MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN PRAHOVA

LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN „ROMEO CONSTANTINESCU“
ORAȘUL VĂLENII DE MUNTE JUD.PRAHOVA cod fiscal 21529331 Str. Brazilor nr. 13, 106400,
Tel/Fax: 0244.281.555, 0244.282.555, 0244.283.551; E-mail: ltavaleni.secretariat@gmail.com ,
ltavaleni.contabilitate@gmail.com, ltavaleni.director@gmail.com;
website: http://www.liceulagromontanvaleni.ro/

Avizat, Avizat,
Inspector de specialitate: Şef Cerc Pedagogic:
Prof. Ing. MIRITESCU ANCUTA Prof. Ing. CURSARU NICOLAE

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA

CLASA a X-a invatamant profesional

Institutia de invatamant: LICEUL TEHNOLOGIC AGROMONTAN

,,ROMEO CONSTANTINESCU “-VALENII DE MUNTE

DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

PROFIL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Titlul:
“Protecția consumatorului în industria alimentară”
Tipul CDL-ului : Aprofundarea rezultatelor invațării care răspund nevoilor operatorului
economic/instituției publice partenere)

PROFILUL/DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CALIFICAREA: OPERATOR IN PRELUCRAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR

CLASA a X - a B invatamant profesional

Număr ore :270

Autorii :

 Unitatea de învăţămănt Liceul Tehnologic Agromontan „ Romeo

Constantinescu “ Vălenii de Munte

 Operator economic SC MASPEX ROMANIA SRL Valenii de Munte

AN SCOLAR: 2022-2023
 FIŞA DE EVALUARE
A CURRICULUMULUI IN DEZVOLTARE LOCALĂ

APROBAT,

Consiliul de Administraţie al ISJ/ PH

Sedința din data de :……………………

Institutia de invatamant : Liceul Tehnologic Agromontan „ Romeo Constantinescu “ Vălenii de Munte

Denumirea operatorului economic partener... SC MASPEX ROMANIA SRL Valenii de Munte
Titlul CDL :,,PROTECTIA CONSUMATORULUI IN INDUSTRIA ALIMENTARA’’
Tipul de CDL : Aprofundarea rezultatelor invațării
Profil/Domeniul pregătirii de bază :RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI /INDUSTRIE
ALIMENTARA
Calificarea profesională: OPERATOR IN PRELUCRAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR
Clasa .a X –a B inv.prof.
Numar ore: 270
Autorii :
Liceul Tehnologic Agromontan „ Romeo Constantinescu “ Vălenii de Munte prof.ing.STOICA NARCISA
Operatorul economic : SC MASPEX ROMANIA SRL Valenii de Munte ing.IOSIF LILIANA

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu recomandari
I. Respectarea structurii standard a programei prin includerea :
Nota introductivă x
Unităţi de rezultate ale invăţării x
Competenţele specifice x
Conţinuturi ( asociate unităţilor de rezultate ale invăţării) x
Modalităţilor de evaluare x
II. Existenta unei bibliografii x
III. Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificate la nivel local x
Conţinutul argumentului x
* oportunitatea curriculumului in dezvoltare locală x
* realismul in raport cu resursele disponibile la nivelul unităţii de x
invăţământ şi al agentului economic partener
Corelarea competenţelor cu situaţiile de invăţare x
Corelarea unităţilor de rezultate ale invăţării cu conţinuturile x
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus x
NOTA : Pentru a fi supus avizării și aprobării proiectul de programă trebuie să întruneascăacceptat
proiectul de programa trebuie să întrunească criteriul I pentru toți indicatorii și criteriul II minim 5
indicatori.
Avizul comisiei metodice a ariei curriculare Tehnologii:……………………….
Avizul consiliului de administraţie al şcolii:…………………………………….
Avizul operatorului economic partenere: ..............................................................
 1. Notă de prezentare

Denumirea calificării: OPERATOR IN PRELUCRAREA LEGUMELOR SI

FRUCTELOR
Nivelul de pregătire: învățământ profesional
Numărul de ore alocat modulului: 270 ore/an
Scopul modulului poate fi sintetizat în următoarele idei:
- oferirea elevilor, în calitatea lor de consumatori, a unui minimum de cunoştinţe şi
îndrumări necesare orientării la selecţia de pe piaţă a produselor şi serviciilor sigure şi de
calitate, care să nu le pună în pericol viaţa, sănătatea, securitatea sau interesele economice;
- educarea, informarea şi conștientizarea elevilor, în calitate de tineri consumatori, asupra
drepturilor şi intereselor lor legitime, prin dezvoltarea unor acțiuni educative în colaborare
cu agenții economici;
- îmbunătățirea comunicării cu ceilalți consumatori pentru a le oferi informații de care
aceștia au nevoie.
Rolul CDL-ului, "PROTECȚIA CONSUMATORULUI In INDUSTRIA
ALIMENRARA" ” se vrea a fi un instrument util pentru transformarea consumatorului
pasiv într-unul activ, mai exact într-o persoană care, cunoscându-şi drepturile, să fie în
măsură să le revendice.
De asemenea, modulul “Protecţia consumatorului in industria alimentara”, doreşte o mai
bună comunicare între participanţi, transparenţă, oferirea unei viziuni asupra lumii profesionale,
cunoaşterea problemelor concrete ale societăţii, învăţarea pluridisciplinară.
În cadrul acestui modul se va avea în vedere valorile şi atitudinile centrale profesiei agentului
economic :
Credibilitatea – elevii trebuie să se deprindă cu abilitatea de a furniza informaţii corecte,
deoarece publicul căruia i se adresează solicită informaţii veritabile.
Profesionalism – lucrările agentului economic trebuie să fie efectuate cu maximă dedicare.
Confidenţialitatea – elevii trebuie să păstreze confidenţiale datele dobândite în cadrul
practicii la agenţii economici, fără a divulga informaţiile în lipsa autorizării de către agenţii
economici.
Integritatea – sarcinile trebuie să fie efectuate în mod corect, în acord cu normele
legislative în vigoare.
Obiectivitatea – fiecare operaţiune trebuie să fie înregistrată în documente în acord cu
realitatea economică, fără a se ajunge la derogări sau conflicte de interese în funcţie de clienţii
pentru care operează înregistrarea în documente a operaţiilor economico-financiare.
Obiectivele profesiei agentului economic privesc înaltul profesionalism, înaltul nivel de
performanţă şi satisfacerea interesului general.
Pentru atingerea rezultatelor învățării vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate
următoarele situații de învăţare:
 Prezentarea şi explicarea unor termeni specifici protecţiei consumatorilor;
 Realizarea unor dialoguri cu tematică adecvată;
  Observarea şi comentarea unor imagini;
 Alcătuirea unui minidicţionar pe tematica protecţia consumatorilor;
 Construirea unor texte coerente utilizând termeni specifici protecţiei consumatorilor;
 Prezentarea drepturilor consumatorilor;
 Recunoaşterea după imagini a situaţiilor de încălcare a drepturilor consumatorilor;
 Relatarea unor fapte, întâmplări petrecute;
 Exprimarea unor trăiri proprii;
 Exemplificarea unor experienţe pe care ar dori să le aibă;
 Realizarea unei expoziţii de etichete;
 Joc de rol pe teme date;
 Studii de caz;
 Exersarea de roluri specifice educaţiei pentru protecţia consumatorilor;
 Discutarea în colectiv a unor reguli;
 Notarea ideilor neînţelese;
 Formularea reciprocă a unor întrebări (elev-elev);
 Formularea unor răspunsuri la întrebările puse (individual şi prin colaborare în cadrul
grupului);
 Analiza unor reclame în mass-media;
 Jocuri de echipă;
 Realizarea de postere, reclame, sloganuri;
 Expoziţii cu produse;
 Realizarea de colecţii de produse, ambalaje, etichete, materii prime ale produselor.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi
demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.
La agentul economic de profil, elevii trebuie să fie puşi în situaţii diferite care
dezvoltă deprinderi relevante pentru adaptarea la viaţa reală. Se va urmări aplicarea
cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont, în măsură mai mare, de
nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de rezultate ale învățării, căreia îi sunt
integrate rezultate ale învăţării propuse:
URÎ 5 ,,Asigurarea calitatii produselor alimentare”
URÎ 5 ,,Asigurarea calitatii produselor alimentare” Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare
Rezultate ale învăţării: 1. Legislatia privind protectia consumatorului
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
1.1.1.Cunoașterea și 1.2.1.Formularea și 1.3.1.Autoevaluarea Consumatorul in economia de  Alcătuirea unui minidicţionar pe
utilizarea unor termeni utilizarea unui vocabular importanței dezvoltării piata tematica protecţia consumatorilor;
și noțiuni specifice adecvat de termeni și vocabularului de termeni și  Construirea unor texte coerente
protecției noțiuni specifice protecției noțiuni specifice protecției (definitie, tipuri, forme);
utilizând termeni specifici protecţiei
consumatorului consumatorului consumatorului consumatorilor;
 Prezentarea drepturilor
1.1.2. Cunoasterea 1.2.2. Revizuirea cauzelor 1.3.2. Responsabilitate prin Drepturile consumatorului;
consumatorilor;
drepturilor incalcarii drepturilor respectarea drepturilor
 Recunoaşterea după imagini a
consumatorului de consumatorului de produse consumatorului de produse si
situaţiilor de încălcare a drepturilor
produse si servicii si servicii servicii
Cadrul legilativ privind consumatorilor;
1.1.3. Comunicarea 1.2.3.Analiza cadrului 1.3.3. Responsabilitate prin protectia consumatorului;  Relatarea unor fapte, întâmplări
cadrului legislativ legislativ si institutional constientizarea importantei petrecute;
privind protectia privind protectia cadrului legislativ privind  Exprimarea unor trăiri proprii;
consumatorului consumatorului protectia consumatorului Informarea si educarea  Exemplificarea unor experienţe pe
cosumatorului de bunuri si care ar dori să le aibă;
1.1.4.Analiza 1.2.4. Evaluarea si 1.3.4.Atitudine responsabila
servicii  Realizarea unei expoziţii de
mijloacelor de utilizarea mijloacelor de in informarea si educarea
etichete;
informare si educare a informare si educare a consumatorului
consumatorilor consumatorului  Joc de rol pe teme d;
 Formularea reciprocă a unor ate;
 Studii de caz;
 Exersarea de roluri specifice
educaţiei pentru protecţia
consumatorilor;
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini Conţinuturile învăţării  Notarea ideilor
Situaţii de neînţelese
învăţare
1.1.5. Cunoașterea 1.2.5. Elaborarea 1.3.5. Responsabilitate prin Sanctiuni aplicate in cazul  Prezentarea şi explicarea unor
sanctiunilor aplicate in sanctiunilor aplicate in asumarea sanctiunilor in nerespectarii drepturilor termeni specifici protecţiei
cazul nerespectarii cazul nerespectarii cazul nerespectarii consumatorilor consumatorilor;
drepturilor drepturilor consumatorului drepturilor consumatorului  Realizarea unor dialoguri cu
consumatorului tematică adecvată;
1.2.6 Verificarea si analiza 1.3.6.Autoevaluarea prin
 Observarea şi comentarea unor
1.1.6. Identificarea etichetelor si marcilor respectarea regulamentului in
imagini;
normelor privind produselor alimentare si vogoare privind etichetarea Norme privind etichetarea si
 Alcătuirea unui minidicţionar pe
etichetarea si marcarea nealimentare marfurilor alimentare si marcarea produselor alimentare tematica protecţia consumatorilor;
produselor alimentare nealimentare si nealimentare
si nealimentare  Construirea unor texte coerente
utilizând termeni specifici protecţiei
Rezultate ale învăţării: 2.Termenul de valabilitate, aspectul si integritatea consumatorilor;
ambalajului  Exprimarea unor trăiri proprii;
 Exemplificarea unor experienţe pe
Inscriptionarea termenului de
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini care ar dori să le aibă;
valabilitate pe ambalaj
2.1.7. Identificarea 2.2.7. Verificarea si 2.3.7. Rigurozitate in  Realizarea unei expoziţii de
termenului de evaluarea modalitatii de verificarea termenului de etichete;
valabilitate inscriptionare a valabilitate al
 Joc de rol pe teme date;
produselor si
termenuluui de valabilitate  Discutarea în colectiv a unor
responsabilitate
pe ambalaj reguli;
 Notarea ideilor neînţelese;
 Formularea reciprocă a unor
întrebări (elev-elev);
 Formularea unor răspunsuri la
întrebările puse (individual şi prin
colaborare în cadrul grupului);

Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare

Cunostinte Abilitati Atitudini
2.1.8.Factorii care 2.2.8.Identificarea 2.3,8.Initiativa si Conditii optime de pastrare a  Relatarea unor fapte, întâmplări
influenteaza pastrarea factorilor care influenteaza responsabilitate in marfurilor petrecute;
marfurilor pastrarea marfurilor identificarea factorilor care  Exprimarea unor trăiri proprii;
2.1.9. Controlul
produselor si al 2.2.9. Aprecierea calitatii influenteaza pastrarea  Exemplificarea unor experienţe pe
ambalajelor diferitelor produse marfurilor Controlul produselor si al care ar dori să le aibă;
2.1.10. Produse 2.3.9.Responsabilitate si ambalajelor  Realizarea unei expoziţii de
2.2.10. Analizarea
deteriorate si produse profesionalism in etichete;
principalelor cauze
cu termen de
obiective care conduc la executarea si interpretarea  Joc de rol pe teme date;
valabilitate la limita rezultatelor
deteriorarea produselor Degradarea si deteriorarea  Studii de caz;
expirarii 2.3.10.Asumarea
produselor alimentare  Exersarea de roluri specifice
responsabilitatii in cadrul
educaţiei pentru protecţia
echipei de lucru pentru
consumatorilor;
sarcina primita
 Discutarea în colectiv a unor
reguli;
Rezultate ale învăţării: 3. Ambalaje recuperabile Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
3.1.11. Calitatea 3.2.11.Verificarea calitativa 3.3.11. Rigurozitate in Caracterizarea ambalajelor din  Exprimarea unor trăiri proprii;
ambalajelor a ambalajelor verificarea calitatii punct de vedere calitativ  Exemplificarea unor experienţe pe
cunoasterea si 3.2.12. Monitorizarea ambalajelor
care ar dori să le aibă;
identificarea recuperarii ambalajelor: 3.3.12.Initiativa si
3.1.12.Gestionarea observare, sortare,  Realizarea unei expoziţii de
responsabilitate in vederea
ambalajelor in expediere Modalitati de manipulare si etichete;
recuperarii ambalajelor
vederea recuperarii sortare a stocurilor de ambalaje  Joc de rol pe teme date;
respectand igiena  Exersarea de roluri specifice
educaţiei pentru protecţia
Rezultate ale învăţării: 4. Legislatia in domeniul protectiei
consumatorilor;
mediului
 Discutarea în colectiv a unor
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
4.1.13.Obligatiile 4.2.13.Identificarea 4.3.13.Respectarea legislatiei reguli;
agentilor economici in obligatiilor agentilor in vigoare in raport cu Prevenirea deteriorarii mediului  Notarea ideilor neînţelese;
raport cu protectia economici din domeniul protectia mediului si conservarea lui  Formularea reciprocă a unor
mediului industriei alimentare in
raport cu protectia întrebări (elev-elev);
mediului  Formularea unor răspunsuri la
1.2.14. Recunoasterea întrebările puse (individual şi prin
4.1.14. Gestionarea modalitatilor de gestionare 4.3.14.Atitudine colaborare în cadrul grupului);
deseurilor a deseurilor responsabila in gestionarea  Activitati de colectare,  Analiza unor reclame în mass-
deseurilor ttransport, valorificare si media;
eliminare a deseurilor  Jocuri de echipă;
 Realizarea de postere, reclame,
sloganuri;

Conţinuturile învăţării Situaţii de învăţare

Cunostinte Abilitati Atitudini
4.1.15. 4.2.15. Adoptarea unui 4.3.15. Manifestarea unui  Responsabilitatile • Joc de rol pe teme date;
Responsabilitatile comportament pozitiv comportament pozitiv in consumatorului cu • Studii de caz;
consumatorului cu privind protectia mediului privinta protectiei mediului privire la protectia • Discutarea în colectiv a unor
privire la protectia
mediului reguli;
mediului
• Notarea ideilor neînţelese;
• Formularea reciprocă a unor
întrebări (elev-elev);
• Formularea unor răspunsuri la
întrebările puse (individual şi prin
colaborare în cadrul grupului);
 Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului,
realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup. Se recomandă abordarea instruirii centrate
pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în
considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Acestea vizează următoarele
aspecte: Strategii didactice care activează şi consolidează învăţarea în cadrul modulului –
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi alternanţa sistematică a
activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de
informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi
lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de
echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.; folosirea unor metode care să
favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele
concrete; însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

3. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unitatea de Competenţe
Conţinut tematic
competenţe individuale
Legislația privind Studiază Legislaţie:
protecţia legislaţia - legi, decrete, H.G. – care asigură respectarea intereselor
consumatorului privind consumatorilor
protecţia Informarea colaboratorilor:
consumatorului - dezbateri privind: principiile protecţiei consumatorului şi
dispoziţiile legale pentru respectarea intereselor
Aplică consumatorilor.
principiile Produse care protejează sănătatea:
protecţiei - produse corespunzătoare calitativ; obţinute din materii prime
consumatorului corespunzătoare; în termen de valabilitate şi păstrate în condiţii
în activitatea de igienă şi parametri tehnici specifici.
de producţie Dreptul de a decide asupra produselor cumpărate:
culinară şi de - necondiţionarea cumpărării şi a altor produse alături de cel
cofetărie- dorit.
patiserie Informarea consumatorilor:
- scris, oral cu informaţii privind: ingredientele preparatelor,
 Previne şi valoarea nutritivă, regimul alimentar indicat, digestibilitatea,
rezolvă termen şi condiţii de păstrare.
probleme Măsuri:
legate de - folosirea de materii prime corespunzătoare calitativ,
protecţia respectarea condiţiilor de prelucrare primară şi termică,
consumatorului respectarea condiţiilor de igienă, curăţenie, păstrare şi
depozitare.
Reclamaţii privind:
- calitatea produselor, preţurile, îmbolnăviri.
Analizarea reclamaţiilor:
- discutarea cu organele de control, cu mas-media, persoanele
implicate.
Rezolvarea problemelor:
- achitarea daunelor/pretenţiilor consumatorilor lezaţi;
revocarea unor comenzi; renunţarea la furnizorii care au livrat
materii prime necorespunzătoare, realizarea sistemului de
siguranţă a alimentelor (HACCP).

Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru atingerea competenţelor, pregătirea practica se va desfăşura în spatiile de productie

ale agentului economic, precum si in laboratoarele unitatii scolare dotat cu materiale, ustensile
şi aparatură specifice analizei senzoriale a materiilor prime de origine vegetală, animală şi
minerală. De asemenea elevii vor avea acces la STAS urile de industrie alimentara pentru
compararea rezultatelor obtinute si formularea concluziilor. Materiale necesare ca:
videoproiector, retroproiector, planșe, foi albe, foi colorate, pixuri, creioane colorate, markere,
etichete și ambalaje ale produselor aliemntare etc

4. SUGESTII METODOLOGICE

Parcurgerea modului se face în laboratorul tehnologic al unităţii., care trebuie să dispună

de legislaţia în vigoare privind protecţia consumatorului, calculatoare şi acces la internet,
materiale de specialitate pentru cunoaşterea şi recomandarea produselor unităţii. Partea practică
aplicativă se poate desfăşura tot în laboratorul tehnologic sau la agentul economic.
Activitatea de învăţare se va baza pe metodele activ-participative, dând posibilitatea
elevilor să participe la propria formare şi evaluare. Profesorul are rolul de îndrumător şi
facilitator al activităţii, el consiliază actul de formare profesională.
Conţinutul tematic poate fi parcurs în ordinea din tabelul de corelare, repartizarea
numărului de ore pe teme din conţinutul tematic fiind la latitudinea profesorului sau a
instructorului (laboratorul tehnologic şi instruire practică).
 Programa se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire profesională.
Pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de Standardul de Pregătire
Profesională se recomandă utilizarea învăţării centrate pe elev, respectiv folosirea de metode
activ-participative cum sunt : descoperirea, problematizarea, studiul de caz, simularea, jocul de
rol, exerciţiul brainstorming, observarea dirijată.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât toţi elevii în funcţie de stilurile proprii de
învăţare să dobândească competenţele necesare.
Vor fi promovate şi aplicate cunoştinţe şi situaţii din viaţa reală pentru a ţine cont de
nevoia elevului, agentului economic şi societăţii. Elevilor li se va permite propria participare la
realizarea conţinuturilor prin proiecte, portofolii, discuţii în grup, aplicând astfel propriul mod de
abordare, înţelegere şi rezolvare a problemei.
Printr-o astfel de abordare a conţinutului elevii dobândesc competenţe precum :
comunicarea, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, managementul calităţii,
lucrul în echipă etc.
Profesorul are rolul de colaborator, facilitează procesul de învăţare şi implică activ pe cei
care învaţă.
Formarea profesională pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale se va realiza prin
aplicarea de :
- programe individualizate pe grupe de nivel
- programe care facilitează comunicarea şi relaţionarea în activităţile de la clasă şi
instruire practică
- programe suplimentare de instruire pentru atingerea competenţelor
- dotarea suplimentară a atelierelor de lucru (instruire practică, laborator tehnologic) cu
mobilier adecvat fiecărui tip de deficienţă
- folosirea limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu
deficienţe vizuale sau auditive.
Calificarea profesională pentru elevii cu cerinţe educaţionale specifice va avea (însă)
avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.
Evaluarea modulului se poate realiza continuu şi sumativ. În cadrul modulului se
evaluează numai însuşirea competenţelor specifice acestuia în conformitate cu criteriile de
performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire profesională
Modalităţile de evaluare sunt cele prevăzute în Standardul de Pregătire profesională ca
probe de evaluare, profesorul putând sa utilizeze instrumente diferite cum sunt : chestionare cu
diferite categorii de itemi, fişe de observare la probele practice (exerciţii, joc de rol, simulare),
proiecte, completarea unor documente, etc. Instrumentele de evaluare vor fi astfel concepute
încât să permită elevului să se autoevalueze, să participe şi la evaluarea şi aprecierea colectivului
din care face parte.
Promovarea modulului este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, conform specificaţiilor privind probele de evaluare din Standardul de Pregătire
profesională.
Precizări privind corelarea instrumentelor de evaluare cu indicatorii de performanţă şi
probele de evaluare.
Numărul unităţii de competenţă: 1
 Titlul unităţii: Legislația privind protecţia consumatorului
Competenţa – C1 - Studiază legislaţia privind protecţia consumatorului
Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de
de performanţă evaluare
a) Studierea legislaţiei privind - Legislaţie: legi, decrete, H.G. – care asigură Probe practice
protecţia consumatorului respectarea intereselor consumatorilor (exerciţii de
studiu a
legislaţiei)
b) Informarea colaboratorilor Informarea colaboratorilor: dezbateri privind: Probe orale
despre protecţia principiile protecţiei consumatorului şi (simulare
consumatorului dispoziţiile legale pentru respectarea dezbateri)
intereselor consumatorilor

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 1

Competenţa : Aplică conceptul de management al calităţii în industria alimentară
Tema: politica calităţii
Punctul de plecare în managementul calităţii îl reprezintă elaborarea politicii calităţii, care
cuprinde orientările generale ale întreprinderii în acest domeniu.
Prin politica calităţii organizaţia trebuie
DEFINIŢIE: Politica în domeniul calităţii
să-şi definească:
reprezintă direcţia şi intenţiile generale
 poziţia pe care doreşte să o
ae unei organizaţii în ceea ce priveşte deţină pe piaţă prin calitate
calitatea, exprimate oficial de conducerea  principiile conducătoare în
de vârf a acesteia. relaţiile cu clienţii şi
furnizorii

Este parte componentă a Se referă la calitatea

politicii generale a POLITICA produselor şi serviciilor,
organizaţiei, fiind aprobată CALITĂŢII dar şi la calitatea
de conducerea de vârf a activităţiilor
acesteia organizaţiei în ansamblu.

Politica întreprinderii în domeniul calităţii are forma

Politica în domeniul
unui document, cuprinzând:
calităţii trebuie revăzută anual
 Politica principală exprimată printr-o frază de către conducerea de vârf a
implicită. Subpolitici, exprimate prin fraze întreprinderii.
explicite. Principiile de bază referitoare la
calitate.
FIŞĂ DE LUCRU NR.1
 Nume elev:......................
Timp de lucru: 15 min
Clasa:.........................

Data: ........................
Tema: Politica calităţii
Sarcini de lucru :

a) citeşte cu atenţie textul de mai jos care reprezintă un fragment dintr-un document
“Politica în domeniul calităţii” al unei firme din industria alimentară;
b) identifică fraza implicită care descrie politica principală;
c) enumeră trei principii de bază pe care politica mai sus menţionată le abordează;

,, Ţelul nostru îl reprezintă performanţa şi renumele câştigate prin calitate. Ne dorim

satisfacerea clienţilor noştri, livrarea la termen a produselor noastre în condiţii
contractuale, respectarea cerinţelor specificate. Pentru aceasta urmărim:
- să îmbunătăţim metodele utilizate în obtinerea produselor noastre;
- implicarea tuturor angajaţilor noştri în realizarea calităţii;
- ocuparea locului de lider pe piaţa internă a produselor fabricate de noi.
-verificarea riguroasă a tuturor disfuncţionalităţilor în procesul de producţie şi remedierea
acestora”

FIŞĂ DE LUCRU NR 1- soluţie

b) identifică fraza implicită care descrie politica principală;

Ţelul nostru îl reprezintă performanţa şi renumele câştigate prin calitate.
c) enumeră trei principii de bază pe care politica mai sus menţionată le abordează
- implicarea tuturor angajaţilor noştri în realizarea calităţii;
- ocuparea locului de lider pe piaţa internă a produselor fabricate de noi;
- verificarea riguroasă a tuturor disfuncţionalităţilor în procesul de producţie şi remedierea
acestora.
 5. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Pentru evaluarea competenţei 1 - Studiază legislaţia privind protecţia consumatorului, se

propune ca instrument de evaluare întocmirea unui portofoliu cu tema „Legislaţia privind
protecţia consumatorilor” – şi prezentarea acestuia într-o dezbatere în cadrul colectivului.
Aprecierea performanţelor şi însuşirea competenţelor va avea în vedere:
- identificarea celor mai reprezentative reglementări privind legislaţia Protecţiei consumatorilor;
- argumentarea necesităţii aplicării legislaţiei Protecţia consumatorului în activitatea desfăşurată;
- modalitatea de redactare a portofoliului;
- intervenţii şi completări în cadrul dezbaterilor organizate pentru susţinerea portofoliului (în
principal cu conţinut privind: principiile Protecţiei consumatorului, dispoziţiile legale privind
respectarea intereselor consumatorului);
- capacitatea de a formula probleme şi soluţii noi.
Folosirea metodelor de predare-învăţare centrate pe elev, precum şi folosirea unor metode
de evaluare şi autoevaluare diverse oferă posibilitatea participării elevului la propria formare
profesională, la crearea de competenţe profesionale, dar şi capacităţi de lucru în echipă, luare de
decizii, gândire critică, comunicare.
Pentru dobândirea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Protecţia
consumatorului in industria alimentara ”, se recomandă câteva exemple de activităţi practice de
învăţare:
– exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pentru devoltarea deprinderii de
„recunoaşterea modalităţilor de inscripţionare a termenului de valabilitate pe ambalaj” sau
„identificarea produselor deteriorate şi a celor cu termen de valabilitate la limita expirării în
vederea informării superiorilor conform procedurilor”;
– exercitii aplicative de comparare a „tipurilor de ambalaje” sau „grupe de materiale
reciclabile”;
– exerciţii de identificare a „drepturilor consumatorilor” în diferite situaţii.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării „Verifică termenul de valabilitate, aspectul
produsului şi integritatea ambalajului” şi „Gestionează ambalajele în vederea recuperării”
se pot organiza vizite la agenţii economici de profil, elevii urmând să fie puşi în situaţii diferite
care dezvoltă deprinderi relevante pentru adaptarea la viaţa reală. Se va urmări aplicarea
cunoştinţelor la problemele reale, pentru a se putea ţine cont, în măsură mai mare, de nevoile
elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de
înţelegere a conţinutului, realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup. Se recomandă abordarea
instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate
în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev. Acestea vizează următoarele
aspecte:
Strategii didactice care activează şi consolidează învăţarea în cadrul modulului
– aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii
ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
– îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
– folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
– însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
– Elaborarea de referate interdisciplinare;
– Exerciţii de documentare;
– Navigare pe Internet în scopul documentării;
– Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
– Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării, de aceea activităţile de învăţare trebuie să fie corelate cu
criteriile de evaluare.
Metode de învăţare/jocuri educaţionale, ce pot fi folosite de profesori în debutul
lecţiei (pentru captarea atenţiei/stârnirea interesului):
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat – cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă
ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă (exemplu: tipuri de ambalaje) şi apoi se
formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.
Jurnalul cu dublă intrare – cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor
curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte
mai lungi, în afara clasei. Se poate aplica cu succes pe „Sancţiuni aplicate în cazul nerespectării
drepturilor consumatorilor”.
Metode de învăţare /jocuri educaţionale, ce pot fi folosite de profesori pe parcursul
lecţiei (ca mijloc didactic)
Experienţa concretă – aceasta poate fi reală. Exemplu: Modalităţi de manipulare şi
sortare a stocurilor de ambalaje (pe baza experienţei dobândite în timpul stagiilor de pregătire
practică).
Metode de predare activ-participative ce ar putea fi utilizate în cadrul unei lecţii cu
tema: Drepturile consumatorului.

Tehnica Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi. Pornind de la o situaţie dată

dintr-o unitate comercială unde au efectuat instruirea practică, profesorul comunică sarcina de
lucru elevilor. Aceştia sunt solicitaţi să răspundă individual la anumite întrebări pregătite de
profesor despre practicile comerciale incorecte din organizaţia dată. Apoi fiecare elev relatează
un exemplu concret. Timp de câteva minute colegii de bancă îşi împărtăşesc reciproc experienţa.
Se discută practicile şi se ajunge la o variantă comună, agreată de ambii elevi. Perechile rezumă
concluziile la care au ajuns privind practicile comerciale incorecte şi le prezintă cadrului
didactic. Ideile preluate se scriu pe tablă şi în final profesorul apreciază corectitudinea lor.

Metoda Creioanele la mijloc

 Fiecare elev din grup este obligat să aibă acelaşi număr de intervenţii în grup ca şi
ceilalţi. De exemplu, la grupul 1, fiecare elev va identifica o încălcare a drepturilor
consumatorilor şi va plasa creionul său în mijlocul mesei de lucru. Cel care are creionul la mijloc
nu mai are voie să spună o altă idee până când toate creioanele se află în mijlocul mesei. În felul
acesta toţi membrii grupului vor contribui cu acelaşi număr de idei la discuţie şi nimeni nu va
domina discuţia. Ideile vor fi notate pe colile A3 primite. Pentru a încuraja identificarea cât mai
multor activităţi (nu doar 5 având în vedere că sunt 5 elevi per grup) cadrul didactic poate
organiza încă „o rundă” în aceeaşi manieră. De această dată elevii sunt invitaţi să-şi ridice
creioanele de pe masa de lucru.

Metoda 6–3–5 Este vorba de împărţirea clasei în grupuri de 6 persoane, în care fiecare
propune trei idei într-un timp maxim 5 minute. Primul grup discuta problema şi, pe o fişă, sunt
trecute trei idei, fiecare fiind capul unei coloane ca Strategii didactice care activează şi
consolidează învăţarea în cadrul modulului se va completa de către celelalte grupuri. După 5
minute, fişa este trecută unui alt grup care adaugă alte trei idei în coloane, sub celelalte s.a.m.d.
până ce fiecare fişă trece pe la toate grupurile. Conducătorul strânge foile, le citeşte în faţa
tuturor şi se discută pentru a se hotărî care din propuneri să fie însuşită.

Tehnica mozaicului
Expertii pe aceeasi problematica din grupurile initiale se reunesc în alt grup pentru a
dezbate împreuna, detaliat prolematica lor, apoi revin fiecare în grupul iniţial şi predau celorlalţi
membri aspectul în care sunt experţi. La final, toţi membrii grupului iniţial cunosc toate temele
alocate. Exemplu: Elevii sunt împărţiţi în grupuri mici de cinci sau şase membri. Sarcina fiecărui
grup este de a învăţa despre un anumit drept al consumatorului şi de a deveni „experţi” în acel
subiect. În acest grup de experţi, elevii efectuează activităţi de investigare împreună şi creează
prin colaborare un raport sau o prezentare. De asemenea, fiecare elev răspunde individual şi le va
preda ulterior şi celorlalţi o parte din conţinut. După ce elevii au devenit „experţi”, sunt
redistribuiţi într-un alt grup. Fiecare grup nou este format din „experţi” din grupurile iniţiale.
Sarcina fiecărui „expert” este de a le preda celorlalţi membri ai grupului conţinutul studiat.
Luarea de notiţe şi întrebările sunt strategii care pot fi folosite de toţi membrii grupului pentru a
înţelege informaţiile mai bine. După ce toţi „experţii” au efectuat prezentările, fiecare membru al
grupului a învăţat cinci sau şase noi aspecte ale subiectului şi este pregătit să susţină un examen,
să scrie un eseu sau să se grupeze cu un alt „expert” pentru a crea o prezentare multimedia.

Turul galeriei
1. Se formează grupuri de câte 4 elevi
2. Elevii primesc sarcina de lucru: Identificaţi motivele pentru care pot fi sancţionaţi
operatorii economici.
3. Produsele activităţii grupelor de elevi se expun pe pereţii clasei, care se transforma
într-o galerie expoziţională
4. La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la fiecare
planşă pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un loc
stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile-cu ajutorul unor simboluri. După ce
se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile de pe
lucrarea lor, reexaminându-şi produsul.

Cvintetul
Comunicarea sarcinii de lucru: Alcătuiţi un cvintet cu tema etichetarea mărfurilor, având
în vedere următoarele cerinţe:
– primul vers un singur cuvânt ce denumeşte subiectul
– al doilea vers 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului –,2 adjective
– al treilea vers – format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu)
– al patrulea vers –format din patru cuvinte care exprimă starea faţă de subiect
– al cincilea vers- un cuvânt care arată însuşirea esenţială a subiectului.

Cubul
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt recomandate
următoarele etape:
– Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.
– Anunţarea subiectului pus în discuţie: Drepturile consumatorilor
– Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei
de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul
de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, decât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face
aleator; fiecare grupă rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu
faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
– Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
– Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

Știu – Vreau să stiu – Am învăţat În prima etapă se întreaba elevii ce ştiu despre
practicile comerciale incorecte. Fiecare va nota pe foaia personală răspunsul. După dezbaterea
lor în perechi, vor alege informaţiile care sunt relativ sigure şi le vor comunica profesorului care
le va scrie pe tablă în coloana «ŞTIU». Individual şi apoi în perechi vor formula întrebări despre
subiectul propus care vor fi scrise şi ele la tablă în coloana «VREAU SĂ ŞTIU». După lectura
textului sarcina tuturor este verificarea informaţiilor din prima coloană şi validarea lor,
descoperirea răspunsurilor la întrebările coloanei a doua şi scrierea informaţiilor noi în coloana a
treia. Strategia poate trasa şi noi direcţii de investigatie pentru elevi, atunci când ele rămân
întrebări fără răspuns.

Ciorchinele Este o tehnică de predare-învăţare care-i încurajează pe elevi să gân- dească

liber şi deschis. Ciorchinele este un „Braimstorming necesar”, prin care se stimulează
evidenţierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a realiza asociaţii noi de idei
sau de a releva noi sensuri ale ideilor.
Etape:
 1) Scrierea unui cuvânt sau a unei propoziţii-nucleu în mijlocul tablei, al unei hârtii de pe
flipchart sau al unei pagini de caiet; (exemplu:protecţie socială)
2) Scrierea unor cuvinte sau sintagme care vă vin în minte în legătură cu tema/problema
pusă în discuţie (scrisă în mijloc);
3) Legarea cuvintelor sau a ideilor produse de cuvinte, sintagma sau propoziţia nucleu
iniţială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre
idei;
4) Scrierea tuturor ideilor care vă vin în minte în legătura cu tema/ problema propusă,
până la expirarea timpului alocat acestei activităţi sau până la epuizarea tuturor ideilor care vă
vin în minte.
Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât şi ca activitate
în grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuţie trebuie să fie familiară elevilor care nu
mai pot culege informaţii şi află idei de la colegi. În acest caz utilizarea ciorchinelui dă
posibilitatea fiecărui elev să ia cunoştinţă de ideile altora, de legăturile şi de asociaţiile dintre
acestea realizate de colegii săi.
Profesorul realizează la tablă o schemă pe baza căreia elevii sunt solicitaţi să analizeze
legăturile dintre tipurile de planuri prezentate.

Metode de învăţare /jocuri educaţionale ce pot fi folosite de profesori finalul lecţiei

(pentru consolidare, recapitulare, evaluare)
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura
în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare iniţială
– identificarea cunoştinţelor elevilor acumulate prin parcurgerea modulelor „Calitatea produselor
şi serviciilor” şi „Organizarea unităţii economice”, dar şi din experienţa proprie.
– Instrumentele de evaluare iniţială pot fi orale şi scrise: – Întrebări; – Chestionare; – Exerciţii de
tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; Brainstorming.
– Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. –
Instrumentele de evaluare pot fi diverse – probe orale, scrise, practice: Fişe de observaţie; Fişe
test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Fişe de monitorizare a progresului; Fişe pentru
evaluarea/autoevaluarea abilităţilor specifice secolului XXI; Teste de verificare a cunoştinţelor
cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi
de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; Fişa de autoevaluare a
capacităţii colaborative; Lista de verificare a proiectului; Brainstorming; Planificarea
proiectului; Mozaicul; Jurnalul elevului; Teme de lucru; Prezentare.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de
performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat
în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
c. Finală – Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Pot fi aplicate următoarele instrumente de evaluare finală:
-Chestionare – cu grile de evaluare/autoevaluare;
-Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor
într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi;
-Studiul de caz – care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
– Portofoliul – care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare, etc.
Exemplificarea unui pachet de evaluare a unui rezultat al învăţării Modulul: Protecţia
consumatorului in industria alimentara.

Rezultatul învăţării 2: Verifică termenul de valabilitate, aspectul produsului şi integritatea

ambalajului
Activitate.
Alcătuieşte portofoliul produsului pentru un articol la alegere. Acesta trebuie să cuprindă
următoarele elemente:
1. Reglementările legale privind etichetarea produsului respectiv.
2. Verificarea termenului de valabilitate, aspectului produsului şi integrităţii ambalajului.
3. Informarea superiorilor conform procedurilor.
Evaluatorul (profesorul) va monitoriza elevul pe parcursul unei perioade mai îndelungate de
timp, rezultatele fiind consemnate într-o fişă de observare în care va nota rezultatul evaluării.
În parcurgerea modulului sunt impuse evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

Strategia didactică adoptată în studiul acestei discipline urmăreşte adoptarea următoarelor

metode: observarea independentă sau dirijată, conversaţia euristică, descoperirea, exerciţiul,
demonstraţia, problematizarea, jocul de rol, brainstormingul, studiul de caz. Sunt recomandate
discuţiile în grup care stimulează critica şi trebuie promovate situaţiile concrete din viaţa reală în
scopul aplicării cunoştinţelor. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinuturilor, prin descoperire, conversaţie şi realizarea unor referate, eseuri, desene, portofolii,
etc.
Concluzie: Semnificativ pentru aceste metode nu este cantitatea celor însuşite, ci faptul că elevii
îşi formează un stil individual de muncă, îşi dezvoltă competenţe de investigaţie, precum şi
cunoaşterea drepturilor consumatorilor şi aplicarea acestora în viaţa de zi cu zi.

TEST DE EVALUARE
Tema : Conceptul de calitate și asigurare a calității
Data:
Numele și prenumele elevului:
Profil: Resurse naturale și protecția mediului
Domeniul: Industrie alimentară
Calificarea: Tehnician în industria alimentară fermentativa si inprelucrarea legumelor si
fructelor
Clasa: a X-a F învățământ liceal
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.
1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte
Politica calității se referă la:
a. politica de produs, de preț, de distribuție, promoțională
b. calitatea produselor şi serviciilor, dar şi la calitatea activităţiilor organizaţiei în
ansamblu
c. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale
organizaţiei în domeniul calităţii
d. ansamblul activităţilor coordonate prin care se orientează şi se ţine sub control o
organizaţie în ceea ce priveşte calitatea
MC este prescurtarea de la:
a. marketingul calității
b. managementul calității
c. manualul calității
d. monitorizarea calității
Conceptul de produs:
a. consideră că produsele disponibile la prețuri scăzute vor fi preferate de consumatori
b. susține că profiturile firmei se obțin din vânzări masive
c. susține că vor fi preferate de clienți produsele cu cele mai ridicate caracteristici calitative
d. subliniază că obținerea profitului de către firmă este condiționată de satisfacerea nevoilor
Asigurarea calității reprezintă:
a. ansamblul activităţilor de supraveghere a desfăşurării proceselor şi de evaluare a
rezultatelor în domeniul calităţii, în fiecare din etapele traiectoriei produsului, în raport cu
obiectivele şi standardele prestabilite
b. ansamblul activităţilor coordonate prin care se orientează şi se ţine sub control o
organizaţie în ceea ce priveşte calitatea
c. ansamblul proceselor prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale
organizaţiei în domeniul calităţii
d. ansamblul activităților planificate și sistematice implementate în cadrul unui ”sistem al
calității” și demonstrate ca fiind necesare pentru generarea încrederii în capacitatea unui produs
de a satisface cerințele pentru calitate.
Orientarea spre procesul de producție este îndeplinită atunci când:
a. produsul respectă toate cerințele specificate în documentele, proiectele de realizare a
produsului
 b. se ia în considerare toate caracteristicile produselor
c. satisface necesitățile clienților
d. se analizează relațiile existente între necesitățile, cerințele consumatorilor și
caracteristicile produselor
Orientarea spre costuri este atunci când:
a. produsul satisface cerințele clienților oferind anumite performanțe la un nivel
acceptabil al prețului
b. abordarea calității se face prin prisma idealului înțeles de fiecare
c. produsul respectă toate cerințele specificate în documentele, proiectele de realizare a
produsului
d. se analizează relațiile existente între necesitățile, cerințele consumatorilor și
caracteristicile produselor

2. Scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect: litera A dacă

enunţul este adevărat şi litera F dacă enunţul este fals: 6 puncte
 A/F Un produs este de calitate dacă prezintă capacitatea de a fi corespunzător
pentru utilizare.
 A/F Politica în domeniul calităţii trebuie revăzută anual de către conducerea de
vârf a întreprinderii.
 A/F După stabilirea obiectivelor calităţii , nu sunt elaborate planurile calităţii.
 A/F Planul calităţii este un document care prevede practicile, resursele,
activităţiile şi responsabilităţiile stabilite pentru realizarea obiectivelor calităţii.
 A/F Planificarea calităţii reprezintă ansamblul proceselor prin intermediul cărora
se determină principalele obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii şi resursele umane ,
financiare şi materiale necesare pentru realizarea lor.
 A/F Standardele sunt obligatorii și involuntare.

3. Completați spațiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmațiile să capete valoare
de adevăr: 18 puncte
Standardul reprezintă o ___________________ de conduită tehnică incontestabilă,
____________________ și __________________________ în spectrul tehnic și legislativ
românesc. Un ______________________ este un __________________________ realizat cu
acordul tuturor părților interesate și aprobat de un __________________________ recunoscut.

4. Răspundeți pe scurt la următoarele cerințe: 20 puncte

 Ce reprezintă calitatea?
 Care sunt formele de manifestare a asigurării calității?
 Clasificarea standardelor produselor
 Precizați funcțiile de asigurare a calității.

5. Pornind de la definiția calității, realizați un eseu cu tema: ”Planificarea calității”, conform

cerințelor: 40 puncte
 a. definiți: politica calității, managementul calității, planificarea calității 12 puncte
b. funcțiile managementului calității 14 puncte
c. etapele ce trebuiesc parcurse în planificarea calității 14 puncte

BAREM DE CORECTARE

Profil: Resurse naturale și protecția mediului Calificarea:

Domeniul: Industrie alimentară Clasa:

Barem de corectare şi notare

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

1. (6x1p=6p)
b, c, c, d, a, a
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

2. (6x1p=6p)
A, A, F, A, A, F
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

3. (6x3p=18p)
regulă, recunoscută, consacrată, standard, document, organism
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

4. (4x5p=20p)
 Calitatea reprezintă totalitatea trăsăturilor, caracteristicilor unui produs sau serviciu care
se referă la abilitatea sa de a satisface necesitățile declarate sau implicite.
 Formele de manifestare a asigurării calității sunt:
- prin urmărirea produsului în procesul de exploatare, prin implicarea întregului personal al
întreprinderii
- prin motivarea personalului, prin inspecții, prin metode statistico-matematice, prin
control.
 Standardele produselor se clasifică astfel: standarde care se aplică unei game largi de
produse, standarde care vizează grupuri de produse cu probleme de securitate, standarde care
vizează un produs specific sau o familie de produse specifice.
 Funcțiile de asigurare a calității sunt:
 - funcția de construire a calității, funcția de verificare a calității, funcția de instruire a
personalului
- funcția de îmbunătățire continuă a calității, funcția de garantare a calității.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.

5. 40 puncte
a. (3x4p=12p)
Politica în domeniul calităţii reprezintă direcţia şi intenţiile generale ale unei organizaţii în ceea
ce priveşte calitatea, exprimate oficial de conducerea de vârf a acesteia. Managementul calităţii
reprezintă ansamblul activităţilor coordonate prin care se orientează şi se ţine sub control o
organizaţie în ceea ce priveşte calitatea. Planificarea calităţii reprezintă ansamblul proceselor
prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale organizaţiei în domeniul calităţii
şi resursele umane , financiare şi materiale necesare pentru realizarea lor.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
b. (7x2p=14p)
Funcțiile managementului calității sunt: 1. Planificarea calităţii, 2. Organizarea activităţiilor
referitoare la calitate, 3. Coordonarea activităţiilor referitoare la calitate, 4. Antrenarea
personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii, 5. Ţinerea sub control a calităţii, 6.
Asigurarea calităţii, 7. Îmbunătăţirea calităţii
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
c. (2x7p=14p)
Planificarea calităţii presupune parcurgerea următoarelor etape: diagnosticul calităţii, analiza
previzională, stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, determinarea resurselor necesare
pentru realizarea obiectivelor, stabilirea acţiunilor optime de întreprins, prin planul calităţii
Diagnosticul calităţii - reprezintă o examinare metodică a tuturor proceselor
întreprinderii , cu implicaţii asupra calităţii produselor pe care le realizează.
Analiza previzională - este o analiză efectuată pentru evaluarea evoluţiei probabile a
performanţelor întreprinderii în domeniul calităţii, în condiţiile modificărilor de mediu
preconizate.
În această analiză se iau în considerare:
- apariţia/dispariţia în perspectivă a unui nou concurent, apariţia/dispariţia unui nou furnizor de
materii prime sau materiale cu care se aprovizioneaza întreprinderea
- perfectarea în perspectivă a unor noi contracte cu clienţii sau apariţia unor clienţi noi, lansarea
iminentă pe piaţă a unui produs nou de către concurenţi asemănător sau identic cu cel realizat de
întreprindere
Punctul de plecare în efectuarea acestei analize îl reprezintă identificarea cerinţelor clienţilor prin
studii de marketing , cerinţe care trebuie transpuse cât mai exact în caracteristici de calitate a
produselor, cuprinse în specificaţiile tehnice.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 7p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
 BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum pentru clasa a X-a Domeniul pregătirii de bază Industrie alimentară

2. SPP nivel 4 Domeniul pregătirii de bază Industrie alimentară
3. Gheorghiu M – Aplicarea măsurilor de igienă și protecția mediului în industria alimentară,
București, 2009
4. Aleman V, Moise L – Conducerea calității în industria alimentară, București 2008
5. Cursuri : Asigurarea calității în industria alimentară, Sibiu, 2008
6.Ion Zamfir-Manual practic de protectia consumatorului-Editura NVA WORLD GALAXY
TRADING-Ploiesti,2005.