Scenariul activității extracurriculare

Oaspeții lui Prier

După-atâta frig şi ceaţă- Eva Grosu

Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheaţă
Nasul şi picioarele!

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,

Timpul cald s-apropie.
Primăvara asta totuşi
Nu-i decât o copie.

Sub cerdac, pe lăuruscă,

Cum trecură Babele,
A ieşit un pui de muscă
Să-şi usuce labele.

Păsările migratoare
Se re-ntorc din tropice…( Primăvara de George Coşbuc, fragment)

PREZENTATOR 1: La fiecare început de Prier, se sărbatorește Ziua internaționala a

păsărilor, care marchează reîntoarcerea acestora din zonele unde au iernat, fenomen urmărit
îndeosebi de specialiști și iubitorii de natură și păsări.
Această zi este, anual, marcată în cadrul programului UNESCO “Omul şi bisofera”,
neîntâmplator fiind celebrată în Aprilie. La 1 aprilie 1906 a fost semnată Convenţia
Internaţională pentru Protecţia Păsărilor, unul din primele documente ecologice.
Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, cât şi perioada de migrare
a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, are,
invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.

PREZENTATOR 2: În termenii actuali ai protecției naturii, a ocroti păsările înseamnă a

păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiție:
reducerea și eliminarea poluării apei, solului și aerului, diminuarea cantității de pesticide
utilizate în agricultură și silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlăștini, pajiști) într-o
formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acțiunilor umane
exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).

PREZENTATOR 1: Se cunoaște faptul că unele specii de păsări care în trecut erau

dependente de un anumit tip de habitat au dispărut, iar altele au încercat sa se adapteze la
medii noi de viață profund modificate sau la unele nou create de om. Pe de altă parte,
oamenii au posibilitatea de a ajuta păsările asigurandu-le condiții de cuibărit și de hrănire,
iar acest lucru se poate face oriunde, atât în rezervații naturale, cât și în grădini sau în
parcuri.
PREZENTATOR 2: Brâncuși spunea: „Spre imensitatea văzduhului – aceasta este Pasărea
PAGE \* MERGEFORMAT 5
mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu
doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…”

Cântec – CLasa 1
PREZENTATOR 1: De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru
cântăreţi, pictori, scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor.
PREZENTATOR 2: Păsările, cu siguranţă, au nişte proprietăţi mecanice variate pe care
noi, încă, nu le-am incorporat în inginerie. Nu numai că sunt mai uşoare, dar au mult mai
multe structuri adaptive şi capabilităţi de integrare a aerodinamicii în formele aripilor şi a
corpului, care se schimbă mereu. Păsările au capabilităţi incredibile de a rămâne intacte prin
vânt, ploi şi ninsori.”
Cântec – CLasa 3

PREZENTATOR 1: Avifauna Republicii Moldova include 341 specii de păsări, dintre

care 312 specii cu prezență certă, 19 specii cu prezență incertă și 10 specii cu prezență
dubioasă. Mai multe păsări sînt pe plavii şi pe lacuri; suprafeţele de cîmpie ocupă o poziţie
intermediară. Nu puţine păsări se întîlnesc în oraşe şi sate.

PREZENTATOR 2: În componenţa faunei ornitologice sînt multe elemente carpatine. În

Moldova din România a venit şi s-a stabilit ciocănitoarea, iar de pe Peninsula Balcanică –
turturica. Multe păsări mari – vulturul pleşuv sur, vulturul negru – se întîlnesc acum foarte
rar în Moldova şi ele trebuie păzite cu mare grijă. Deşi stepele sînt desţelenite, pe teritoriile
deschise în trecut, mai puteau fi întîlnite …
Dans popular – clasa a 9-a

PREZENTATOR 1: Dintre cele 75 de specii de păsări, descoperite în păduri, cele mai

răspîndite sunt: ciocârlia, gaiţa, mierla sură (gulerată) şi brebenacul, uliul-eretele şi uliul-
găinilor. O pasăre foarte folositoare e cucuveua, care stârpeşte rozătoarele ce dăunează
pădurilor şi suprafeţelor de teren agricol: şoarecii, inclusiv şi acei de cîmp, şobolanii-de-
apă; o cucuvea poate nimici într-o zi 3-4 şoareci. Bufniţa este o pasăre sedentară − cea mai
mare reprezentantă a bufniţelor din Moldova. Această pasăre cu un penaj foarte frumos este
numită „regina nopţilor”. Când se lasă întunericul bufniţa merge la vânătoarea de rozătoare
dăunătoare, de potârnichi, poate chiar să atace un guzgan de mosc.

PREZENTATOR 1: Lumea păsărilor e mai bogată în luncile râurilor. Pe plaviile de pe

cursul inferior al Nistrului şi Prutului îşi fac cuib circa 80 de specii de păsări migratoare −
gâsca cenuşie, diverse găinuşe-de-apă, lişiţa, raţa-cu-frigare, raţa pestriţă, raţa roşie,
lopătarul, raţa fluierătoare, bîtlanul, raţa mică, buhaiul de baltă, eretele de stuf. În pădurile
din preajma luncilor se întîlneşte vulturul auriu. În trecere migrează prin zona cursului
inferior al Prutului păsări de o rară frumuseţe: lebedele – lebăda de iarnă şi lebăda mută,
pelicanul — alb-roz şi cel creţ, a fost adus fazanul care s-a înmulţit foarte mult.

Dumitrița-Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al ţării mele,

PAGE \* MERGEFORMAT 5
Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele!
Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor,
Şi Siretul te închide cu-al său braţ dismierdător.

Umbra ta, răcoritoare, adormindă, parfumată,

Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată.
Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriţi,
Ea la sânul ei atrage călătorii fericiţi.

Şi-i încântă, şi-i îmbată, şi-i aduce la uitare

Prin o magică plăcere de parfum şi de cântare,
Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai,
Tot şopteşte de iubire în frumoasa luna mai!

PREZENTATOR 1: Oare chiar să fi fost așa pe meleagurile noastre???

PREZENTATOR 2: A fost,…a fost cândva meleag Mioritic.

În scenă vin doi elevi în halate albe (Pe masă se află un glob pământesc cu stichere ce
indică cele mai poluate zone geografice.)
Medicul 1: Starea pacientului e gravă. Un buchet întreg de boli. Din cavitatea bucală vine
un miros nesănătos.
Medicul 2: Are frisoane, grețuri… În lichidele organismului s-a depistat toxine. Nu reușim
să atenuăm un simptom, că apare altul. Să fi fost un pacient obișnuit, de mult dădea ortul
popei.
Medicul 1: În acest caz nu este bolnav om. Este bolnav Pământul – casa noastră comună.
Medicul 2: Care este cauza bolii? Încercați să numiți careva factori ce au cauzat boala
planetei Pământ. (Răspunsurile spectatorilor)
Medicul 1: Aveți perfectă dreptate. Stratul viu – biosfera e bolnavă de cancer, și nu se
cunoaște dacă este tratabil. Ei indică la răspândirea vastă a macropete de petrol pe suprafața
oceanilor, cadavre de pești în râurile otrăvite, năframă de fum des acoperă orașele.
Medicul 2: Asemeni unor erupții purulente pe corpul planetei – gunoiștile provoacă durere
și desgust.
Medicul 1: Cicatricele planetei – drumurile asfaltate. Betonul continuu înghite Pământul.
Un copil: În pericol sunt ,,plămânii“ planetei – pădurile tropicale. Dispariția lor este de
nivel global ,,chelia planetei“ se observă chiar din cosmos. Apare pericol real de pierdere a
plămânilor Terei.
Un copil 1: Sunt tulburi ,,ochii planetei“ – lacurile, mările, oceanele… Planeta noastră –
planeta oceanilor, ¾ din suprafața căreia e ocupată de mări și oceane, este acoperită astăzi
cu o trenă de petrol, ce poate duce la moartea vețuitoarelor acvatice în timpul cel mai
apropiat.
PREZENTATOR 1: Să fie o predicție reală?
PREZENTATOR 2: Oamenii de știință optimisti cred că problema poate fi ameliorată, iar
pesimistii susțin: “Lupta este pierdută!”
Pământul plânge – Serenco Ema
Noaptea stând pe gânduri
Tăcută la fereastră
O s-auzi cum plânge,
PAGE \* MERGEFORMAT 5
 Planeta albastră.
Arborii i-au tot tăiat,
Subsolul i-a fost forat.
În apele învolburate
Sunt substanţe poluante.
Planeta plânge-ntr-una
Că şi-a pierdut fii
În războaie grele
Şi-n intemperii.

PREZENTATOR 2: Poluarea este problema care curge și pe râurile din R. Moldova.

Calitatea proastă a apei este unul dintre factorii care afectează direct sănătatea şi calitatea
vieţii populaţiei R. Moldova. Chiar dacă majoritatea râurilor din R. Moldova sunt poluate,
problema este abordată doar de către activiştii de mediu, pe când autorităţile preferă să o
treacă sub tăcere sau să discute convenţional, cu prilejul zilelor internaţionale de protecţie a
mediului.
Pământul-
Învaţă de la apă, să ai statornic drum,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci
Învaţă de la greier, când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi
Învaţă de la vultur, când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei!
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la miel să ai blândeţea sa!
- Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!

PREZENTATOR 1: Cu o sută de ani în urmă, unele râuri din interiorul actualei R.

Moldova erau navigabile. Astăzi, niciunul nu mai este navigabil. Şi pescuitul, şi scăldatul
nu sunt recomandate în râurile mici, în unele cazuri fiind chiar interzise. Râurile mici dispar
în fiecare an, cauzând schimbări irecuperabile de mediu.
PREZENTATOR 2: „Cea mai importantă ar fi construcţia lacurilor artificiale pe cursul
râului Răut, ceea ce, de fapt, blochează debitul salubru al Răutului, micşorând volumul de
apă. O altă problemă descoperită au fost plasele de pescuit, amplasate de-a lungul Răutului.
Acestea sunt foarte dese, inclusiv în porţiunea care traversează Orheiul Vechi. ”.
Apariția microbilor sub melodia cântecului ,,Черный бумер“
PREZENTATOR 1: Voi cine sunteți?
PREZENTATOR 2: De unde veniți?
MICROB 1: Suntem și noi oaspeții lui Prier.
MICROB 2: Odată cu încălzirea vremii și topirea zăpezii începe perioada noastră de
înflorire.
PAGE \* MERGEFORMAT 5
MICROB 3: Oamenii sunt adepții noștri fideli, ne ajută cum pot, stochiază în apropierea
surselor de apă gunoiul şi deşeurile menajere, iar în localităţile rurale dejecţiile animaliere.
MICROB 1: Și tot ei, oamenii se plâng că apa din majoritatea fântânilor de la noi nu este
bună de băut, este bogată în bacterii, microbi, nitriți și nitrați…
MICROB 2: Dar nitratul, el ce face, el în primul rând mănâncă globulele roşii din sânge şi,
în consecinţă, consumul permanent, de lungă durată al apei cu concentraţie mare de nitrat
duce la cancer şi, în general, la ciroză.
MICROB 3: Întreprinderile vinicole, mai mici sau mai mari, cele de producere a sucurilor
sau conservelor, fabricile de cosmetice sau de curăţare a lânii varsă apele uzate direct în r.
Bâc, acţiune desigur, ilegală.
MICROB 1: Alţi agenţi economici varsă apele în sistemul centralizat de canalizare, cu
toate că parametrii chimici ai acestor ape depăşesc normele admisibile. Deşi, potrivit legii,
întreprinderile ar trebui să fie dotate cu un sistem de preepurare, la cele mai multe dintre
ele, acesta lipseşte şi cantităţi mari de poluanţi ajung să vă otrăvească.
MICROB 2: În această apă murdară, în care se deversează tot felul de apă de canalizare, se
cresc peşti, care ajung, bineînţeles, la voi pe tarabe, la voi în farfurie, la voi în stomac.
MICROB 3: Și voi mai întrebați de unde ne luăm…
MICROB 1: Chiar în această sală avem câțiva prieteni dulci – Zoița ce stă în rândul șapte
și a uitat să-și spele mâinile înainte de a mânca chifla la cantină, Nicușor – ce-și șterge
mereu nasul cu mâneca de la sacou, Onuț ce merge prin parcul central și rupe vârfurile
pueților plantați primăvara trecută, ca nu cumva aceștea, să genereze o nouă porție de
oxigen, Ilinca ce a aruncat hârtia de la bomboane în gazonul verde de pe marginea străzii….
MICROB 2: Dar părinții lor… să vezi ce rai ne-au întins pe malul Răutului… borcane de
metal, sticle, plastic, hârtie, sacoșe, fotolii, canapele uzate…. mai ceva ca-n Sânul lui
Dumnezeu.
DERETICĂTOAREA: Am auzit bine… hârtie, gunoi…cine a îndrăznit!!! De mine nu
scapă un fir de praf, cu atât mai mult niște nenorociți de microbi, i-a veniți pe teu la
mătușica, găsesc ac și pentru cojocul vostru. (microbii fug după culise)
PREZENTATOR 1: Mediul ambiant curat nu este un scop în sine, ci o condiție esențială
pentru existența tuturor vietăților, inclusiv a omului. Sănătatea omului depinde de diverși
factori, dar rolul determinant revine stării mediului ambiant. În ziua a 7-a a lui Prier
omenirea sărbătorește Ziua Mondială a Sănătăţii, zi ce reprezintă oportunitate pentru
locuitorii din orice comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate
mai bună. Iar la 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, zi în care dorința comună a
tuturor este de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

PAGE \* MERGEFORMAT 5