Programul Operational Transport 2021-2027

ANEXA V
Model pentru programele sprijinite prin FEDR

(obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică),
FSE+, Fondul de coeziune, FTJ și FEAMPA – articolul 21 alineatul (3)
CCI xxxx
Titlul în limba engleză Transport Operational Programme 2021-2027
Titlul în limba națională (limbile Programul Operational Transport 2021-2027
naționale)
Versiune Draft v2
Primul an 2021
Ultimul an 2027
Eligibil de la 01 Ianuarie 2021
Eligibil până la 31 Decembrie 2029
Numărul deciziei Comisiei xxxx
Data deciziei Comisiei xxxx
Numărul deciziei de modificare a xxxx
statului membru
Data intrării în vigoare a deciziei de xxxx
modificare a statului membru
Transfer nesubstanțial [articolul 24 Da/Nu
alineatul (5)din RDC]
Regiuni NUTS acoperite de RO
program (nu se aplică pentru
FEAMPA)
Fondul (fondurile) vizat (e) ☒ FEDR
☒ Fondul de coeziune
☐ FSE+
☐ FTJ
☐ FEAMPA
Program în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de
muncă și creștere economică, numai pentru regiunile
ultraperiferice
1. Strategia programului: principalele provocări în materie de dezvoltare și măsurile de politică aferente11
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (a) punctele (i)-(viii) și punctul (x) și articolul 22 alineatul (3) litera (b) din
Regulamentul (UE) 2021/1060 (RDC)
Câmp de text [30 000]

Viziunea pentru anul 2030 la care Programul Operațional Transport 2021-2027 este de a avea în funcțiune în România o rețea de infrastructura de
transport de înaltă calitate care să asigure conectivitatea între România și restul Uniunii Europene, precum și între toate regiunile țării, în siguranță și
în armonie cu obiectivele de neutralitate climatică și protecție a mediului.
Obiectivul general al POT 2021-2027 este de a asigura realizarea investițiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare ale României identificate în
Acordul de Parteneriat 2021-2027 în concordanta cu Raportul de țară și Recomandările specifice de Țară, dar și cu strategia dezvoltată de România
pentru recuperarea în mod sustenabil a decalajelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, respectiv Planul investițional pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030 (PI).
Strategia POT 2021-2027 s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Regulamentul TEN-T (UE) nr. 1315/2013,
Strategia UE pentru mobilitate durabilă și inteligentă, Pactul Ecologic European (Green Deal) și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și
serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere, așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a Master Planului General de
Transport al României, parte din Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 (PI).
Principala provocare pe care POT 2021-2027 va trebui să o rezolve o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a
României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și
sigură.
Infrastructura rutieră
Conform Recomandărilor Specifice de Țară (2019 și 2020), România are un nivel scăzut al calității infrastructurii rutiere, rețeaua TEN-T nefiind
încă finalizată, lipsind conexiunile transcarpatice. Lipsa unor conexiuni adecvate de transport reprezintă un obstacol în calea integrării teritoriale,
lăsând izolate anumite regiuni precum Nord-Est și Sud-Vest Oltenia. Starea generală a infrastructurii rutiere rămâne precară. Infrastructura nu ține
pasul cu cererea de trafic generată de o economie în expansiune, în ciuda disponibilității unor finanțări semnificative din partea UE. Rețeaua rutieră
se numără printre cele mai puțin dezvoltate din UE, cu doar 38 km la 1 milion de locuitori.
Conform Raportului Forumul Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere.
România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte nr. de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km
din lungimea reţelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă (Eurostat).
Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni cu impact major asupra
disparității regionale (spre exemplu regiunea Nord-Est), trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități ce nu beneficiază de variante de
1
Pentru programele care se limitează la sprijinirea obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+, descrierea strategiei programului nu trebuie
să se refere la provocările menționate la articolul 22 alineatul (3) litera (a) punctele (i), (ii) și (vi) din RDC.
ocolire, timpi mari de așteptare la trecerea frontierei. O serie de tronsoane aferente rețelei TEN-T rutiere nu sunt construite la standarde
corespunzătoare nivelului de trafic și conexiunii pe care trebuie să o asigure, ceea ce face ca principalele rute de transport să fie caracterizate de timpi
mari de parcurs și blocaje de trafic. Aceasta conduce la o slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane cu alte noduri de transport
intermodal, cum ar fi porturile şi aeroporturile. Anumite zone prezintă o accesibilitate deficitară la rețelele de transport, fiind necesare investiții în
continuare la nivelul drumurilor naționale și județene.
Totodata, din perspectiva guvernanței transportului rutier, se constată o necesitate de creștere a capacității de pregătire și implementare a proiectelor.
Nevoi de dezvoltare: creșterea conectivității regiunilor prin construcția/modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la nivelul
rețelei primare - TEN-T, instalarea de stații electrice de încărcare, sisteme STI și măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor schimbărilor
climatice; reducerea incidenței accidentelor cu efecte grave; reducerea timpului de staţionare la ieşirea din ţară; îmbunătățirea guvernanței
sectorului rutier.
Strategia: finalizarea tronsoanelor rutiere iniţiate anterior și continuarea investițiilor în dezvoltarea rețelei TEN-T centrale și globale pentru
asigurarea accesibilității la piețele internaționale, conform prioritizării din PI; reabilitarea și modernizarea drumurilor naţionale care asigură
conectivitatea zonelor cu o accesibilitate redusă; îmbunătăţirea sistemului de management al infrastructurii rutiere şi a condiţiilor de siguranţă.
Siguranță, securitate si interoperabilitate

România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere între SM. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată,
România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități /1 mil locuitori în 2018.
Rămâne o prioritate amenajarea centurilor sau variantelor ocolitoare pentru a elimina fluxurile de trafic greu din oraș pentru majoritatea orașelor din
România, definitivarea centurilor permițând eliminarea fluxurilor de trafic greu de pe artere importante, aspect care are un impact ridicat asupra
siguranței în trafic, reducerii poluării, precum și asupra calităţii vietii în zonele eliberate de traficul greu. Totodată, îmbunătăţirea calităţii drumurilor
naționale cu impact regional, precum și a conectivității cu rețeaua TEN-T vor asigura reducerea timpului necesar accesării nodurilor principale ale
rețelei TEN-T. Se va îmbunătăți, astfel, conectivitatea la nivelul anumitor regiuni cu impact major asupra disparității regionale (regiunea Nord-Est și
Delta Dunării), eliminându-se traficul de tranzit în localitățile ce nu beneficiază de variante de ocolire si asigurându-se o mai buna interconectare a
principalelor centre economice și urbane cu alte noduri de transport intermodal.
Nevoi de dezvoltare: reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50% până în 2030.
Strategia: implementarea de măsuri de creștere a siguranței rutiere (amplasarea de parapete rutiere, atenuatoare de impact echipate cu sistem de
detecție accidente și monitorizare trafic, semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde, etc.);
eliminarea punctelor negre de pe rețeaua TEN-T; construcția de variante ocolitoare, pasaje denivelate; construcția de parcări securizate de-a
lungul rețelei TEN-T.
Infrastructura feroviară și serviciile feroviare

Conform Recomandărilor Specifice de Țară (2019 și 2020), infrastructura feroviară nu ține pasul cu cererea de trafic generată de o economie în
expansiune, în ciuda disponibilității unor finanțări semnificative din partea UE. Modernizările și întreținerea insuficientă au redus viteza trenurilor și
au afectat timpii de livrare. Reforma sectorului feroviar a rămas în urmă. Completarea legăturilor lipsă din tronsoanele feroviare transfrontaliere cu
Ungaria și Bulgaria, secțiunea feroviară superioară a coridorului Rin-Dunăre, precum și lucrările de modernizare pe linia Arad-Timișoara-București-
Constanța, precum și alte linii de legătură naționale importante, astfel cum sunt enumerate în PI, reprezinta prioritatile de investitii pentru urmatoarea
perioada de programare.
In contextul aprobării la nivelul UE a Pactului Ecologic European, dezvoltarea transportului feroviar devine esențială pentru atingerea obiectivelor de
sustenabilitate prevăzute în strategia UE.
Finanţarea la un nivel necorespunzător a infrastructurii feroviare a condus la reducerea vitezelor de circulaţie pe calea ferată din România. Scăderea
considerabilă a vitezei tehnice de deplasare indică starea actuală de degradare a infrastructurii feroviare.
Pe secţiunile de cale ferată situate pe coridoarele TEN-T modernizate se pot atinge viteze de deplasare de până la 160 km/h. Cu toate acestea, din
cauza zonelor cu restricţii şi a materialului rulant învechit, vitezele medii comerciale şi de deplasare sunt mai mici. Viteza comercială medie a
trenurilor de călători la nivelul întregii rețele este de 46 km/h, indicând o deteriorare acută a infrastructurii feroviare. Toate aceste date au condus la
un mod de transport neatractiv și necompetitiv, solicitând intervenții structurale pentru creșterea calității, eficienței și interoperabilității.
În prezent, se mențin disparităţile semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea rețelei raportată la cererea de trafic și resursele financiare
insuficiente pentru întreținerea și operarea la standarde de calitate corespunzătoare.
În ultimii 30 de ani, România a reușit să modernizeze mai puțin de 700 km din cei peste 10.000 km de căi ferate, acțiune realizată în principal cu
fonduri UE. Astfel, din 2007 până în prezent au fost investiți aproximativ 5 mld. euro pentru modernizarea a 500 km de cale ferata dintr-un total de
aprox. 2.400 km pe cale ferată ce aparțin rețelei TEN-T centrale.
În loc de modernizări costisitoare, orientate către viteze mai mari,ceea ce înseamnă în cele mai multe cazuri reconstruirea liniilor pe alinieri noi, noul
concept se va baza pe reabilitarea liniilor existente pe aliniamentul actual folosind trenuri de modernizare a căilor ferate. Astfel, rata de productivitate
preconizată este de 300 km de cale ferată (cale unică) / pe an / tren.
Totuși, o serie de alte lucrări complementare (pe care aceste trenuri de lucru nu le pot realiza) vor face obiectul unor intervenții separate de mai mică
anvergură sub formă de pachete de lucrări (reabilitare poduri, podețe, tuneluri, semnalizare / ERTMS, alte lucrări pentru creșterea atractivității
transportului feroviar: e.g. gări, puncte de oprire).
În privinţa siguranţei şi securităţii transportului feroviar, în Romania, în corelare cu tendințele europene, este necesar a se continua investiţiile ce
vizează modernizarea trecerilor la nivel de cale ferată, precum şi alte intervenţii privind evitarea accidentelor și întreruperii circulației feroviare.
În ceea ce privește îmbunătăţirea interoperabilității, toate obiectivele de investiţii avute în vedere vor include, în mod obligatoriu, echiparea cu
ERTMS a noilor tronsoane modernizate. Planul de acțiune privind implementarea ERTMS elaborat împreună cu serviciile Comisiei Europene (CE)
este deja în curs de implementare la nivelul MTI și se urmăreşte ca sistemul ERTMS nivel 2 să fie funcțional în cel mai scurt timp, în special pentru
acele proiecte care au fost și vor fi cofinanțate din fonduri UE.
Pentru a putea beneficia de aceste avantaje și pentru a valorifica la maxim infrastructura modernizată sau în curs de modernizare, se propune,
complementar cu înnoirea parcului de material rulant, și echiparea și compatibilizarea locomotivelor existente cu sisteme ERTMS. În această
manieră, investiția de modernizare a infrastructurii cu sistem ERTMS este operaționalizată iar beneficiile vor fi generate atât pentru gestionarul
infrastructurii (prin TUI, dar și prin managementul modern al traficului), cât și pentru operatori (costuri de exploatare reduse, siguranța circulației).
Utilizarea ineficientă a materialului rulant, precum şi calitatea acestuia conduc la un nivel scăzut al serviciilor furnizate pasagerilor. Este necesară
definirea clară a nivelului serviciilor pentru rețeaua primară (frecvență, indicatori de performanță, etc.), reducerea timpilor de aşteptare în gări,
realizarea unor programe atractive de circulaţie a trenurilor, îmbunătățirea serviciilor pentru călători, asigurarea unor programe şi fonduri adecvate
pentru întreţinerea infrastructurii feroviare, integrarea cu celelate moduri de transport de la nivel urban/regional.
În conformitate cu prioritățile identificate la nivelul PI, dezvoltarea rețelei feroviare românești este structurată pe 2 niveluri: un nivel aferent rețelei
naționale primare constând din secțiuni ale rețelei TEN-T centrale și globale și ale altor rețele, precum și dintr-o rețea națională secundară formată
din secțiuni ale rețelei globale TEN-T și din alte rețele. Planul de investiții stabilește obiectivul de a finaliza cât mai mult posibil din rețeaua feroviară
primară până în 2030 și din cea secundară până în 2050.
Nevoi de dezvoltare: creșterea accesibilității regiunilor și persoanelor prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;
asigurarea unor resurse financiare adecvate pentru investiţii şi întreţinere; creșterea competitivității transportului feroviar prin măsuri de
reformă, inclusiv îmbunătăţirea managementului, a serviciilor şi calităţii materialului rulant, integrarea serviciilor cu cele de la nivel
local/regional; soluţii specifice de siguranţă şi securitate.
Strategia: continuarea investițiilor inițiate pe tronsoanele feroviare ce asigură conectivitatea cu piețele europene, în coordonare cu proiectele
propuse spre finanţare în CEF, conform prioritizării din PI; utilizarea trenurilor de lucru; dezvoltarea sistemelor feroviare metropolitane în
noduri urbane; îmbunătăţirea condiţiilor de management şi control al traficului feroviar prin sistemul ERTMS nivel 2; implementarea unui mix
de măsuri de reformă și optimizare a serviciilor; modernizarea materialului rulant și achiziționarea de material rulant ecologic.
Transportul fluvial şi maritim

Dunărea reprezintă artera principală a căilor navigabile interioare ale României. În anul 2019 pe căile navigabile interioare ale României s-au
transportat 33,26 milioane tone marfă echivalentul a aprox. 14 miliarde tone-km.
Cauzele principalele ale utilizării inferioare a Dunării sunt lipsa fiabilității și navigabilității la nivelul șenalului navigabil ce prezintă deficiențe atât în
ceea ce privește lățimea, cât și adâncimea. Prin urmare, timpii de parcurs pentru barje sunt mai mari în raport cu alte moduri de transport din
România, cu efect negativ semnificativ asupra costurilor și atractivității transportului naval de marfă.
Aceste condiții contribuie la o atractivitate redusă a transportului naval, fapt ce poate duce la transferarea transportului unor cantități de marfă către
alte moduri, reducând viabilitatea comercială a transportului de marfă pe căi navigabile.
De-a lungul Dunării şi a canalelor navigabile din România există 30 de porturi, 8 fiind situate pe rețeaua TEN-T centrală. În multe porturi
infrastructura rutieră și feroviară este veche, prost întreținută, necorespunzând cerințelor transportatorilor. 12 dintre porturile dunărene nu au încă
conexiuni la rețeaua feroviară. Întreținerea necorespunzătoare, infrastructura învechită, lipsa legăturilor multimodale și procedurile lente de
manipulare a fluxurilor existente reduce atractivitatea acestor porturi pentru potențiali utilizatori, dăunând competitivității pe termen lung a
transportului naval de mărfuri și limitând potențialul de dezvoltare intermodală.
Portul Constanţa este cel mai important port maritim al României şi cel mai mare port la Marea Neagră, beneficiind de conexiuni directe cu Dunărea
și cu rețeaua TEN-T centrală rutieră și feroviară. În 2019 în portul Constanța a fost operat un volum de mărfuri de 56.750 mii tone (PI).
De remarcat este faptul că operarea de containere rămâne relevantă doar la nivelul porturilor maritime (Constanța), în 2019 înregistrându-se aprox.
665 mii TEU, nivel sensibil egal cu cel din 2018, pe când la nivelul porturilor fluviale nivelul de operare a containerelor este neglijabil (aprox. 1800
TEU în 2019) (PI).
Nevoi de dezvoltare: reducerea deficiențelor de navigație și creșterea fiabilității și atractivității căilor navigabile interioare în particular prin
eliminarea punctelor critice pe Dunăre; modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă în acord cu
potențialul existent; creșterea accesibilității la porturile dunărene și pe sectoarele transfrontaliere.
Strategia: creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație pe Dunăre și prin investiţii în infrastructura
portuară și în conexiunile cu hinterlandul; creșterea fiabilității navigabilității pe Canalele Dunării cu marea Neagră prin consolidarea malurilor
canalelor și modernizarea ecluzelor; finalizarea lucrărilor de pe Canalul București – Dunăre; modernizarea navelor de transport dunărene
operate de operatorii români cu motoare ecologice.
Transportul intermodal
Conform Recomandărilor Specifice de Țară, trebuie dezvoltată o conexiune multimodală adecvată în multe zone urbane. Regiunile din România sunt
sub-performante din punct de vedere al infrastructurii comparativ cu media UE (Comisia Europeană, 2019).
În Romania infrastructura terminalelor intermodale existente (majoritatea publice) este veche, sistemele sunt depășite și nu sunt adaptate la evoluția
cererii. Numărul limitat și capacitatea terminalelor actuale de marfă restrânge posibilitatea de a atrage noi piețe care să permită transportului feroviar
să concureze mai eficient cu transportul rutier, mai ales pentru fluxurile intermodale. Acest lucru a dus la evoluția defavorabilă a transportului de
mărfuri de containere în România, în comparație cu tendințele europene.
Având în vedere că terminalele intermodale sunt operate mai eficient de către sectorul privat (oferind condiții de operare, personal, costuri și
tehnologie și echipamente de manipulare moderne), este foarte important ca proiectele de terminalele intermodale să fie lansate pornind de la nevoia
reală din piață, pe baze comerciale ce oferă operatorilor și clienților flexibilitate de finanțare, dar si de localizare în funcție de nevoi.
Nevoi de dezvoltare: identificarea și dezvoltarea unei rețele de terminale intermodale moderne și competitive menite să stimuleze transportul
intermodal.
Strategia: creşterea atractivității transportului intermodal pentru atragerea unui volum crescut de mărfuri manipulat în terminale intermodale
prin dezvoltarea capacității terminalelor intermodale rutiere/feroviare ce respectă cerințele MPGT/PI în conformitate cu normele privind
ajutoarele de stat; analize și propuneri de îmbunătățire a legislației/regulamentelor și procedurilor naționale în vederea creșterii eficienței
transportului multimodal.
Transportul aerian
Infrastructura aeroportuară din România nu a beneficiat de intervenții majore de reabilitare și modernizare în ultimele decenii, având un impact
negativ asupra conectivități regionale. Astfel, este necesară continuarea investițiilor în infrastructura de bază, acompaniate de măsuri de protecția
mediului în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de acest mod de transport.
În România sunt 16 aeroporturi operaționale, 1 aeroport în construcție (Brașov) precum și aerodromuri operaționale. Aeroporturile operaționale sunt:
Tuzla, Constanța, Tulcea, Iași, Bacău, Suceava, București (Henri Coandă, Băneasa), Tg. Mureș, Sibiu, Craiova, Cluj Napoca, Baia Mare, Satu Mare,
Oradea, Arad, Timișoara.
Majoritatea aeroporturilor regionale se confruntă cu dificultăți în susținerea costurilor noilor investiții din veniturile generate de activitățile
desfășurate. În plus, având în vedere actualizarea constantă a standardelor de siguranță și securitate la nivel european, precum şi necesitatea evidentă
de a-și moderniza infrastructura de bază, sunt necesare investiții majore pentru a asigura condițiile competitivității lor pe piață.
Aeroporturile României au fost grav afectate de pandemia de COVID. Nivelurile de trafic au scăzut, ceea ce a condus la o presiune crescută asupra
capacității operaționale și de investiții. Efectele pandemiei sunt agravate de faptul că aeroporturile din România și, în special, aeroporturile regionale
încă nu dispun de o infrastructură aeroportuară modernă, în special piste, căi de rulare și terminale.
Prin PI s-a realizat sintetizarea aeroporturilor și aerodromurilor într-o rețea primară, o rețea secundară și o rețea terțiară, în scopul acoperirii
transportului cargo și de pasageri derulat de operatori comerciali de transport aerian, transportul aerian de tip aviație generală, precum și zborurile
școală și de agrement.
Rețeaua primară se constituie din aeroporturile hub internațional, internaționale și strategic internaționale, aceasta cuprinzând aeroporturile
Constanța, Iași, București, Sibiu, Craiova, Cluj Napoca și Timișoara. Aeroporturile rețelei primare vor avea, în mod obligatoriu, terminale cargo și de
pasageri pentru trafic național și internațional și vor trebui să aibă legături intermodale la nivel de infrastructură feroviară și rutieră.
Rețeaua secundară se constituie din aeroporturile regionale și mici regionale, respectiv: Tuzla, Tulcea, Bacău, Suceava, Brașov, Tg. Mureș, Baia
Mare, Satu Mare, Oradea și Arad. Aeroporturile rețelei secundare vor trebui să aibă asigurată o legătură intermodală și vor dezvolta obligatoriu
terminale de pasageri pentru trafic național și internațional, putând avea și terminale cargo.
Rețeaua terțiară se compune din aerodromuri pentru aviație generală, școală și activități sportive și de agrement care nu sunt situate în locațiile
deservite de un aeroport operațional. Aceasta va fi compusă din aerodromurile: Ploiești-Strejnic, Pitești, Deva și Caransebeș.
Creșterea siguranței și securității transportului aerian este permanent o necesitate.
Nevoi de dezvoltare: investiții în dezvoltarea capacităților aeroportuare regionale românești; asigurând neutralitate climatică atât activităților
aeroportuare cât și contribuind la reducerea emisiilor de CO2 a transportului aerian, promovarea siguranței și securității aeroportuare,
modernizarea sistemelor de management a traficului aerian prin promovarea proiectelor UE în cadrul inițiativei cerului unic european.
Strategia: investiții în infrastructura aeroportuară regională ce au ca obiectiv principal măsuri de neutralitate climatică și atenuare a impactului
asupra mediului; finalizarea proiectelor de infrastructură aeroportuară regională fazate din perioada de programare anterioară; punerea în
aplicare a proiectelor SES și acelor menite să sporească siguranța și securitatea aeroporturilor regionale.
Transportul cu metroul
Conform Recomandărilor Specifice de Țară (2019 și 2020), trebuie dezvoltată o conexiune multimodală adecvată în multe zone urbane. Mobilitatea
urbană este slab dezvoltată în România, aceasta suferind din cauza subfinanțării cronice, a organizării deficitare a sectorului și a capacității
administrative slabe a furnizorilor locali. O serie de aglomerări urbane în creștere (București, Cluj, Iași și Timișoara) se confruntă cu provocări
sporite din cauza extinderii recente a zonelor lor funcționale, a calității slabe a planurilor de mobilitate urbană și a implementării întârziate a
proiectelor existente.
În cazul Regiunii București-Ilfov, metroul rămâne unul din principalele mijloace de transport. Deși reprezintă doar 4% din lungimea întregii rețele de
transport public a capitalei, metroul asigură transportul a cca. 27,4% (2019) din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în
comun din București (sursa: MTI).
În Bucureşti sunt aprox. 2,3 mil. loc şi sunt cele mai mari ambuteiaje din Europa, fiind unul dintre cele mai afectate orașe din întreaga lume. Având
un nivel de congestie de 41%, București se situează pe locul 8 în clasamentul mondial și ultimul loc din Europa in ceea ce privește fluidizarea
traficului.
Transportul public cu metroul păstrează caracteristicile topologice ale reţelei transportului public de suprafaţă – reţea radial concentrică – cu o
lungime de 69,2 km, distribuită pe 5 magistrale. Metroul bucureştean transportă în medie peste 600.000 călători/zi lucrătoare şi peste 16 mil. călători
într-o lună.
În vederea fluidizării traficului şi promovării unui transport durabil în Bucureşti şi în alte oraşe mari, concomitent cu reducerea poluării, este necesară
extinderea transportului urban cu metroul, ca o necesitate pentru decongestionarea traficului de suprafaţă. Investiţiile în modernizarea şi extinderea
reţelei de metrou vor contribui la scăderea emisiilor de carbon şi la atingerea ţintelor asumate pentru adaptarea la schimbările climatice.
Avantajele competitive ale metroului față de celelalte mijloace de transport sunt: frecvența, viteza comercială, capacitatea, confortul și siguranța.
Astfel, extinderea rețelei de metrou pentru a putea deservi mai bine zonele de activități localizate la marginea Capitalei sau pentru a putea accesa
zone cu o densitate ridicată a populației rămâne o prioritate și în perioada 2021-2027.
Obiectivele de investiţii urmărite a fi implementate în perioada de programare 2021-2027 vor fi orientate, în principal, spre continuarea investițiilor
demarate în perioada 2014-2020.
Nevoi de dezvoltare: Creșterea gradului de utilizare și accesibilitate a rețelei de metrou extinderea și modernizarea rețelei de metrou în vederea
creșterii mobilității urbane
Strategia: finalizarea proiectelor fazate; extinderea și modernizarea rețelei de metrou pentru accesibilitatea unor zone urbane noi; achiziția de
material rulant ecologic
Mobilitate urbană
Tot din perspectiva mobilității urbane se urmărește o schimbare de atitudine la nivelul populației urbane față de modul de transport pe calea ferată
prin creșterea numărului de călători pe calea ferată pentru serviciile de transport metropolitan care să contribuie la îmbunătăţirea siguranţei, reducerea
impactului asupra mediului și creșterea intermodalității și calității transportului metropolitan.
Cu excepția Bucureștiului, transportul urban în celelalte arii metropolitane se realizează exclusiv prin mijloace de transport de suprafață, predominant
cu autobuze și microbuze. Pentru asigurarea obiectivului de neutralitate față de emisiile de gaze cu efect de seră și pentru integrarea la nivel urban a
serviciilor feroviare de transport de pasageri, POT vizează investiții pentru dezvoltarea sistemelor de cale ferată urbane pentru ariile metropolitane
atât în ceea ce privește construcția/modernizarea infrastructurii, cât și achiziționarea de material rulant ecologic (trenuri metropolitane) necesare
operării pe rețeaua feroviară pentru deplasările de scurt parcurs. Investițiile se vor baza pe integrarea modurilor de transport urban, conform
Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
Numărul orașelor ce beneficiază de sisteme de management al traficului și alte sisteme inteligente de management a mobilității este încă foarte redus
(sub 20), ceea ce evidențiază dificultatea de a înțelege și gestiona deplasarea în mediul urban sau regional. Lipsa unor sisteme de management al
traficului face ca planificarea mobilității să fie foarte dificilă, integrarea cu infrastructura rețelei TEN-T să fie dificilă și costisitoare, iar măsurile să
nu fie mereu bazate pe date reale sau relevante.
Eforturile investiționale realizate în ultimii ani atât prin alocare bugetară, cât și prin instrumentele de finanțare europene, au dus la progrese
semnificative ce trebuie continuate și accelerate. Nevoile de investiții sunt semnificative, iar intervențiile propuse vin să răspundă noilor provocări de
mobilitate.
Nevoi de dezvoltare: dezvoltarea serviciilor de transport metropolitan care să contribuie la îmbunătăţirea siguranţei, reducerea impactului asupra
mediului și creșterea intermodalității și calității transportului metropolitan.
Strategia: dezvoltare/modernizarea infrastructurii destinate transportului feroviar metropolitan; dezvoltarea facilităților multimodale pentru
transportul de pasageri cu trenul metropolitan; achiziția de material rulant ecologic pentru serviciile feroviare de transport metropolitan.
Aspectele de mediu din perspectiva POT 2021-2027

În scopul punerii în practică a obiectivelor politicii europene privind neutralitatea climatică cuprinse în Pactul Ecologic European, respectiv în cadrul
Strategiei UE pentru Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă, precum și a acțiunilor propuse în cadrul pachetului Fit for 55, este necesar stabilirea unor
măsuri la nivel național. În acest sens, menţinerea şi refacerea infrastructurii verzi va reprezenta o preocupare pentru toate proiectele de infrastructură
de transport.
Pentru proiectele ce vizează construcția de noi infrastructuri, selectarea alternativei de traseu preferate se va realiza ţinând cont de toate presiunile
existente şi potenţialele ameninţări asupra mediului, incluzând măsuri pentru reducerea / evitarea impacturilor semnificative. O atenţie importantă va
fi acordată implementării infrastructurii combustibililor alternativi și refacerii conectivităţii ecologice în zona coridoarelor ecologice.
Proiectarea măsurilor de menţinere / refacere a conectivităţii ecologice se va realiza într-o manieră integrată, ţinând cont de impactul cumulat cu alte
presiuni şi ameninţări din zona de implementare a proiectelor, precum şi de contribuţia la schimbările climatice. Evaluarea impactului asupra
neutralității climatice și a celorlalte obiective de mediu - DNSH se va realiza în baza celor mai bune practici europene încă de la faza de selecție a
operațiunilor.
Toate proiectele finanţate prin POT trebuie să asigure evitarea deteriorării stării corpurilor de apă, în principal prin evitarea intervenţiilor asupra
cursurilor de apă de suprafaţă şi reducerea riscurilor de contaminare a apelor. Conectivitatea ecologică va fi asigurată atât la nivelul habitatelor
acvatice (substrat şi corpul apei), cât şi la nivelul habitatelor terestre ripariene (vegetaţia malurilor).
Se încurajează, în toate situaţiile în care este posibil, implementarea soluţiilor bazate pe procese naturale (ce asigură dezvoltarea infrastructurii verzi)
ce pot oferi mai multe beneficii ecologice decât infrastructura gri (construită). Spre exemplu: perdele forestiere în locul panourilor fonoabsorbante,
evitarea afectării terenului natural (ex: tuneluri forate în locul celor realizate prin săpare şi acoperire cu pământ) sau sisteme naturale pentru pre-
epurarea apelor potenţial contaminate.
Lecții învăţate – Complexitatea proiectelor de infrastructură impune alocarea de timp și resurse suficiente pentru pregătirea acestora, în scopul
diminuării riscurilor ce pot apărea în timpul implementării. Experiența perioadelor de programare anterioare a demonstrat faptul că buna pregătire a
unui proiect ce va fi implementat într-un exercițiu programatic trebuie inițiată cu cel puțin trei ani înainte de începerea acestuia, astfel încât, la data
semnării contractului de finanțare și a contractelor economice din cadrul acestuia, să fi fost deja finalizate procedurile de expropriere și de obținere a
avizelor și autorizațiilor necesare pentru începerea execuției lucrărilor. Conceptul de management al riscurilor proiectelor cuprinde unele măsuri
concrete ce trebuie avute în vedere pentru asigurarea unor premise sănătoase de implementare a proiectelor, respectiv:
 Studierea atentă a opțiunilor de implementare a proiectelor și minimizarea riscurilor tehnice, economice și de mediu ale soluțiilor tehnice,
 Alegerea unor perioade de depunere a ofertelor care să ofere suficient timp elaborarii unor oferte de calitate, precum și renunțarea la utilizarea
criteriului “prețului cel mai scăzut” în atribuirea contractelor de execuție și consultanță concomitent cu creșterea profesionalismului
comitetelor de evaluare a ofertelor
 Creșterea expertizei tehnice și a implicării (know-how și ownership) din partea principalilor beneficiari, prin stabilirea și responsabilizarea
unităților de proiect.
Cu toate acestea, există, în continuare. o serie de aspecte deficitare ce afectează dezvoltarea infrastructurii în ritmul dorit și pentru care sunt necesare
următoarele măsuri de remediere:
 reducerea perioadelor de derulare a procedurilor de achiziție publică, inclusiv diminuarea contestațiilor excesive din partea ofertanților;
 reducerea timpilor de luare a deciziilor aferente implementării contractelor;
 reducerea perioadelor de eliberare a autorizaţiilor și avizelor;
 îmbunătățirea capacității de monitorizare a calității lucrărilor.
Existența unor factori externi atribuțiilor AM: deficitul de forță de muncă atât de bază, cât și specializată, creșterea costurilor la materiale și
manoperă (ce nu au fost prevăzute în ofertele financiare inițiale), etc - se număra si aceștia printre factorii ce afectează investițiile în acest domeniu.
Sistemul de management si control pentru POT 2021-2027

Pentru perioada de programare 2021-2027 este propus ca Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Direcţia Generală Organismul Intermediar
pentru Transport, să îndeplinească rolul de Autoritate de Management pentru acest program.
Funcția contabilă va fi îndeplinită de Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP), structură în cadrul Ministerului Finanţelor. Aceasta va îndeplini:
 funcţia contabilă prevăzută în regulament pentru programele operaționale;
 atribuțiile financiare orizontale ce derivă din relația cu Comisia Europeană pentru toate programele operaționale cu excepția celor de
cooperare teritorială;
 alte atribuții necesare implementării fluxurilor financiare.
Funcția de audit va fi îndeplinită, ca și în prezent, de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, organism independent din punct
de vedere operațional fața de Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu managementul și implementarea fondurilor externe
nerambursabile.
Capacitatea administrativă
Întărirea capacitații administrative a principalilor beneficiari din sectorul transporturilor, în special a marilor beneficiari, CNAIR SA, CNCF CFR
SA, Metrorex, reprezintă o prioritate pentru creșterea capacitații de implementare a proiectelor. În cadrul fiecărei priorității sunt avute în vedere și
acțiuni legate de îmbunătăţirea guvernanței în acest sector.
Metodologia de alocare financiară la nivelul POT 2021-2027 – Alocarea FEN pentru sectorul de transport urmărește, în primul rând, finalizarea
proiectelor demarate în perioada 2014-2020, precum și a proiectelor prioritizate pentru finalizarea rețelei primare a României, situate pe rețeaua
TEN-T centrală și globală și conectivitatea secundară conform Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada
2020-2030.
Portofoliul de proiecte propuse spre finanțare are la baza scenariul în care: proiectele propuse spre finanțare se încadrează într-un plafon ce ia în
considerare o supracontractare de 200% a alocării disponibile prin POT continuând abordarea din perioada de programare 2014-2020 care a arătat
contribuții pozitive la rata de contractare și cheltuire a fondurilor programului
Pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică:

Tabelul 1
Obiectiv de politică sau Obiectiv specific sau prioritate

Justificare (rezumat)
obiectivul specific al FTJ specifică*
[2 000 per obiectiv specific sau prioritate specifică FSE+ sau obiectiv specific FTJ]
OP 3 3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN- Prezentul obiectiv specific este corelat cu elementele de ordin strategic prezente în
T, reziliente la schimbările Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada
climatice, inteligente, sigure, 2020-2030, document strategic ce actualizează Strategia de implementare a Master
durabile și intermodale Planului General de Transport al României cu orizont 2030 -2040 cuprinzând viziunea
investiționala a României pentru fiecare mod de transport.
Planul Investițional reprezintă corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada
2020 - 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel
național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier,
aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport,
îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului
de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55,
mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.
Abordările strategice sectoriale cuprinse în cadrul Planului Investițional reflectă
gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanță în cadrul rețelelor de
transport, astfel încât pentru fiecare sector Planul prezintă o ierarhizare a importanței
strategice la nivel de rețele primare, secundare și terțiare după caz.
România nu are încă realizată rețeaua primară de infrastructură terestră care să asigure
în condiții de siguranță legăturile între toate regiunile, precum și legăturile cu vecinii,
în particular cu vecinii – state UE. Rețeaua primară de infrastructură terestră este
asigurată predominant de sectoare ce sunt situate pe rețeaua TEN-T.
3.2 Dezvoltarea și creșterea unei Acest obiectiv este de asemenea corelat cu obiectivele strategice naționale. Planul
mobilități naționale, regionale și investițional vizează integrarea tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt
locale durabile, reziliente la parcurs în special în nodurile urbane importante ale României și astfel, rețeaua primară
schimbările climatice, inteligente de infrastructură terestră prevăzută în Planul Investițional este completată de o rețea
și intermodale, inclusiv secundară care să asigure încărcările/descărcările necesare accesibilității regionale și a
îmbunătățirea accesului la TEN- marilor centre urbane.
T și a mobilității transfrontaliere
În particular, rețeaua rutieră secundară este complementară rețelei rutiere primare,
asigurând legăturile funcționale între aceasta și rețeaua de drumuri naționale și
județene. O altă funcție importantă a rețelei rutiere secundare este de alimentare și
distribuție, spre și dinspre rețeaua primară, a fluxurilor de trafic, într-o manieră
modernă, rapidă și în armonie cu mediul înconjurător și cu politicile europene de
conectivitate.
Promovarea transportului feroviar inclusiv pe distanțe mici este un alt obiectiv al
Planului Investițional coerent cu obiectivul specific de politică regională europeană.
OP 2 2.7 Intensificarea acțiunilor de În conformitate cu prevederile Planului Investițional, toate investițiile in infrastructura
protecție și conservare a naturii, de transport vor fi însoţite de măsuri de protecția naturii și a biodiversității
a biodiversității și a (infrastructură verde) si de reducere a impactului asupra mediului, in conformitate cu
infrastructurii verzi, inclusiv în studiile de impact asupra mediului si cu planurile de management ale ariilor protejate
zonele urbane, precum și (ecoducte, perdele forestiere, panouri fonoabsorbante, etc.).
reducerea tuturor formelor de
Totodată cererile de finanțare pentru proiectele prioritizate conform Planului
poluare
Investițional vor trebui să cuprindă o evaluare a principiului Do No Significant Harm
aplicat asupra celor 6 obiective de mediu ale Regulamentului UE pe Taxonomie. În
acest sens vor fi obligatorii includerea în cadrul proiectelor a acțiunilor de reziliență
climatică.
2.8 Promovarea mobilității La nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel, național în Planul Investițional, politicile
urbane multimodale durabile, ca de transport și mobilitate, au ca viziune comună realizarea unui sistem de transport
parte a tranziției către o integrat și funcțional, competitiv și sustenabil, prin sprijinirea mobilității, și reducerea
economie cu zero emisii de emisiilor de carbon. In cadrul acestui obiectiv specific vor fi incluse şi investiţiile în
dioxid de carbon dezvoltarea reţelei de staţii de reîncarcare de combustibili alternativi de-a lungul
reţelei TEN-T.
Mobilitatea urbană este slab dezvoltată în toată România. Mai multe orase în
expansiune (București, Cluj, Iași,Timișoara etc) se confruntă cu provocări sporite
generate de extinderea recentă a zonelor lor funcționale și de suburbanizare, precum și
de calitatea slabă a planurilor de mobilitate urbană și a punerii în aplicare întârziate a
proiectelor existente. Bucureștiul este unul dintre cele mai congestionate orașe din
lume, iar dezvoltarea infrastructurii de metrou a acestuia rămâne în continuare o
prioritate. Totodată, conform Planului Investițional este prioritizată dezvoltarea
sistemelor de transport urban, cum ar fi transportul feroviar ușor și liniile de metrou și
în alte orașe mari.
Dezvoltarea infrastructurii de metrou și a trenurilor metropolitane se așteaptă să
determine o reducere a congestiei în zona urbană și o reducere a numărului de
autoturisme ș, contribuind la reducerea cantităților de gaze cu efect de seră produse în
domeniul transporturilor.
* Priorități specifice în conformitate cu Regulamentul FSE+.

Pentru FEAMPA: N/A
Tabelul 1A
Obiectiv de
Prioritate Analiza SWOT (pentru fiecare prioritate) Justificare (rezumat)
politică
Puncte forte [20 000 per prioritate]
[10 000 per prioritate]
Puncte slabe
Oportunități
Amenințări
Identificarea nevoilor pe baza analizei SWOT și luând
în considerare elementele prevăzute la articolul 8
alineatul (5) din Regulamentul FEAMPA
2. Priorități
Trimitere: articolul 22 alineatul (2) și alineatul (3) litera (c) din RDC
2.1. Priorități, altele decât asistența tehnică
2.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 1. Îmbunătățirea conectivității primare rutiere
☐ Această prioritate se referă în mod specific la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor
☐ Această prioritate se referă în mod specific la acțiuni sociale inovatoare
☐ Această prioritate se referă în mod specific la sprijinul pentru persoanele cele mai defavorizate în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul
4alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+*
4alineatul (1) litera (l) din Regulamentul FSE+ 2
☐ Această prioritate se referă în mod specific la obiectivul specific privind mobilitatea urbană prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul
(viii) din Regulamentul FEDR și Fondul de coeziune
☐ Această prioritate se referă în mod specific la obiectivul specific privind conectivitatea digitală prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul
(v) din Regulamentul FEDR și Fondul de coeziune
* Dacă este bifată, treceți la secțiunea 2.1.1.2.
2
În cazul în care resursele din cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul FSE+ sunt luate înconsiderare în sensul
articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul FSE+.
3
2.1.1.1. Obiectiv specific (se repetă pentru fiecare obiectiv specific selectat, pentru alte priorități decât asistența tehnică)
3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale
2.1.1.1.1. Intervenții ale fondurilor
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctele (i), (iii), (iv), (v), (vi) și (vii) din RDC;
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (i) din RDC și articolul 6 din Regulamentul FSE+:

Acțiunile cuprinse în această prioritate vor sprijini prioritățile politice de la nivelul UE și al României sintetizate în cadrul Planului Investițional și anume
recuperarea în mod sustenabil a decalajului de dezvoltare în domeniul infrastructurii rutiere și asigurarea conectivității cu restul UE, precum și între
regiunile României prin realizarea rețelei primare de infrastructură rutieră de mare viteză și implementarea în cadrul acestor proiecte a măsurilor de
imunizare a infrastructurii la schimbările climatice, precum și realizarea măsurilor de conservare a biodiversității.
Rețeaua primară la nivelul României este întinsă în preponderență pe aliniamentul rețelei TEN-T Centrale și TEN-T Globale și are rolul de concentra
politicile și investițiile naționale către acele secțiuni de rețea rutieră care, din punct de vedere al scopului și al utilității, alcătuiesc sectorul principal al rețelei
naționale.
Rețeaua rutieră primară conectează toate regiunile de dezvoltare și cei mai importanți poli de creștere economică din România. Pe de altă parte, din rețeaua
rutieră primară fac parte și primele 18 orașe din România în raport cu nivelul populației (peste 125 000 locuitori). Astfel, rețeaua rutieră primară inter-
conectează în mod direct municipiile București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești,
Sibiu, Bacău, Baia Mare, Buzău, Dr. Tr. Severin, importante centre socio-economice și demografice.
Rețeaua rutieră primară care acoperă echilibrat teritoriul României, reprezentă un veritabil motor de dezvoltare economică națională și regională, care poate
dinamiza investițiile, generând efecte benefice directe asupra îmbunătățirii calității vieții locuitorilor României.
Operațiunile vizate de această prioritate vor include finalizarea proiectelor fazate din perioada precedentă de finanțare europeană (2014-2020), precum și a
proiectelor prioritizate pentru finalizarea rețelei primare a României conform strategiei actualizate de implementare a Master Planului General de Transport
al României cuprinsă în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030. Investițiile vor fi acompaniate de măsuri
de protecția naturii și a biodiversității (infrastructură verde) în legătură directă cu infrastructura de transport rutieră, precum și implementarea infrastructurii
combustibililor alternativi și a soluțiilor inteligente de management a traficului.
Proiectele vizate de prezenta prioritate sunt:
Proiecte fazate din perioada 2014-2020:
 Autostrada Sibiu-Piteşti (loturile 1,4,5);
 Centură București Sud și proiectele conexe;
 Drum de mare viteză Pitești-Craiova;
 Autostrada Transilvania.
3
Cu excepția unui obiectiv specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+.
Proiecte noi de investiţii:
 Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3);
 Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov;
 Autostrada Sibiu – Brașov;
 Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;
 Legătura rutieră rapidă București - Alexandria (faza 1 din București - Craiova);
 Centură București (Nord) + drumuri radiale;
 Autostrada Tg. Neamț - Iași - Ungheni (Moțca - Ungheni);
 Autostrada Brașov - Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord);
 Legătura rutieră rapidă Pașcani - Suceava – Siret;
 Autostrada Tg.Mureș - Tg. Neamț (faza 1 din Miercurea Nirajului - Leghin);
 Legătura rutieră rapidă Craiova - Filiaşi - Dr.Tr.Severin (faza 1);
 Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin - Caransebeș - Lugoj (faza 1).
Proiecte de rezervă:
 Legătura rutieră rapidă Timișoara – Moravița;
 Legătura rutieră rapidă Macin - Tulcea - Constanta (faza 1);
 Legătura rutieră rapidă Dej - Baia Mare – Halmeu;
 Legătura rutieră rapidă Baia Mare - Satu Mare;
 Legătura rutieră rapidă Cluj-Napoca (Apahida) – Dej;
 Legătura rutieră rapidă între Autostrada A7 (ramura Buzău și ramura Focșani) – Brăila.
Rețeaua primară reflectă la nivel național conceptul politicii UE de focalizare a principalelor investiții pe o rețea compactă ce reprezintă coloana vertebrală a
sistemului de transport. Se așteaptă ca prin realizarea rețelei primare de infrastructură rutieră a României să se contribuie semnificativ la îmbunătățirea
conectivității și mobilității europene, transfrontaliere și naționale, diminuarea disparităților regionale, creșterea siguranței rutiere, cu impact asupra creșterii
numărului de utilizatori pentru transportul de marfă și persoane.
Beneficiar:
 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR),
 Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR),
 Parteneriate între CNAIR și autoritățile locale.
Principalele grupuri-țintă - articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iii) din RDC:

Principalele grupuri țintă vizate de prezenta prioritate sunt utilizatorii drumurilor publice din România, atât utilizatorii agenți economici (în particular
transportatorii de pasageri și de marfă) cât și populația generală.
Acțiuni menite să garanteze egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (iv) din RDC și articolul 6
din Regulamentul FSE+

Toate investiţiile din sectorul de transport vor avea un caracter inclusiv şi vor respecta principiile egalităţii de şanse şi nediscriminării,
asigurând participarea deplină a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dezabilităţi sau orientare sexuală.
Accesul la finanţarea POT se va face în mod nediscriminatoriu, utilizând criterii transparente de evaluare şi selecţie şi încurajând participarea
tuturor beneficiarilor eligibili.
Totodată, beneficiarii direcţi, operatorii de transport, agenţii economici şi firmele de construcţie vor fi încurajate să adopte o politica de
angajare si promovare nediscriminatorie, bazata pe criterii de competenţă şi calificare obiective.
Investiţiile vor asigura posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la infrastructură şi
mijloacele de transport.
Transport feroviar pentru călători, precum şi cel cu metroul, peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice,
mijloacele de informare şi atenţionare vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al
persoanelor cu handicap. Investiţiile în acest domeniu vor include măsuri pentru asigurarea dotărilor specifice (lifturi de acces în stații, rampe
pentru cărucioare) accesului pentru persoane cu dizabilități în mijloacele de transport.
Totodată, vor fi avute în vedere masuri pentru:
- marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces către transportul public;
- montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv în mijloacele de transport public;
- imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport.
Indicarea teritoriilor specifice vizate, inclusiv utilizarea planificată a instrumentelor teritoriale – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (v)
din RDC
RO - Întreg teritoriul
Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale –articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vi) din RDC

N/A
Utilizarea planificată a instrumentelor financiare – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vii) din RDC
Câmp de text [1 000] N/A
2.1.1.1.2. Indicatori
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC și articolul 8 din Regulamentul FEDR și Fondul de coeziune
Tabelul 2: Indicatori de realizare
Categorie de Unitate de Obiectiv de etapă

Prioritate Obiectiv specific Fond ID [5] Indicator [255] (2024) Țintă (2029)
regiuni măsură
1. 3.1. Dezvoltarea unei FEDR LDR RCO Lungimea drumurilor km
Îmbunătăț rețele TEN-T, MDR 43 noi sau reabilitate –
irea reziliente la TEN-T
conectivit schimbările climatice,
ății inteligente, sigure, RCO Lungimea drumurilor km
primare durabile și intermodale 45 reconstruite sau
rutiere modernizate – TEN-
T
RCO Lungimea drumurilor km

108 cu sisteme de
gestionare a
traficului noi sau
modernizate – TEN-
T
44 noi sau reabilitate –
din afara TEN-T
46 reconstruite sau
modernizate – din
afara TEN-T
110 cu sisteme de
gestionare a
traficului noi sau
modernizate – din
afara TEN-T
RCO Infrastructuri pentru nr
59 combustibili
alternativi (puncte de
realimentare/reîncărc
are)
RCO Suprafața siturilor ha
37 Natura 2000 care fac
obiectul unor măsuri
de protecție și de
refacere
FC NA RCO Lungimea drumurilor km
43 noi sau reabilitate –
TEN-T
45 reconstruite sau
T
108 cu sisteme de
gestionare a
traficului noi sau
T
RCO Infrastructuri pentru nr.
59 combustibili
alternativi (puncte de
realimentare/reîncărc
are)
RCO Infrastructuri verzi nr.
36 care beneficiază de
sprijin pentru alte
scopuri decât
adaptarea la
schimbările climatice
37 Natura 2000 care fac
obiectul unor măsuri
de protecție și de
refacere
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din RDC
Tabelul 3: Indicatori de rezultat
Prioritate Obiectiv Fond Categorie ID Indicator[255] Unitate de Valoare de An de Țintă Sursa Observații
specific deregiuni [5] măsură bazăsau de referință (2029) datelor [200]
referință [200]
1. 3.1. FEDR LDR RC Număr anual de nr. ……. ….. ……..
Îmbunătăț Dezvoltarea MDR R 55 utilizatori de
irea unei rețele drumuri nou
conectivit TEN-T, construite,
ății reziliente la reconstruite,
primare schimbările reabilitate sau
rutiere climatice, modernizate
inteligente, RC Economii de timp min.
sigure, R 56 datorită
durabile și îmbunătățirii
intermodale infrastructurii
rutiere
RC Populația care are nr.
R 95 acces la
infrastructuri
verzi noi sau
îmbunătățite
FC NA RC Număr anual de nr.
R 55 utilizatori de
drumuri nou
construite,
reconstruite,
reabilitate sau
modernizate
RC Economii de timp min.
R 56 datorită
îmbunătățirii
infrastructurii
rutiere
RC Populația care are nr. ……. ….. ……..
R 95 acces la
infrastructuri
verzi noi sau
îmbunătățite
2.1.1.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE) per tip de intervenție (nu se aplică pentru FEAMPA)
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din RDC
Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție
Categorie de
Prioritate nr. Fond Obiectiv specific Cod Cuantum (EUR)
regiuni
1. Îmbunătățirea FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, 087 - Autostrăzi și drumuri nou
conectivității primare MDR reziliente la schimbările climatice, construite sau 469.140.000
rutiere inteligente, sigure, durabile și reabilitate - rețeaua centrală TEN-T"
intermodale 088 - Autostrăzi și drumuri nou
construite sau
reabilitate - rețeaua globală TEN-T"
089 - Legături rutiere secundare nou
construite sau
reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile
TEN-T"
091 - Autostrăzi și drumuri reconstruite
sau
modernizate - rețeaua centrală TEN-T"
sau
modernizate - rețeaua globală TEN-T"
079 - Protecția naturii și a biodiversității,
patrimoniul
natural și resursele naturale,
infrastructura verde și
cea albastră"
086- Infrastructuri pentru combustibili
alternativi
094 – Digitalizarea transporturilor: căile
rutiere
FC N/A 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, 087 - Autostrăzi și drumuri nou 1.566.550.000
reziliente la schimbările climatice, construite sau
inteligente, sigure, durabile și reabilitate - rețeaua centrală TEN-T"
construite sau
reabilitate - rețeaua globală TEN-T"
089 - Legături rutiere secundare nou
construite sau
reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile
TEN-T"
sau
sau
patrimoniul
cea albastră"
alternativi
rutiere
Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare
Prioritate nr. Fond Categorie de regiuni Obiectiv specific Cod Cuantum (EUR)
1. Îmbunătățirea FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
conectivității primare MDR reziliente la schimbările climatice,
rutiere inteligente, sigure, durabile și
01 - grant 469.140.000
intermodale
FC N/A 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,

reziliente la schimbările climatice,
inteligente, sigure, durabile și
01 - grant 1.566.550.000
intermodale
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială N/A
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+ N/A
Tabelul 8: Dimensiunea 7 – Dimensiunea egalității de gen în cadrul FSE+*, FEDR, Fondul de coeziune și FTJ
conectivității primare MDR reziliente la schimbările climatice,
03 - Neutralitatea de gen 469.140.000
intermodale
FC N/A 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,

inteligente, sigure, durabile și 03 - Neutralitatea de gen 1.566.550.000
intermodale
* În principiu, 40 % pentru FSE+ contribuie la monitorizarea dimensiunii de gen. 100 % se aplică atunci când statul membru optează pentru
utilizarea articolului 6 din Regulamentul FSE+ și a acțiunilor specifice programului în domeniul egalității de gen.
2.1.1.1.4. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE) per tip de intervenție pentru FEAMPA N/A
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) punctul (c) din RDC
Tabelul 9: Defalcare orientativă a resurselor programate (UE) per tip de intervenție pentru FEAMPA
Prioritate nr. Obiectiv specific Tip de intervenție Cod Cuantum (EUR)
2.1.1.2. Obiectivul specific de reducere a privațiunilor materiale4 N/A
2.1.1.2.1. Intervenții din fond
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) din RDC și articolul 20 și articolul 23 alineatele (1) și (2) din Regulamentul FSE+
Tipuri de sprijin
4
Articolul 22 alineatul (3) litera (d) din RDC nu se aplică obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) dinRegulamentul FSE+.
Grupuri-țintă principale
Decriptarea sistemelor naționale sau regionale de sprijin
Criterii de selecție a operațiunilor5
Prioritate Obiectiv specific Fond Categorie de regiuni ID [5] Indicator [255] Unitate de măsură
Prioritate Obiectiv Fond Categorie ID [5] Indicator Unitate de Valoare de An de Sursa datelor Observații [200]
specific de regiuni [255] măsură referință referință [200]
5
Numai pentru programele limitate la obiectivul specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+.
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 2. Îmbunătățirea conectivității secundare rutiere
7
3.2 Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale,
inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

Intervențiile pentru implementarea acestei priorități sunt complementare celor prevăzute la Prioritatea nr.1 și contribuie la aplicarea acelorași politici de la
nivel UE și național privind creșterea sustenabilă a accesibilității regiunilor și nodurilor urbane. Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de
6
7
transport a României pe perioada 2020-2030, document ce actualizează strategia de implementare a MPGT a introdus conceptele de rețea primară,
secundară și terțiară ca principale categorii de definire a importanței legăturilor de transport ale României cu vecinii, precum și între regiunile sale.
La nivel central responsabilitatea realizării rețelei primare și secundare revine Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Rețeaua secundară de transport
are rolul de a asigura accesibilitatea regională și urbană a rețelei primare de transport în mod eficient, sigur și cu impact redus asupra mediului. Fără o
accesibilitate crescută a regiunilor și centrelor urbane la rețeaua primară vor fi afectate accesul la piața unică și locurile de muncă, se reduc oportunitățile de
investiții și scade gradul de satisfacție socială cu efecte negative inclusiv asupra mediului.
Rețeaua rutieră secundară deservește municipiile reședință de județ (altele decât cele localizate de-a lungul rețelei primare) și asigură conexiunea acestora la
rețeaua rutieră primară. Așadar, din totalul de 42 de reședințe de județ din România, 30 se află pe rețeaua rutieră primară, iar restul de 12 se conectează
indirect la aceasta, prin intermediul rețelei secundare. Putem afirma astfel, că toate municipiile reședință de județ din România sunt conectate direct sau
indirect la rețeaua rutieră primară. De asemenea, rețeaua rutieră secundară poate asigura, la nivel de drum național de tip 1x1 sau 2x2, conexiunea cu
rețelele rutiere din statele vecine (ex. Albița – MD și Vama Veche - BG).
Operațiunile prevăzute în cadrul acestei priorități vor viza construcția segmentelor de infrastructură rutieră prioritizate în cadrul rețelei secundare de Planul
Investițional. Acestea vor cuprinde realizarea accesului municipiilor la sectoarele rețelei rutiere primare (la nivel de drum național situat pe rețeaua
secundară), variantelor de ocolire, precum și construcția altor sectoare de drum național situate pe rețeaua secundară, ținând cont de impactul asupra
habitatelor naturale și conectivității ecologice. Sunt vizate, în principal, reședințele de județ ce au o conectivitate precară la reţeaua primară de transport
neadaptată valorilor de trafic din prezent, dezideratul urmărit fiind acela de a asigura un timp rapid de parcurs până la rețeaua primară.
Investițiile vor fi acompaniate de măsuri de protecția naturii și a biodiversității (infrastructură verde) în legătură directă cu infrastructura de transport rutieră
precum și infrastructură pentru combustibili alternativi sub forma stațiilor de alimentare electrică.
În acest scop vor fi promovate investiții în toate regiunile de dezvoltare ale României, precum și proiecte ce vizează drumuri expres, transregio sau
eurotrans, dar și noduri rutiere situate pe rețeaua primară pentru a asigura accesibilitatea în zonele adiacente.
Proiectele prevăzute în prezenta prioritate, conform Planului Investițional sunt:
A. Drumuri expres de conectivitate:
 A3 - Aeroport Henri Coandă - DN1;
 DX4 - Dej – Bistrița;
 A7 - Suceava – Botoșani;
 A7 - Bacău - Piatra Neamț;
 A1 - Pitești – Mioveni;
 A1 - Găești - Târgoviște - Ploiești - A3;
 A0 - București – Târgoviște;
 Alternativa Techirghiol (A2/A4 - Olimp).
B. Drumuri de conectivitate și transregio:
 Hunedoara - Sântuhalm - A1(profil 2+2);
 A8 - Lețcani Vest - Centura Iași (profil 2+2);
 Blaj - Teiuș - A10 (profil 1+1);
 DX - Centura Craiova Est (profil 2+2);
 A1 - Timișoara - Aeroport Traian Vuia/DNCT (profil 2+2);
 DX4 - Jibou - Românași - A3 (profil 2+2);
 Slobozia - Drajna - A2 (profil 2+2);
 Călărași - Drajna Nouă - A2 (profil 1+1);
 Reșita - Caransebeș - DX2 (profil 1+1);
 Vaslui - Iași - A8 (profil 1+1);
 Miercurea Ciuc - Sf. Gheorghe - Chichiș - A13 (profil 1+1);
 Rm. Vâlcea - Tigveni - A1 (profil 2+2, 2+1, 1+1);
 Tg. Jiu - Filiași - DX2 (profil 2+2);
 Centura Metropolitană Cluj-Napoca (Gilău - A3 - Cluj-Napoca - Apahida - DX4) (profil 2+2);
 A1 - Titu - Bâldana - DX9;
 DX 9 - Târgoviște - Sinaia - A3;
 A4 Cumpăna - DN39 Constanța.
C1. Variante de ocolire:
 VO Sibiu Sud;
 VO Rm. Vâlcea;
 VO Giurgiu;
 VO Bistrița;
 VO Vaslui;
 VO Mediaș;
 VO Botoșani;
 VO Piatra Neamț;
 VO Zalău;
 VO Slobozia;
 VO Câmpulung;
 VO Gura Humorului;
 VO Sfântu Gheorghe;
 VO Frasin;
 VO Miercurea Ciuc;
 VO Băbeni;
 VO Câmpulung Moldovenesc;
 VO Sighișoara;
 VO Pucioasa;
 VO Vatra Dornei;
 VO Mangalia;
 VO Tg. Mureș;
 VO Sebeș;
 VO Valea lui Mihai.
C2. Variante de ocolire regionale:
 VO Arad (Reg. Dezvoltare V)
 VO Baia Mare (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Curtea de Argeș (Reg. Dezvoltare S)
 VO Reșița (Reg. Dezvoltare V)
 VO Călărași (Reg. Dezvoltare S)
 VO Petroșani (Reg. Dezvoltare V)
 VO Buftea (Reg. Dezvoltare BI)
 VO Cosmești (Reg. Dezvoltare SE)
 VO Reghin (Reg. Dezvoltare C)
 VO Sînmartin/Băile Felix (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Liești/Ivesti (Reg. Dezvoltare SE)
 VO Drăgășani (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Păltinoasa (Reg. Dezvoltare NE)
 VO Brad (Reg. Dezvoltare V)
 VO Sighetu Marmației (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Hîrlău (Reg. Dezvoltare NE)
 VO Huși (Reg. Dezvoltare NE)
 VO Flămânzi (Reg. Dezvoltare NE)
 VO Gheorgheni (Reg. Dezvoltare C)
 VO Motru (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Văleni (Reg. Dezvoltare NE)
 VO Bălești (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Bumbești-Jiu (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Viziru (Reg. Dezvoltare SE)
 VO Bocșa (Reg. Dezvoltare V)
 VO Horezu (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Negrești-Oaș (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Năsăud (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Tăuții-Măgherăuș (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Corabia (Reg. Dezvoltare SV)
 VO Feldioara (Reg. Dezvoltare C)
 VO Ardud (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Fieni (Reg. Dezvoltare S)
 VO Sîngeorz-Băi (Reg. Dezvoltare NV)
 VO Vidra (Reg. Dezvoltare SE)
 VO Tudor Vladimirescu (Reg. Dezvoltare SE)
 VO Odobești (Reg. Dezvoltare S)
Beneficiar(i) în parteneriat sau individual:
 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere -C.N.A.I.R
 Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (7 direcții regionale și București)
 Administrații Publice Locale (inclusiv asociații ale acestora și parteneriate cu ceilalți beneficiari


Toate investițiile din sectorul de transport vor avea un caracter inclusiv si vor respecta principiile egalității de șanse si nediscriminării,
asigurând participarea deplina a fiecărei persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dezabilități sau orientare sexuală.
Accesul la finanțarea POT se va face in mod nediscriminatoriu, utilizând criterii transparente de evaluare si selecție si încurajând participarea
Totodată beneficiarii direcți, operatorii de transport, agenții economici si firmele de construcție vor fi încurajate sa adopte o politica de
angajare si promovare nediscriminatorie, bazata pe criterii de competență si calificare obiective.
Investițiile vor asigura posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la infrastructură şi
Transport feroviar pentru călători, precum si cel cu metroul, peroanele principalelor stații, spațiile de parcare, străzile și drumurile publice,
mijloacele de informare si atenționare vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al
persoanelor cu handicap. Investițiile in acest domeniu vor include masuri pentru asigurarea dotărilor specifice (lifturi de acces în stații, rampe
Totodată, vor fi avute in vedere masuri pentru:
- marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces către transportul public
din RDC
Obiectiv de etapă
Prioritate Obiectiv specific Fond Categorie de regiuni ID [5] Indicator [255] Unitate de măsură Țintă (2029)
(2024)
2. 3.1. Dezvoltarea FEDR LDR RCO Lungimea km
Îmbunătăț unei rețele TEN-T, MDR 43 drumurilor noi sau
irea reziliente la reabilitate – TEN-
conectivit schimbările T
ății RCO Lungimea km
climatice,
secundare 45 drumurilor
rutiere inteligente, sigure,
reconstruite sau
durabile și modernizate –
intermodale TEN-T
3.2 Dezvoltarea și RCO Lungimea km
creșterea unei 108 drumurilor cu
mobilități sisteme de
naționale, regionale gestionare a
și locale durabile, traficului noi sau
reziliente la modernizate –
schimbările TEN-T
climatice, RCO Lungimea km
44 drumurilor noi sau
inteligente și
reabilitate – din
intermodale, afara TEN-T
inclusiv RCO Lungimea km
îmbunătățirea 46 drumurilor
accesului la TEN-T reconstruite sau
și a mobilității modernizate – din
transfrontaliere afara TEN-T
RCO Lungimea km
110 drumurilor cu
sisteme de
gestionare a
traficului noi sau
modernizate – din
afara TEN-T
RCO Infrastructuri nr.
59 pentru
combustibili
alternativi (puncte
de
realimentare/reînc
ărcare)
RCO Infrastructuri nr.
36 verzi care
beneficiază de
sprijin pentru alte
scopuri decât
adaptarea la
schimbările
climatice
37 Natura 2000 care
fac obiectul unor
măsuri de
protecție și de
refacere
Prioritate Obiectiv Fond Categorie ID Indicator Unitate de Valoare de bază An de Țintă Sursa Observații
specific deregiuni [5] [255] măsură sau de referință referință (2029) datelor [200]
[200]
2. 3.1. FEDR LDR RC Număr nr. ….. …… …….
Îmbunătă Dezvoltarea MDR R 55 anual de
țirea unei rețele utilizatori
conectivit TEN-T, de drumuri
ății nou
reziliente la
secundare construite,
rutiere schimbările reconstruite,
climatice, reabilitate
inteligente, sau
sigure, durabile modernizate
și intermodale RC Economii min.
3.2 R 56 de timp
Dezvoltarea și datorită
creșterea unei îmbunătățiri
mobilități i
naționale, infrastructur
ii rutiere
regionale și
RC Populația nr.
locale durabile, R 95 care are
reziliente la
schimbările acces la
climatice, infrastructur
inteligente și i verzi noi
intermodale, sau
îmbunătățite
inclusiv
îmbunătățirea
accesului la
TEN-T și a
mobilității
transfrontaliere
Categorie de
regiuni
2. Îmbunătățirea FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, 087 - Autostrăzi și drumuri nou 452.500.000
conectivității secundare MDR reziliente la schimbările climatice, construite sau
rutiere inteligente, sigure, durabile și reabilitate - rețeaua centrală TEN-T"
construite sau
3.2 Dezvoltarea și creșterea unei reabilitate - rețeaua globală TEN-T"
mobilități naționale, regionale și 089 - Legături rutiere secundare nou
locale durabile, reziliente la construite sau
schimbările climatice, inteligente și reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile
intermodale, inclusiv îmbunătățirea TEN-T"
accesului la TEN-T și a mobilității 090 - Alte drumuri de acces naționale,
transfrontaliere regionale și locale
nou construite sau reabilitate"
sau
sau
093 - Alte drumuri reconstruite sau
modernizate
(autostrăzi, drumuri naționale, regionale
sau locale)"
patrimoniul
cea albastră"
alternativi
rutiere
conectivității secundare MDR reziliente la schimbările climatice,
intermodale
3.2 Dezvoltarea și creșterea unei

mobilități naționale, regionale și locale 01 - grant 452.500.000
durabile, reziliente la schimbările
climatice, inteligente și intermodale,
inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-
conectivității secundare MDR reziliente la schimbările climatice,
intermodale

mobilități naționale, regionale și locale 03 - Neutralitatea de gen 452.500.000
1.1.1.2. Obiectivul specific de reducere a privațiunilor materiale8
Tipuri de sprijin
8
9
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 3. Creșterea siguranței rutiere
11

Așa cum a fost precizat în secțiunea privind Strategia programului, România deține unul dintre cele mai slabe recorduri de siguranță rutieră din UE. Aceasta
a înregistrat dublul numărului mediu de decese la un milion de locuitori în UE în 2018, în ciuda unei reduceri cu 4% a numărului de decese față de 2017.
10
11
Factorii ce cauzează această situație sunt infrastructura subdezvoltată, în special pentru pietoni și bicicliști, viteza excesivă și aplicarea deficitară a
sancțiunilor legale. Investițiile în autostrăzi, precum și în întreținerea și modernizarea drumurilor existente ar contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere.
În cadrul PNRR va fi finanțată elaborarea Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2021-2030 care urmărește implementarea normelor și
liniilor directoare ale Uniunii Europene, așa cum sunt ele prezentate în documentul cadru de politici europene în domeniul siguranței rutiere „Vision Zero”,
anume reducerea numărului de decedați în accidente rutiere până în anul 2050 până aproape de zero. Ca obiectiv intermediar, România își asumă ținta
Uniunii Europene de reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50% față de anul 2019, până în anul 2030. Totodată în PNRR sunt cuprinse
proiecte concrete de creștere a gradului de siguranță rutieră. Proiectele finanțate în cadrul POT sunt complementare atât cu cele finanțate din PNRR, cât și
cu cele realizate cu finanțare BEI, având ca scop primar eliminarea tuturor punctelor negre identificate pe rețeaua rutieră națională.
Prin această prioritate POT urmărește finanțarea de operațiuni care să contribuie la îmbunătăţirea siguranței circulației rutiere, reducerea numărului de
accidente rutiere, în particular la obiectivul intermediar de reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50% față de anul 2019, până în anul
2030, precum și minimizarea efectelor economice cauzate de aceste accidente.
Prin intermediul acestei priorități se vor finanța operațiuni ce vizează:

 Siguranţă pasivă: parapete rutiere cu rulouri, montarea de parapete rutiere cu cabluri la marginea părții carosabile, amplasarea atenuatoarelor de
impact echipate cu sistem de detecție a accidentelor și monitorizare trafic, achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor, campanii de
conștientizare etc;
 Iluminat pe timp de noapte și dispozitive luminoase și reflectorizante;
 Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora pentru evitarea congestiilor;
 Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere;
 Echipamente de intervenţie în condiţii meteo speciale;
 Digitalizarea elementelor de siguranţă a circulației;
 Elaborarea documentelor strategice și de pregătire a proiectelor din aria de eligibilitate a axei.
Proiectele de îmbunătățire a siguranței rutiere finanțabile din POT sunt următoarele:
 Eliminarea a 92 puncte periculoase – SF+PT şi lucrări;

 Îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru parcările existente pe drumurile naționale și autostrăzi;
 Îmbunătățirea condițiilor de siguranță prin realizarea de parcări noi pe drumurile naționale și autostrăzi;
 Creșterea siguranței rutiere pe drumurile naționale prin eliminarea obstacolelor fizice și dotarea cu elemente pasive de siguranță pe sectoarele din
afara localităților;
 Creșterea siguranței rutiere în zona trecerilor de pietoni prin îmbunătățirea rugozității și vizibilității prin covoare antiderapante și semnalizare
verticală;
 Campanie de siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic;
 Măsuri de schimbare a comportamentului neadecvat al șoferilor;
 Proiecte pilot de siguranță rutieră;
 Achiziţia de echipamente necesare pentru DRDP-urilor pentru intervenţii punctuale.
Beneficiari:
 CNAIR / CNIR,
 Direcțiile regionale de drumuri și poduri,
 Poliția rutieră,
 Ministerul Transporturilor si Infrastructurii


Investițiile vor asigura posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a avea acces, în condiții de egalitate cu ceilalți cetățeni, la infrastructura si
din RDC
Categorie de Obiectiv de etapă

Prioritate Obiectiv specific Fond ID [5] Indicator [255] Unitate de măsură (2024) Țintă (2029)
regiuni
3. 3.1. Dezvoltarea unei FEDR LDR RCO Lungimea km
Creșterea rețele TEN-T, MDR 43 drumurilor noi sau
siguranței reziliente la reabilitate – TEN-
rutiere schimbările climatice, T
inteligente, sigure, RCO Lungimea km
45 drumurilor
durabile și
reconstruite sau
intermodale modernizate –
3.2 Dezvoltarea și TEN-T
creșterea unei RCO Lungimea km
mobilități naționale, 108 drumurilor cu
regionale și locale sisteme de
durabile, reziliente la gestionare a
schimbările climatice, traficului noi sau
inteligente și modernizate –
intermodale, inclusiv TEN-T
îmbunătățirea RCO Lungimea km
44 drumurilor noi sau
accesului la TEN-T și
reabilitate – din
a mobilității afara TEN-T
transfrontaliere RCO Lungimea km
46 drumurilor
reconstruite sau
modernizate – din
afara TEN-T
RCO Lungimea km
110 drumurilor cu
sisteme de
gestionare a
traficului noi sau
modernizate – din
afara TEN-T
Prioritate Obiectiv Fond Categorie ID Indicator Unitate de Valoare de bază An de Țintă Sursa Observații
specific deregiuni [5] [255] măsură sau de referință referință (2029) datelor [200]
[200]
3. 3.1. FEDR LDR RC Număr nr. ……
Creșterea Dezvoltarea MDR R 55 anual de
siguranței unei rețele utilizatori
rutiere TEN-T, de drumuri
nou
reziliente la
construite,
schimbările reconstruite,
climatice, reabilitate
inteligente, sau
sigure, modernizate
durabile și RC Economii min. ……
intermodale R 56 de timp
3.2 datorită
Dezvoltarea îmbunătățiri
și creșterea i
unei infrastructur
ii rutiere
mobilități
naționale,
regionale și
locale
durabile,
reziliente la
schimbările
climatice,
inteligente și
intermodale,
inclusiv
îmbunătățirea
accesului la
TEN-T și a
mobilității
transfrontalier
e
Categorie de
regiuni
3. Creșterea siguranței FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T, 087 - Autostrăzi și drumuri nou 100.000.000
rutiere MDR reziliente la schimbările climatice, construite sau
inteligente, sigure, durabile și reabilitate - rețeaua centrală TEN-T"
construite sau
3.2 Dezvoltarea și creșterea unei reabilitate - rețeaua globală TEN-T"
mobilități naționale, regionale și 089 - Legături rutiere secundare nou
locale durabile, reziliente la construite sau
schimbările climatice, inteligente și reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile
intermodale, inclusiv îmbunătățirea TEN-T"
accesului la TEN-T și a mobilității 090 - Alte drumuri de acces naționale,
transfrontaliere regionale și locale
nou construite sau reabilitate"
sau
sau
093 - Alte drumuri reconstruite sau
modernizate
(autostrăzi, drumuri naționale, regionale
sau locale)"
3. Creșterea siguranței FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
rutiere MDR reziliente la schimbările climatice,
inteligente, sigure, durabile și 01 - grant 100.000.000
intermodale
mobilități naționale, regionale și locale
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+N/A
3. Creșterea siguranței FEDR LDR 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
rutiere MDR reziliente la schimbările climatice,
intermodale

mobilități naționale, regionale și locale 03 - Neutralitatea de gen 100.000.000
1.1.1.2. Obiectivul specific de reducere a privațiunilor materiale12
Tipuri de sprijin
12
13
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate): 4. Creșterea eficienței căilor ferate române
15

În domeniul infrastructurii feroviare, acțiunile vizate vor fi focalizate pe obiectivele strategice la nivel european și nivel național sintetizate în
cadrul Planului Investițional, în particular continuarea modernizării rețelei primare de cale ferată a României care prevede secțiuni situate
predominant pe rețeaua TEN-T Centrală. În cadrul rețelei primare de cale ferată atenție deosebită va fi acordată finalizării proiectelor demarate
14
15
cu finanțare europeană în perioada 2014-2020.
În coordonare cu intervețiile finanțate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și cu investițiile propuse în cadrul Mecanismului
Interconectarea Europei (CEF), acțiunile POT se vor focaliza pe finalizarea coridorului, Rin –Dunăre precum și a celorlalte secțiuni ale rețelei
primare. Investițiile vor fi acompaniate de măsuri de protecția naturii și a biodiversității (infrastructură verde) în legătură directă cu infrastructura
de transport feroviară. În plus se urmăresc investiții punctuale pentru evitarea coliziunilor cu oameni și animale.
Rețeaua primară reflectă la nivel național conceptul politicii UE de focalizare a principalelor investiții pe o rețea compactă ce reprezintă coloana
vertebrală a sistemului de transport. Se așteaptă ca prin realizarea rețelei primare de infrastructură feroviară a României să se contribuie
semnificativ la îmbunătățirea conectivității și mobilității europene, transfrontaliere și naționale, diminuarea disparităților regionale, creșterea
siguranței rutiere, cu impact asupra creșter numărului de utilizatori pentru transprtul de marfă și persoane.
În vederea atingerii standardelor impuse la nivel european, modul de abordare al proiectelor de modernizare, prevăzut în cadrul Planului
Investițional și consistent cu proiectele complementare incluse în cadrul PNRR, presupune utilizarea unor trenuri de lucru, a căror finanțare este
susținută și prin această prioritate, dar și implementarea în cadrul a două abordări distincte Astfel cele două abordări sunt:
1. Implementarea pe faze care prevede două etape:
a) etapa I – lucrări de tip reînnoiri pe liniile directe, implementate într-o manieră accelerată, care vizează eliminarea tuturor restricțiilor de
viteză prin înlocuirea cadrului piatră spartă (track beds) – traverse și prinderi (rail sleepers and rail fasteners) – șină (steel rail) și a aparatelor
de cale (rail switches);
b) etapa a II-a – lucrări de modernizare complete, pe liniile directe și abătute în special pentru poduri, podețe, tuneluri, care prevăd
reutilizarea în procente ridicate a elementelor schimbate în prima etapă, la care se adaugă și introducerea sistemului ERTMS nivel 2.
În această abordare pe faze, etapa 1 este complementară cu etapa a II-a, lucrările la infrastructura feroviară fiind stabilite integrat încă de la
început.
2. Modernizare completă în cadrul unui proiect integrat
Alocările financiare aferente proiectelor depind de abordările menționate, studiile de fezabilitate definind sectoarele de cale ferată ce necesită
modernizare completă și cele ce asigură standardele europene printr-un proces fazat.
Având în vedere corelarea cu investițiile aferente PNRR (modernizare completă, renewal, quick wins, centralizări) și CEF, în cadrul POT sunt
propuse la finanțare:
Proiecte fazate:
 Km.614 – Simeria;
 Pod Grădiștea (Bucureşti - Giurgiu Fr.).
 Modernizarea secțiunii de cale ferată Predeal – Brașov;

 Modernizarea secțiunii de cale ferată Craiova - Dr. Tr. Severin – Caransebeș;
 Modernizarea secțiunii de cale ferată Teiuș - Cp. Turzii - Cluj-Napoca;
 Modernizarea complexului feroviar Port Constanța – Palas;
 Modernizarea Complexului feroviar București;
 Modernizarea secțiunii de cale ferată Pașcani - Iași – Ungheni;
 Modernizarea secțiunii de cale ferată Ploiești Triaj – Focșani – Roman – Pașcani;
 Proiect reabilitare stații
 Proiect reabilitare poduri, podețe, tuneluri
 Proiect de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată
 Proiect de creștere a vitezei peste 160 km/h pe sectoarele modernizate
 Studiu pentru trenul de mare viteză (HSR)
 Suceava - Ilva Mică;

 Ilva Mică – Apahida;
 Timișoara - Stamora Moravița frontieră.
Luând în considerare experiențele trecutului, parametrii tehnici vizați de noile investiți în rețeaua primară sprijinite prin intermediul acestei
priorități sunt aliniați cu cei prevăzuți pentru rețeaua TEN-T (centrală) în cadrul Regulamentului 1315/2013, în particular electrificare, ERTMS
nivel 2, viteza liniei de 100 km/h, ecartament de 1435 mm, treceri la nivel cu bariere automate și posibilitatea circulației trenurilor de 740 m
lungime. Având în vedere aceste considerente se încurajează utilizarea modernizării online cu condiția introducerii ERTMS și
modernizării/reconstrucției structurilor necesare. În acest sens vor fi susținute acțiunile pentru achiziție de mijloacele de lucru (trenuri de lucru și
echipamente) pentru asigurarea proceselor modernizare a infrastructurilor feroviare de către administratorul infrastructurii conform parametrilor
tehnici menționați mai sus.
Beneficiari:
 Compania Națională de Căi Ferate CN CFR SA;

 Direcţiile Regionale de Căi Ferate.

În cadrul acestei priorități principalele grupuri țintă sunt utilizatorii căilor ferate din România, în special operatorii de transport feroviar de marfă ți
operatorii de transport feroviar public de călători, dar și populația generală care călătorește cu trenul.
din RDC
Acțiuni interregionale, transfrontaliere și transnaționale –articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vi) din RDC N/A
Utilizarea planificată a instrumentelor financiare – articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (vii) din RDC N/A

Obiectiv de etapă
(2024)
4. Creșterea 3.1. Dezvoltarea unei FEDR LDR RCO 47 Lungimea căilor km
eficienței rețele TEN-T, MDR ferate noi sau
căilor ferate reziliente la reabilitate – TEN-T
române schimbările climatice, RCO 49 Lungimea căilor km
inteligente, sigure, ferate reconstruite
durabile și intermodale sau modernizate –
TEN-T
3.2 Dezvoltarea și RCO 109 Lungimea căilor km
creșterea unei ferate în funcțiune
mobilități naționale, echipate cu sistemul
regionale și locale european de
durabile, reziliente la management al
schimbările climatice, traficului feroviar –
inteligente și TEN-T
intermodale, inclusiv RCO 48 Lungimea căilor km
îmbunătățirea accesului ferate noi sau
la TEN-T și a reabilitate – din
mobilității afara TEN-T
transfrontaliere RCO 50 Lungimea căilor km
ferate reconstruite
sau modernizate –
din afara TEN-T
RCO 111 Lungimea căilor km
ferate în funcțiune
echipate cu sistemul
european de
management al
traficului feroviar –
din afara TEN-T
RCO 53 Gări și halte nr
feroviare noi sau
modernizate
FC NA RCO 47 Lungimea căilor km
ferate noi sau
reabilitate – TEN-T
ferate reconstruite
sau modernizate –
TEN-T
navigabile
interioare noi,
reabilitate sau
modernizate –
TEN-T
european de
management al
TEN-T
RCO 53 Gări și halte nr
feroviare noi sau
modernizate
Prioritate Obiectiv Fond Categorie de ID Indicator Unitate de Valoare de bază An de Țintă Sursa Observații
specific regiuni [5] [255] măsură sau de referință referință (2029) datelor [200]
[200]
4.Creșterea 3.1. FEDR LDR RCR Economii de min ….. ….. …….
eficienței Dezvoltarea MDR 101 timp datorită
căilor ferate unei rețele îmbunătățirii
române TEN-T, infrastructurii
reziliente la feroviare
schimbările
climatice, RCR Număr anual nr
inteligente, 58 de utilizatori
sigure, de căi ferate
durabile și nou
intermodale construite,
reabilitate,
3.2 reconstruite
Dezvoltarea și sau
creșterea unei modernizate
mobilități RCR Transport de t
naționale, 59 marfă pe căile
regionale și
ferate
locale FC NA RCR Economii de min
durabile, 101 timp datorită
reziliente la îmbunătățirii
schimbările infrastructurii
climatice, feroviare
inteligente și
intermodale, RCR Număr anual nr
inclusiv 58 de utilizatori
îmbunătățirea de căi ferate
accesului la nou
TEN-T și a construite,
mobilității reabilitate,
transfrontalier reconstruite
e sau
modernizate
RCR Transport de t
59 marfă pe căile
ferate
Categorie de
regiuni
096 - Căi ferate nou construite sau
reabilitate - rețeaua
centrală TEN-T;
3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
globală TEN-T;
intermodale
100 - Căi ferate reconstruite sau
modernizate - rețeaua
LDR centrală TEN-T;
FEDR mobilități naționale, regionale și 440.000.000
MDR 101 - Căi ferate reconstruite sau
locale durabile, reziliente la
modernizate – rețeaua;
schimbările climatice, inteligente și
globală TEN-T;
intermodale, inclusiv îmbunătățirea
102 - Alte căi ferate reconstruite sau
accesului la TEN-T și a mobilității
modernizate;
transfrontaliere
105 - Sistemul european de management
al traficului
feroviar (ERTMS);
4.Creșterea eficienței
căilor ferate române
centrală TEN-T;
intermodale
globală TEN-T;
100 - Căi ferate reconstruite sau
modernizate - rețeaua
mobilități naționale, regionale și
FC N/A centrală TEN-T;
101 - Căi ferate reconstruite sau 402.325.326
modernizate – rețeaua;
102 - Alte căi ferate reconstruite sau
modernizate;
transfrontaliere
globală TEN-T;
105 - Sistemul european de management
al traficului
feroviar (ERTMS);
Categorie de
regiuni
intermodale

LDR
FEDR mobilități naționale, regionale și 01 - grant 440.000.000
MDR
transfrontaliere
intermodale

FC N/A 01 - grant 402.325.326
transfrontaliere
Categorie de
regiuni
intermodale

LDR
FEDR mobilități naționale, regionale și 03 – neutralitatea de gen 440.000.000
MDR
transfrontaliere
intermodale
FC N/A 03 – neutralitatea de gen 402.325.326
transfrontaliere
Tipuri de sprijin
16
17
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 5. Creșterea atractivității transportului feroviar de călători
19

După cum am arătat în capitolul de strategie al prezentului document datele recente arată faptul că cererea de transport feroviar din România, măsurată în
kilometri parcurși per pasager, este de două sau chiar de trei ori mai mică comparativ cu alte țări. Conform EUROSTAT Media UE-27 este de 650 km /
pasager / an, în timp ce indicatorul echivalent pentru România este cu 66% mai mic. În același timp, viteza comercială medie a trenurilor de călători este de
46 km/h, indicând o deteriorare acută a infrastructurii feroviare. Toate aceste date au condus la un mod de transport neatractiv și necompetitiv.
18
19
Pentru întoarcerea trendului descrescător al utilizării transportului feroviar pentru transportul colectiv de pasageri Planul Investițional abordează trei direcții
principale de acțiune, și anume: 1. Reînnoirea/modernizarea infrastructurii feroviare (subiectul axei 4 a POT), 2. Înnoirea parcului de material rulant pentru
călători (subiectul acestei axe prioritare) și 3. Introducerea conceptului de tren metropolitan ca un pachet de infrastructură și servicii destinat utilizării
transportului feroviar în nodurile urbane (parte din obiectivul axei prioritare 6 a POT).
La nivel național cu sprijinul BEI a fost derulat un studiu de fezabilitate privind achiziția de material rulant. Conform acestui studiu RO are nevoie imediată
de achiziția a 110 unități multiple de transport pe calea ferată. În plus parcul existent de rame, vagoane și locomotive trebuie reabilitate la standarde
moderne de eficiență energetică și confort pentru pasageri.
Modernizarea materialului rulant este inclusă și în PNRR cu următoarele acțiuni:
● 12 trenuri de tip H-EMU (hidrogen, 3+1 unități) achiziționate și stații de alimentare cu hidrogen aferente acestora;
● 20 trenuri electrice (EMU) - Rama electrică tip RE-IR (tren cu 6 unități cu peste 300 locuri fiecare) achiziționate;
● 16 locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS/ETCS, capabile să atingă viteza de 160 km /h și să tracteze până la 16 vagoane de călători;
● 55 de locomotive electrice modernizate, capabile să atingă viteza de 160 km /h și să tracteze până la 16 vagoane de călători;
● 139 de vagoane modernizate (30 de vagoane de dormit, tip cușetă, vagoane de restaurant și bistro și 109 vagoane de clasă pentru trenurile InterCity,
InterRegio și Regio);
● Conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră pentru trenuri călători în locomotive electrice cu acumulatori plug-in.
Acțiunile prevăzute în această axă prioritare vor complementa intervențiile prevăzute în PNRR și în particular vor viza achiziția de rame electrice/zero
emisii noi în conformitate cu Studiul de fezabilitate pentru achiziționarea materialului rulant pentru călători, distribuit pe baza contractelor de servicii
publice atribuite în mod competitiv și operate pe liniile prevăzute în obligația pentru serviciul public din rețeaua feroviară din România. Pe lângă investiția
propriu-zisă, la nivel național sunt necesare:
- realizarea unui mers de tren îmbunătățit cu asigurarea mai multor trenuri pe tronsoanele cu cerere mare;
- bază legală de contractare a contractelor de servicii publice, inclusiv atribuirea primelor contracte prin procedură competitivă și indicatori de performanță;
- introducerea unui cadru performant de mentenanță a materialului rulant prin atribuirea de contracte atașate celor de furnizare.
Concret intervențiile vor viza continuarea achizițiilor demarate în perioada precedentă de programare și finanțarea unor achiziții noi pentru a atinge ținta de
99 trenuri noi ecologice aferente următoarelor servicii:
— 10 Servicii regionale care necesită 56 RE-R, + 6 unități de rezervă (11 %) = total 62 RE-R necesare;
și
— 13 servicii inter-regionale care necesită 33 RE-IR, + 4 unități de rezervă (12 %) = total general de 37 RE-IR.
Materialul rulant achiziționat va trebui să fie nou, dotat cu echipament ERTMS (nivelul 2) și să contribuie la obiectivul de neutralitate față de carbon
cuprins în cadrul Pactul Ecologic European.
Achiziționarea de material rulant nou pentru transportul de pasageri se așteaptă să aibă un impact semnificativ asupra nivelului serviciilor și asupra
costurilor și beneficiilor economice ale transportului feroviar de călători.
Beneficiari:
 Autoritatea pentru Reforma Feroviara (ARF),
 Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
 Parteneriate ale operatorilor feroviari de transport de călători cu ARF / MTI;

Principalele grupuri țintă vizate de această prioritate sunt utilizatorii transportului feroviar public, precum și operatorii de transport feroviar public de
călători. Totodată, prin creșterea atractivității transportului feroviar public de călători se urmărește atragerea utilizatorilor transportului rutier către
transportul feroviar.

din RDC
Obiectiv de etapă
(2024)
5. Creșterea OS 3.3 Dezvoltarea și FEDR RCO 57 Capacitatea
atractivității consolidarea unei materialului rulant
transportulu mobilități naționale, ecologic pentru
i feroviar de regionale și locale transportul public
călători durabile, reziliente la colectiv
schimbările climatice,
inteligente și
intermodale, inclusiv
îmbunătățirea accesului
la TEN-T și a
mobilității
transfrontaliere
[200]
5. Creșterea OS 3.3 FEDR LDR RCR Număr anual nr ….. ….. …….
atractivității Dezvoltarea și 62 de utilizatori
transportulu consolidarea ai
i feroviar de unei mobilități transporturilor
călători naționale, publice noi
regionale și sau
locale modernizate
durabile,
reziliente la
schimbările
climatice,
inteligente și
intermodale,
inclusiv
îmbunătățirea
accesului la
TEN-T și a
mobilității
transfrontalier
e
Categorie de
regiuni
5. Creșterea locale durabile, reziliente la
atractivității LDR schimbările climatice, inteligente și 107 - Active feroviare mobile cu emisii 250.000.000
FEDR
transportului feroviar MDR intermodale, inclusiv îmbunătățirea zero/electrice
de călători accesului la TEN-T și a mobilității
transfrontaliere
Categorie de
regiuni
5. Creșterea
atractivității LDR 250.000.000
FEDR intermodale, inclusiv îmbunătățirea 01 - grant
transportului feroviar MDR
de călători
transfrontaliere
Tabelul 6: Dimensiunea 3 – Mecanism teritorial de punere în practică și abordare teritorială
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+
Categorie de
regiuni
5. Creșterea
atractivității LDR 250.000.000
FEDR intermodale, inclusiv îmbunătățirea 03 – neutralitate de gen
transportului feroviar MDR
de călători
transfrontaliere
Tipuri de sprijin
20
21
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 6. Dezvoltarea mobilității sustenabile în nodurile urbane
☒ Această prioritate se referă în mod specific la obiectivul specific privind mobilitatea urbană prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul
23
2.8 Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon

România are mai multe zone metropolitane, iar cu excepția Bucureștiului transportul urban în celelalte arii metropolitane se realizează exclusiv
prin mijloace de transport de suprafață, predominant cu autobuze și microbuze.
Pentru asigurarea obiectivului de neutralitate climatică cuprins în Strategia europeană - Pactul Ecologic European, precum și pentru integrarea la
nivel urban a serviciilor feroviare de transport de pasageri POT va sprijini prin intermediul acestei priorități, investiții de dezvoltare a sistemelor
22
23
de cale ferată urbane pentru zonele metropolitane atât în ceea ce privește construcția/modernizarea infrastructurii, cât și achiziționarea de material
rulant ecologic (rame metropolitane) necesare operării pe rețeaua feroviară pentru deplasările de scurt parcurs în regiunile metropolitane, inclusiv
legătura feroviară la aeroportul care deservește zona metropolitană. Investițiile se vor baza pe integrarea modurilor de transport urban în cadrul
Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
Operațiunile finanțate prin intermediul acestei priorități vor viza:
Pentru metroul București:
Proiecte fazate:
 Magistrala M2;
 Magistrale M6 Sud 1 Mai – Tokyo.
Proiecte noi:
 M5: secțiunea Eroilor – Iancului;
 Extensii magistrale metrou București (prioritizate în funcție de maturizarea acestora și corelate cu implementarea proiectelor
Orbital București și centură feroviară București);
 Rebilitare stații de metrou București (în funcție de vechimea și necesitățile fiecărei stații);
 Achizitionarea de material rulant nou pentru metrou.
 Magistrala M7 București;
 Magistrala M8 București.
Pentru metrou în alte orașe:
● Dezvoltarea infrastructurii de transport cu metroul în zona Cluj-Napoca;
● Pregătirea proiectelor de infrastructură de metrou în Timișoara și Iași.
Pentru trenuri metropolitane: în funcție de prioritizarea prezentată și gradul de maturitate pe baza principiului ”primul venit, primul servit”. Pe
lângă proiectul centurii feroviare București, finanțabil din Axa 4, proiectele cu grad mare de certitudine sunt cele aferente municipiilor Cluj-
Napoca, Iași, Brașov și Timișoara. Astfel operațiunile urmărite vor consta în:
● Dezvoltare/modernizarea infrastructurii destinate transportului feroviar metropolitan;
● Achiziția de material rulant sustenabil pentru serviciile feroviare de transport metropolitan;
● Dezvoltare facilităților multimodale pentru transportul de pasageri cu metroul / trenul metropolitan;
● Elaborarea documentelor necesare pregătirii proiectelor de infrastructură de metrou și tren metropolitan din aria de eligibilitate a axei
prioritare.
Astfel, prin POT se vor finanța următoarele obiective de investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii de metrou:
Beneficiari:
 Metrorex SA (inclusiv parteneriate cu autoritatile publice locale);
 Autorităţile Publice Locale (inclusiv asocieri ale acestora);
 Parteneriate între Autorităţile Publice Locale (inclusiv asocieri ale acestora) şi CNCFR SA şi/sau ARF / MTI

Principalele grupuri țintă vizate de această prioritate sunt reprezentate utilizatorii serviciilor de transport public urban/suburban, operatorii de transport
feroviar public de călători urban/suburban, precum și utilizatorii și operatorii serviciilor de transport cu metroul din București și Cluj Napoca. Ca și în
cazul priorității 5 a POT prezenta prioritate țintește un transfer modal de la utilizatorii transportului rutier în mediu urban/suburban către transportul
feroviar și/sau cu metroul.

din RDC
Obiectiv de etapă
(2024)
6. 2.8 Promovarea FEDR LDR RCO 55 Lungimea liniilor km …. …..
Dezvoltarea mobilității urbane MDR noi de tramvai și
mobilității multimodale durabile, metrou
sustenabile ca parte a tranziției
în nodurile către o economie cu RCO 56 Lungimea liniilor km
urbane zero emisii de dioxid de tramvai și
de carbon metrou reconstruite
sau modernizate
RCO 57 Capacitatea
materialului rulant
ecologic pentru
transportul public
colectiv
RCO 60 Orașe și localități nr
cu sisteme de
transport urban
digitalizate noi sau
modernizate
ferate noi sau
ferate reconstruite
sau modernizate –
TEN-T
european de
management al
TEN-T
ferate noi sau
reabilitate – din
afara TEN-T
ferate reconstruite
sau modernizate –
din afara TEN-T
RCO 111 Lungimea căilor km ….. ……
european de
management al
din afara TEN-T
FC NA RCO 55 Lungimea liniilor km
noi de tramvai și
metrou
RCO 56 Lungimea liniilor km

de tramvai și
metrou reconstruite
sau modernizate
RCO 57 Capacitatea
materialului rulant
ecologic pentru
transportul public
colectiv
RCO 60 Orașe și localități nr
cu sisteme de
transport urban
digitalizate noi sau
modernizate
ferate noi sau
ferate reconstruite
sau modernizate –
TEN-T
european de
management al
TEN-T
[200]
6. 2.8 FEDR LDR RCR Număr anual nr
Dezvoltarea Promovarea MDR 63 de utilizatori
mobilității mobilității ai liniilor de
sustenabile urbane tramvai și de
în nodurile multimodale metrou noi
urbane durabile, ca sau
parte a modernizate
tranziției către RCR Număr anual nr
o economie cu 58 de utilizatori
zero emisii de de căi ferate
dioxid de nou
carbon construite,
reabilitate,
reconstruite
sau
modernizate
FC NA RCR Număr anual nr
63 de utilizatori
ai liniilor de
tramvai și de
metrou noi
sau
modernizate
RCR Număr anual nr
58 de utilizatori
de căi ferate
nou
construite,
reabilitate,
reconstruite
sau
modernizate
Categorie de
regiuni
081 - Infrastructuri de transport urban
curate
2.8 Promovarea mobilității urbane 082 - Material rulant de transport urban
LDR multimodale durabile, ca parte a curat
FEDR 350.000.000
MDR tranziției către o economie cu zero 084 - Digitalizarea transporturilor, atunci
emisii de dioxid de carbon când urmărește în parte reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră:
6. Dezvoltarea mobilității
transport urban
sustenabile în nodurile
081 - Infrastructuri de transport urban
urbane
curate
2.8 Promovarea mobilității urbane
082 - Material rulant de transport urban
multimodale durabile, ca parte a
curat
FC N/A tranziției către o economie cu zero 200.000.000
084 - Digitalizarea transporturilor, atunci
emisii de dioxid de carbon
când urmărește în parte reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră:
transport urban
Categorie de
regiuni
6. Dezvoltarea mobilității inteligente, sigure, durabile și
LDR
sustenabile în nodurile FEDR intermodale 01 - grant 350.000.000
MDR
urbane
transfrontaliere

intermodale

FC N/A 01 - grant 200.000.000
transfrontaliere
Categorie de
regiuni
intermodale

LDR
FEDR mobilități naționale, regionale și 03 – neutralitatea de gen 350.000.000
MDR
transfrontaliere
6. Dezvoltarea mobilității
sustenabile în nodurile 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
urbane reziliente la schimbările climatice,
intermodale

FC N/A 03 – neutralitatea de gen 200.000.000
transfrontaliere
Tipuri de sprijin
24
25
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 7. Dezvoltarea transportului naval și multimodal
27

Transportul naval este, alături de transportul feroviar, considerat un mod de transport mai prietenos cu mediu și astfel contribuie la transpunerea
viziunii strategice a Pactului Ecologic European prin capacitatea sa de a prelua cantități importante de mărfuri de pe transportul rutier,
contribuind la atingerea dezideratului de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050.
Transportul naval este susținut și de Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027. În coordonare cu investițiile CEF, POT va urmări
26
27
finanțarea operațiunilor care să contribuie la îmbunătăţirea navigației pe Dunăre, precum și la cresterea gradului de utilizare a porturilor
românești.
Investițiile vor viza, cu precădere, porturile situate pe rețeaua primară a României corelând potențialul de dezvoltare a porturilor (trafic) cu
nevoia de specializare a porturilor în funcție de dezvoltarea economică în aria lor de deservire (hinterland). Investițiile vor viza infrastructura
portuară ce cuprinde cheuri, dane, bazine diguri și alte construcții hidrotehnice similare, utilitățile pentru serviciile portuare, căile de acces rutier
și feroviar, platforme (inclusiv utilitățile aferente), precum si infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi.
În ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre vor fi sprijinite acțiunile ce au ca impact eliminarea punctelor critice pentru
navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia.
Investițiile în infrastructura terminalelor intermodale, a instalațiilor și echipamentelor aferente se vor efectua în conformitate cu prevederile
legislației privind ajutorul de stat (maxim 10 MEUR/investiție fonduri publice, maxim 20 MEUR valoarea totală a unei investiții).
Instalațiile, echipamentele și facilitățile de încărcare/descărcare, atat in porturi cat si in terminalele intermodale, pot fi finanțate în condițiile
respectării regulilor de ajutor de stat.
Se vor finanța operațiuni pentru:

 Lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe Dunăre și creșterea eficienței transportului naval pe canalele
navigabile ale acesteia
 Îmbunătățirea navigației pe Dunăre și canalele navigabile ale acesteia, inclusiv a măsurilor de siguranță a navigației, în particular în
punctul critic Bala;
 Finalizarea Canalului Dunăre – București;
 Dezvoltarea / modernizarea porturilor dunărene strategice / situate pe rețeaua primară și rețeaua TEN-T, inclusiv a instalațiilor de
combustibili alternativi;
 Asigurarea condiţiilor optime de navigaţie în bazinele portuare prin dragaj;
 Susținerea, cu respectarea cerințelor de ajutor de stat, a modernizării mijloacelor de propulsie a navelor utilizate de transportatorii români
pe apele interioare pentru transport naval de marfă,
 Dezvoltarea instalațiilor, echipamentelor și facilităților de încărcare/descărcare în porturile rețelei portuare primare a României, cu
respectarea reglementarilor privind ajutorul de stat;
 Dezvoltare/Modernizarea Portului Constanța, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi;
 Dezvoltarea Serviciilor SSS (Short sea shipping) în Portul Constanța;
 Elaborarea documentelor necesare pregătirii proiectelor de îmbunătățire a navigației din aria de eligibilitate a axei prioritare;
 Derularea studiilor de prefezabilitate pentru noi canale navigabile conform Planului Investițional;
 Elaborarea studiilor de fezabilitate pentru infrastructura portuara, cu respectarea cerintelor privind ajutorul de stat;
 Dezvoltarea terminalelor intermodale feroviar/rutier / Dezvoltarea de centre logistice multimodale
 Investitii in instalatii si echipamente de operare în cadrul centrelor logistice multimodale, altele decat cele situate in porturi, cu
respectarea reglementarilor privind ajutorul de stat;
 Investiții în infrastructura de acces la centrele logistice multimodale.
Operațiunile vor fi localizate pe rețeaua TEN-T.

Ca principiu de finanțare, se propune ca un procent de 70% din alocarea disponibilă să fie aferentă proiectelor din cadrul portului Constanța,
datorită importanței deosebite a acestuia în cadrul sectorului naval în special și în cadrul sectorului de transport din România în general.
Referitor la investițiile în transportul multimodal, se are in vedere lărgirea bazei de beneficiari eligibili prin includerea mediului privat, respectiv
flexibilitatea în ceea ce privește localizarea acestora, in functie de amplasamentele identificate de operatorii privati ca fiind cele mai oportune
pentru astfel de investitii.
Nu vor fi finanțate operațiuni legate de transportul sau prelucrarea țițeiului.
Beneficiari:
 Administratorii porturilor maritime si fluviale
 Operatori Portuari Privati / Operatori de transport naval /Operatori de terminale logistice
 MTI
 Parteneriate între beneficiari

Principalele grupuri țintă vizate de prezenta prioritate sunt utilizatorii și operatorii transportului naval, în special transportul naval de marfă, precum și
utilizatorii și operatorii transportului intermodal, în particular operațiunile logistice ce cuprind transferul între modul de transport rutier și cel feroviar.
Transportul intermodal de pasageri nu este vizat de prezenta prioritate.

din RDC
RO - întreg teritoriul
Obiectiv de etapă
(2024)
7. 3.1 Dezvoltarea unei FC NA RCO 51 Lungimea căilor km
Dezvoltarea rețele TEN-T, navigabile
transportulu reziliente la interioare noi,
i naval și schimbările climatice, reabilitate sau
multimodal inteligente, sigure, modernizate –
durabile și intermodale TEN-T
RCO 54 Conexiuni nr
intermodale noi sau
modernizate
[200]
7. 3.1 FC NA RCR Transport de t …… ……. ……
Dezvoltarea Dezvoltarea 59 - marfă pe căile
transportulu unei rețele ferate
i naval și TEN-T, RCR Transport de t
multimodal reziliente la 60 marfă pe căile
schimbările navigabile
climatice, interioare
inteligente,
sigure,
durabile și
intermodale
Categorie de
regiuni
108 - Transporturi multimodale (TEN-T)
111 - Porturi maritime (TEN-T), cu
excepția instalațiilor dedicate
3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN-T, transportului de combustibili fosili
7. Dezvoltarea
reziliente la schimbările climatice, 115 - Căi navigabile interioare și porturi
transportului naval și FC N/A
inteligente, sigure, durabile și interioare (TEN-T), cu excepția 145.000.000
multimodal
intermodale instalațiilor dedicate
transportului de combustibili fosili
119 - Digitalizarea transporturilor: alte
moduri de transport
Categorie de
regiuni
3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
7. Dezvoltarea
transportului naval și FC N/A 01 - grant
inteligente, sigure, durabile și 145.000.000
multimodal
intermodale
Categorie de
regiuni
3.1 Dezvoltarea unei rețele TEN-T,
7. Dezvoltarea
transportului naval și FC N/A 03 – neutralitatea de gen
inteligente, sigure, durabile și 145.000.000
multimodal
intermodale
Tipuri de sprijin
28
29
1.1.1. Titlul priorității [300] (se repetă pentru fiecare prioritate) 8. Dezvoltarea transportului aerian
31

În România, conform Publicaţiei de Informare Aeronautică (AIP) există 27 de aerodromuri și 6 heliporturi operaționale. Dintre acestea, 9 sunt
aerodromuri (aeroporturi) internaționale principale, 7 sunt aerodromuri (aeroporturi) internaționale secundare și 11 aerodromuri naționale și 6
heliporturi naționale.
30
31
Aeroporturile operaționale sunt (de la Est la Vest): Constanța, Tulcea, Iași, Bacău, Suceava, București - Băneasa, București - Henri Coandă, Tg.
Mureș, Sibiu, Craiova, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara. Aerodromurile naționale sunt (de la Est la Vest): Tuzla,
Grădiștea, Ploiești, Clinceni, Brașov, Pitești, Bistrița, Cisnădie, Deva, Caransebeș, Arad CBS
Luând în considerare situația existentă și prognozele de trafic, Master Planul General de Transport a structurat rețeaua de aeroporturi a României
în aeroporturi hub internațional, aeroporturi internaționale, aeroporturi regionale, aeroporturi mici regionale și aerodromuri.
După cum se poate observa, prognozele de trafic nu au fost confirmate de realitate, evoluția traficului la nivelul anului 2019 fiind mult mai
dinamică. Per total, prognoza a fost depășită cu peste 50%. S-a putut observa evoluția foarte bună a aeroporturilor: București, Cluj-Napoca,
Sibiu, Iași, Suceava și Craiova. De asemenea, evoluții bune față de prognoză au înregistrat și aeroporturile Satu Mare, Bacău, Oradea și
Constanța.
De altfel, MPGT a identificat volatilitatea volumului de pasageri procesat de aeroporturi, acesta fiind foarte dependent de alegerile făcute de
operatorii de transport aerian. De altfel, la momentul elaborării acestui document, sectorul transportului aerian de pasageri a fost foarte afectat de
criza COVID-19, volumul total de trafic scăzând cu peste 60% la nivelul anului 2020 față de anul 2019, iar întoarcerea la nivelul realizat în anul
2019 v-a mai întârzia.
Cu toate acestea, MPGT/PI a prevăzut, pentru toate aeroporturile din România, investiții în dezvoltarea capacității de operare, independent de
prognozele de trafic, pornind de la argumentul că aeroporturile din România nu au plecat de la un nivel egal în momentul schimbării paradigmei
economice în anii 90, iar în funcție de situația specifică a fiecărui aeroport și împrejurările existente, anumite aeroporturi au beneficiat de
investiții și recondiționări într-o proporție mai mare. MPGT a propus corectarea acestei situații prin oferirea oportunității de a aduce
infrastructura de bază la parametri optimi pentru toate aeroporturile din rețeaua de aeroporturi a României. Prin urmare, în contextul crizei
provocate de Pandemia COVID-19, Planul Investițional propune abordarea ”Build Back Better” pentru aeroporturile și aerodromurile din
România.
Prin POIM 2014-2020 a fost sprijinită o schemă de finanțare elaborată în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.651/2014 ce a vizat atât
finanțarea reabilitării și modernizării infrastructurii aeroportuare,cât și creșterea nivelului de siguranță și securitate la aeroporturile eligibile din
România. Proiectele de reabilitare/modernizare a capacităților operaționale au fost elaborate cu greutate îndeosebi din cauza lipsei forței
financiare la aeroporturile eligibile din România, care, în contextul regulilor stricte de ajutor de stat, nu au capacitatea de a genera fonduri de
investiții pentru pregătirea și co-finanțarea proiectelor. Un număr de proiecte de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare chiar dacă vor fi
începute în perioada de eligibilitate a POIM nu vor putea fi finalizate și fără un suport public aceste proiecte vor fi esuate cu consecinte
financiare dezastruase pentru autoritatile portuare, care în majoritate au avut nevoie de credite comerciale pentru acoperirea contribuției proprii la
proiect.
Având în vedere situația dificilă a autorităților aeroportuare din România, eligibile a fi sprijinite conform prevederilor Regulamentului 651/2014,
POT va urmări în principal finanțarea proiectelor de infrastructură aeroportuară la aeroporturile regionale existente, deja începute în perioada
2014-2020 și fazate post 2023, precum și proiecte noi de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare în conformitate cu prioritizarea strategică a
rețelei primare și secundare care conțin o componentă importantă de investiții ce contribuie la neutralitatea climatică a aeroporturilor și a
transportului aerian.
Acțiunile eligibile vor viza:

 Derularea studiu pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor aeriene în România,
 Finalizarea investițiilor demarate în perioada precedentă de programare;
 Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare conținând măsuri de asigurare a neutralității climatice și atenuare a impactului asupra mediului;
 Pregătirea și implementarea proiectelor destinate creșterii siguranței și securității aeroporturilor /aerodromurilor de pe toate rețelele
prevăzute în Planul Investițional, .
Beneficiari:
 Ministerul Transporturilor
 Autoritățile și companiile naționale, regiile autonome, societățile și entitățile naționale care administrează și/sau au în concesiune
infrastructura aeroportuară.

Principalele grupuri țintă vizate de această prioritate sunt utilizatorii transportului aerian în România, precum și administratorii infrastructurii
aeroportuare din România și operatorii de transporturi aeriene.

din RDC
RO - întreg teritoriul
Obiectiv de etapă
(2024)
8. OS 3.2 Dezvoltarea și FEDR LDR n/a Sisteme de nr. ….. …..
Dezvoltarea creșterea unei securitate, de
transportulu mobilități naționale, siguranță și de
i aerian regionale și locale management al
durabile, reziliente la traficului aerian
schimbările climatice, pentru aeroporturile
inteligente și existente
intermodale, inclusiv n/a Aeroporturi nr.
îmbunătățirea accesului modernizate
la TEN-T și a
mobilității
transfrontaliere
[200]
8. OS 3.2 Dezvoltarea n/a Număr anual nr. …… …… …….
Dezvoltarea și creșterea unei de utilizatori
transportulu mobilități naționale, de aeroporturi
i aerian regionale și locale reabilitate sau
durabile, reziliente la modernizate
schimbările
climatice, inteligente
și intermodale,
inclusiv
îmbunătățirea
accesului la TEN-T
și a mobilității
transfrontaliere
Categorie de
regiuni
OS 3.2 Dezvoltarea și creșterea unei
8. Dezvoltarea durabile, reziliente la schimbările RCO 54 – Conexiuni intermodale noi sau
FEDR LDR 0
transportului aerian climatice, inteligente și intermodale, modernizate*
inclusiv îmbunătățirea accesului la
TEN-T și a mobilității transfrontaliere
Categorie de
regiuni
8. Dezvoltarea durabile, reziliente la schimbările
FEDR LDR 01 - grant 0
transportului aerian climatice, inteligente și intermodale,
Categorie de
regiuni
8. Dezvoltarea durabile, reziliente la schimbările
FEDR LDR 03 – neutralitate de gen 0
transportului aerian climatice, inteligente și intermodale,
Tipuri de sprijin
32
33
2.2. Prioritățile „Asistență tehnică”
2.2.1. Prioritatea pentru asistența tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC (se repetă pentru fiecare astfel de prioritate de asistență
tehnică) 9. Asistență tehnică
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (e) din RDC

2.2.1.1. Intervenția fondurilor
Tipurile de acțiuni aferente – articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (i) din RDC

Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare şi implementare a fondurilor FEDR, FC, alocate in POT 2021-2027 rămâne o prioritate.
La nivelul Autoritatii de Management dar si la nivelul marilor beneficiari este nevoie de fundamentarea proiectelor prin studii, analize, evaluări, precum şi
de întărire a capacităţii acestor instituţii de a de a pregăti portofolii de proiecte mature si de a asigura implementarea judicioasa a proiectelor in termenele
asumate.
Funcţia de evaluare necesita si ea sprijin, fiind in responsabilitatea AM POT, si ţinând cont de importanţa acesteia în implementarea eficace a fondurilor şi în
eficientizarea sistemului de management.
Consolidarea capacităţii administrative rămâne o prioritate pentru perioada 2021-2027 şi se va realiza în conformitate cu Roadmapul privind cresterea
capacitatii administrative, aflat în proces de elaborare.
Prin măsurile de asistență tehnică prevazute in POT se urmăresc finanțarea de operațiuni care să contribuie la îmbunătăţirea capacității instituționale a
autorității de management a programului, să sprijine managementul programului operațional și măsurile de informare și publicitate ale acestuia.
Se vor finanța operațiuni pentru:
 Acțiuni suport pentru activitatea AM POT, în particular în aria evaluării și selecției proiectelor, monitorizare tehnică și financiară, evaluarea de
program;
 Studii, evaluări, audituri, dezvoltare instituțională și administrativă pentru beneficiarii principali ai POT, în special în ceea ce privește implementarea
ERTMS;
 Studii, analize și propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ pentru creșterea eficienței implementării și exploatării proiectelor de infrastructură
de transport;
 Susținerea cheltuielilor de operare și funcționare ale AMPOT.
Asistența tehnică necesară vizează, în principal, următoarele aspecte:
 Sistemul de management și control al POT (evaluare, verificare achiziții publice, verificare tehnică și financiară, etc);
 Asistență oferită direct beneficiarilor pentru creșterea capacității administrative;
 Asistență la nivel de sector (cadrul metodologic aferent pregătirii proiectelor, legislație achiziții publice, etc.).
În implementarea acestor acțiuni se va căuta continuarea colaborării cu Instituțiile Financiare Internaționale, în particulare asistențele cu Banca Europeană de
Investiții.
Beneficiar:
 Autoritatea de Management pentru Programul Operational Transport 2021-2027
 Principalii beneficiari ai interventiilor POT 2021-2027
Principalele grupuri-țintă – articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (iii) din RDC

Principalul grup țintă vizat de prezenta prioritate este reprezentat de AMPOT și personalul acestuia, precum și principalii beneficiari ai POT, în special administratorii
infrastructurilor naționale.
2.2.1.2. Indicatori
Indicatori de realizare, cu obiectivele de etapă și țintele corespunzătoare
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din RDC
Obiectiv de etapă
Prioritate Fond Categorie de regiuni ID [5] Indicator [255] Unitate de măsură Țintă (2029)
(2024)
2.2.1.3. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (e) punctul (iv) din RDC
Prioritate nr. Fond Categorie de regiuni Cod Cuantum (EUR)

179 Informare și comunicare
180 Pregătire, implementare,
monitorizare și control
181 Evaluare și studii,
colectare de date
9. Asistență tehnică FC N/A 50.000.000
182 Consolidarea
capacităților autorităților
statelor membre, ale
beneficiarilor și ale
partenerilor relevanți

9. Asistență tehnică FC N/A 03 – neutralitate de gen 50.000.000
Tabelul 9: Defalcare orientativă a resurselor programate (UE) per tip de intervenție pentru FEAMPA N/A
2.2.2. Prioritatea pentru asistență tehnică în temeiul articolului 37din RDC (se repetă pentru fiecare astfel de prioritate de asistență tehnică)
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (f) N/A
2.2.2.1. Descrierea asistenței tehnice sprijinite prin finanțare nelegată de costuri – articolul 37 din RDC

2.2.2.2. Defalcare orientativă a resurselor programate (UE), per tip de intervenție
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (f) din RDC
Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+

utilizarea articolului 6 din FSE+ și a acțiunilor specifice programului în domeniul egalității de gen.

2. Planul de finanțare
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctele (i)-(iii), articolul 112 alineatele (1), (2) și (3), și articolele 14 și 26 din RDC
2.1. Transferuri și contribuții34 N/A
Trimitere: articolele 14, 26 și 27 din RDC
Modificare de program asociată cu ☐ contribuția la InvestEU

☐ un transfer către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte
☐ un transfer între FEDR, FSE+, Fondul de coeziune sau către un alt fond sau către alte
fonduri
Tabelul 5A: Contribuția la InvestEU* (defalcare pe ani) N/A
Contribuție de la Contribuție la Defalcare pe ani
Componentă (componente)
Fond Categorie de regiuni 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
InvestEU
FEDR Mai dezvoltate

De tranziție
Mai puțin dezvoltate
FSE+ Mai dezvoltate
De tranziție
Fondul de N/A
coeziune
Se aplică numai modificărilor de programe în conformitate cu articolele 14 și 26, cu excepția transferurilor complementare către FTJ în conformitate cu articolul 27 din
34
RDC. Transferurile nu afectează defalcarea pe ani a creditelor financiare la nivelul CFM pentru statul membru.
FEAMPA N/A
* La fiecare nouă cerere de contribuție se stabilesc, printr-o modificare de program, cuantumurile totale pentru fiecare an, pe fonduri și pe
categorii de regiuni.
Tabelul 15B: Contribuții la InvestEU* (rezumat) N/A
Componenta 4
Categorie de Componenta 1 Componenta 2 Componenta 3
Investiții sociale și Total
regiuni Infrastructură durabilă Inovare și digitalizare IMM
competențe
(a) (b) (c) (d) (f)=(a)+(b)+(c)+(d)
FEDR Mai dezvoltate
Mai puțin
dezvoltate
De tranziție
FSE+ Mai dezvoltate
Mai puțin
dezvoltate
De tranziție
Fondul de N/A
coeziune
FEAMPA N/A
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate contribuțiile efectuate prin modificări de programe pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă
cerere de contribuție se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale pentru fiecare an, pe fonduri și pe categorii de regiuni.
Câmp de text [3500] (justificare), luând în considerare modul în care aceste cuantumuri contribuie la realizarea obiectivelor de politică selectate în
cadrul programului în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul InvestEU
Tabelul 16A: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte* (defalcare pe ani) N/A
Transfer
Transfer de la Defalcare pe ani
către
Categorie
Fond Instrument 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
de regiuni
FEDR Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
FSE+ Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Fondul de N/A
coeziune
FEAMPA N/A
Tabelul 16B: Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte* (rezumat) N/A
Fond Categorie de regiuni Instrumentul 1 Instrumentul 2 Instrumentul 3 Instrumentul 4 Instrumentul 5** Total
(a) (b) (c) (d) (e) (f)=(a)+(b)+(c)+(d)+(e)
FEDR Mai dezvoltate
De tranziție
FSE+ Mai dezvoltate

De tranziție
Fond N/A
de
coeziun
e
FEAMP N/A
A
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile efectuate prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă
cerere de transfer se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale transferate pentru fiecare an, pe fonduri și pe categorie de
regiuni.
** Transferurile se pot face către orice alt instrument care face obiectul gestiunii directe sau indirecte, atunci când această posibilitate este
prevăzută în actul de bază. Se vor specifica în consecință numărul și denumirile instrumentelor relevante ale Uniunii.
Câmp de text [3 500] (justificare)

Tabelul 17A: Transferuri între FEDR, FSE + și Fondul de coeziune sau către alt fond sau alte fonduri* (defalcare pe ani) N/A
Transferuri de la Transferuri către Defalcare pe ani
Categorie
de
Categorie
Fond Fond regiuni 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
de regiuni
(dacă este
relevantă)
FEDR Mai FEDR,

dezvoltate FSE+ sau
Fondul de
De
tranziție coeziune,
FEAMPA,
Mai puțin FAMI,
dezvoltate FSI, IMFV
FSE+ Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Categorie
de
Categorie
Fond Fond regiuni 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
de regiuni
(dacă este
relevantă)
Fondul de N/A
coeziune
FEAMPA N/A
* Transfer către alte programe. Transferurile între FEDR și FSE+ se pot face numai în cadrul aceleiași categorii de regiuni.
Tabelul 17B: Transferuri între FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune sau către alt fond sau alte fonduri* (rezumat) N/A
FEDR FSE+ Fondul de FEAMPA FAMI FSI IMFV Total

Mai De Mai puțin Mai De Mai puțin coeziune
dezvoltate tranziție dezvoltate dezvoltate tranziție dezvoltate
FEDR Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
FSE+ Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Fondul N/A
de
coeziune
FEAMPA N/A
Total
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile efectuate prin modificări de programe pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă
cerere de transfer se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale transferate pentru fiecare an, pe fonduri și pe categorii de
regiuni.
Câmp de text [3 500] (justificare)
2.2. FTJ: alocare în program și transferuri35 N/A

2.2.1. Alocarea din FTJ pentru program înainte de efectuarea transferurilor pe priorități (dacă este cazul)36
Trimitere: Articolul 27 din RDC
35
Transferurile nu afectează defalcarea pe ani a creditelor financiare la nivelul CFM pentru statul membru.
36
Se aplică la prima adoptare a programelor cu alocare din FTJ.
Tabelul 18: Alocarea din FTJ pentru program în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul FTJ, înainte de efectuarea transferurilor
Prioritatea FTJ 1
Prioritatea FTJ 2
Total
2.2.2. Transferuri către FTJ ca sprijin complementar37 (dacă este cazul)
Transfer către FTJ se referă la transferurile interne în cadrul programului cu alocare din
FTJ
se referă la transferurile din alte programe către programul cu
alocare din FTJ
Tabelul 18A: Transferuri către FTJ în cadrul programului (defalcare pe ani)
Transfer
Transfer de la Defalcare pe ani
către
Categorie Prioritate
Fond 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
de regiuni FTJ*
FEDR Mai Prioritatea

dezvoltate FTJ 1
De tranziție
Mai puțin
dezvoltate
37
Secțiunea se completează per program destinatar. Când un program sprijinit de FTJ beneficiază de sprijin complementar (cf. articolului 27 din RDC) în cadrul programului
și de la alte programe, trebuie completate toate tabelele din această secțiune. La prima adoptare cu alocare dinFTJ, această secțiune confirmă sau corectează transferurile
preliminare propuse în acordul de parteneriat.
FSE+ Mai Prioritatea
dezvoltate FTJ 2
De tranziție
Mai puțin
dezvoltate
* Resursele FTJ se completează cu resursele FEDR sau FSE+ din categoria de regiuni în care se află teritoriul respectiv.
Tabelul 18B: Transfer de resurse FEDR și FSE+ către FTJ în cadrul programului
Alocarea FTJ din program* defalcată pe categorii de regiuni în care este situat
teritoriul** (per priorități FTJ)
Prioritate FTJ (pentru fiecare prioritate Cuantum
FTJ)
Transfer în cadrul programului* (sprijin complementar) pe
categorii de regiuni
FEDR Mai dezvoltate
De tranziție
FSE+ Mai dezvoltate
De tranziție
Total Mai dezvoltate
De tranziție
* Programul cu alocarea FTJ.
** Resursele FTJ se completează cu resursele FEDR sau FSE+ din categoria de regiuni în care se află teritoriul respectiv.
Tabelul 18C: Transferuri către FTJ de la celălalt program (celelalte programe) (defalcare pe ani)
Transfer de la Transfer Defalcare pe ani

către
Fond Categorie Prioritate 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
de regiuni FTJ*
FEDR Mai Prioritatea

dezvoltate FTJ 1
De tranziție
Mai puțin
dezvoltate
FSE+ Mai Prioritatea
dezvoltate FTJ 2
De tranziție
Mai puțin
dezvoltate
* Resursele FTJ se completează cu resursele FEDR sau FSE+ din categoria de regiuni în care se află teritoriul respectiv.
Tabelul 18D: Transfer de resurse FEDR și FSE+ de la alt(e) program(e) către Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) în cadrul acestui program
Sprijin complementar pentru FTJ în cadrul acestui program* pentru teritoriul situat*** într-o
anumită categorie de regiuni (pe priorități):
Prioritate FTJ Cuantum
Transfer(uri) de la alt(e) program(e)** pe categorii
de regiuni
FEDR Mai dezvoltate
De tranziție
FSE+ Mai dezvoltate
De tranziție
Total
* Program cu alocare din FTJ, care primește sprijin complementar din FEDR și FSE+.
** Program care furnizează sprijinul complementar din (sursa) FEDR și FSE+.
*** Resursele FTJ se completează cu resursele FEDR sau FSE+ din categoria de regiuni în care se află teritoriul respectiv.
Câmp de text [3 000]Justificare pentru transferul complementar din FEDR și FSE+pe baza tipurilor de intervenț i planificate– articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ix) din RDC
2.3. Transferuri între categorii de regiuni, rezultate în urma evaluării la jumătatea perioadei N/A
Tabelul 19A: Transferuri între categorii de regiuni, rezultate în urma evaluării la jumătatea perioadei, în cadrul programului (defalcare pe ani)
Transfer de la Transfer către Defalcare pe ani

Categorie de regiuni* Categorie de regiuni* 2025 2026 2027 Total
Mai dezvoltate Mai dezvoltate /
De tranziție De tranziție /
Mai puțin dezvoltate Mai puțin dezvoltate
* Se aplică numai pentru FEDR și FSE+.
Tabelul 19B: Transferuri între categorii de regiuni, rezultate în urma evaluării la jumătatea perioadei, către alte programe (defalcare pe ani)

Categorie de regiuni* Categorie de regiuni* 2025 2026 2027 Total
Mai dezvoltate Mai dezvoltate /
De tranziție De tranziție /
Mai puțin dezvoltate Mai puțin dezvoltate
* Se aplică numai pentru FEDR și FSE+.
2.4. Transferuri înapoi38 N/A
Tabelul 20A: Transferuri înapoi (defalcare pe ani)

InvestEU sau alt instrument al
Fond Categorie de regiuni 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total
Uniunii
InvestEU FEDR Mai dezvoltate
componenta 1 De tranziție
componenta 2 Mai puțin dezvoltate
componenta 3 FSE+ Mai dezvoltate
componenta 4 De tranziție
Instrument al Uniunii 1 Mai puțin dezvoltate
Instrument al Uniunii 2 Fondul de N/A
[…] coeziune
FEAMPA N/A
Tabelul 20B: Transferuri înapoi * (rezumat)
Fondul
FEDR FSE+ de FEAMPA
De la / Către coeziune
Mai puțin Mai puțin
Mai dezvoltate De tranziție Mai dezvoltate De tranziție
dezvoltate dezvoltate
InvestEU
Componenta 1
Componenta 2
38
Se aplică numai pentru modificările de programe în cazul resurselor transferate înapoi din alte instrumente ale Uniunii, inclusiv elemente aleFAMI, FSI și IMFV,
care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte, sau din InvestEU.
Componenta 3
Componenta 4
Instrumentul 1
Instrumentul 2
Instrumentul 3
Instrumentul 4**
* Cuantumuri cumulate pentru toate transferurile efectuate prin modificări de program pe parcursul perioadei de programare. La fiecare nouă
cerere de transfer se vor stabili, printr-o modificare de program, cuantumurile totale transferate pentru fiecare an, pe fonduri și pe categorii de
regiuni.
** Transferurile se pot face către orice alt instrument care face obiectul gestiunii directe sau indirecte, atunci când această posibilitate este
prevăzută în actul de bază. Se vor specifica în consecință numărul și denumirile instrumentelor relevante ale Uniunii.
2.5. Credite financiare pe an
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (i) din RDC și articolele 3, 4 și 7 din Regulamentul FTJ
Tabelul 10: Credite financiare pe an
2026 2027
Credi 202 Credit 2027
t 6
financia num financiar numai
Categorie 2 202 202 202 202 Cuantum Cuantu Total
F rfără ai fără pentru
de 0 2 3 4 5 ul de mul de
o cuantum pent cuantumul FEAMP
regiuni 2 flexibilita flexibili
n u ru de A
1 te tate
d l de FEA flexibilita
flexibilit MP
a A
te te
FEDR* Mai 39,319 41,777,07
dezvoltat 0 24,574,749 44,234,548 46,692,023 49,149,497 245,747,488
,598 3
e
De tranziție
Mai puțin 290,54 308,701,7 326,860,65 345,019,57
0 181,589,251 363,178,503 1,815,892,512
dezvoltate 2,802 27 2 7
2026 2027
Credit 2 Cred 2027
financia 0 it numai
Categorie 2 202 202 202 202 Cuantum Cuantumul Total
F rfără 2 finan pentru
de 0 2 3 4 5 ul de de flexibilitate
o cuantum 6 ciar FEAMP
regiuni 2 flexibilita
n ul de num fără A
1 te
d flexibilit ai cuant
ate pent umul
ru de
FEA flexi
MP bilita
A te
Ultraperifer
ice și
nordiceslab
populate
Total 329,86 350,478,8 371,095,20 391,711,60 412,328,
0 206,164,000 2,061,640,000
2,400 00 0 0 000
FSE+* Mai
dezvoltat
e
De tranziție
Mai puțin
dezvoltate
2026 2027
Credit 2 Cred 2027
financia 0 it numai
Categorie 2 202 202 202 202 Cuantum Cuantumul Total
F rfără 2 finan pentru
de 0 2 3 4 5 ul de de flexibilitate
o cuantum 6 ciar FEAMP
regiuni 2 flexibilita
n ul de num fără A
1 te
d flexibilit ai cuant
ate pent umul
ru de
FEA flexi
MP bilita
A te
Ultraperifer
ice și
nordiceslab
populate
Total
FTJ* Resurse
în
temeiul
articolul
ui 3din
Regula
mentul
FTJ
2026 2027
Credit Cred
financia 2 it 2027
Cuantum 0 Cuantumul
Categorie 2 202 202 202 202 rfără finan numai Total
F ul de 2 de flexibilitate
de 0 2 3 4 5 cuantum ciar pentru
o flexibilita 6
regiuni 2 ul de fără FEAMP
n te
1 flexibilit num cuant A
d ate ai umul
pent de
ru flexi
FEA bilita
MP te
A
Resurse
în
temeiul
articolulu
i4
din
Regulam
ent
ul FTJ
Resurse
în
temeiul
articolulu
i7
din
Regula
mentul
FTJ (în
legătură
cu
resursele
în
temeiul
articolul
ui 3din
Regulam
ent
ul FTJ)
2026 2027
Credit Cred
financia 2 it 2027
Cuantum 0 Cuantumul
o flexibilita 6
n te
d ate ai umul
pent de
ru flexi
FEA bilita
MP te
A
Resurse
în
temeiul
articolul
ui 7din
Regula
mentul
FTJ (în
legătură
cu
resursel
e în
temeiul
articolul
ui 4din
Regula
mentul
FTJ)
Total
Fondul N/A
378,22 401,858,8 425,497,55 449,136,31 472,775,
de 0 236,387,533 2,363,875,326
0,052 05 9 2 065
coeziune
2026 2027
Credit Cred
financia 2 it 2027
Cuantum 0 Cuantumul
o flexibilita 6
n te
d ate ai umul
pent de
ru flexi
FEA bilita
MP te
A
FEAMP N/A
A
Total 708,08 752,337,6 796,592,75 840,847,91 885,103,
0 442,551,533 4,425,515,326
2,452 05 9 2 065
* Cuantumuri după transferul complementar către FTJ.
2.6. Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii), articolul 22 alineatul (6) și articolul 36 din RDC
Pentru programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în cazul în care în acordul de
parteneriat s-a optat pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC.
Tabelul 11: Total credite financiare per fond și per cofinanțare națională N?A
Baza de Defalcarea
calcul Defalcarea orientativă a
Numărul pentru contribuției Uniunii contribuției
obiectivu sprijinul
Contribu naționale
Uniunii Rata de
lui de Categorie Contribu ția
politică / Prioritate (cost Fond Contribu Total cofinanț
de regiuni* ția național
eligibil ția are
obiectivu Uniunii ă
total sau Uniunii Cuantum publi priva
lui
contribu (a) = minus ul de că tă
specific
FTJ sau ție (g)+(h) cuantum flexibilit
asistență publică) ul de ate
tehnică flexibilit (h)
ate (b)=(c)+ (e)=(a)+ (f)=(a)/(
(c) (d)
(g) (d) (b) e)
Prioritatea P/T FEDR Mai

1 dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Ultraperife
rice și
nordice
slab
populate
Prioritate FSE+ Mai
a2 dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Ultraperife
rice și
nordice
slab
populate
Prioritatea FTJ Resurs
e în
3 ** temeiul
artico
lului
3 din
Regu
lame
ntul
FTJ
Resurs
e în
temeiul
artico
lului
4 din
Regu
lame
ntul
FTJ
Total
Prioritate Fondul de
a4 coeziune
Asistență Prioritate FEDR sau FSE+
tehnică a5 sau FTJ sau
Asistență Fondul de
tehnică coeziune
în
temeiul
articolulu
i36
alineatul
(4) din
RDC
Asistență Prioritate FEDR sau FSE+
tehnică a6 sau FTJ sau
Asistență Fondul de
coeziune
tehnică
în
temeiul
articolulu
i37 din
RDC
Total FEDR Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Ultraperife
rice și
nordice
slab
populate
Total FSE+ Mai
dezvoltate
De
tranziție
Mai puțin
dezvoltate
Ultraperife
rice și
nordice
slab
populate
FTJ Res
** urse
în
tem
eiul
arti
col
ului
3
din
Reg
ula
me
ntul
FTJ
Res
urse
în
tem
eiul
arti
col
ului
4
din
Reg
ula
me
ntul
FTJ
Total Fondul de
coeziune
Total general
* Pentru FEDR: mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate și, după caz, alocarea specială pentru regiuni ultraperiferice și regiuni nordice
slab populate. Pentru FSE+: mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate și, după caz, alocarea suplimentară pentru regiuni
ultraperiferice. Pentru Fondul de coeziune: nu se aplică. Pentru asistența tehnică, aplicarea categoriilor de regiuni depinde de selectarea unui
fond.
** Indicați resursele FTJ totale, inclusiv sprijinul complementar transferat din FEDR și din FSE+. Tabelul nu include cuantumurile în
conformitate cu articolul 7 din Regulamentul FTJ. În cazul asistenței tehnice finanțate din FTJ, resursele FTJ se împart în resursele aferente
articolelor 3 și 4 din Regulamentul FTJ. Pentru articolul 4 din Regulamentul FTJ nu există cuantum de flexibilitate.
Pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: programele care utilizează asistența tehnică în temeiul
articolului 36 alineatul (5) din RDC, în conformitate cu alegerea făcută în acordul de parteneriat.
Tabelul 11: Total alocări financiare per fond și per contribuție națională
Defalcarea
Contrib orientativă a Rata
Prioritat uția contribuției de
naționale Total
e națională cofina
Defalcarea contribuției Uniunii nțare
Număr Baza (d)=(e)
ul de +(f) (g)=(a (h)=(a)
obiecti calcul )+(d) /(g)
vului pentru
publ p
de sprijinu
Contribuția ică r
politică l
Categori Uniunii i
/ Uniunii
Fond e de (e) v
obiecti (cost (a)=(b)+(c)
regiuni* a
vului eligibil +(i)+(j) Contribuția Cuantumul de t
specific total
Uniunii flexibilitate ă
FTJ sau sau
asistenț contrib fără pentru fără pentru
(
ă uție asisten asisten asisten asisten
f
tehnică publică ță ță ță ță
)
) tehnic tehnic tehnic tehnic
ă în ă în ă în ă în
temeiu temeiu temeiu temeiu
l l l l
articol articol articol articol
ului ului ului ului
36 36 36 36
alineat alineat alineat alineat
ul (5) ul (5) ul (5) ul (5)
(b) (c) (i) (j)
OP 3 Prioritat P/T FEDR Mai
55,921,4
ea1 dezvoltat 55,921,488 83,882,232 83,882,232 139,803,720 40.00%
88
e
De
tranziție
Mai
413,218,
puțin 413,218,512 619,827,768 619,827,768 1,033,046,280 40.00%
512
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
P/T Fondul de N/A
1,566,55 2,349,825,00
coeziune 1,566,550,000 2,349,825,000 3,916,375,000 40.00%
0,000 0

53,938,0
ea2 dezvoltat 53,938,000 80,907,000 80,907,000 134,845,000 40.00%
00
e
De
tranziție
Mai
398,562,
puțin 398,562,000 597,843,000 597,843,000 996,405,000 40.00%
000
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
11,920,0
ea3 dezvoltat 11,920,000 17,880,000 17,880,000 29,800,000 40.00%
00
e
De
tranziție
Mai
88,080,0
puțin 88,080,000 132,120,000 132,120,000 220,200,000 40.00%
00
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
52,448,0
ea4 dezvoltat 52,448,000 42,912,000 42,912,000 95,360,000 55.00%
00
e
De
tranziție
Mai
387,552,
puțin 387,552,000 317,088,000 317,088,000 704,640,000 55.00%
000
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
P/T Fondul de N/A
402,325,
coeziune 402,325,326 329,175,267 329,175,267 731,500,593 55.00%
326
29,800,0
ea5 dezvoltat 29,800,000 5,258,824 5,258,824 35,058,824 85.00%
00
e
De
tranziție
Mai
220,200,
puțin 220,200,000 38,858,824 38,858,824 259,058,824 85.00%
000
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
41,720,0
ea6 dezvoltat 41,720,000 7,362,353 7,362,353 49,082,353 85.00%
00
e
De
tranziție
Mai
308,280,
puțin 308,280,000 54,402,353 54,402,353 362,682,353 85.00%
000
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
P/T Fondul de N/A
200,000,
coeziune 200,000,000 35,294,118 35,294,118 235,294,118 85.00%
000
OP 3 Priorita P/T Fondul de N/A

145,000,
tea 7 coeziune 145,000,000 118,636,364 118,636,364 263,636,364 55.00%
000

ea8 dezvoltat
e
De
tranziție
Mai
puțin 0 0 0 0 0 0,00%
dezvolta
te
Ultraperif
e
rice și
nordice
slab
populate
Asistență Prioritat Fondul de N/A
tehnică ea9 coeziune
asistenț
ă
tehnică 50,000,0
în 50,000,000
00
50,000,000 50,000,000 100,000,000 50.00%
temeiul
articolu
l ui 37
din
RDC
Total FEDR Mai
245,747,
dezvoltat 245,747,488 238,202,409 238,202,409 483,949,897 50.78%
488
e
De
tranziție
Mai
puțin 1,815,89 1,760,139,9
dezvoltat 1,815,892,512 1,760,139,945 3,576,032,457 50.78%
2,512 45
e
Ultraperi
ferice și
nordice
slab
populate
Total FSE+ Mai
dezvoltat
e
De
tranziție
Mai
puțin
dezvoltat
e
Ultraperi
ferice și
nordice
slab
populate
FT Resurs
J** eîn
temeiul
articol
ului 3
din
Regula
ment
ul
FTJ
Resurs
eîn
temei
ul
articol
ului 4
din
Regul
a
mentu
lFTJ
Total Fondul 2,363,87 2,882,930,7
2,363,875,326 2,882,930,749 5,246,806,075 45.05%
de coeziune 5,326 49
Total general 4,425,51 4,881,273,1
4,425,515,326 4,881,273,103 9,306,788,429 47.55%
5,326 03
* Pentru FEDR și FSE+: mai puțin dezvoltate, de tranziție, mai dezvoltate și, după caz, alocarea specială pentru regiuni ultraperiferice și regiuni
nordice slab populate. Pentru Fondul de coeziune: nu se aplică. Pentru asistența tehnică, aplicarea categoriilor de regiuni depinde de selectarea
fondului.
** Indicați resursele FTJ totale, inclusiv sprijinul complementar transferat din FEDR și din FSE+. Tabelul nu include cuantumurile în
conformitate cu articolul 7 din FTJ. În cazul asistenței tehnice finanțate din Regulamentul FTJ, resursele FTJ se împart în resursele aferente
articolelor 3 și 4 din Regulamentul FTJ. Pentru articolul 4 din Regulamentul FTJ nu există cuantum de flexibilitate.
Pentru FEAMPA:
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (iii) din RDC
Programele FEAMPA care utilizează asistența tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (4) din RDC, în conformitate cu alegerea făcută în
acordul de parteneriat.
Tabelul 11A: Total alocări financiare per fond și per contribuție națională
Baza de calcul
Obiectiv specific (nomenclatorul Contribuția Contribuția publică Rata de
Prioritate a sprijinului Total
prevăzut în Regulamentul FEAMPA) Uniunii națională cofinanțare
Uniunii
Prioritatea 1 1.1.1 Public
1.1.2 Public
1.2 Public
1.3 Public
1.4 Public
1.5 Public
1.6 Public
Prioritatea 2 2.1 Public
2.2 Public
Asistență tehnică în 5.1 Public
temeiul articolului 36
alineatul (4) din RDC
Asistență tehnică în 5.2 Public
temeiul articolului 37 din
RDC
Programele FEAMPA care utilizează asistența tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (5) din RDC, în conformitate cu alegerea făcută în
acordul de parteneriat. N/A
Tabelul 11A: Total alocări financiare per fond și per contribuție națională N/A
Contribuția Uniunii
Baza de Contribuția Uniunii Contribuția Uniunii
Obiectiv specific Contribuția
calcul pentru fără asistență tehnică pentru asistență Rata de
Prioritate (nomenclatorul prevăzut în publică Total
sprijinul în temeiul tehnică în temeiul cofinanțare
Regulamentul FEAMPA) națională
Uniunii articolului 36 articolului 36
alineatul (5) din RDC alineatul (5) din RDC
Prioritatea 1 1.1.1 Public
1.1.2 Public
1.2 Public
1.3 Public
1.4 Public
1.5 Public
1.6 Public
2.2 Public
Asistență 5.1 Public
tehnică
(articolul 37
din RDC)
3. Condiții favorizante
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (i) din RDC
Tabelul 12: Condiții favorizante
Obiectiv specific
Condiții Îndeplinirea condiției Îndeplinirea Trimitere la
Fond (N/A pentru Criterii Justificare
favorizante favorizante criteriilor documentele
FEAMPA) relevante
Comprehensive Yes/No Criterion 1
FEDR 3.2 Developing a Y [500] [1 000]
transport planning at
sustainable, climate
the appropriate level FC Fulfilled Transport Investment The Investment Plan for the
resilient, intelligent,
Plan for 2020-2030 period 2020-2030 has a
secure and intermodal
programmatic character,
TEN-T
having as main reference the
3.3 Sustainable, socio-economic efficiency,
climate-resilient, recalibrating the investment
intelligent and objectives through a multi-
intermodal national, criteria analysis, starting from
regional, and local the projects already finalized
mobility, including and those in progress,
improved access to identifying the future needs
TEN-T and cross- and the sources of financing,
border mobility proposals of measures to
improve the implementation
process and a series of
horizontal measures
throughout the transport
sector.
Criterion 2 Y/N PNIESC 2021-2030 PNIESC was approved in
2021 and includes measures
Ongoing National Integrated for decarbonisation of
Plan for Energy and transport. The Transport
Climate Change Investment Plan fully
compliesand includes
investments demanded by
PNIESC. .
Criterion 3 Y/N Transport Investment The scenarios analysed by
Plan for 2020-2030 Investment Plan for 2020-
Y 2030 have the TEN-T
(Fulfilled) network as prime criteria for
prioritization of projects
(25% weight), as defined in
the Regulations (EU) no.
1315/2013 and 1316/2013,
followed by economic
sustainability and
environmental impact.
Criterion 4 Y/N GTMP The methodology applied to
ensure regional and local
Ongoing General Transport
connectivity to the TEN-T
Master Plan
core network is described in
the Transport Investment Plan
(IP).
IP introduced the concepts of
primary, secondary and
tertiary network as the main
categories defining the
importance of Romania’s
transport links with its
neighbours, as well as between
its regions. At central level the
responsibility for the
implementation of the primary
and secondary network lies
with the MoTI. The secondary
transport network is intended
to ensure regional and urban
accessibility of the transport
primary network in an
efficient, safe and
environmental friendly way.
POT investments will also
include the construction of
bypass variants in order to
ensure a proper accessibility
of municipalities to the
primary network, as well as
the construction of other
national infrastructure
sections located on the
secondary network. The main
focus is on county residences
with poor connectivity to the
transport primary network not
adapted to current traffic
values.
e Criterion 5 Y/N Transport Investment Investment objectives in the
Plan 2020-2030 railway sector include
Y equipping with ERTMS 2.
National Recovery All projects aimed at
(Fulfilled)
and Resilience Plan modernizing the railway
infrastructure financed under
the current programming
period through LIOP and
CEF include equipping with
ERTMS 2. This approach
will continue in the 2021-
2027 programming period. In
addition the NRRP includes a
milestone consistong of the
ERTMS operationalisation
plan.
Criterion 6 Y/N General Transport GTMP and Transport
Master Plan Investment Plan 2020-2030
Y covers all modes of transport:
Transport Investmenl road, rail, naval, air and
(Fulfilled)
Plan 2020-2030 intermodal. GTMP planned
the network of public freight
terminals, located balanced at
the national network level, to
ensure non-discriminatory
access of logistics operators,
rail-road and rail-river
services integrators, starting
from the existing freight
flows at national level. The
analysis considered the
following elements:
connectivity with other
modes, geographical
distribution of goods entry
points in Romania (ports) and
population centres, the
current network of railways
and roads, the current and
potential traffic flows, the
coverage area of freight truck
drive. OPT proposes further
colaboration with the private
logistic centers in order to
establish the most efficient
intermodal logistic centers.
Criterion 7 Y/N Transport Investment The purpose of the Strategy is
Plan 2020-2030 to support the development of
Y
alternative fuel infrastructure
National Recovery
(Fulfilled) in Romania, so that all relevant
and Resilience Plan
modes of transport, methods
and technologies can be used
in a non-discriminatory
manner in accordance with
their efficiency, applicability
and cost-effectiveness to
ensure a high-grade transport
system of continuity and a
minimal impact on the
environment and population
health, both in urban
agglomerations, as well as
along inter-urban
infrastructure and TEN-T
networks.
During the current program
period, through CEF are
funded actions aimed at
creating a sustainable
network of alternative fuels,
thus starting the
implementation at national
level of a network of
alternative fuels located on
the main sections of the TEN-
T core network.
Criterion 8 Y/N Investment Plan for MoTI Committted in the
2020-2030 NRRP to contribute to the
Partially fulfilled
target of 30.000 charging
National Recovery
points in Romania by 2026.
and Resilience Plan
The MoTI will continue
through the IP its policy to
finance actions aimed at
developing a sustainable
network of alternative fuels,
thus supporting the national
deployment of an alternative
fuels network located on the
main sections of the TEN-T
core network.
In this regard, all sections of
high-speed roads which will
be financed under POT and
are prioritised by the IP will
mandatory provide facilities
for alternative fuel charging
stations. In this respect, the
technical regulations for the
design of road transport
infrastructure projects will
include facilities for charging
stations for electric vehicles,
digital early warning systems
for risks, as well as measures
for protection against noise
pollution and forest curtains.
In the rail sector, the
investments promoting
alternative fuels mainly refer
to the retrofiting of the
existing rolling stock,
including the hydrgen
technology.
Criterion 9 Y/N Transport Investment The Investment Plan for the
Plan for 2020-2030 period 2020-2030 elaborated
Ongoing
by MoTI contains a distinct
chapter called Financing
strategy. This chapter analyses
the total financing available
for the sector (as well as the
specific conditions for each
funding source) including
European funds, Recovery and
Resilience Facility, external
loans, the state budget and
other sources.
A clear prioritization of the
projects that can / will be
implemented within the limits
of the available funding
ceilings will be proposed and
the financing scenarios and
the related list of the priority
projects will be presented to
the Government decision.
Based on the Government's
decision on the agreed
financing scenario, a national
financing commitment will
be ensured for the next 10
years. The coverage of this
need will be assured by the
Ministry of Public Finance
taking into account the
different sources of financing.
Table 12:
Horizontal
Enabling
conditions
Enabling conditions Fund Specific objective Criteria Fulfilment of criteria Reference to relevant Justification [1 000]
Fulfilment of enabling
(N/A to the EMFAF) (YES/N0) documents [500]
condition
(Yes/No)
all DA
Effective monitoring Monitoring HG nr. 901/2015 Funcția de monitorizare este
mechanisms of the mechanisms are in exercitată de ANAP în baza
OUG nr. 13/2015
public procurement place that cover all art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG
market public contracts HG 634/2015 nr. 13/2015, respectiv art. 3
and their alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și
procurement under OUG nr. 68/2019 f) din HG 634/2015, prin:
the Funds in line http://anap.gov.ro/we
-prelucrarea periodică a datelor
with Union b/analize-si-rapoarte-
și informațiilor cu privire la
procurement statistice/?future=fals
toate procedurile de achiziții
legislation. That e
din SEAP
requirement
includes: -prelucrarea datelor privind
deciziile CNSC și ale curților
1.Arrangements
de apel
to ensure
compilation of -calcularea indicatorilor de
effective and performanță relevanți și
reliable data on măsurabili
public
- pregătirea rapoartelor și
procurement
declarațiilor, în conformitate
procedures above
cu obligațiile de raportare
the Union
thresholds in stabilite în directive și
accordance with legislația națională.
reporting Datele și informațiile
obligations under monitorizate sunt publicate
Articles 83 and periodic pe site-ul instituției
84 of Directive și vizează: dimensiunea și
2014/24/EU and caracteristicile pieței,
Articles 99 and intensitatea concurenței,
100 of Directive activitatea economică,
2014/25/EU. eficiența achizițiilor publice,
posibile situații de
comportament
necorespunzător.
2.Arrangements to DA art.232(1) Legea Toți indicatorii pot fi obținuți
ensure the data 98/2016 din SEAP.
cover at least the
art. 252 (1) Legea nr a) Conform Legii nr. 98/2016
following
99/2016 (art. 142, 145, 146) și Legii nr.
elements:
99/2016 (art. 151, 155, 156),
HG nr 394/2016, art.
(a) quality autoritățile contractante (AC)
170, 171, 172
and intensity of au obligația de a publica un
competition: HG nr 395/2016 art. anunț de atribuire, incluzând
names of winning 167, 168, 169 cel puțin elementele solicitate.
bidder, number of
b) Legea nr 98/2016, b) Conform legislației
initial bidders and
art. 221 (6),222^1 achizițiilor, AC are obligația
contractual value;
de a include în anunțul de
(b) Legea nr 99/2016, art. atribuire valoarea și celelalte
informati 239, 239^1 modificări ale contractului.
on on final price OUG nr 114/2020
Au fost implementate
after completion
and on http://anap.gov.ro/web următoarele măsuri:
/wp-
participation of -anunț de modificare a
SMEs as direct content/uploads/2020/ contractului, respectând
bidders, where 07/ORDONANTA-de- formularul 20
national systems URGENTA-nr.-114-
09.07.2020.pdf -modificarea legislației (OUG
provide such
nr. 114/2020) prin
information. http://anap.gov.ro/web
introducerea obligației de a
/wp-
publica toate modificările la
content/uploads/2021/
contract
01/Notificare-
extindere-anunt-de- - dezvoltarea SEAP pentru a
modificare- permite publicarea
contract_FINAL_19Ia modificărilor contractului,
n2021_de-publicat- inclusiv o notificare în acest
1.pdf sens
Instrucțiunea nr - instrucțiunea nr. 1/2021
1/2021 privind modificarea
contractului (Monitorul Oficial
http://anap.gov.ro/we
b/wp- nr. 56/2021)
content/uploads/2021
În ceea ce privește
/01/Instructiune-MO-
participarea IMM-urilor ca
final.pdf
ofertanți direcți, tipul de
entitate este selectat din
SEAP: mediu, mic, mare,
aceste informații regăsindu-se
în profilul SEAP, DUAE și
declarația cu participanții la
procedură.
3.Arrangements DA ANAP exercită funcția de
to ensure monitorizare conform art. 2 și
monitoring and art. 3 lit. e) din OUG nr.
analysis of the 13/2015, respectiv art. 3 alin.
data by the (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și f)
competent din HG 634/2015.
national
authorities in
accordance with
Article 83(2) of
Directive
2014/24/EU and
Article 99(2) of
Directive
2014/25/EU.
4.Arrangements DA http://anap.gov.ro/we Rezultatele activității de
to make the b/analize-si-rapoarte- monitorizare sun publicate și
results of the statistice/?future=fals disponibile pe site-ul ANAP.
analysis available e
to the public in
accordance with
Article 83(3) of
Directive
2014/24/EU and
Article 99(3)
Directive
2014/25/EU.
5.Arrangements DA Legislația națională conține
to ensure that all reglementări specifice care
information răspund situațiilor de
pointing to denaturare a concurenței:
suspected bid-
rigging situations - Legea nr. 98/2016: art. 167
is communicated alin. (1) lit. d), alin. (6) și alin.
to the competent (7)
national bodies in - Legea nr. 99/2016: art. 180
accordance with alin. (1) lit. d), alin. (4)
Article 83(2) of
și alin. (5)
Directive
2014/24/EU and Consiliul Concurenței,
Article 99(2) of instituție cu atribuții specifice,
Directive transmite puncte de vedere la
2014/25/EU solicitarea AC urmare a unei
suspiciuni de denaturare a
concurenței.
all YES
Tools and capacity Managing http://www.ajutordesta AM verifică dacă beneficiarul
for effective authorities have t.ro/?pag=206 intră sau nu în categoria de
application of State the tools and întreprindere în dificultate:
aid rules capacity to verify
- este verificată
compliance with
existența declarației pe propria
State aid rules:
răspundere a beneficiarului,
1. For
- este aplicată
undertakings in
metodologia pentru verificarea
difficulty and
încadrării în categoria de
undertakings
întreprindere în dificultate așa
under a recovery
cum aceasta este definită de
requirement.
legislația în domeniul
ajutorului de stat.
Pentru întreprinderile supuse
aplicării unei decizii de
recuperare Registrul
ajutoarelor de stat (RegAS)
permite verificarea ex-ante a
eligibilității beneficiarului de
a primi ajutor de stat-de
minimis. Aplicația RegAS
este gestionată de Consiliul
Concurenței în colaborare cu
Serviciul de telecomunicații
speciale.
2. Through Potrivit para. (2), art. 6 din
access to expert OUG nr. 77/2014 Consiliul
advice and Concurenței furnizează la
guidance on State nivel naţional asistență de
aid matters, specialitate privind aplicarea
provided by State legislației ajutorului de stat
aid experts of furnizorilor și beneficiarilor
local or national de ajutor de stat/de minimis
bodies pentru a asigura îndeplinirea
obligațiilor RO în acest
domeniu în calitatea sa de stat
membru al UE, inclusive în
ceea ce privește elaborarea de
acte normative sau
administrative prin care se
instituie măsuri de natura
ajutorului. În același timp
AM au acces prin Consiliul
Concurenței la platforma
wiki.
all
Effective application Effective Guide to the MIPE a elaborat Ghidul pentru
and implementation mechanisms are in application of the aplicarea Cartei Drepturilor
of the Charter of place to ensure Charter of Fundamentale a Uniunii
Fundamental Rights compliance with Fundamental Rights of Europene în implementarea
the Charter of the European Union in fondurilor europene structurale
Fundamental the implementation of și de investiții.
Rights of the the European
Demersurile pentru a asigura
European Union structural and
conformitatea programelor
('the Charter') investment funds
sprijinite de fonduri și
which include:
https://mfe.gov.ro/mi implementarea cu respectarea
1.Arrangements to nister/perioade-de- dispozițiilor Cartei sunt
ensure compliance programare/perioada- incluse în Ghid in cadrul
of the programmes 2021-2027/ capitolului VI Obligations of
supported by the managing authorities and
Funds and their other institutions involved in
implementation managing European funds,
with the relevant capitolul IV Legal status.
provisions of the Obligation to respect the
Charter. Charter.
1.Arrangements
to ensure
compliance of the
programmes
supported by the
Funds and their
implementation
with the relevant
provisions of the
Charter.
2.Reporting Guide to the Modalitatile de raportare
arrangements to application of the către comitetul de
the monitoring Charter of monitorizare a cazurilor de
committee Fundamental Rights of nerespectare a prevederilor
regarding cases the European Union in cartei in implementarea
of non- the implementation of operațiunilor sprijinite de
compliance of the European fonduri sunt incluse în Ghid,
operations structural and capitolul VI Obligații ale
supported by the investment funds autorităților de management
Funds with the și alte instituții implicate în
https://mfe.gov.ro/mini
Charter and gestionarea fondurilor
ster/perioade-de-
complaints europene (punctul 4.
programare/perioada-
regarding the Verificarea conformitatii cu
2021-2027/
Charter Carta in perioada de
submitted in monitorizare)
accordance with
the arrangements
made pursuant to
Article 69(7).
all YES YES
Implementation and A national Legea nr. 221/2010 ANDPDCA a elaborat
application of the framework to pentru ratificarea Strategia națională privind
United Nations ensure Convenţiei privind drepturile persoanelor cu
Convention on the implementation of drepturile persoanelor dizabilități 2021-2027 și
rights of persons the UNCRPD is in cu dizabilităţi Planul Operațional aferent, în
with disabilities place that http://legislatie.just.ro/ cadrul unui proiect AT, cu
(UNCRPD) in includes: Public/DetaliiDocume sprijinul Băncii Mondiale,
accordance with ntAfis/123949 având ca obiectiv asigurarea
1.Objectives with
Council Decision participării depline și efective
measurable goals, Legea nr. 448/2006
2010/48/EC a persoanelor cu dizabilități,
data collection privind protecția și
bazată pe libertatea de decizie,
and monitoring promovarea
în toate domeniile vieții și într-
mechanisms. drepturilor persoanelor
un mediu accesibil și rezilient.
cu handicap
http://legislatie.just.ro/ Strategia continuă și dezvoltă
Public/DetaliiDocume demersul de implementare a
nt/236311 Convenției ONU privind
drepturile persoanelor cu
Legea nr. 8/2016
dizabilități în vederea
privind înfiinţarea
asigurării cadrului pentru
mecanismelor
exercitarea deplină și în
prevăzute de
condiții de egalitate a tuturor
Convenţia privind
drepturilor şi libertăţilor
drepturile persoanelor
fundamentale ale omului de
cu dizabilităţi
către toate persoanele cu
http://legislatie.just.ro/
dizabilităţi.
Public/DetaliiDocume
nt/175197 Monitorizarea implementării
Strategiei va fi realizată de
HG aprobare către ANDPDCA, pe baza unei
strategie??? metodologii și a unor
instrumente de lucru.
Obiectivele și țintele
măsurabile, sistemul de
colectare de date și
mecanismul de monitorizare
devin pachetul complet
pentru asigurarea
implementării Strategiei
naționale 2021-2027
2.Arrangements YES https://mfe.gov.ro/mi MIPE a elaborat Ghidul
to ensure that the nister/punctul-de- privind reflectarea Convenției
accessibility contact-pentru- ONU privind drepturile
policy, implementarea- persoanelor cu dizabilități în
legislation and conventiei-privind- pregătirea și implementarea
standards are drepturile- programelor și proiectelor cu
properly reflected persoanelor-cu- finanțare nerambursabilă
in the preparation dizabilitati/ pentru perioada 2021-2027,
and care sprijină implementarea și
implementation aplicarea prevederilor
of the Convenției prin reflectarea
programmes. politicilor, legislației și
standardelor în materie de
accesibilitate în pregătirea AP
și PO, încurajând acțiuni și
măsuri eficiente în elaborarea
și implementarea proiectelor.
Documentul prezintă cadrul
legal și instituțional aplicabil,
principalele dispoziții ale
CDPD de care se va ține cont
în etapele de programare și de
implementare, precum și
mecanismele de asigurare și
verificare a respectării
condiției favorizante.
Ghidul urmărește promovarea
de acțiuni privind
accesibilitatea, adaptarea
rezonabilă, designul
universal, cercetarea în
domeniul noilor tehnologii și
utilizarea acestora de către
persoanele dizabilități în
vederea facilitării integrării
acestora în societate.
3.Reporting YES https://mfe.gov.ro/mi Raportarea către comitetele de
arrangements to nister/punctul-de- monitorizare a cazurilor de
the monitoring contact-pentru- neconformitate a operațiunilor
committee implementarea- sprijinite din fonduri se va
regarding cases conventiei-privind- realiza în conformitate cu
of non- drepturile- dispozițiile art. 40(1)(h) din
compliance of persoanelor-cu- RDC. În scopul îndeplinirii
operations dizabilitati/ atribuțiilor de raportare,
supported by the reprezentanții punctului de
Funds with the contact (PCPD) vor fi membri
UNCRPD and în CM-urile PO care adresează
complaints măsuri pentru sprijinirea
regarding the persoanelor cu dizabilități.
UNCRPD
submitted in Din perspectiva utilizării
accordance with fondurilor, PCPD ocupă o
the arrangements poziție centrală în cadrul
made pursuant to arhitecturii instituționale
Article 69(7). pentru promovarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități.
Prin colaborarea cu
ANDPDCA, Consiliul de
Monitorizare, rețeaua
punctelor de contact, CNCD,
Avocatul Poporului etc.,
reprezentanții PCPD vor
putea prezenta în cadrul
reuniunilor CM atât situațiile
de neconformitate înregistrate
la nivelul autorităților
naționale și/sau la nivelul CE,
cât și soluțiile identificate sau
propuse spre examinare.
PCPD va urmări
implementarea măsurilor
adoptate și va comunica,
după caz, CE remedierea
situațiilor semnalate.
ERDF YES
1.1. Good Developing and Smart https://uefiscdi.gov.ro/ Criteriul este îndeplinit pe
governance of enhancing research specialisation resource-821136- baza a două documente:
national or regional and innovation strategy or analysis-of-the-
- Analiza factorilor care
smart specialisation capacities and the strategies shall be factors-that-obstruct-
blochează difuzarea
strategy uptake of advanced supported by: the-diffusion-of- inovării – elaborat de
technologies innovatio.pdf UEFISCDI
Mirela 1. Up-to-
Developing skills for date analysis of Bariere în calea digitalizării _
smart specialisation, challenges for Autoritatea pentru
industrial transition innovation digitalizarea României
and entrepreneurship diffusion and
digitalisation.
2. Existence YES https://www.research.g Ministerul Cercetării, Inovării
of competent ov.ro/uploads/minister și Digitalizării (MCID) este
regional or /rof-mcid-2021.pdf instituția responsabilă cu
national managementul Strategiei
institution or Naționale de Cercetare,
body, responsible Inovare și Specializare
for the Inteligentă 2021-2027
management of (SNCISI).
the smart
specialisation
strategy.
3. YES https://www.research.g SNCISI conține o secțiune
Monitori ov.ro/uploads/minister dedicate monitorizării și
ng and evaluation /rof-mcid-2021.pdf evaluării acestui document
tools to measure strategic. O platformă IT va
performance facilita colectarea de date și un
towards the compartiment dedicate din
objectives of the cadrul MCID va asigura
strategy. analiza datelor colectate legate
de specializare inteligentă.
Potrivit organigramei MCID,
Direcția de specializare
inteligentă, transfer tehnologic
și inovare are atribuții privind
derularea continua a
Mecanismului de descoperire
antreprenorială (MDP) și
identificare/actualizarea
domeniilor de specializare
inteligentă, după caz,
monitorizarea și evaluarea
implementării SNCISI.
Responsabilă cu elaborarea
SNCISI este Direcția general
pentru politici CDI, strategii
și digitalizare.
4. yes link Funcționarea efectivă a MDP
Functioni (în colaborare cu Agențiile de
ng of stakeholder Dezvoltare regionale care
co-operation îndeplinesc rolul de AM
(“entrepreneurial pentru PO Regionale și sunt
discovery responsabile cu
process”). elaborarea/implementarea/mon
itorizarea și evaluarea RIS3
regionale) se realizează pe
baza unei metodologii deja
realizate și implementate într-o
primă iterație a MDP la nivel
naţional, care va fi inclus în
SNCISI ca Anexă.
Direcția generală de
specializare inteligentă,
transfer tehnologic și inovare
a fost înființată și are atribuții
referitoare la aplicarea
continua a MDP la nivel
naţional și actualizarea
domeniilor de specializare
inteligentă, după caz.
5. Actions yes link Acțiunile necesare pentru
necessary to îmbunătățirea sistemului de
improve national cercetare și inovare vor fi
or regional stabilite în cadrul unui proiect
research and de asistență prin Facilitatea
innovation de sprijin pentru politică
systems, where (PSF). Potrivit organigramei
relevant. la nivelul MCID a fost
înființată o unitate de
implementare a reformelor
recomandate prin proiectul
PSF care are rolul de a crește
eficiența utilizării fondurilor
europene pentru cercetare,
aspect relevat și în Planul
Național de recuperare și
reziliență.
6. Where yes link Ministerul Economiei,
relevant, actions Turismului și
to support Antreprenoriatului a elaborate
industrial Planul de măsuri privind
transition. managementul tranziției
industrial în România în
perioada 2021-2027 și
colaborează cu MCID pentru
implementarea acestuia.
7. Measures yes link MCID a asumat un Plan de
for enhancing măsuri în sprijinul
cooperation with
partners outside a Internaționalizării și al
given Member Colaborării internaționale.
State in priority
areas supported
by the smart
specialisation
strategy.
1.2. National or ERDF:
Enhancing digital
A national or Nu se finanțează intervenții
regional broadband
connectivity
regional care sa implice îndeplinirea
plan broadband plan is acestei condiții favorizante
in place which conform Memorandum nr.
includes: 736/26.10.2020.
1. An
assessment of the
investment gap
that needs to be
addressed to
ensure that all
Union citizens
have access to
very high capacity
networks , based
on:
(a) a recent
mapping of
existing private
and public
infrastructure and
quality of service
using standard
broadband
mapping
indicators;
(b) a
consultation on
planned
investments in
line with State
aid requirements
2. The
justification of
planned public
intervention on the
basis of
sustainable
investment models
that:
(a) enhance
affordability and
access to open,
quality and future-
proof
infrastructure and
services;
(b) adjust the
forms of financial
assistance to the
identified market
failures;
(c) allow for
a complementary
use of different
forms of
financing from
Union, national
or regional
sources.
3. Measures
to support
demand and use
of very high
capacity
networks,
including actions
to facilitate their
roll-out, in
particular
through the
effective
implementation
of the Directive
2014/61/EU of
the European
Parliament and of
the Council .
4. Technical
assistance and
expert advice
mechanisms,
such as a
Broadband
Competence
Office, to
reinforce the
capacity of local
stakeholders and
advise project
promoters.
5. A
monitoring
mechanism based
on standard
broadband
mapping
indicators.
Promoting energy YES
2.1. Strategic policy ERDF 1. A HG nr. 1034/2020 în Strategia națională de renovare
efficiency and
framework to Cohesi national long term 27.11.2020. pe termen lung (SRTL)
reducing greenhouse
support energy on renovation cuprinde, în Capitolul IX
gas emissions SRTL poate fi
efficiency renovation Fund: strategy to support Indicatori, o foaie de parcurs
consultat accesând
of residential and the renovation of cu măsuri și indicatori de
următorul link:
non-residential the national stock progres măsurabili, ce vizează
buildings of residential and https://www.mlpda.ro/ întreg parcul național de
non-residential uploads/articole/attach clădiri rezidențiale și
buildings is ments/60096d5354394 nerezidențiale, publice și
adopted, in line 459864321.pdf private, cu valori țintă
with the orientative pentru 2030, 2040
requirements of și 2050 care indică modul în
Directive (EU) care aceștia contribuie la
2010/31/EU of the atingerea obiectivului de
European eficiență energetică de 32,5%,
Parliament and of stabilit de Uniunea Europeană
the Council , pentru 2030, prin Directiva
which: 2012/27/UE.
(a) entails Capitolul X Implicații
indicative bugetare cuprinde resurselor
milestones for financiare necesare pentru
2030, 2040 and implementarea strategiei si
2050; opțiunile de implementare
pentru promovarea
(b) provides
investițiilor în renovarea
an indicative
clădirilor (pct. 1 – 4), cu
outline of
recomandări privind
financial resources
mecanismele financiare
to support the
pentru sprijinirea mobilizării
implementation of
investițiilor, opțiuni
the strategy;
instituționale propuse pentru
(c) defines gestionarea și implementarea
effective mecanismelor financiare
mechanisms for publice, opțiuni și scheme de
promoting finanțare în vederea renovării
investments in clădirilor pentru fiecare
building segment de piață.
renovation.
2. Energy YES Capitolul VII din SRTL
efficiency cuprinde măsuri pentru
improvement sprijinirea renovării parcului
measures to național de clădiri rezidențiale
achieve required și nerezidențiale, precum și
energy savings măsuri de îmbunătățire a
eficienței energetice pentru a
realiza economiile de energie
necesare.
Măsurile și pachetele de
renovare s-au realizat pentru
clădirile de referință
considerate ca fiind
reprezentative pentru fondul
de clădiri existent la nivel
național, în funcție de
caracteristici arhitecturale
comune, tipuri și zone
climatice din România.
ERDF https://ec.europa.eu/e
2.2. Governance of Promoting energy The integrated
Cohesi nergy/sites/ener/files/
the energy sector efficiency and national energy
on documents/ro_final_n
reducing greenhouse and climate plan is
Adrian M. Fund ecp_main_ro.pdf
gas emissions notified to the
Commission, in
Promoting renewable
accordance with
energy in accordance
Article 3 of
with Directive (EU)
Regulation (EU)
2018/2001 of the
2018/1999 and
European Parliament consistent with the
and of the Council , long-term
including the greenhouse gas
sustainability criteria emission reduction
set out therein objectives under
the Paris
Agreement, which
includes:
1. All
elements required
by the template
set out in Annex
I to Regulation
(EU) 2018/1999.
2. An
outline of
envisaged
financial
resources and
mechanisms for
measures
promoting low-
carbon energy.
ERDF Promoting renewable
2.3. Effective Measures are in
Cohesi energy in accordance
promotion of the use place which
on with Directive (EU)
of renewable energy ensure:
Fund 2018/2001, including
across sectors and
the sustainability 1.
across the Union
criteria set out therein Complian
Adrian M. ce with the 2020
binding national
renewable energy
target and with
this share of
renewable energy
as a baseline up
to 2030 or having
taken additional
measures in case
the baseline is
not maintained
over any one-
year period in
accordance with
the Directive
(EU) 2018/2001
and Regulation
(EU) 2018/1999.
2. In 2. Increase of the share of
accordance with renewable energy in the
the requirements heating and cooling sector
of Directive (EU)
2018/2001 and ME este responsabil doar
Regulation (EU) pentru sectorul energie
2018/1999, an electrică. Conform Directivei
increase of the (UE) 2018/2001, nu există
share of țintă sectorială pentru energie
renewable energy electrică, dar România are
in the heating and obligații în sectoarele
cooling sector in încălzire și răcire și transport,
line with Article sectoare pentru care ME nu
23 of Directive are nici atribuții, nici
(EU) 2018/2001. expertiză/competențe.
ERDF Promoting climate YES
2.4. Effective A national or Planul Național de Comitetul Național pentru
Cohesi change adaptation,
disaster risk regional disaster Management a Situații de Urgență a aprobat
on and disaster risk
management risk management Riscurilor la Dezastre prin Hotărârea nr.
Fund prevention, and
framework plan, established (PNMRD) 13/26.02.2021 Planul Național
resilience, taking into
on the basis of risk de Management al Riscurilor
account eco-system https://www.igsu.ro/R
assessments, de Dezastre (PNMRD), care a
based approaches esources/COJ/Program
taking due account fost elaborat ținându-se seama
eStrategii//pdf24_merg
of the likely de aspectele privind
ed.pdf
impacts of climate schimbările climatice.
change and the Metodologia
PNMRD conține o descriere a
existing climate națională de evaluare
principalelor riscuri la nivel
adaptation a riscurilor la
național în conformitate cu art.
strategies, is in dezastre
6 lit. (a), din Decizia nr.
place and https://www.igsu.ro/
1313/2013/UE. Evaluarea
includes: Resources/COJ/Progr
riscurilor s-a realizat în
ameStrategii/652019
1. concordanță cu Metodologia
124720%20PM.pdf
Descripti Națională de Evaluare a
on of key risks, Riscurilor la dezastre.
assessed in
Conform evaluării naționale a
accordance with
riscurilor s-a stabilit că pentru
Article 6(1) of
următorii 7 - 10 ani, efortul ar
Decision No
trebui să se concentreze în
1313/2013/EU of
principal pe 5 tipuri de riscuri
the European
(cutremure, alimente, secetă,
Parliament and of
incendii forestiere, epidemii /
the Council ,
pandemii - riscuri care au
reflecting the
obținut cele mai mari scoruri
current and
în matricea de risc dezvoltată
evolving risk la nivel național.
profile with an
indicative 25 to
35 years
timespan. The
assessment shall
build, for
climate-related
risks, on climate
change
projections and
scenarios.
2. YES Planul Național de PNMRD cuprinde toate
Descripti Management a măsurile identificate de
on of the disaster Riscurilor la Dezastreautoritățile naționale pentru a
prevention, (PNMRD) aborda riscurile specifice
preparedness and pentru 2020-2030. Măsurile
response https://www.igsu.ro/
sunt structurate în două
measures to Resources/COJ/Progr
categorii: măsuri generale -
address the key ameStrategii//pdf24_
valabile pentru toate riscurile
risks identified. merged.pdf
și măsuri sectoriale - detaliate
The measures pentru fiecare tip de risc. În
shall be plan sunt identificate și
prioritised in detaliate multe alte măsuri de
proportion to the prevenire, pregătire și răspuns.
risks and their
economic impact, Planul de gestionare a riscului
capacity gaps, de dezastre a fost elaborat și
effectiveness and consultat cu ministerele și
efficiency, taking părțile interesate relevante, în
into account cadrul Platformei naționale
possible pentru reducerea riscurilor de
alternatives. dezastru.
3. YES Planul Național de PNMRD include toate
Informati Management a informațiile privind resursele
on on financing Riscurilor la Dezastreși mecanismele de finanțare
resources and (PNMRD) care sunt identificate de
mechanisms autoritățile naționale pentru a
available for https://www.igsu.ro/ aborda riscurile specifice
covering the Resources/COJ/Progr pentru 2020-2030.
operation and ameStrategii//pdf24_
maintenance merged.pdf
costs related to
prevention,
preparedness and
response.
2.5. Updated
ERDF Promoting access to
For each or both Planul național de investiții
Cohesi water and sustainable va fi realizat pe baza a 2
planning for required sectors, a national
on water management proiecte de AT cu BM si
investments in water investment plan is
and wastewater
Fund
in place and BERD. Planul de investiții va
sectors includes: conține o evaluare a stadiului
actual de implementare a
Madalina, Alin 1. An Directivei privind epurarea
assessment of the apelor uzate urbane și a
current state of Directivei privind apa
implementation potabilă, identificarea și
of Council planificarea investițiilor
Directive publice în domeniu și sursele
91/271/EEC and potențiale de finanțare.
of Council
Directive
98/83/EC .
2. The O primă identificare a tuturor
identification and investițiilor necesare pentru
planning of any conformarea cu DEAUU
public pentru toate aglomerările
investments, actuale de peste 2000 locuitori
including an echivalenți a fost realizată în
indicative cadrul proiectului cu BERD.
financial
Identificarea si planificarea
estimation:
tuturor investițiilor publice și
(a) required estimarea finală financiară
to implement the pentru conformarea cu
Directive DEAUU se va realiza în
91/271/EEC, cadrul proiectului cu BM.
including a
prioritisation with
regard to the size
of agglomerations
and the
environmental
impact, with
investments
broken down for
each wastewater
agglomeration;
(b) required
to implement
Directive
98/83/EC;
(c) required
to match the
needs stemming
from Directive
(EU) 2020/2184
, regarding in
particular the
revised quality
parameters set
out in Annex I of
that Directive.
3. An O primă estimare a necesarului
estimate of de investiții pentru reînnoirea
investments infrastructurilor existente la
needed to renew nivelul operatorilor regionali s-
existing a realizat prin proiectul BERD.
wastewater and
water supply Identificarea și planificarea
infrastructure, finală a investițiilor publice și
including estimarea financiară pentru
networks, based reînnoirea infrastructurilor
on their age and existente de epurare a apelor
depreciation uzate și de alimentare cu apă,
plans. inclusiv a rețelelor, bazată pe
vârsta acestora și pe planuri
de amortizare, va fi realizată
de MAP, MDRAP, MS.
4. An Modalitățile de finanțare a
indication of sectorului apă/apă uzată vor fi
potential sources conținute în Raportul privind
of public opțiunile strategice ale
financing, when sectorului de apă/apă uzată,
needed to care va fi realizat de BERD.
complement user
charges. În cadrul proiectului cu BM
se va realiza un Plan de
Finanțare Strategic pentru
investițiile care mai trebuie
făcute pentru a putea aborda
provocările ce derivă din
cerințele DEAUU.
Promoting the
2.6. Updated ERDF One or more waste Metodologia Planurile Județene de
transition to a circular
planning for waste Cohesi management plans Gestionare a Deșeurilor
and resource efficient pentru elaborarea,
management on as referred to in (PJGD) și Planul de
economy monitorizarea,
Fund Article 28 of Gestionare a Deșeurilor
evaluarea și revizuirea
Directive București (PGDMB)
2008/98/EC of the planurilor județene de îndeplinesc toate cele patru
European gestionare criterii pentru condiția
Parliament and of favorizantă, pe baza furnizării
a deșeurilor și a
the Council are in metodologiei pentru elaborarea
planului de gestionare
place, covering the PJGD (Ordin MMAP
a deșeurilor pentru
entire territory of nr.140/14.02.2019).
municipiul București
the Member State,
http://www.mmediu.ro PJGD/PGDMB conțin:
and include:
/app/webroot/uploads/f
- o secțiune privind situația
1. An iles/2019-02-
existentă – fiind prezentate
analysis of the 04_Anexa_OM%20FI
datele socio-economice și
current waste NALA.pdf
datele privind generarea și
management
gestionarea deșeurilor.
situation in the
geographical EX PJGD…. - o secțiune privind
entity concerned, planificarea gestionării
including the deșeurilor.
type, quantity
- o secțiune privind Program
and source of
de prevenire a generării
waste generated
deșeurilor.
and an evaluation
of their future
development
taking into
account the
expected impacts
of measures set
out in the waste
prevention
programmes
developed in
accordance with
Article 29 of
Directive
2008/98/EC.
2. An PJGD/PGDMB conține:
assessment of
existing waste - o secțiune privind o
collection evaluare detaliată a
schemes, schemelor existente de
including the colectare separată a
material and deșeurilor municipale.
territorial o secțiune privind un plan de
coverage of acțiune cu măsurile de
separate îmbunătățire a sistemelor de
collection and colectare separată și
measures to
improve its necesitatea unui nou sistem
operation, as well de colectare.
as the need for
new collection
schemes.
3. An PJGD/PGDMB conține:
investment gap
assessment o secțiune privind prezentarea
justifying the analizei alternativei selectate
need for the a instalațiilor și investițiilor
closure of propuse pentru gestionarea
existing waste deșeurilor și a schemei
installations and fluxului deșeurilor
additional or municipale. De asemenea, se
upgraded waste regăsesc și instalațiile care
infrastructure, necesită închidere/refacere a
with an amplasamentelor. Totodată,
information of pentru alternativa selectată se
the sources of prezintă un rezumat al
revenues costurilor de investiții și
available to meet operare.
operation and
maintenance
costs.
4. Metodologia PJGD/PGDMB conține o
Informati secțiune unde sunt prezentate
on on the pentru elaborarea, estimarea suprafeței
location criteria monitorizarea, amplasamentului necesar și
for how future evaluarea și revizuirea prezentarea principalelor
site locations planurilor județene de criterii de selecție a
identification will gestionare amplasamentului cel mai
be determined a deșeurilor și a potrivit.
and on the planului de
capacity of future gestionare a
waste treatment deșeurilor pentru
installations. Municipiul București
http://www.mmediu.r
o/app/webroot/upload
s/files/2019-02-
04_Anexa_OM%20F
INALA.pdf
ERDF Enhancing protection
2.7. Prioritised action For interventions Cadru de acțiune România a elaborat un Cadru
and and preservation of
framework for the supporting nature prioritar (CAP) pentru de acțiune prioritar (CAP)
Cohesi nature, biodiversity
necessary conservation Natura 2000 în pentru Natura 2000 în
on and green
conservation measures in conformitate cu articolul 8 din
measures involving Fund infrastructure, connection with România Directiva 92/43 / CEE. Acesta
Union co-financing. including in urban Natura 2000 areas include toate elementele cerute
http://www.mmediu.ro
areas, and reducing within the scope de formatul standard pentru
/app/webroot/uploads/f
all forms of pollution; of Council cadrul de acțiune prioritar
iles/RO%20PAF.pdf
Directive pentru 2021-2027 convenit de
92/43/EEC : Comisie și de statele membre.
A priority action Cadru de Acțiune Prioritar
framework (CAP) pentru Natura 2000
pursuant to conține o secțiune E dedicată
Article 8 of cu privire la identificarea
Directive măsurilor prioritare și
92/43/EEC is in estimarea nevoilor de
place and finanțare pentru perioada
includes all 2021-2027.
elements required
by the template
for the priority
action framework
for 2021-2027
agreed by the
Commission and
the Member
States, including
the identification
of the priority
measures and an
estimate of
financing needs.
ERDF No LINK Actualizarea MPGT se va
3.1. Comprehensive Developing a climate Multimodal
Cohesi realiza prin elaborarea
transport planning at resilient, intelligent, mapping of
the appropriate level
on
secure, sustainable existing and Planului Investițional pentru
Fund Dezvoltarea Infrastructurii de
and intermodal TEN- planned
T; infrastructures, Transport 2020-2030. Planul
except at local este documentul strategic
Developing and pentru obiectivele de
level, until 2030 is
enhancing
in place which: investiții la nivel naţional, din
sustainable, climate sectorul transporturilor,
resilient, intelligent 1. Includes orientate spre dezvoltarea
and intermodal economic coridoarelor europene de
national, regional and assessment of the transport care traversează
local mobility, planned România. Astfel, vor fi
including improved investments, prioritizate investițiile pe
access to TEN-T and underpinned by fiecare mod de transport,
cross-border mobility demand analysis principalul criteriu de
and traffic prioritizare fiind apartenența
modelling, which la TEN-T, cu respectarea
should take into reglementărilor naţionale şi
account the europene din domeniu.
anticipated Planul, elaborat de MTI,
impact of the conține şi strategia de
opening of the finanțare a sectorului de
rail services transport. Această secțiune
markets. analizează finanțarea totală
disponibilă pentru sector,
precum și condițiile specifice
pentru fiecare sursă de
finanțare, inclusiv fonduri
europene, împrumuturi
externe, bugetul de stat și alte
surse. Pe baza deciziei
Guvernului privind scenariul
de finanțare convenit, se va
asigura un angajament
național de finanțare pentru
următorii 10 ani.
2. Is No https://ec.europa.eu/e Proiectul Planului Național
consistent with nergy/sites/ener/files/ Integrat în domeniul Energiei
the transport documents/ro_final_n și Schimbărilor Climatice
related elements ecp_main_ro.pdf 2021-2030 (PNIESC) a fost
of the integrated notificat COM în decembrie
national energy 2018, în conformitate cu
and climate plan. prevederile Regulamentului
(UE) 2018/1999 privind
guvernanța uniunii energetice
și a acțiunilor climatice.
Proiectul PNIESC a fost în
proces de consultare publică
internă și externă, în prezent
actul normativ pentru
aprobarea proiectului
PNIESC aflându-se pe
circuitul de avizare. Unul din
obiectivele PNIESC cuprinde
măsuri privind domeniul
transporturilor.
3. Includes YES Master Plan General Scenariile analizate în cadrul
investments in de Transport (MGPT) MPGT au la bază ca prim
TEN-T core criteriu de prioritizare
network apartenența la rețeaua TEN-T
corridors, as centrală sau globală (pondere
defined by the de 30%), așa cum este
CEF Regulation, definită în Regulamentele
in line with the (UE) nr. 1315/2013 şi
respective TEN- 1316/2013, următorul criteriu
T core network fiind cel de sustenabilitate
corridors work economică (pondere de 70%).
plans.
4. For YES Master Plan General MPGT conține Modelul
investments de Transport (MGPT) Naţional de Transport
outside the TEN- Multimodal ce acoperă rețelele
T core network TEN-T centrală şi globală şi
corridors, conexiunile la rețeaua TEN-T,
including in asigurând o integrare optimă a
cross-border tuturor modurilor de transport
sections, ensures şi interoperabilitatea dintre
complementarity acestea (rutier, feroviar, naval,
by providing aerian şi intermodal).
sufficient
connectivity of Conectivitatea regională
the urban eficientă poate fi atinsă numai
networks, regions prin realizarea conexiunilor
and local rețelei primare de transport cu
communities to rețeaua secundară şi terțiară.
the core TEN-T
and its nodes.
5. Ensures YES Obiectivele de investitii din
interoperability sectorul feroviar includ
of the rail echiparea cu ERTMS 2.
network, and, Toate proiectele ce vizează
where relevant, modernizarea infrastructurii
reports on the feroviare finanţate în cadrul
deployment of actualei perioade de
ERTMS programare prin POIM şi
according to CEF includ dotarea cu
Commission ERTMS 2.
Implementing
Regulation (EU)
2017/6
6. Promotes YES Master Plan General MPGT acoperă toate modurile
multimodality, de Transport (MGPT) de transport: rutier, feroviar,
identifying needs naval, aerian şi intermodal.
for multimodal or
transhipment MPGT a planificat rețeaua
freight and terminalelor publice de
passengers mărfuri, amplasată echilibrat
terminals. la nivelul rețelei naţionale,
care să asigure un acces
nediscriminatoriu al
operatorilor logistici,
integratori de servicii
feroviare-rutiere şi feroviare-
fluviale, plecând de la
fluxurile de marfă existente la
nivel naţional. Analiza a luat
în considerare următoarele
elemente: conectivitatea cu
alte moduri, distribuția
geografică a punctelor de
intrare a mărfurilor în
România (porturi) şi centrele
de populație, rețeaua curentă
de căi ferate şi drumuri,
fluxurile curente şi potențiale
de trafic, aria de acoperire a
unei curse de mașini de
marfă.
7. Includes YES HG 87/ 2018 HG 87/2018 pentru aprobarea
measures Strategiei privind Cadrul
relevant for național de politică pentru
infrastructure dezvoltarea pieței în ceea ce
planning aiming privește combustibilii
at promoting alternativi în sectorul
alternative fuels, transporturilor și pentru
in line with the instalarea infrastructurii
relevant national relevante în România și
policy înființarea Consiliului
frameworks. interministerial de coordonare
pentru dezvoltarea pieței
pentru combustibili
alternativi este elaborată
conform prevederilor
Directivei 2014/94/EU.
8. Presents YES Master Plan General Unul dintre obiectivele
the results of the de Transport (MGPT) orizontale tratate la nivelul
assessment of MPGT vizează siguranța
road safety risks rutieră. În acest sens, este
in line with analizată starea tehnică a
existing national rețelei de drumuri naţionale,
road safety precum şi tendințele viitoare
strategies, privind fluxurile de trafic, fiind
together with a trasate o serie de măsuri
mapping of the punctuale în scopul scăderii la
affected roads jumătate a ratei accidentelor
and sections and până în 2020, obiectiv asumat
providing with a la nivel naţional.
prioritisation of
O evaluare a riscurilor în
the
materie de siguranță rutieră în
corresponding
conformitate cu strategiile
investments
naţionale existente privind
siguranța rutieră a fost
elaborată în 2016, având ca
scop coroborarea tuturor
informaţiilor şi acțiunilor
prioritare propuse în Strategia
Națională pentru Siguranță
Rutieră, cu problemele,
obiectivele şi intervențiile
identificate în MPGT şi
POIM.
9. Provides NO În prezent, bugetele alocate
information on infrastructurii de transport,
financing conform legislației în vigoare,
resources sunt anuale.
corresponding to
the planned Contractele de performanță au
investments and prevăzute bugete multianuale,
required to cover în scopul asigurării unei
operation and continuități a finanțărilor ce
maintenance vizează investițiile şi lucrările
costs of the de mentenanță. Acestea au o
existing and predicție a alocărilor bugetare
planned bazată pe evoluția din ultimii 5
infrastructures. ani.
O prioritizare clară a
proiectelor care sunt/vor fi
finanţate în limita alocărilor
disponibile va fi propusă,
inclusiv scenariile de
finanțare, şi acestea vor fi
prezentate Guvernului, pentru
decizie. Bazat pe Decizia
Guvernului, se va agrea
scenariul de finanțare, ce va fi
asumat pentru următorii 10
ani. Acoperirea acestei
necesități va fi realizată de
către Ministerul Finanțelor
Publice, ținând cont de
diferitele surse de finanțare.
4.1. Strategic policy ERDF ERDF: A strategic policy YES Hotărârea de Guvern Obiectivul general al
framework for active framework for nr. 558/2021 pentru Strategiei Naționale pentru
ESF+ Enhancing the
labour market active labour aprobarea Strategiei Ocuparea Forței de Muncă
effectiveness and
policies market policies in Naționale pentru 2021-2027 este creșterea
inclusiveness of
the light of the Ocuparea Forței de ocupării forței de muncă prin
labour markets and
Employment Muncă 2021-2027 și a măsuri de activare a
access to quality
guidelines is in Planului de acțiune persoanelor inactive capabile
employment through
place and pentru implementarea să lucreze, a șomerilor, în
developing social
includes: Strategiei Naționale special a șomerilor de lungă
infrastructure and
pentru Ocuparea Forței durată și a tinerilor NEETs,
promoting social 1.
de Muncă 2021-2027, prin asigurarea unor tranziții
economy Arrange
publicată în Monitorul rapide și de calitate pentru
ments for
ESF+: Oficial, Partea I, nr. tinerii absolvenți, dezvoltarea
conducting
559 din 31 mai 2021. resursele umane, stimularea
Improving access to jobseekers’
antreprenoriatului și a culturii
employment and profiling and
antreprenoriale și stimularea
activation measures assessment of
Procedura de creării de noi locuri de muncă.
for all jobseekers, in their needs.
profilare aprobată
particular youth, 1. Pentru a oferi asistență
prin Ordinul nr.11 /
especially through the personalizată diferitelor
2018 al președintelui
implementation of the categorii de persoane aflate în
ANOFM și publicată
Youth Guarantee, for căutarea unui loc de muncă,
în Monitorul Oficial
long-term procedura curentă de
nr.216 / 09.03.2018.
unemployed and profilare a ANOFM a fost
disadvantaged groups îmbunătățită, atât prin
on the labour market, adaptarea aplicației
and for inactive computerizate astfel încât să
people, as well as poată fi evaluate problemele
through promoting personale, familiale, de
self-employment and sănătate, disponibilitate și
the social economy motivație ale solicitanților de
locuri de muncă, precum și
Modernising labour
prin implementarea
market institutions proiectului „Managementul
and services to assess de Caz – proces de incluziune
and anticipate skills
pe piața muncii”.
needs and ensure
timely and tailor-
made assistance and
support to labour
market matching,
transitions and
mobility;
2. YES Strategia ANOFM Conform prevederilor legale
Informati 2021-2027 existente, posturile vacante
on on job sunt comunicate de către
vacancies and https://www.anofm.ro/
employment lmvw.html?agentie=A angajatori Agențiilor Județene
opportunities, NOFM și Bucureștene pentru
taking into Ocuparea Forței de Muncă.
account the needs
Locurile vacante disponibile la
of the labour
nivel național pot fi accesate și
market.
pe site-ul web al ANOFM.
Solicitanții care caută un loc
de muncă au acces la posturile
vacante corespunzătoare
cerințelor și caracteristicilor
lor socio-profesionale.
Pentru a îmbunătăți
comunicarea Agențiilor
Județene cu angajatorii,
ANOFM își propune să
integreze serviciile dedicate
angajatorilor și altor clienți
ANOFM și să faciliteze
interacțiunea acestora cu
Agențiile Județene în
accesarea locurilor de muncă
vacante, precum și
interacțiunea dintre angajatori
și șomeri sau alţi căutători de
locuri de muncă. Toate aceste
obiective vor fi realizate prin
proiectul „Relația SPO cu
angajatorii - eSPOR”.
3. yes Participarea tuturor actorilor
Arrange relevanți (partenerii sociali
ments for tradiționali pe piața muncii -
ensuring that its sindicatele și organizațiile
design, patronale, ministerele și alte
implementation, autorități/instituții publice,
monitoring and societatea civilă și actorii
review is relevanți din mediul academic
conducted in și din domeniul cercetării etc.)
close cooperation a reprezentat un element
with relevant esențial în procesul de
stakeholders. fundamentare și elaborare a
cadrului strategic.
Proiectarea strategiei este
rezultatul unui amplu proces
de consultare, în special în
cadrul Grupului de lucru extins
formalizat în acest sens. În
continuare, pentru o
implementare mai eficientă a
Strategiei, Planurile anuale de
acțiune vor fi elaborate cu
participarea tuturor părților
interesate implicate și vor fi
aprobate de către secretarul de
stat care coordonează politicile
de ocupare a forței de muncă.
Prin intermediul Comitetului
interinstituțional pentru
Strategiei de Ocupare a Forței
de Muncă și prin proiectul
ANOFM ReConect se va
spori eficacitatea politicilor
active pe piața muncii.
4. YES - Planul de acțiune Strategia Națională pentru
Arrange pentru Ocuparea Forței de Muncă
ments for implementarea 2021-2027 vizează o
monitoring, Strategiei schimbare de paradigmă în
evaluation and Naționale pentru ceea ce privește
review of active Ocuparea Forței de fundamentarea, proiectarea,
labour market Muncă 2021-2027 implementarea, monitorizarea
policies - Acțiunea 3.2 și evaluarea politicilor active
Crearea unui pe piața muncii, începând de la
sistem de anticiparea competențelor pe
monitorizare și piața muncii. Această
evaluare a schimbare de abordare se
politicilor publice concretizează în proiectul
și anticipare a „ReCONECT - Adaptare la
schimbărilor de pe schimbare - Mecanism integrat
piața muncii de anticipare, monitorizare,
pentru a corela evaluare pe piața muncii și în
mai bine oferta și educație” care are ca scop
cererea proiectarea, testarea și
Strategia ANOFM implementarea a trei
2021-2027, mecanisme al căror rol este de
Obiectivul specific 3 a asigura corespondența dintre
„Modernizarea și cerere și ofertă de-a lungul
consolidarea întregului traseu care implică
instituțiilor pieței viața activă a unei persoane.
muncii pentru a crea Funcționarea celor trei
un mediu care să mecanisme va asigura
susțină reformele coerența și sinergia între
pieței muncii” – sistemul de educație și
Direcția de acțiune formare a adulților, asigurând
II.2: Proiectarea și în același timp cadrul de
monitorizarea reglementare și management
procedurilor aferent.
5. For youth YES Strategia Națională Implementarea măsurilor
employment pentru Ocuparea dedicate tinerilor se bazează
interventions, Forței de Muncă – pe o schimbare de abordare,
evidence-based Obiectiv specific 2. care constă în faptul că
and targeted Acțiunea 1. Creșterea centrele de tineret și rețelele
pathways ocupării forței de de tineret vor fi actori
towards young muncă în rândul importanți în punerea în
people not in tinerilor și aplicare a măsurilor precum
employment, promovarea ocupării Garanția pentru tineret, fără a
education or forței de muncă diminua rolul ANOFM.
training including durabile, inclusiv prin
outreach implementarea
measures and Garanției Consolidate
based on quality pentru tineret
requirements,
taking into
account criteria
for quality
apprenticeships
and traineeships,
including in the
context of Youth
Guarantee
schemes
implementation.
4.2. National ERDF ERDF: A national YES Strategia națională Cadrul strategic naţional de
strategic framework strategic policy pentru egalitatea de politică pentru incluziunea
FSE+ Enhancing the
for gender equality framework for gen post 2020 (2021- socială şi egalitatea de șanse
effectiveness and
gender equality is 2027) și planul său de post 2020, respectiv Strategia
inclusiveness of
in place that acțiune națională pentru egalitatea de
labour markets and
includes: gen după 2020 (2021-2027) și
access to quality
planul său de acțiune, a fost
employment through 1.
http://www.mmuncii.r elaborat cu sprijin AT - proiect
developing social Evidence
o/j33/index.php/ro/tran implementat de MMJS în
infrastructure and -based
sparenta/proiecte-in- parteneriat cu ANES şi Școala
promoting social identification of
dezbatere/6230- Națională de Studii Politice și
economy challenges to
proiect-de-hotarare- Administrative-SNSPA).
gender equality
ESF+: privind-aprobarea-
Strategia include doi piloni
strategiei-nationale-
Promoting a gender- privind-promovarea- principali:
balanced labour egalitatii-de-sanse
I) Egalitatea de gen și
market participation,
equal working II) Violența de gen și violența
conditions, and a domestică.
better work/life
Analiza diagnostic a fost
balance including
elaborată ca bază pentru
through access to
Strategia pentru egalitatea de
affordable childcare,
and care for gen după 2020, in cadrul
dependent persons proiectului Cadrul strategic
naţional de politică pentru
incluziunea socială şi
egalitatea de șanse post 2020 si
a permis identificarea
provocărilor pentru egalitatea
de gen în România.
2. Measures YES Strategia naționala Strategia națională pentru

to address gender pentru egalitatea de egalitatea de gen după 2020
gaps in gen după 2020 (2021- (2021-2027) și planul său de
employment, pay, 2027) si acțiune oferă măsuri pentru a
pensions, and to aborda deficiențele de gen în
planul de acțiune
promote work-life următoarele domenii:
balance for
a) Ocuparea forței de muncă
women and men,
http://www.mmuncii.r
including through b) Plata și pensiile
improving access o/j33/index.php/ro/tran
sparenta/proiecte-in- c) Echilibrul dintre viața
to early childhood
dezbatere/6230- profesională și cea privată
education and
proiect-de-hotarare-
care, with targets,
while respecting privind-aprobarea-
the role and strategiei-nationale-
privind-promovarea-
autonomy of the
egalitatii-de-sanse
social partners.
3. YES Strategia naționala Planul de acțiune pentru
Arrange pentru egalitatea de Strategia națională pentru
ments for gen după 2020 (2021- egalitatea de gen după 2020
monitoring, 2027) si (2021-2027) include o
evaluation and secțiune dedicată care descrie
review of the planul de acțiune procedurile de monitorizare și
strategic policy evaluare care vor fi utilizate
framework and pe parcursul implementării
data collection http://www.mmuncii.r generale a cadrului strategic
methods based o/j33/index.php/ro/tran național.
on sex- sparenta/proiecte-in-
disaggregated dezbatere/6230-
data. proiect-de-hotarare-
privind-aprobarea-
strategiei-nationale-
privind-promovarea-
egalitatii-de-sanse
4. YES Strategia naționala Documentele strategice au fost

Arrange pentru egalitatea de elaborate de SNSPA și ANES
ments for gen după 2020 (2021- și au fost convenite între cele
ensuring that its 2027) si două instituții, apoi au fost
design, prezentate și aprobate de GLI.
implementation, planul de acțiune
monitoring and Documentele au fost discutate
review is în cadrul celor 4 ateliere
conducted in http://www.mmuncii.r regionale, cu participarea
close cooperation o/j33/index.php/ro/tran partenerilor sociali și a
with relevant sparenta/proiecte-in- organizațiilor relevante ale
stakeholders, dezbatere/6230- societății civile și a instituțiilor
including proiect-de-hotarare- publice din domeniu.
equality bodies, privind-aprobarea-
In perioada 26-28 octombrie
social partners strategiei-nationale-
2020, au avut loc consultări
and civil society privind-promovarea-
organizate în cadrul
organisations. egalitatii-de-sanse
activităților proiectului,
pentru a dezbate obiectivele
Strategiei privind egalitatea
de gen după 2020.
4.3. Strategic policy ERDF ERDF: A national or No Cadrul naţional Cadrul național strategic
framework for the regional strategic strategic pentru pentru educație și formare a
ESF+ Improving equal
education and policy framework politicile din educatie. fost dezvoltat în cadrul
access to inclusive
training system at all for the education proiectului România Educată,
and quality services
levels. and training care stabilește viziunea pentru
in education, training
system is in place 2018-2030
and lifelong learning
through developing and includes: Pentru a implementa
infrastructure, rezultatele Strategiei, au fost
including by fostering elaborate 4 documente de
resilience for distance 1. Evid politici publice, care
and on-line education ence abordează: carieră didactică,
and training; - management școlar, echitate în
base sistemul educațional și acces la
ESF+:
d educația timpurie.
Improving the syste Noul cadru strategic național
quality, inclusiveness, ms ia în considerare toate aceste
effectiveness and for rapoarte/documente,
labour market skills rezultatele obținute prin
relevance of antic implementarea măsurilor
education and ipati guvernamentale și a unor
training systems on proiecte relevante finanțate
including through and prin POCU 2014-2020.
validation of non- forec
formal and informal astin Proiectul ReCONNECT are ca
learning, to support g. obiectiv general corelarea
acquisition of key cererii cu oferta de forță de
competences muncă prin noi instrumente și
including mecanisme de monitorizare și
entrepreneurial and evaluare a politicilor publice și
digital skills, and by de anticipare a nevoilor de
promoting the competențe.
introduction of dual-
CNDIPT a un Model de
training systems and
planificare strategică a ofertei
apprenticeships;
de formare profesională prin
Promoting lifelong IPT.
learning, in particular
De asemenea, a fost realizată
flexible upskilling
arhitectura mecanismului de
and reskilling
monitorizare.
opportunities for all
taking into account
entrepreneurial and
digital skills, better
anticipating change
and new skills
requirements based
on labour market
needs, facilitating
career transitions and
promoting
professional mobility;
Promoting equal
access to and
completion of, quality
and inclusive
education and
training, in particular
for disadvantaged
groups, from early
childhood education
and care through
general and
vocational education
and training, to
tertiary level, as well
as adult education
and learning,
including facilitating
learning mobility for
all and accessibility
for persons with
disabilities.
2. Graduate idem
tracking
mechanisms and
services for
quality and
effective
guidance for
learners of all
ages.
3. Measures NO Documentul de viziune și
to ensure equal strategie, cât și rapoartele
access to, tematice relevante ale
participation in Strategiei România Educată
and completion abordează aspecte precum:
of quality, echitatea sistemului
affordable, educațional, educația timpurie,
relevant, non- VET, învățământul superior,
segregated and cariera didactică etc.
inclusive
education and Alte documente relevante:
training, and Strategia pentru digitalizarea
acquisition of educației în România, Planul
key competences strategic pentru a asigura
at all levels accesul egal la educație și
including higher pentru a reduce rata
education. abandonului școlar timpuriu și
abandonul școlar, documentul
de politici educaționale
”Repere pentru proiectarea și
actualizarea Curriculumului
Național” (OMEC 3239/2021),
precum și o serie de programe
naţionale și sociale.
Se află în implementare și
Mecanismul de Avertizare
Timpurie în Educație.
4. A NO Analiza privind modalitățile de
coordination coordonare a implementării și
mechanism de monitorizare-evaluare a
covering all măsurilor/activităților
levels of prevăzute în strategiile
education and educaționale sectoriale cu
training, orizont 2020 a fost realizată,
including higher recomandările din cadrul
education, and a acesteia fiind utilizate în
clear assignment elaborarea Notei- concept.
of responsibilities
between the Nota concept este elaborată și
relevant national aprobată la nivel de Secretar
and/or regional de Stat și include:
bodies. - sinteza implementării,
monitorizării și evaluării
strategiilor 2014-2020;
- atribuțiile și
responsabilitățile instituțiilor
implicate în implementarea
noului cadru strategic.
5. no O metodologie pentru
Arrange monitorizarea și evaluarea
ments for strategiilor care au fost
monitoring, condiționalități ex-ante 2014-
evaluation and 2020 a fost elaborate in cadrul
review of the proiectului SIPOCA 17
strategic policy Monitorizarea și evaluarea
framework. strategiilor 2014-2020 din
educație și îmbunătățirea
procesului decizional prin
monitorizarea performanței
instituționale de la nivel
central și local, implementat de
Ministerul Educației, cu
asistență tehnică de la Banca
Mondială. Metodologia a fost
revizuită, finalizată și
actualizată în 2020, pentru a
monitoriza și evalua viitoarele
planuri de acțiune ale
Proiectului România Educată.
La nivelul Ministerului
Educației a fost dezvoltată o
Direcție dedicată pentru
implementării viziunii
România Educată
6. Measures no A fost emis Ordinul comun
to target low- MEN-MMJS nr. 3894/
skilled, low- 823/2019 pentru aprobarea
qualified adults Instrucțiunilor specifice
and those with privind acreditarea și evaluarea
disadvantaged periodică a centrelor
socio-economic comunitare de învățare
backgrounds and permanentă.
upskilling
pathways De asemenea, se
implementează programului A
doua șansă, dedicat adulților
pentru completarea studiilor și
de a dobândi acces la o
calificare profesională.
Metodologiile aferente
programului A doua șansă au
fost revizuite, actualizate și
consolidate..
Sunt aprobate aplicarea
generalizată a Sistemului
European de Credite
Transferabile (OMEN
5146/2019), metodologia
actualizată de elaborare,
actualizare și gestionare a
Registrului Național al
Calificărilor Profesionale din
România; este operațional
RNCPR.
7. Measures yes A fost creat cadrul
to support metodologic al noului sistem
teachers, trainers de FI și FC a cadrelor
and academic didactice, prin
staff as regards profesionalizarea carierei
appropriate didactice, regândirea rolurilor
learning cadrelor didactice în procesul
methods, de învățare-predare-evaluare,
assessment and traseele de evoluție
validation of key profesională. Au fost adoptate
competences. o serie de reglementări privind
funcționarea unităților de
învățământ preuniversitar cu
statut de unități-pilot,
experimentale și de aplicație.
Creșterea calității sistemului
de FI și pentru adecvarea
profilului absolventului de
programe de studii având ca
finalitate cariera didactică, a
fost aprobată Metodologia
pentru înființarea și
organizarea programelor de
masterat, programele de
masterat didactic.
Continuă procesul de formare
pentru abilitare curriculară a
cadrelor didactice din
învățământul primar și
gimnazial desfășurat în cadrul
proiectului CRED.
A fost semnat contractul
aferent proiectului
Profesionalizarea carierei
didactice
8. Measures Începând din 2014 și până la
to promote prezent, s-au finanțat 3.484 de
mobility of proiecte de mobilități
learners and staff transnaționale cu scop de
and transnational învățare pentru 159.000 de
collaboration of persoane și 1.556 de proiecte
education and de parteneriat pentru cooperare
training transnațională, care au permis
providers, efectuarea unui număr
including through suplimentar de 50.490 de
recognition of
learning mobilități. În funcție de
outcomes and bugetul alocat pentru 2021-
qualifications. 2027, estimăm o creștere
progresivă a numărului de
elevi participanți în activități
de mobilitate transnațională.
S-a reglementat și implementat
serviciul online de
recunoaștere a diplomelor
obținute în străinătate și de
vizare a actelor de studii
universitare obținute pe
teritoriul României.
Aplicarea generalizată a
Sistemului european de
credite transferabile a fost
reglementată prin OM nr.
5146/2019.
4.4. National ERDF ERDF: NO A national or YES Au fost elaborate cu sprijin AT
strategic policy regional strategic prin proiectul INCLUZIUNE
ESF+ Promoting the Strategia și Planul de
framework for social policy or ȘI EGALITATE DE ȘANSE
socioeconomic Acțiuni privind
inclusion and legislative POST-2020 Cadru strategic
inclusion of incluziunea socială şi
poverty reduction framework for național de politică pentru
marginalised reducerea sărăciei
social inclusion incluziunea socială și
communities, low pentru perioada 2021-
and poverty egalitatea de șanse post 2020.
income households 2027
reduction is in
and disadvantaged Analiza diagnostic cuprinde
place that
groups including toate elementele specificate
includes:
people with special http://www.mmuncii.r în condiția favorizantă, fiind
needs, through 1. o/j33/index.php/ro/tran realizată utilizând o
integrated actions Evidence sparenta/proiecte-in- metodologie bazată pe
including housing and -based diagnosis dezbatere/6180- utilizarea combinată a datelor
social services; of poverty and 20201222-proiecthg- cantitative și calitative.
social exclusion, sn-incluziune-
ESF+:
including child sociala21-27
Fostering active poverty, in
inclusion with a view particular as
to promoting equal regards equal
opportunities, non- access to quality
discrimination and services for
active participation, children in
and improving vulnerable
employability, in situations as well
particular for as homelessness,
disadvantaged spatial and
groups; educational
segregation,
limited access to
essential services
and
infrastructure,
and the specific
needs of
vulnerable people
of all ages.
2. Measures YES Strategia și Planul de Obiectivele și măsurile
to prevent and Acțiuni privind specifice din strategie și
combat incluziunea socială şi planul de acțiune includ
segregation in all reducerea sărăciei modalități de prevenire și
fields, including pentru perioada 2021- combatere a segregării în
social protection, 2027 toate domeniile, oferind
inclusive labour sprijin adecvat pentru
markets and obținerea de venituri, pentru
access to quality http://www.mmuncii.r piețe incluzive ale forței de
services for o/j33/index.php/ro/tran muncă și acces la servicii de
vulnerable sparenta/proiecte-in- calitate pentru persoanele
people, including dezbatere/6180- vulnerabile, inclusiv migranți.
migrants and 20201222-proiecthg-
refugees. sn-incluziune-
sociala21-27
3. Measures yes Planul de acțiune care va

for the shift from include, de asemenea, măsuri
institutional to pentru tranziția / trecerea de la
family- and îngrijirea instituțională la
community- îngrijirea comunitară.
based care
Agenția Națională pentru
Persoanele cu Dizabilitati
implementează proiectul AT-
Persoane cu dizabilități -
tranziție de la servicii
rezidențiale la servicii
comunitare.
4. YES In cadrul proiectului au
Arrange existat următoarele activități:
ments for înființatarea un grupului de
ensuring that its lucru interministerial;
design, interviuri și un eveniment de
implementation, consultare publică; 4 ateliere
monitoring and regionale; 3 dezbateri publice
review is online.
conducted in
close cooperation
with relevant
stakeholders,
including social
partners and
relevant civil
society
organisations.
ESF+ Promoting the socio- YES http://www.anr.gov.r Strategia Nationala pentru
4.5. National Roma The National
economic integration o/index.php/transpare Incluziouna Romilor 2021-
inclusion strategic Roma inclusion
policy framework
of marginalised
strategic policy nta-decizionala 2027 (SNIR) promovează
communities such as
framework is in intervențiile integrate în
Roma people;
place that comunitățile marginalizate cu
includes: populație romă, pornind de la
nevoile locale, specifice
1. Measures fiecăreia, și de la experiența
to accelerate dobândită în perioadele
Roma anterioare. Planul de măsuri
integration, and aferent SNIR conține
prevent and direcțiile generale de acțiune
eliminate pentru accelerarea procesului
segregation, de incluziune a cetățenilor
taking into români aparținând minorității
account the rome, inclusiv pentru
gender dimension combaterea discriminării, a
and situation of discursului și atitudinilor
young Roma, and anti-rome, a discursului
sets baseline and public incitator la ură sau a
measurable infracțiuni motivate de ură.
milestones and Conform prevederilor SNIR,
targets. în planurile locale de
incluziune, la nivelul UAT-
urilor și județelor, vor fi
incluse măsuri ce urmăresc
eficientizarea procesului de
incluziune, cu accent pe
eliminarea situațiilor de
segregare, prevenirea
evacuărilor forțate, sporirea
accesului la educație, la
servicii sociale și de sănătate,
precum și pe piața forței de
muncă, prioritate acordându-
se femeilor, ca grup
vulnerabil față de
discriminarea multiplă,
copiilor și tinerilor NEETs.
2. YES http://www.anr.gov.ro/ Proiectul de HG are un capitol
Arrange index.php/transparenta privind monitorizarea,
ments for -decizionala evaluarea şi raportarea
monitoring, implementării și actualizării
evaluation and SNIR și prevede înființarea
review of the Comitetul Interministerial
Roma integration pentru Implementarea,
measures. Monitorizarea și Evaluarea
Strategiei (CIIMES), numit
prin Decizie a Prim-
Ministrului, în care sunt
reprezentate toate ministerele
și instituțiile publice centrale
cu atribuții în procesul de
incluziune.
CIIMES își desfășoară
activitatea prin intermediul
Grupurilor de Lucru Tematice
(GLT), constituite pe diferitele
priorități ale SNIR, care
urmăresc, prin Comisiile
Ministeriale pentru Romi,
implicarea serviciilor
deconcentrate în îndeplinirea
planurilor locale de incluziune
și rezultatele obținute.
CIIMES analizează rapoartele
GLT, le transmite
Guvernului spre asumare și
MIPE pentru raportare către
CE a stadiului condiției
favorizante și pentru a
propune eventuale modificări
legislative, actualizare SNIR,
funcție de apariția unor
informații noi relevante
privind situația generală a
populației rome.
3. YES http://www.anr.gov.ro/ La nivelul local și județean,
Arrange index.php/transparenta măsurile de implementare
ments for the
mainstreaming of -decizionala SNIR vor fi detaliate și
Roma inclusion adaptate condițiilor specifice,
at regional and în planurile județene și locale
local level. de acțiune, ținând seama de
corelarea integrată dintre
domeniile de intervenție.
Implementarea SNIR se
bazează pe asumarea
instituțională a măsurilor de
intervenție, inclusiv prin
identificarea surselor de
finanțare.
La nivel local, implementarea
SNIR este asigurată de
Primar, prin aparatul de
specialitate, și de Consiliul
Local, în calitate de autoritate
deliberativă, ambele având ca
atribuții asigurarea respectării
drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor.
Elaborarea planurilor locale de
acțiune se face cu contribuția
aparatului de specialitate din
Primărie, a serviciilor
specializate, a expertului local
pentru romi, a mediatorilor
școlari și sanitari, a asistenților
sociali și a reprezentanților
comunităților interesate.
La nivel județean, autoritățile
implicate sunt Consiliile
Județene și serviciile publice
deconcentrate (învățământ,
sănătate, muncă, ordine
publică, protecția copilului),
cu participarea Birourilor
Județene pentru Romi din
Prefecturi.
4. YES http://www.anr.gov.ro/ Pe tot parcursul procesului de
Arrange index.php/transparenta elaborare al SNIR 2021-2027,
ments for -decizionala s-a avut în vedere implicarea
ensuring that its activă a societății civile, atât
design, prin organizațiile
implementation, neguvernamentale, cât și a
monitoring and liderilor formali și informali ai
review is comunităților.
conducted in a
Dialogul transparent cu
close cooperation
societatea civilă este o
with the Roma
componentă permanentă
civil society and
pentru toate etapele de
all other relevant
implementare, monitorizare,
stakeholders,
evaluare, revizuire și
including at the
actualizare ale SNIR 2021-
regional and local
2027, iar rapoartele de
levels.
evaluare vor fi prezentate
public, în baza principiilor de
transparență.
Periodic, MIPE împreună cu
ANR vor derula analize ale
rezultatelor obținute prin
implementarea SNIR 2021-
2027.
GLT au obligația de a
menține un dialog permanent,
transparent și constructiv cu
reprezentanții societății
civile, organizațiile
neguvernamentale și
autoritățile locale
4.6. Strategic policy ERDF ERDF: No A national or NO
framework for health regional strategic
ESF+ Ensuring equal access
and long-term care. policy framework
to health care and
for health is in a) Strategia Națională de
fostering resilience of
health systems,
place that Sănătate 2021-2027
including primary
contains: (SNS)
http://www.ms.ro/202
care and promoting 1. Mapping versiunea 1 (draft bază pentru
0/01/31/ministerul-
the transition from of health and consultările publice)
institutional to long-term care sanatatii-lanseaza-
proiectul-crearea- TERMEN : TRIM IV 2021
family-based and needs, including
cadrului-strategic-si-
community based in terms of Responsabil: Ministerul
operational-pentru-
care medical and care
planificarea-si- Sănătății
staff, to ensure
ESF+:
sustainable and reorganizarea-la-nivel- Consultări SNS 2021-2027
coordinated national-si-regional-a-
Enhancing equal and
serviciilor-de-sanatate- TERMEN : TRIM IV 2021
timely access to measures.
cod-smi/ Responsabil: Ministerul
quality, sustainable
and affordable
services, including Sănătății
services that promote
Aprobarea SNS 2021-2027
the access to housing
prin Hotărâre de Guvern
and person-centred
care including TERMEN: TRIM I 2022
healthcare;
Responsabil: Ministerul
modernising social
Sănătății
protection systems,
including promoting b) Planurile Generale
access to social Regionale de Servicii
protection, with a Sanitare
particular focus on
children and Planurile Generale Regionale
disadvantaged de Servicii Sanitare ale
groups; improving regiunilor Nord-Est39 și Nord-
accessibility Vest au fost aprobate și trimise
including for persons serviciilor CE
with disabilities, Draft Planul General Regional
effectiveness and http://www.ms.ro/wp- de Servicii Sanitare ale
resilience of content/uploads/2020/ regiunii Sud Vest Oltenia a
healthcare systems 08/plan-general- fost elaborat și urmează a fi
and long-term care regional-de-servicii- publicat în transparență
services sanitare-NV.pdf decizională
Planul General Regional de
Servicii Sanitare pentru
http://www.ms.ro/wp- regiunea Sud-Vest Oltenia -
content/uploads/2020/ aprobare.
03/Anexa-NE-
MASTER-PLAN.pdf TERMEN: TRIM III 2021
Sănătății
Planurile Generale Regionale

de Servicii Sanitare pentru
regiunile de dezvoltare:
Centru, Sud-Est, Sud-
Muntenia, Vest, București-
Ilfov
TERMEN: trim I 2022
a) 39 a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 742/06.05.2020.

Sănătății
2. Measures NO Metodologiile au fost a)Metodologiile pentru

to ensure the elaborate si trimise screening-ul cancerului
efficiency, CE. mamar, cancerului de col
sustainability, uterin, hepatitei B și C,
accessibility and tuberculozei, riscului
affordability of cardiovascular au fost
health and long- elaborate și trimise CE.
term care
services, TERMEN: Trim III 2020.
including a Responsabil: Ministerul
specific focus on Sănătății
individuals
excluded from
the health and
long-term care
systems,
including those
who are hardest
to reach.
3. Measures NO a) Măsurile în ceea ce

to promote privește prevenirea și
community and asistența medicală
family-based primară, îngrijirea la
services through domiciliu și serviciile din
de- cadrul comunității vor fi
institutionalisatio incluse în Strategia
n, including Națională de Sănătate
prevention and 2021-2027 și în Planurile
primary care, Generale Regionale de
home-care and Servicii Sanitare
community-
based services. TERMEN: TRIM I 2022
Sănătății, Institutul Național de
Sănătate Publică
b) Manual de înființare
centru comunitar integrat
pentru autoritățile
publice locale - elaborat
într-o fază draft TERMEN:
sfârșitul lunii iulie 2021
Sănătății
4. Autorități responsabile de program
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (k) și articolele 71 și 84 din RDC

Tabelul 13: Autorități responsabile de program
Autorități responsabile de program Denumirea instituției [500] Numele persoanei de contact [200] E-mail [200]
Autoritatea de management Ministerul Transporturilor,
Felix ARDELEAN Felix.Ardelean@fonduri.mt.ro
Infrastructurii – Directia Generala
Organismul Intermediar pentru
Cătălin COSTACHE Catalin.Costache@fonduri.mt.ro
Transport.
Autoritatea de audit Autoritatea de Audit- Organism

independent pe langa Curtea de
Conturi a Romaniei
Organismul care primește plăți din Ministerul Finantelor Publice -
partea Comisiei Autoritatea de Certificare si Plata
După caz, organismul sau

organismele care primesc plăți din
partea Comisiei în cazul asistenței
tehnice în temeiul articolului 36
alineatul (5) din RDC
Funcția contabilă, în cazul în care Ministerul Finantelor Publice -
această funcție este încredințată Autoritatea de Certificare si Plata
unui alt organism decât autoritatea
de management
Repartizarea cuantumurilor rambursate pentru asistență tehnică în temeiul articolului 36 alineatul (5), în cazul în care sunt identificate mai
multe organisme care să primească plăți din partea Comisiei. N/A
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) din RDC
Tabelul 13A: Proporția din procentajele prevăzute la articolul 36 alineatul (5) litera (b) din RDC care ar urma să fie rambursată organismelor care
primesc plăți din partea Comisiei în cazul asistenței tehnice în temeiul articolului 36 alineatul (5) din RDC (în puncte procentuale)
Organismul 1 puncte procentuale

Organismul 2* puncte procentuale
* Numărul de organisme stabilit de statul membru.
5. Parteneriat
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (h) din RDC

Asigurarea parteneriatului în procesul de programare și gestionare a fondurilor europene reprezintă o precondiție pentru elaborarea unor documente de
programare solide, bazate pe prioritățile stabilite la nivel european, național și regional în vederea punerii în practică a unor politici economice, sociale și
teritoriale realiste, eficiente, eficace și cu impact pozitiv în viața cetățenilor și în reducerea diferențelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene.
În acord cu prevederile art. 6 din CPR, Romania și-a îndeplinit obligația de a organiza și implementa principiul parteneriatului cu implicarea partenerilor
relevanți, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 240/2014 al Comisiei privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor
structurale și de investiții europene.
Astfel, pentru creșterea implicării partenerilor în derularea activității structurilor parteneriale și pentru derularea unor procese de consultare eficiente și
participativă, pe baza Regulamentului nr.240/2014, a fost elaborat Codul Național de Conduită privind Parteneriatul pentru Fondurile Europene aferente
Politicii de Coeziune (CNCP). Acest document stabilește o serie de norme, principii și reguli de bază care ghidează funcționarea structurilor parteneriale cu
rol consultativ în procesul de programare și gestionare a fondurilor europene privind coeziunea, cu impact predilect asupra cadrului de programare 2021-
2027. Documentul a fost utilizat in organizarea parteneriatului si diseminat în rândul membrilor structurilor parteneriale cu rol consultativ în procesul de
programare a fondurilor europene privind coeziunea prin comunicare directă, în cadrul reuniunilor parteneriale, prin intermediul poștei electronice, precum
și prin afișare pe web-site-ul MIPE (http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/6588501da9e75a7d8003d010af3b03fd.pdf).
Așadar, bazat pe prevederile din regulamentele europene și pe CNCP, documentele de programare au fost elaborate într-un parteneriat larg și eficient din
care fac parte autorități naționale, regionale și locale, parteneri relevanți din societatea civilă, sindicate, asociații de afaceri și mediul academic.
Preocupările pentru asigurarea parteneriatului au început în luna mai 2019, când MIPE a demarat pregătirea cadrului partenerial prin constituirea a 5
grupuri parteneriale aferente celor 5 Obiective de Politică prevăzute la nivelul propunerii de Regulament General pentru perioada 2021-2027. Ca urmare, în
luna noiembrie 2019, MIPE a organizat reuniuni ale acestor grupuri în care a fost prezentată și dezbătută logica intervenției pe fiecare dintre cele 5
obiective de politică. Documentele au fost publicate pe site-ul MIPE, la secțiunea Perioada de Programare 2021-2027, astfel încât să se asigure transparența
dezbaterilor și posibilitatea de consultare cât mai largă a tuturor părților interesate (http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-
2027/).
În data de 28 noiembrie 2019, MIPE a organizat un eveniment de amploare vizând consultarea asupra viitoarei perioade de programare – 2021-2027,
eveniment la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, autorităților publice centrale și locale, beneficiari de fonduri europene.
Cu acest prilej, au fost prezentate: stadiul negocierilor documentelor de programare 2021-2027, logica intervenției pe fiecare obiectiv de politica și
arhitectura viitoarelor programe operaționale, precum și mecanismul de consultare partenerială.
Odată cu stabilirea arhitecturii documentelor de programare și a cadrului instituțional de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de Coeziune
2021-2027, începând cu luna martie 2020, s-a trecut la etapa de constituire a cadrului partenerial la nivelul fiecărui Program Operațional și a Comitetului
pentru Coordonarea și Managementul Acordului de Parteneriat (CCMAP). Astfel, în perioada 20.05.2020 – 05.06.2020, MIPE a derulat Apelul Național
pentru exprimarea interesului privind participarea în cadrul procesului de consultare partenerială pentru elaborarea documentelor programatice pentru
perioada 2021-2027 (http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/).
Selecția partenerilor s-a efectuat în conformitate cu prevederile CNCP, principiile de bază privind identificarea partenerilor relevanți fiind următoarele:
principiul reprezentativității; principiul echilibrului intereselor; principiul implicării active; principiul responsabilității si principiul regularității participării.
De asemenea, prin metodologia internă de selecție a partenerilor, au fost stabilite criterii specifice procesului de programare a fondurilor europene, precum:
relevanța obiectului de activitate pentru domeniile de intervenție ale fondurilor europene; recunoașterea organizației la nivel național; nivelul de
specializare; experiența anterioară; performanța; capacitatea de reprezentare; capacitatea de planificare strategică; integritatea; susținerea politicilor privind
principiile orizontale ale Uniunii Europene. Totodată, metodologia conține formulare de candidatură care au fost completate de către cei care doreau să
devină membri în structurile parteneriale, precum și grile de evaluare pe baza cărora s-a făcut selecția candidaților, acestea fiind publicate pe site-ul MIPE
în vederea asigurării unui proces de selecție transparent.
In urma apelului public lansat pe site-ul MIPE, au fost înregistrate 230 de candidaturi, reprezentând 735 de solicitări de participare la structurile
parteneriale, atât din mediul social (asociații, fundații, sindicate, patronate, organizații și forme asociative), cât și din mediul economic (societăți pe acțiuni,
societăți cu răspundere limitată).
La nivelul CCMAP au fost selectați să participe partenerii care și-au exprimat opțiunea de a fi membri ai acestei structuri parteneriale și care, totodată, au
obținut punctajele cele mai mari la nivelul candidaturilor pentru Programele Operaționale, cu asigurarea reprezentării echilibrate a partenerilor sociali,
societății civile și mediului academic pe domeniile majore aferente Programelor Operaționale, cu luarea în considerare a unui procent de reprezentare
public/privat (parteneri) de 55% (mediul public) versus 45% (mediul privat/parteneri). Astfel, la nivelul CCMAP, din cele 67 de entități membre, 31
reprezintă parteneri selectați din mediul privat.
Procesul de selecție a partenerilor s-a finalizat pe data de 20 iulie 2020, când MIPE a afișat listele finale cu organizațiile/entitățile selectate în cadrul
structurilor parteneriale pentru elaborarea Programelor Operaționale și a Acordului de Parteneriat 2021-2027.
Totodată, pentru asigurarea unei consultări tematice, la nivel orizontal cu cele mai relevante categorii de beneficiari ai fondurilor europene, urmare a
adoptării Memorandumului cu tema: Rezultatele celei de a 5-a runde de negocieri informale între autoritățile române și Comisia Europeană privind
documentele naționale de programare a finanțărilor din fonduri europene 2021-2027, 2-4 decembrie 2019, au fost constituite prin Decizii ale Primului
Ministru 3 Comitete Consultative dedicate parteneriatului cu: mediul de afaceri; societatea civilă si autoritățile locale.
În data de 31 iulie 2020, MIPE a publicat în consultare publică, pe site-ul instituției, propunerile de documente de programare specifice perioadei 2021-
2027, respectiv Acordul de Parteneriat și programele operaționale, în vederea transmiterii de comentarii, observații sau propuneri pe marginea acestora la o
adresa de e-mail dedicată parteneriat.programare@mfe.gov.ro. De asemenea, în vederea facilitării comunicării, au fost create adrese de e-mail specifice
fiecărui program (ex: pot@mfe.gov.ro).
De asemenea, în perioada 18-27 august 2020 s-au derulat consultări publice la nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru Programele
Operaționale și Acordul de Parteneriat, la care au participat 945 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, mediului academic și economic.
În luna septembrie 2020, au fost convocate și Comitetele Consultative tematice privind mediul de afaceri și societatea civilă și au fost prezentate
documentele de programare, prilej cu care au fost primite o serie de comentarii și propuneri care au fost atent analizate și avute în vedere la definitivarea
primului draft al programelor si Acordului de Parteneriat.
Structura partenerială POT
Elaborarea POT 2021-2027 a fost coordonată de MIPE și MTI, cu respectarea și aplicarea principiului parteneriatului, și a presupus o cooperare strânsă cu
autoritățile publice responsabile de politicile domeniilor finanțate prin program, precum şi cu principalele tipuri de beneficiari, și alți reprezentanți ai
societății civile, mediului academic şi socio-economic implicate sau vizați de acțiunile finanțabile prin POT.
În vederea definitivării componenței structurii parteneriale de la nivelul POT, pe lângă partenerii sociali selectați în cadrul Apelului național, au fost
desemnați prin ordin comun de ministru reprezentanți ai principalelor instituții implicate în procesul de elaborare a POT, după cum urmează: Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii si Comunicațiilor, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Apărării Naționale, Secretariatul
General al Guvernului.
Consultări publice
In data de 18 august 2020 a avut loc consultarea publică în sistem videoconferință privind elaborarea Programului Operațional Transport, fiind transmise un
număr de 48 invitații, la aceasta reuniune participând 32 de entități.
Ca urmare a desfășurării acestui proces amplu de consultare publică, au fost primite o serie de contribuții, acestea fiind analizate și parțial preluate la nivelul
Programului Operațional. MIPE și MTI au centralizat propunerile primite, modalitatea în care acestea au fost integrate sau o justificare a motivului pentru
care acestea nu au fost preluate.
6. Comunicare și vizibilitate
Trimitere: articolul 22 alineatul (3) litera (j) din RDC

Îmbunătățirea vizibilității politicii de coeziune reprezintă o prioritate majoră și în perioada de programare 2021-2027, fiind imperios necesară creșterea
gradului de conștientizare a beneficiilor finanțărilor UE pentru cetățeni.
În acord cu prevederile art. 46 CPR acțiunile de comunicare vor fi coordonate la nivel național în baza unui document strategic cu caracter orientativ,
dezbătut cu toate părțile implicate, care va urmări acțiuni unitare, coerente și predictibile, pe tema fondurilor europene. Documentul final va fi diseminat
odată cu aprobarea PO.
În conformitate cu prevederile art 46 (b) CPR, un portal unic pentru fondurile europene va oferi acces la toate PO din România, incluzând obiectivele și
activitățile acestora, oportunitățile de finanțare și rezultatele obținute în urma implementării proiectelor. Portalul unic va reflecta rolul și realizările obținute
din fonduri europene, va publica în format deschis listele actualizate cu operațiunile cofinanțate de UE, va oferi acces la oportunitățile de finanțare active, la
calendarul apelurilor de proiecte, la mecanismele de acordare a finanțărilor, la evaluările realizate și în general la toate documentele relevante pentru
finanțarea europeană, în acord cu prevederile Regulamentului UE 1060/2021 referitoare la obligațiile de comunicare și vizibilitate.
Fiecare PO va dispune de o secțiune dedicată în portal, care, în conformitate cu prevederile art. 49 (1.) CPR, va fi disponibilă în cel mult 6 luni de la
aprobarea programului. În concordanță cu art. 48 din CPR, POT va avea desemnat un responsabil pentru comunicare. Acesta va face parte din rețeaua
națională de comunicatori și va reprezenta PO în cadrul INFORM EU.
Abordarea comunicării POT
1. Obiectivele generale de comunicare:
 Promovarea rolului și contribuției POT la îmbunătățirea mobilității naționale și internaționale și la dezvoltarea infrastructurii de transport;
 Asigurarea transparenței în ceea ce privește obiectivele POT, oportunitățile de finanțare și rezultatele obținute;
 Sprijinirea potențialilor beneficiari cu informații utile în elaborarea și implementarea proiectelor.
2. Obiective specifice
 Creșterea notorietății PO pentru finanțarea infrastructurii de transport și susținerea mobilității,
 Informarea categoriilor de public țintă cu privire la apeluri, lansări de proiecte, stadiul implementării;
 Explicarea regulilor și a mecanismului de acordare a finanțărilor.
Publicul țintă căruia se adresează măsurile de comunicare este reprezentat de publicul larg, potențiali beneficiari și beneficiarii proiectelor POT organizațiile
din sector, utilizatori, etc.
Principalele canale și mijloacele de comunicare cu publicul țintă utilizate vor fi media tradițională și media socială, portalul unic, cu secțiune POT, conturi
dedicate pe platformele social media, evenimente online și hybrid, evenimente clasice, conferințe și seminarii, newslettere, infotrip-uri și site visits,
conferințe de presă și materiale de promovare.
3. Grad de conștientizare a potențialilor beneficiari cu privire la oportunitățile de finanțare prin intermediul POT
Dat fiind că POT se concentrează pe infrastructura de transport, campaniile de comunicare vor fi concepute astfel încât să faciliteze implicarea tuturor
părților interesate, ca de exemplu:
 Implicarea beneficiarilor și partenerilor relevanți la conceperea ghidurilor solicitanților,
 Participarea la organizarea dezbaterilor pentru înțelegerea ghidurilor solicitantului,
 Implicarea partenerilor relevanți în monitorizarea și evaluarea impactului proiectelor.
Indicatorii utilizați pentru monitorizarea și evaluarea comunicării intervențiilor dedicate PO sunt:

 participanți la dezbaterile organizate cu privire la ghidurile din domeniu;
 participanți la întâlniri pe teme comune cu potențiali beneficiari din domeniu (ex. SCO, proiecte, etc.);
 evenimente organizate în contextul operațiunilor de importanță strategică din domeniu;
 vizitatori pagină web POT/ followers rețele sociale / gradul de notorietate al PO în mediul online
 materiale de presă/articole generate, infotrip-uri, sitevisits și conferințe de presă pentru proiectele relevante și pentru operațiunile de importanță
strategică
Pentru a sprijini aplicarea prevederilor art. 47, 49 și 50, va fi elaborat un ghid de identitate vizuală, aplicabil la nivel național care va conține elementele
vizuale obligatorii pentru materialele de comunicare și publicitate pentru toate operațiunile cofinanțate în cadrul POT.
7. Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri Trimitere: articolele 94 și 95 din
RDC
Tabelul 14: Utilizarea costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a finanțărilor nelegate de costuri
Se intenționează utilizarea articolelor 94 și 95 din RDC DA NU

De la adoptare, programul va face uz de rambursarea contribuției Uniunii bazate pe ☐ ☐
costuri unitare, sume forfetare și rate forfetare în cadrul priorității, în conformitate
cu articolul 94 din RDC(dacă da, completați apendicele 1)
De la adoptare, programul va face uz de rambursarea contribuției Uniunii bazate pe ☐ ☐
finanțări nelegate de costuri, în conformitate cu articolul 95 din RDC (dacă da,
completați apendicele 2)
Apendicele 1
Contribuția Uniunii bazată pe costuri unitare, sume forfetare și rate forfetare
Model pentru transmiterea datelor către Comisie spre analiză

(articolul 94 din RDC)
Data transmiterii propunerii
Acest apendice nu este necesar atunci când se utilizează opțiunile de costuri simplificate (OCS) la nivelul Uniunii stabilite prin actul delegat menționat
la articolul 94 alineatul (4) din RDC.
A. Rezumatul principalelor elemente
Tip de
Proporția
OCS
estimată din Cuantumul
(baremul
alocarea (în EUR)
Unitatea de standard
financiară sau
Categorie Tipul (tipurile) de Indicatorul care măsură a pentru
Obiectiv totală în procentul
Prioritate Fond de operațiune acoperită determină indicatorului costurile
specific cadrul (în cazul
regiuni (acoperite) rambursarea care determină unitare,
priorității, ratelor
rambursarea sumele
căreia i se va forfetare)
aplica OCS, forfetare
OCS
în % sau ratele
forfetare)
Cod40 Descriere Cod41 Descriere
40
Se referă la codul aferent dimensiunii domeniului de intervenție din tabelul 1 din anexa I la RDC și anexa IV la Regulamentul FEAMPA.
41
Se referă la codul unui indicator comun, dacă este cazul.
B. Detalii pe tip de operațiune (a se completa pentru fiecare tip de operațiune)
Autoritatea de management a primit sprijin din partea unei societăți externe pentru a stabili costurile
simplificate de mai jos?
Dacă da, vă rugăm să precizați denumirea societății externe: Da/Nu — Denumirea societății
externe
1. Descrierea tipului de
operațiune, inclusiv calendarul
de punere în aplicare42
2. Obiectiv(e) specific(e)
3. Indicator care determină

rambursarea43
4. Unitatea de măsură a
indicatorului care determină
rambursarea
5. Baremul standard de costuri
unitare, sume forfetare sau rate
forfetare
6. Cuantumul OCS pe unitate de
măsură sau procent (în cazul
ratelor forfetare)
7. Categorii de costuri
acoperitede costul unitar, de
suma forfetară sau de rata
forfetară
8. Aceste categorii de costuri
acoperă totalitatea
cheltuieliloreligibile pentru
operațiunea încauză?
(Da/Nu)
9. Metoda de ajustare (ajustări)44
42
Data preconizată pentru începerea selectării operațiunilor și data finală preconizată pentrufinalizarea acestora [referință: articolul 63
alineatul (5) din RDC].
43
În cazul operațiunilor care cuprind mai multe opțiuni de costuri simplificate care acoperă categorii de costuri iferite, proiecte
diferite sau faze succesive ale unei operațiuni, câmpurile 3-11 se completează pentru fiecare indicator care determină rambursarea.
44
Dacă este cazul, indicați frecvența și calendarul ajustării, precum și o trimitere clară la un indicator specific (inclusiv un link către site-
ul internet unde este publicat acest indicator, dacă este cazul).
10. Verificarea realizării
unităților
- descrieți ce
document(e)/sistemva (vor) fi
utilizat(e) pentru verificarea
realizării unităților livrate
- descrieți ce se va verifica în
cursul controalelor de gestiune
șide către cine
- descrieți care vor fi
modalitățile de colectare și
stocare a
datelor/documentelor
relevante
11. Posibile stimulente
neadecvate, măsuri de
atenuare45 și nivelul de risc
estimat (ridicat/mediu/scăzut)
12. Cuantumul total (național și

Uniune) care se preconizează a
fi rambursat de către Comisie
pe această bază
C. Calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare
1. Sursa datelor utilizate la calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele
forfetare sau ratele forfetare (cine a produs, colectat și înregistrat datele; unde sunt stocate
datele; datele-limită; validare etc.).
45
Există eventuale implicații negative asupra calității operațiunilor sprijinite și, dacă da, cemăsuri (de exemplu asigurarea
calității) vor fi luate pentru a contracara acest risc?
2. Vă rugăm să precizați motivele pentru care metoda propusă și calculul pe baza
articolului 94 alineatul (2) sunt relevante pentru tipul de operațiune.
3. Vă rugăm să precizați cum au fost efectuate calculele, inclusiv, în special, ipotezele

formulate în ceea ce privește calitatea sau cantitățile. După caz, trebuie utilizate date statistice și
criterii de referință și, dacă se solicită acest lucru, acestea trebuie furnizate într-un format utilizabil
de către Comisie.
4. Vă rugăm să explicați cum v-ați asigurat că doar cheltuielile eligibile au fost incluse în
calculul baremului standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare.
5. Evaluarea de către autoritatea sau autoritățile de audit a metodologiei de calcul și a

cuantumurilor, precum și modalitățile de a asigura verificarea, calitatea, colectarea și
stocarea datelor.
Apendicele 2
Contribuția Uniunii bazată pe finanțări nelegate de costuri

(articolul 95 din RDC)
Data transmiterii propunerii
Acest apendice nu este necesar atunci când se utilizează cuantumuri pentru finanțarea la nivelul
Uniunii nelegată de costuri, stabilită prin actul delegat menționat la articolul 95 alineatul (4)
din RDC.
A. Rezumatul principalelor elemente
Tipul de
Unitatea de măsură metodă de
Condițiile care
pentru condițiile rambursare
Cuantumu trebuie
care trebuie preconizat,
l acoperit Tipul (tipurile) îndeplinite/rezultatel
Obiecti Categori îndeplinite/rezultatel utilizat
Prioritat Fon de de operațiune e care trebuie
v e de Indicator e care trebuie pentru
e d finanțarea acoperită obținute, care
specific regiuni obținute, care rambursare
nelegată (acoperite) determină
determină a către
de costuri rambursarea de către
rambursarea de către beneficiar
Comisie
Comisie sau
beneficiari
Cod46 Descrier Cod47 Descrier
e e
46
Se referă la codul aferent dimensiunii domeniului de intervenție din tabelul 1 din anexa I la RDC și anexa IV la Regulamentul FEAMPA.
47
Se referă la codul unui indicator comun, dacă este cazul.
B. Detalii pe tip de operațiune (a se completa pentru fiecare tip de operațiune)
1. Descrierea tipului de operațiune

2. Obiectiv(e) specific(e)
3. Condițiile care trebuie îndeplinite sau
rezultatele care trebuie obținute
4. Termenul de îndeplinire a condițiilor sau de
obținere a rezultatelor
5. Definiția indicatorului
6. Unitatea de măsură pentru condițiile care
trebuie îndeplinite/rezultatele care trebuie
obținute, care determină rambursarea de către
Comisie
Rezultate Data Cuantumuri
7. Obiectivele intermediare (dacă este cazul) care intermediare preconizată (în EUR)
determină rambursarea de către Comisie, cu un
calendar de rambursare
8. Suma totală (inclusiv finanțarea națională și

din partea Uniunii)
9. Metoda de ajustare
10. Verificarea realizării rezultatului sau condiției
(și, acolo unde este relevant, a rezultatelor
intermediare):
- descrieți ce document(e)/sistem va (vor) fi
utilizat(e) pentru verificarea realizării rezultatului
sau condiției (și, acolo unde este relevant, a
fiecăruia dintre rezultatele intermediare);
- descrieți cum se vor efectua controalele de
gestiune (inclusiv la fața locului) și de către cine;
- descrieți care vor fi modalitățile de colectare și
stocare a datelor/documentelor relevante.
11. Utilizarea granturilor sub formă de finanțări
nelegate de costuri
Grantul oferit de statul membru beneficiarilor ia
forma finanțării nelegate de costuri? [Da/Nu]
12. Modalități de asigurare a pistei de audit
Vă rugăm să specificați organismul sau
organismele responsabile pentru aceste modalități.
Apendicele 3
Lista operațiunilor de importanță strategică planificate, însoțită de un calendar

[articolul 22 alineatul (3) din RDC]

In aceasta sectiune au fost luate in considerare doar proiectele noi de investitii aferente modului de transport
rutier si feroviar a caror valoare depaseste 100 milioane Euro fără TVA.
Rutier:
•Autostrada Piteşti-Sibiu (loturile 2,3);
•Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov;
•Autostrada Sibiu – Brașov;
•Legătura rutieră rapidă Arad – Oradea;
•Legătura rutieră rapidă București - Alexandria (faza 1 din București - Craiova);
•Centură București (Nord) + drumuri radiale;
•Autostrada Tg. Neamț - Iași - Ungheni (Moțca - Ungheni);
•Autostrada Brașov - Bacău (inclusiv Bypass Brașov Nord);
•Legătura rutieră rapidă Pașcani - Suceava – Siret;
•Autostrada Tg.Mureș - Tg. Neamț (faza 1 din Miercurea Nirajului - Leghin);
•Legătura rutieră rapidă Craiova - Filiasi - Dr.Tr.Severin (faza 1);
•Legătura rutieră rapidă Dr.Tr.Severin - Caransebeș - Lugoj (faza 1).
•Legătura rutieră rapidă Timișoara – Moravița;
•Legătura rutieră rapidă Macin - Tulcea - Constanta (faza 1);
•Legătura rutieră rapidă Dej - Baia Mare – Halmeu;
•Legătura rutieră rapidă Baia Mare - Satu Mare;
•Legătura rutieră rapidă Cluj-Napoca (Apahida) – Dej;
•Legătura rutieră rapidă între Autostrada A7 (ramura Buzău și ramura Focșani) – Brăila.
Feroviar:
•Modernizarea secțiunii de cale ferată Predeal – Brașov;
•Modernizarea secțiunii de cale ferată Craiova - Dr. Tr. Severin – Caransebeș;
•Modernizarea secțiunii de cale ferată Teiuș - Cp. Turzii - Cluj-Napoca;
•Modernizarea complexului feroviar Port Constanța – Palas;
•Modernizarea Complexului feroviar București;
•Modernizarea secțiunii de cale ferată Pașcani - Iași – Ungheni;
•Modernizarea secțiunii de cale ferată Ploiești Triaj – Focșani – Roman – Pașcani;
•Studiu pentru trenul de mare viteză (HSR)
•Suceava - Ilva Mică;
•Ilva Mică – Apahida;
•Timișoara - Stamora Moravița frontieră.
Apendicele 4
Planul de acțiune FEAMPA pentru fiecare regiune ultraperiferică
N.B.: a se repeta pentru fiecare regiune ultraperiferică
Denumirea regiunii ultraperiferice
A. Descrierea strategiei de exploatare durabilă a resurselor piscicole și de dezvoltare a

economiei albastre durabile

B. Descrierea principalelor acțiuni avute în vedere și a mijloacelor financiare aferente
Cuantumul alocat din

Descrierea principalelor acțiuni
FEAMPA (EUR)
Sprijin structural pentru sectorul pescuitului și acvaculturii în
cadrul FEAMPA
Compensații pentru costurile suplimentare în conformitate cu
articolul 24 din Regulamentul FEAMPA
Alte investiții în economia albastră durabilă, necesare pentru a
realiza o dezvoltare costieră durabilă
TOTAL
C. Descrierea sinergiilor cu alte surse de finanțare din partea Uniunii

D. Finanțare suplimentară pentru punerea în aplicare a compensării pentru costurile
suplimentare (ajutor de stat)
Informațiile se vor furniza pentru fiecare schemă de ajutoare preconizată/ajutor ad-hoc preconizat
Regiune Denumirea regiunii (regiunilor) …

(NUTS)48 …
…
Autoritatea care acordă ajutorul Denumire …
Adresa poștală …
Adresa web …
Titlul măsurii de ajutor …
Temeiul juridic național (trimitere la …
publicația oficială națională relevantă) …
…
Link către textul integral al măsurii de …
ajutor
Tipul măsurii ☐ Schemă
☐ Ajutor ad-hoc Denumirea
beneficiarului și
grupul49 căruia îi
aparține
…
…
Modificarea unei scheme de ajutor Numărul de referință
existente sau a unui ajutor ad-hoc al Comisieipentru
existent ajutorul acordat
☐ Prelungire …
…
☐ Modificare …
…
Durata50 ☐ Schemă de la zz.ll.aaaa la
zz.ll.aaaa
48
NUTS — Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică. De regulă, regiunea este specificată la nivelul 2. Regulamentul (CE) nr.
1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale
de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat de Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei de modificare a
anexelor la Regulamentul (CE)nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al
unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 322, 29.11.2016, p. 1).
49
În sensul normelor de concurență prevăzute în tratat și în sensul prezentei secțiuni, o întreprindere este orice entitate care
desfășoară o activitate economică, indiferent de statutulsău juridic și de modul în care este finanțată (a se vedea decizia Curții
de Justiție în Cauza C-222/04, Ministero dell’Economia e delle Finanze/Cassa di Risparmio di Firenze SpA et al.[2006] ECR I-
289). Curtea de Justiție a hotărât că entitățile care sunt controlate (juridic sau de facto) de aceeași entitate trebuie considerate
ca fiind o singură întreprindere (Cauza C-382/99 Netherlands/Commission [2002] ECR I-5163).
50
Perioada în care autoritatea care acordă ajutorul se poate angaja să acorde ajutorul.
Data acordării51 ☐ Ajutor ad-hoc zz.ll.aaaa
Sectorul (sectoarele) economice vizat(e) ☐ Toate sectoarele economice
eligibilepentru a primi ajutor
☐ Limitat la anumite …
sectoare:precizați la …
nivel de grupăNACE52
…
…
Tipul de beneficiar ☐ IMM
☐ Întreprinderi mari
Buget Cuantumul total anual al Moneda națională
bugetuluiplanificat în cadrul … (cuantumuri
schemei53 totale)
…
Cuantumul total al ajutorului ad- Moneda națională
hocacordat întreprinderii54 … (cuantumuri
totale)
…
☐ Pentru garanții55 Moneda națională
… (cuantumuri
totale)
…
Instrument de ajutor ☐ Grant/Subvenționare a ratei dobânzii
☐ Împrumut/avansuri rambursabile
☐ Garanție (după caz, cu trimitere la decizia
Comisiei56)
☐ Avantaj fiscal sau scutire fiscală
☐ Furnizare de finanțare de risc
☐ Altele (specificați)
…
51
„Data acordării ajutorului” înseamnă data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în temeiul
regimului juridic național aplicabil.
52
NACE Rev. 2 — Clasificarea statistică a activităților economice în Uniunea Europeană. Deregulă, sectorul se specifică la nivel de
grupă.
53
În cazul unei scheme de ajutor: indicați cuantumul total anual al bugetului planificat în cadrul schemei sau pierderea
fiscală estimată pe an pentru toate instrumentele de ajutor cuprinse în schemă.
54
În cazul acordării unui ajutor ad-hoc: indicați cuantumul total al ajutorului/pierderea fiscală.
55
În cazul garanțiilor, indicați valoarea (maximă) a împrumuturilor garantate.
56
După caz, trimitere la decizia Comisiei de aprobare a metodologiei de calculare a echivalentului pentru subvenție brută.
Motivare Indicați de ce s-a instituit o schemă de ajutor de stat sau de
ce s-a acordat un ajutor ad-hoc în loc de asistență în cadrul
FEAMPA:
☐ măsura nu este inclusă în programul național;
☐ prioritizare în alocarea de fonduri în cadrul
programului național;
☐ finanțarea nu mai este disponibilă în cadrul
FEAMPA;
☐ altele (specificați)

Programul Operational Transport 2021-2027

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operational Transport 2021-2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA V

Model pentru programele sprijinite prin FEDR

Câmp de text [30 000]

Siguranță, securitate si interoperabilitate

Infrastructura feroviară și serviciile feroviare

Transportul fluvial şi maritim

Aspectele de mediu din perspectiva POT 2021-2027

Sistemul de management si control pentru POT 2021-2027

Pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică:

Obiectiv de politică sau Obiectiv specific sau prioritate

* Priorități specifice în conformitate cu Regulamentul FSE+.

2.1. Priorități, altele decât asistența tehnică

* Dacă este bifată, treceți la secțiunea 2.1.1.2.

2.1.1.1.1. Intervenții ale fondurilor

Câmp de text [8 000]

Câmp de text [1 000]

Câmp de text [2 000]

Câmp de text [2 000]

Câmp de text [1 000] N/A

Categorie de Unitate de Obiectiv de etapă

RCO Lungimea drumurilor km

Tabelul 3: Indicatori de rezultat

Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție

Tabelul 5: Dimensiunea 2 – Formă de finanțare

FC N/A 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,

Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+ N/A

FC N/A 3.1. Dezvoltarea unei rețele TEN-T,

Trimitere: articolul 22 alineatul (3) punctul (c) din RDC

Prioritate nr. Obiectiv specific Tip de intervenție Cod Cuantum (EUR)

2.1.1.2. Obiectivul specific de reducere a privațiunilor materiale4 N/A

2.1.1.2.1. Intervenții din fond

Câmp de text [2 000]

Câmp de text [2 000]

Decriptarea sistemelor naționale sau regionale de sprijin

Câmp de text [2 000]

Criterii de selecție a operațiunilor5

Câmp de text [4 000]

Tabelul 3: Indicatori de rezultat

* Dacă este bifată, treceți la secțiunea 2.1.1.2.

1.1.1.1.1. Intervenții ale fondurilor

Câmp de text [8 000]

Câmp de text [1 000]

Câmp de text [2 000]

Câmp de text [2 000] N/A

Câmp de text [1 000] N/A

Tabelul 3: Indicatori de rezultat

Tabelul 4: Dimensiunea 1 – Domeniu de intervenție

3.2 Dezvoltarea și creșterea unei

Tabelul 7: Dimensiunea 6 – Teme secundare în cadrul FSE+ N/A

3.2 Dezvoltarea și creșterea unei

Trimitere: articolul 22 alineatul (3) punctul (c) din RDC

Prioritate nr. Obiectiv specific Tip de intervenție Cod Cuantum (EUR)

1.1.1.2. Obiectivul specific de reducere a privațiunilor materiale8

1.1.1.2.1. Intervenții din fond

Câmp de text [2 000]

Câmp de text [2 000]

Decriptarea sistemelor naționale sau regionale de sprijin

Câmp de text [2 000]

Criterii de selecție a operațiunilor9

Tabelul 3: Indicatori de rezultat

* Dacă este bifată, treceți la secțiunea 2.1.1.2.

1.1.1.1.1. Intervenții ale fondurilor

Câmp de text [8 000]

Prin intermediul acestei priorități se vor finanța operațiuni ce vizează: