasele afectate încetează să
funcționeze corespunzător și blochează total sau parțial transportul apei prin ele
✓ anumiți agenți patogeni:
Agrobacterium tumefaciens,
Plasmodiophora brassicae
și nematodul Meloidogyne sp. determină formarea de gale la nivelul tulpinii,
rădăcinii sau ambelor

✓ celulele crescute și înmulțite excesiv în apropierea sau în jurul xilemului exercită o

presiune asupra acestor vase, care pot fi astfel zdrobite și dislocate, devenind mai puțin
eficiente în transportul apei
(A) Celule de Pseudomonas care înfundă un vas de xylem la un lastar. (B) Bacteriile se deplasează
de la un vas la altul și în celulele adiacente ale parenchimului, prin goluri create in xilem.
Celule bacteriene de Xylella fastidiosa care invadeaza
xylemul unei vite de vie.
Arsura marginala a unei frunze de vita de vie, de la o
plantă infectată cu X. fastidiosa, cauza bolii Pierce la
struguri

Celule de Xylella intr-o sectiune transversala prin xylem,

la o frunza de vita infectata
 Tiloze* și polizaharide înfundând parțial sau total
vasele de xilem ale unei plante de dovlecel

*formațiuni microscopice care astupă vasele organelor vegetale moarte

✓ disfuncția tipică și completă a xilemului în transportul apei se observă în ofilirile
vasculare produse de fungii ce aparțin genurilor Ceratocystis, Ophiostoma, Fusarium și
Verticillium precum și de bacterii din genurile Pseudomonas, Ralstonia și Erwinia.

Planta tanara de dovlecel, ce prezinta simptome Celule de E. tracheiphila aliniate la interiorul peretilor
timpurii ale ofilirii vasculare, produsa de unui vas de xilem
Erwinia tracheiphila
✓ in interacțiile dintre planta gazdă și bacteria patogenă Xylella fastidiosa, creșterea,
înmulțirea și răspândirea bacteriilor în vasele xilemului se produc lent și, în loc să
provoace ofilirea și moartea rapidă a plantei, se produce arsura marginilor frunzelor
alături de alte simptome, dar rareori planta moare repede

✓ IN TOATE CAZURILE, în gazdele infectate fluxul de apă este redus

- prin reducerea dimensiunii sau
- blocarea vaselor din cauza infecției
- prin dezvoltarea de tiloze în vase
- eliberarea unor compuși cu moleculă mare ca rezultat al distrugerii peretelui
celular de către enzimele patogene
- presiunea redusă a apei în vase datorită modificărilor induse de patogen în
transpirația foliară
 ❑ Efectul asupra transpiratiei
➢ in bolile plantelor în care patogenul infectează frunzele

transpirația este de obicei crescută

rezultatul distrugerii cel puțin parțiale a protecției oferite frunzei de către cuticulă, prin
creșterea permeabilității celulelor foliare și disfuncția stomatelor

➢ in boli precum ruginile - în care se formează numeroase pustule ce descompun epiderma

➢ în cele mai multe pătări foliare - în care cuticula, epiderma dar și xilemul
sunt distruse în zonele infectate
➢ în făinări - în care celulele epidermice sunt invadate de ciupercă
➢ în cazul rapănului mărului - în care fungul crește între cuticulă și epidermă

distrugerea unei porțiuni considerabile din cuticulă și epidermă are ca rezultat pierderea
necontrolată a apei din zonele afectate

are loc pierderea turgescenței și răsucirea frunzelor

 Puccinia recondita - pe frunze de grâu produce
numeroase leziuni și cauzează rupturi în epiderma
frunzelor, prin care transpirația se desfășoară
necontrolat
Uredosporii rup epiderma si ies la suprafata unei
frunze infectate

Boabe de struguri infectate cu Uncinula

necator (fainare), al carei miceliu pătrunde și
formează haustori în aproape fiecare celulă
epidermică
 Venturia inaequalis (rapanul marului) creste intre
cuticula si epiderma, provocand ruperea cuticulei ceea ce
duce la aparitia transpiratiei in exces

Frunze de roșii cu numeroase leziuni cauzate de ciuperca

Septoria sp., prin care are loc transpirația excesivă
❑ Interferența în transportul substanțelor organice prin floem
o in bolile plantelor lemnoase în care se dezvoltă cancere, agentul patogen atacă și aderă la
scoarță pentru o perioadă considerabilă de timp
o in acest timp, patogenul atacă și distruge elementele floemului din acea zonă, interferând
astfel cu transportul descendent al substanțelor

A) Cancer tânăr cauzat de ciuperca Nectria, în care scoarta ramurii a fost invadată de ciupercă.
B) Două leziuni canceroase avansate (Nectria), în care atît floemul, cît și o mare parte a xilemului au fost distruse de
ciuperca
C) Pustule canceroase pe un trunchi de pin, în care scoarța și floemul au fost distruse de Cronartium ribicola
o in cazul unor plante propagate prin altoire
• infectarea combinată cu atacul unui virus conduce la apariția unei necroze în
punctele de contact ale altoiului hipersensibil cu portaltoiul, ceea ce duce la
moartea altoiului

• infecția unui altoi de păr grefat pe un portaltoi oriental purtător al Phytoplasma

pyri (declinul părului) sau
• infectia unei varietăți de citrice grefate pe portaltoi infectat cu virusul Citrus
tristeza

are ca rezultat, în ambele cazuri, necroza câtorva straturi de celule din fiecare portaltoi în
zona de contact cu altoiul tolerant
- in aceste cazuri, portaltoiul este componenta hipersensibilă ce va fi distrusă de agentul
patogen
o in unele boli virale (răsucirea frunzelor, decolorările), acumularea de amidon în frunze
este unul dintre primele simptome și rezultatul principal al degenerării (necrozei)
floemului plantelor infectate

Tuberculi de cartofi care prezintă necroză venoasă

provocată de virusul rasucirii frunzelor la cartof.

o deficiența din transportul amidonului provine din inhibarea de către virus a enzimelor
care descompun amidonul în molecule mai mici, transportabile
3. EFECTUL PATOGENILOR ASUPRA
RESPIRAȚIEI PLANTELOR GAZDĂ
✓ respirația este procesul prin care celulele, prin oxidarea enzimatică (arderea) a
carbohidraților și a acizilor grași, eliberează energie într-o formă care poate fi utilizată
pentru realizarea diferitelor procese celulare
✓ atunci când plantele sunt infectate cu agenți patogeni, în general, rata de respirație
crește

țesuturile afectate consumă carbohidrații de rezervă mai rapid decât țesuturile

sănătoase
ritmul crescut al respirației apare la scurt timp după infectare și continuă să crească
în timpul multiplicării și sporulării agentului patogen
apoi, respirația scade la niveluri normale sau la niveluri chiar mai mici decât cele
ale plantelor sănătoase

✓ infectia varietăților rezistente - respirația este accelerată deoarece sunt necesare cantități
mari de energie pentru producerea rapidă sau mobilizarea mecanismelor de apărare
ale celulelor, apoi scade brusc dupa ce atinge nivelul maxim
✓ infectia soiurilor sensibile - în care nu se pot activa rapid mecanisme de apărare împotriva
unui anumit agent patogen, respirația crește încet după inoculare, dar continuă să
crească și rămâne la un nivel ridicat pentru perioade mult mai lungi
4. EFECTUL PATOGENILOR ASUPRA
TRANSCRIERII ȘI TRADUCERII
❖ transcrierea ADN la ARNm și
❖ traducerea ARNm pentru sinteza proteinelor

sunt două dintre cele mai precis controlate procese din biologia oricărei celule normale

❖ partea (părțile) genomului implicat, nivelul și momentul transcrierii, respectiv

traducerii variază în funcție de stadiul de dezvoltare și de cerințele fiecărei celule

❖ prin urmare, modificarea oricăruia dintre aceste procese, prin acțiunea agenților
patogeni sau a factorilor de mediu, poate produce modificări drastice în structura și
funcția celulelor afectate, prin efectul asupra exprimării genelor
 ❑ Efectul asupra transcrierii

- agenții patogeni afectează transcrierea prin modificarea compoziției, structurii sau

funcției cromatinei
- in unele boli (virusuri), agentul patogen, prin enzima proprie sau prin modificarea
enzimei celulei gazdă care produce ARN (ARN polimerază), utilizează nucleotidele și
mecanismele celulei gazdă pentru a-și sintetiza propriul ARN (în defavoarea celui
gazdă)
- activitatea ribonucleazelor (enzimele care degradează ARN) este crescută, probabil prin
formarea în plantele infectate a unor noi tipuri de ribonucleaze care nu se cunoaște a fi
produse în plantele sănătoase
- plantele infectate, în special cele rezistente, par să conțină niveluri mai ridicate de ARN
decât plantele sănătoase, în special în stadiile incipiente ale infecției
- astfel, se consideră că nivelul crescut de ARN și, prin urmare, al transcrierii în celule
indică o sinteză accentuată a substanțelor implicate în mecanismele de apărare ale
celulelor plantelor infectate
 ❑ Efectul asupra traducerii
• tesuturile infectate ale plantelor prezintă adesea o activitate crescută a mai multor
enzime - în special a celor asociate cu generarea de energie (respirație)
- cu producerea sau oxidarea diferiților compuși fenolici, unii dintre aceștia
fiind implicați în reacțiile de apărare ale plantei

• creșterea sintezei enzimelor/proteinelor în țesuturile infectate a fost observată, în

principal, la gazde rezistente la agentul patogen
• dacă țesuturile rezistente sunt tratate înainte sau în timpul infecției cu inhibitori ai
sintezei proteinelor, rezistența lor la agentul patogen este redusă

• accelerarea procesului de sinteză a proteinelor în plantele infectate are ca rezultat

creșterea cantității de enzime și proteine implicate în reacțiile de apărare ale plantelor
 5. EFECTUL PATOGENILOR
ASUPRA CREȘTERII PLANTELOR
▪ infecția plantelor cu agenți patogeni care distrug organele plantei care realizează
fotosinteza, reducând astfel semnificativ produșii de fotosinteză, duce adesea la
creșterea redusă a acestor plante și la producții mai mici
▪ in mod similar, agenții patogeni care distrug o parte a rădăcinilor plantei sau
blochează xilemul sau floemul, interferând astfel cu transportul apei și a substanțelor
anorganice sau organice, determină reducerea dimensiunilor și producțiilor acestor
plante și, uneori, moartea lor
▪ aceste procese implică regulatori de creștere care afectează diviziunea și multiplicarea
celulelor plantelor, dar se cunosc foarte puține despre compușii și mecanismele specifice
implicate sau despre genele care controlează aceste evenimente
▪ unii dintre agenții patogeni care provoacă o creștere anormală a organelor și
țesuturilor gazdei includ:
- Plasmodiophora brassicae
- Physoderma alfalfae
- Spongospora subterranea
- Taphrina sp.
- Sphaeropsis sp.
- Ustilago maydis
- Tilletia contraversa etc.
(A) rasucirea frunzelor și (B) mărirea fructelor produse de către ciuperca Taphrina deformans la piersic și prun
▪ unele bacterii patogene produc gale și rădăcini firoase, acestea fiind Agrobacterium
tumefaciens și A. rhizogenes, Pseudomonas savastanoi, Rhodococcus sp.

Agrobacterium tumefaciens nematodul Meloidogyne sp.

▪ cele mai frecvente și neobișnuite efecte asupra creșterii plantelor sunt cele cauzate de
virusuri (și viroizi)
▪ provoacă piticirea plantelor infectate, produc răsucirea frunzelor sau fructe cu forme
anormale
▪ provoacă anomalii chiar în aceeași frunză, unde o parte este mai subțire iar restul este
mai groasă decât cea normală
▪ modul în care virusurile produc aceste efecte asupra gazdei nu este cunoscut

Mosaicul comun al fasolei Virusul stricului porumbului

6. EFECTUL PATOGENILOR ASUPRA
REPRODUCERII PLANTELOR
➢ agenții patogeni care atacă diferite organe și țesuturi ale plantelor, le slăbesc și de multe
ori chiar duc la moartea acestora
➢ ca urmare, astfel de plante:
- rămân mai mici
- pot produce mai puține flori și
- pot avea mai puține fructe și semințe
- pot avea vigoare și vitalitate redusă și,
- dacă sunt plantate, ele pot produce plante mai
puține și mai slabe
efecte indirecte

➢ efecte directe asupra reproducerii plantelor:

- atacă și distrug direct florile, fructele sau semințele
- interferă și inhibă producția acestora
- interferă cu propagarea plantei lor gazdă
➢ ex. – agentul patogen interfera direct cu reproducerea plantei gazdă prin infectarea și
uciderea florilor gazdei
- ex. în putrezirea brună a fructelor de sâmburoase cauzată Monilinia sp.
- în cancerul bacterian al pomilor fructiferi de sâmburoase produs de
Pseudomonas syringae și
- în focul bacterian al părului și mărului produs de Erwinia amylovora

➢ ex. în antracnoza la citrice, fructul, la scurt timp după formare, cade prematur ca urmare
a infectării cu ciuperca Colletotrichum acutatum
➢ prunele cad prematur din pomii infectați cu plum pox virus
➢ în special în culturile de cereale, agenții patogeni interferă direct cu reproducerea plantei
gazdă prin distrugerea embrionului (care ar fi produs sămânța) și înlocuirea conținutului
semințelor cu propriile lor fructificații sau cu proprii spori
➢ ex. cele produse de Claviceps purpurea
Ustilago maydis
Tilletia sp.

➢ boli produse de virusuri, fitoplasme sau bacterii, nu se produc flori sau cele produse sunt
sterile și, prin urmare, se vor produce puține fructe sau semințe
Detaliu si vedere macroscopică a unui cais, ale cărui flori au fost ucise de ciuperca Monilinia fructicola
Claviceps purpurea Tilletia sp.

Ustilago maydis